SC Technical Trade SRL - Raport Imp Bioetanol

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC
RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT CONSTRUIRE FABRICA DE BIOCOMBUSTIBIL BIOETANOL PENTRU TRANSPORT N COMUNA REMETEA JUDEUL HARGHITA
COPIE Revizuit 0 Pagina 1 / 126
FIA PROIECTULUI
Obiectivul CONSTRUIRE FABRICA DE BIOCOMBUSTIBIL BIOETANOL PENTRU TRANSPORT N COMUNA REMETEA STR. MELIK FN JUDEUL HARGHITA Amplasament COMUNA REMETEA SATUL REMETEA STR MELIK FN COD POSTAL 537250 JUDEUL-HARGHITA
Cod cadastral BAZIN HIDROGRAFIC MURE COD IV.1.000.00.00.00.00.
Autoritatea contractant S.C. TECHNICAL TRADE SRL PRIN ANDRAS CSABA, MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC STR KISSOMLYO NR 17 JUD HARGHITA Cod potal: 537350 Tel: M 0751.183.666 ELABORATORUL STUDIULUI DE FEZABILITATE: SC RUTITEX SRL EF PROIECT: ING. MATHE EDE, DIRECTOR DE PROIECT: ING. EC. BENEDEK BERTA ELABORATORUL STUDIULUI DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC; Str. Kossuth Lajos nr.13; Cod potal: 535600 Tel: 0266 218 447; 0745 30 62 20; Fax: 0266 217 967; E-mail: office@totalproiect.ro Nr. Proiect 2521/2011
ProIect manager:
ing. Kassay Gbor
__________
ef proiect:
ing. Minier Gabor
__________
Pag. 1
FIA CU RESPONSABILII LUCRRII
COLECTIVUL DE COORDONARE
PROIECT MANAGER
: ING. KASSAY GBOR
_______________________
EF COLECTIV
: ING. MINIER GABOR
_______________________
COLECTIVUL DE SPECIALITI:
TEHNOLOGIE
: ING. MINIER GBOR
_______________________
: DR. ING. TRK JNOS
_______________________
MECANICA FLUIDELOR
: ING. TRK RPD
_______________________
INSTALAII
: ING. KASSAY ERZSBET
_______________________
DESEN TEHNIC
: TRK ENIK
_______________________
Pag. 2
ELEMENTE DE COORDONARE Studiul de impact s-a ntocmit n conformitate cu reglementrile specifice din domeniul proteciei mediului, respectiv: Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind Proteciei Mediului, aprobat prin Legea nr. 265 din 2006. Legea apelor nr. 107/1996, modificat i completat prin Legea 310 din 2004. Ordinul M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei. Hotrrea de Guvern 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului. Ordin MMP nr 135 din 10 02.2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evalurii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private Ordonana de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei slbatice, cu modificrile si completrile ulterioare. Ordin MMDD nr 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a reelei Natura 2000 in Romania Ordinul M.A.P.P.M nr. 756/1997 pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea polurii mediului. OUG nr 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al polurii , aprobat prin Legea nr 84/2006 Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Conveniei privind accesul la informaie, participarea publicului la luarea deciziei i accesul la justiie n probleme de mediu semnata la Arhus la 25 iunie 1998. Hotrrea Guvernului Romniei nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism. Ordinul nr. 1430/2005 al Ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii, republicata cu modificrile i completrile ulterioare. HGR nr. 188 /2002, pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic al apelor uzate, cu modificrile i completrile ulterioare. Normativul N.T.P.A. 001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate evacuate n receptori naturali, aprobat prin HGR 188/2002. Normativul N.T.P.A. 002/2002 Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare, aprobat prin HGR 188/2002. Normativul N.T.P.A. 011/2002 Normativ privind condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare, aprobat prin HGR 188/2002. HG 352/2005 privind modificarea si completarea Hotrrii Guvernului nr 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare in mediul acvatic al apelor uzate HG 361/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptata a evacurilor, emisiilor si pierderile de substane prioritare si prioritar periculoase Condiiile tehnice privind protecia atmosferei i Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluani atmosferici produi de surse staionare aprobat prin Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea Ordonana de urgenta nr. 243/2000 privind protecia atmosferei; STAS 12574/1997 Privind condiiile de calitate a aerului n zonele protejate. Ordin MAPM nr. 592 /2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, valorilor de prag i a criteriilor de evaluarea dioxidului de sulf, dioxid de azot, plumbului, benzenului i monoxidului de carbon n aerul nconjurtor. H.G. nr. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul i mrimea zonelor de protecie sanitar;
Pag. 3
Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deeurilor , modificat si complectat prin OUG nr 61/2006 care transpune DC 75/442/CEE/DC 96/59/CE HGR nr. 349 /2005 privind depozitarea deeurilor. Legea nr. 465/2001 pentru aprobarea Ordonanei de Urgenta nr. 16/2001 privind gestionarea deeurilor industriale reciclabile. Gestiunea ambalajelor, organizarea, recuperarii si reciclarii deseurilor conform HG 621/2005. HGR nr. 856 din 16 august 2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase. HGR nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor i acumulatorilor care conin substane periculoase. HGR nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate . Ordin comun MAPAM nr. 2/2004 MTCT nr. 211/2004 MEC nr. 118/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare i control al transportului deeurilor pe teritoriul Romniei. STAS 10009/1998 Acustica urbana limite admisibile ale nivelului de zgomot. STAS 6156/1986 Protecia mpotriva zgomotului n construcii civile i social culturale limite admisibile i parametrii de izolare acustic. Ordinele Ministrului Transporturilor nr.537/1997 i nr. 251/1999 cu privire la aprobarea condiiilor pe care trebuie s le ndeplineasc autovehiculele pentru a fi admise n circulaia pe drumurile din Romnia. Ordinului M.A.P.P.M. nr. 49/14 ianuarie 2004.privind folosirea nmolurilor din staii de epurare in agricultura. HG nr 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substane periculoase
Pag. 4
CUPRINS
INTRODUCERE ____________________________________________________________________________________ 7 1. INFORMATII GENERALE .................................................................................................................................. 10 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.5.1 1.5.2 1.6 1.6.1 1.6.2 1.6.3 1.7 1.8 1.9 1.10 1.10.1 1.10.2 1.10.3 1.10.4 1.11 1.11.1 1.12 1.12.1 1.13 1.14 2. 2.1 2.1.1 2.1.2 2.1.3 2.1.4 2.2 3. 3.1 3.2 3.3 DENUMIREA PROIECTULUI ___________________________________________________________________ 10 TITULARUL PROIECTULUI ____________________________________________________________________ 10 AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE IMPACT ___________________________________________________ 10 SCOP SI NECESITATE ________________________________________________________________________ 10 AMPLASAMENTUL __________________________________________________________________________ 13 SUPRAFAA I SITUAIA JURIDIC A TERENULUI CE URMEAZ A FI OCUPAT DE OBIECTIVUL DE INVESTIIE .. ........................................................................................................................................................................ 13 LOCALIZAREA PROIECTULUI ........................................................................................................................... 14 DESCRIEREA PROIECTULUI, CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR ______________________________________ 18 FORMELE FIZICE ALE PROIECTULUI ................................................................................................................ 18 STRUCTURA CONSTRUCTIV .......................................................................................................................... 20 UTILAJE - ECHIPAMENTE DIN DOTARE ........................................................................................................... 22 DURATA DE EXECUTIE PROPUSA ______________________________________________________________ 25 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE ____________________________________________________________ 25 PRODUCTIA, RESURSE FOLOSITE ______________________________________________________________ 25 MATERII PRIME SI PREPARATE CHIMICE UTILIZATE _____________________________________________ 26 MATERIILE PRIME UTILIZATE .......................................................................................................................... 26 MATERIALE AUXILIARE UTILIZATE IN PROCESUL TEHNOLOGIC ..................................................................... 27 ENERGIA SI COMBUSTIBIL UTILIZAT ............................................................................................................... 27 RESURSE NATURALE FOLOSITE IN CONSTRUCIE SI FUNCIONARE .............................................................. 28 POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA ______________________________ 31 ALTE TIPURI DE POLUARE FIZIC SAU BIOLOGIC ......................................................................................... 32 PROTECIA MPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRAIILOR __________________________________________ 34 AMENAJRILE I DOTRILE PENTRU PROTECIA ZGOMOTULUI I VIBRAIILOR........................................... 34 SURSE DE POLUARE SPECIFICE PROIECTULUI ANALIZAT __________________________________________ 35 DOCUMENTE DE REGLEMENTARE EXISTENTE PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI __________________ 35 PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................................................. 35 PERIOADA DE FUNCTIONARE _________________________________________________________________ 36 PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICARE A BIOETANOLULUI ...................................................................... 36 DESCRIEREA FAZELOR PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICARE BIOETANOL ............................................. 38 FLUXULUI TEHNOLOGIC N CADRUL UNITII DE PRODUCIE ALE BIOGAZULUI SUNT URMTOARELE ....... 43 CARACTERISTICILE PRODUSULUI FINIT........................................................................................................... 46 PERIOADA DE INCHIDERE ____________________________________________________________________ 47 DESEURI ......................................................................................................................................................... 47 TIPUL I CANTITI DE DEEURI REZULTATE IN TIMPUL REALIZARII INVESTITIEI _______________________ 47 N PERIOADA DE EXPLOATARE REZULTA URMTOARELE TIPURI DE DEEURI SOLIDE ___________________ 48 GOSPODRIREA DEEURILOR _________________________________________________________________ 52
3.4 GOSPODRIREA SUBSTANELOR TOXICE I PERICULOASE _________________________________________ 53 4. IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MSURI DE REDUCERE ............................................................................................................................................................ 54
Pag. 5
4.1 4.1.1 4.1.2 4.1.3 4.1.4 4.1.5 4.1.6 4.1.7 4.2 4.2.1 4.2.2 4.2.3 4.2.4 4.2.5 4.2.6 4.2.7 4.2.8 4.2.9 4.3 4.3.1 4.3.2 4.4 4.5 4.5.1 4.5.2 4.6 4.7 4.8 4.9 4.10 4.11 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.
APA ______________________________________________________________________________________ 56 CONDITIILE HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI .............................................................................. 56 APE DE SUPRAFAA ........................................................................................................................................ 58 ALIMENTAREA CU APA ................................................................................................................................... 59 SURSE DE APE UZATE, PROTECIA CALITATII APELOR.................................................................................... 62 INSTALATIE DE PREEPURARE .......................................................................................................................... 64 STAIILE SI INSTALAIILE DE EPURARE SAU PREEPURARE A APELOR UZATE PREVZUTE ............................. 66 MSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA APELOR ............................................................................ 67 AERUL ____________________________________________________________________________________ 67 SURSE DE POLUARE A AERULUI .................................................................................................................... 68 CARACTERIZAREA SURSELOR DE POLUANI SPECIFICI INVESTIIEI ANALIZATE N FAZA DE EXECUIE ......... 70 IMPACTUL PRODUS ASUPRA AERULUI N TIMPUL LUCRRILOR DE CONSTRUCIE ....................................... 72 SURSELE DE POLUANI PENTRU AER, IN TIMPUL EXPLOATRII INSTALAIILOR DE PRODUCERE BIOETANOL . ........................................................................................................................................................................ 72 INSTALATIILE PENTRU RETINEREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN ATMOSFERA ........................................... 85 DISPERSIA POLUANILOR N AER ................................................................................................................... 85 PROGNOZAREA POLURII AERULUI N FAZA DE EXECUIE ............................................................................ 89 PROGNOZAREA CALITII AERULUI IN TIMPUL FUNCTIONARII ..................................................................... 90 PROGNOZA IMPACTULUI ............................................................................................................................... 91 SOLUL ____________________________________________________________________________________ 92 SURSE DE POLUANI PENTRU SOL SUBSOL SI APE FREATICE ......................................................................... 92 PROGNOZAREA IMPACTULUI ......................................................................................................................... 93 GEOLOGIA SUBSOLULUI _____________________________________________________________________ 94 BIODIVERSITATEA __________________________________________________________________________ 94 MSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ........................................................................................................ 95 MSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ........................................................................................................ 95 PEISAJUL __________________________________________________________________________________ 96 MEDDIUL SOCIAL SI ECONOMIC _______________________________________________________________ 96 ZGOMOT SI VIBRATII ________________________________________________________________________ 97 PROTECIA MPOTRIVA RADIAIILOR __________________________________________________________ 97 CONDITII ETNICE CULTURALE SI DE PATRIMONIU ______________________________________________ 97 LUCRRI NECESARE ORGANIZRII DE ANTIER _________________________________________________ 97 ANALIZA ALTERNATIVELOR ............................................................................................................................ 98 MONITORIZAREA............................................................................................................................................ 98 SITUATII DE RISC ............................................................................................................................................. 99 DESCRIEREA DIFICULTILOR ....................................................................................................................... 101 CERINELE BAT PENTRU INSTALATII DE PRODUCERE BIOCOMBUSTIBIL ....................................................... 102 CONCLUZII PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ............................................................................................ 102 SCURT REFERAT NETEHNIC ........................................................................................................................... 107
Pag. 6
INTRODUCERE Prezentul proiect are ca scop construirea i punerea n funciune a unei fabrici biocombustibil pentru transport, constnd din bioetanol, cu o capacitate de producie de 10.000 to. de bioetanol/an n comuna Remetea, jud. Harghita. Pentru producerea bioetanolului se va utiliza, ca materie prim cerealele i cartofii, sursa de aprovizionare fiind asigurat de productorii agricoli din judeul Harghita, care are un potenial remarcabil n acest sens. Procesul tehnologic al fabricrii bioetanolului este unul clasic, folosit n general pentru producerea alcoolului etilic iar valorificarea produsului finit nu va ntmpin riscuri n procesul de comercializare. Prin implementarea prezentului proiect se urmrete obinerea bioetanolului printr-o tehnologie noua i neconvenional de conversie i valorificare a surselor regenerabile de energie (biomasa din cartofi, porumb, gru, secar). Rezidiurile obinute ca urmare a procesului tehnologic, vor fi transportate la secia de biogaz al fabricii, unde printr-un proces biochimic se va obine biogaz, care prin transformare va fi valorificat integral n cadrul fabricii de bioetanol n energie electric i termic. Obiectivul prezentului proiect l constituie realizarea unei noi uniti industriale pentru producerea bioetanolului, prin procesarea produselor agricole din mprejurimi (cartofi i diferite cereale) n vederea obinerii biocombustibil pentru transport - cod CAEN 2059. Astfel se va realizarea i se va pune n funciune o fabrica de biocombustibil pentru transport - constnd din bioetanol cu o capacitate de producie de 10.000 to bioetanol/an, la un regim de funcionare de 7200 ore/an. Unitatea se va realiza in comuna Remetea satul Remetea, judeul Harghita, materiile prime necesare fiind aprovizionate din zon, totodat produsele secundare rezultate din procesul tehnologic (nmolul deshidratat dup obinerea biogazului) se vor utiliza in agricultur. Derularea acestui proiect se integreaz n mod nemijlocit n obiectivele generale i specifice definite n Schema de Ajutor de stat nr. N578/ 2009 pentru "Stimularea dezvoltrii regionale prin realizarea de investiii pentru procesarea produselor agricole i forestiere n vederea obinerii de produse neagricole ", instituit potrivit Ordinului ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale nr. 12/2010.Astfel prin realizarea de ctre SC TECHNICAL TRADE SRL a investiiei "Construire fabric de biocombustibil - bioetanol - pentru transport" n comuna Remetea, jud. Harghita, vizeaz, n primul rnd, mbuntirea nivelului general de performan al societii comerciale, prin creterea competitivitii acestuia. Potrivit normelor europene, Romnia, alturi de toate rile europene, trebuie s ia msuri n vederea nlocuirii benzinei i motorinei utilizate n transport; cu biocombustibili, care ar urma s reprezinte min. 5,75% pn la 31 decembrie 2010 i 20% pn n anul 2020 din consumul total anual. Preul unui litru de bioetanol, este mult mai mic fa de cel al unui litru de benzin. Directiva DE 2003/30/CE prevede promovarea utilizrii biocombustibililor i a altor combustibili regenerabilii, n special n sectorul transporturilor, ca parte a politicii UE de reducere a dependentei de importul de energie i de scdere a emisiilor de gaze ce genereaz efectul de ser. Astfel, n directiva menionat sunt prevzute termene pentru ca statele membre s ia msuri astfel nct pe pieele lor s fie promovai biocombustibilii care s nlocuiasc intr-un procent de 20% a consumului total de energie la termenul limita anul 2020. Fabrica de bioetanol proiectat realizeaz procesarea materiilor prime agricole vegetale (cereale, cartofi, etc.) respectiv transformarea coninutului de amidon al acestora, prin hidroliz, n bioetanol. Coninutul de amidon al cerealelor este cuprins ntre 50% i 65%, iar dup uscare coninutul lor n substan uscat este de peste 80%. n cazul cartofului coninutul de amidon reprezint 12-20%, iar cel n substan uscat de 23%. n medie, dintr-o ton de cartofi (coninut de 17% amidon) se obin 80-100 kg alcool. Fabrica de bioetanol proiectat pentru atingerea capacitii de producie proiectate de 10.000 t/an bioetanol, va trebui s aib anual un numr de 7200 ore de funcionare. n scopul atingerii de producie proiectate de 10.000 t/an de bioetanol, trebuie asigurat un dozaj de amidon de circa 3,2 - 3,3 to/h. n urma procesului de producie a bioetanolului din cartofi i diferite cereale rezult biomas constnd din borhot la temperatura ridicat, care reprezint o resurs regenerabil din care se poate produce biogaz. care va asigura o parte din energia electric i termic necesara n procesul de producie a bioetanolului. Energia astfel produs din sursa regenerabil va fi utilizat de unitate, exclusiv n activitatea proprie.
Pag. 7
Noua unitate de procesare a produselor agricole (cartofi i cereale) pentru obinerea bioetanolului pentru transport (biocombustibil) se vor crea 11 noi locuri de munc, proiectul contribuind astfel la realizarea obiectivului specific al Schemei de Ajutor de Stat nr.N578/2009. n scopul vizualizrii procesului de fabricaie se anexeaz documentaiei tehnice, lista echipamentelor, a obiectivelor, schema fluxului tehnologic cat si descrierea utilajelor din dotare. Utilajele si instalaiile pentru dotarea fabricii vor fi achiziionate de la productori de utilaje cunoscui si verificai innd cont de condiiile specifice de funcionare a acestora, ca regim de temperatura, produsul bioetanol fiind un produs periculos, foarte inflamabil, fraza de risc R11 dispunerea instalaiilor in aer liber si manevrarea unor cantitati mari de materii prime si produse finite in unitate. n conformitate cu documentul ALCOOLI UTILIZATE CA BIOCARBURANI, elaborat de INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE INDUSTRIALA, Proiect sectorial finanat de Ministerul Economiei si Finanelor, Campania de informare a publicului in legtura cu avantajele utilizrii biocarburantilor si a altor carburani regenerabili se menioneaz. Clasificarea biocarburanilor: Biocarburanti din prima generaie: obinui prin procese si tehnologii convenionale, din biomasa bogata in amidon sau zaharuri (bioetanol) si din biomasa bogata in uleiuri vegetale (biodiesel) Biocarburanti din a doua generaie obinui prin tehnologii noi si eficiente din materiale care nu sunt utilizate ca alimente (biometanul, bioetanol celulozic, biobutanol biohidrogen, biodimetileter) Biocarburanti din a treia generaia, poteniali Biocarburanti extrai din culturile de alge.
Biocarburani din clasa alcoolilor (biometanul, bioetanol, biobutanol) Avantaje fata de ali Biocarburanti: Bioetanolul Cel mai important Biocarburanti din clasa alcoolilor Se obine in prezent preponderent din materii prime amidonoase sau bogate in zaharuri, prin procese de fermentare Materii prime tradiionale: cereale (porumb, gru, orz, orez) sfecla de zahar, trestie de zahar sorg zaharat Fazele tehnologice clasice de obinere a bioetanolului carburani l Mcinarea materiei prime Hidroliza enzimatica cu alfa amilaza si amiloglucozidaza a amidonului Fermentarea plmezii cu drojdie Distilarea plmezii (obinnd alcool etilic de concentraie 60-8=%) Rectificarea alcoolului etilic (alcool etilic de max. 96, 4% - azeotrop) Anhidridizarea bioetanolului (distilare azeotropa cu benzen, tricloretilena, dietileter, distilare extractiva cu etilen glicol sau benzina) Coninut ridicat de oxigen in molecula (50% biometanul, 34,8% bioetanol, 21,6 % biobutanol, fata de 9,2-11 % in biodiesel) ducnd la ardere completa. Emisii de gaze cu efect de sera redus fata de ali biocarburanti (80% grad de reducere a emisiilor fata de carburani clasici in cazul bioetanolului si biobutanolului, 60 % in cazul biodieselului. Surse de materii prime mai accesibile dect in cazul altor biocarburanti (in afara materiilor prime clasice amidonoase sau bogate in zaharururi, se ntrevede utilizarea deeurilor lignocelulozice)
Nota: Operaia de anhidridizare este obligatorie pentru utilizare bioetanolului ca biocarburanti, apa coninut de alcoolul rectificat diminund performantele in procesul de combustie.
Pag. 8
Aspecte ale utilizrii bioetanolului ca biocarburant n prezent este folosit sub urmtoarele forme: E10, E15, E20, E85, E95, E100 (nr. prezentat este % bioetanol rest benzina).
La folosirea amestecurilor alcool benzina apar urmtoarele probleme: Startul este mai redus datorita vaporizrii mai lente a alcoolului. Lubrificatia este diminuata ca urmare condensrii vaporilor de alcool. Coroziunea si eroziunea mai avansata datorita formarii acidului acetic si arderea alcoolului in prezenta unei cantitati insuficiente de aer. Vaporii amestecului etanol-benzina din rezervor sunt mai uor explozibili dect cel de benzina.
Pag. 9
1. 1.1
INFORMATII GENERALE DENUMIREA PROIECTULUI
CONSTRUIRE FABRICA DE BIOCOMBUSTIBIL BIOETANOL PENTRU TRANSPORT N COMUNA REMETEA STR MELIK F.N. JUDEUL HARGHITA
1.2
TITULARUL PROIECTULUI
S.C. TEHNICAL TRADE SRL MIERCUREA CIUC STR KISSOMLYO NR 17 JUD HARGHITA; Cod potal: 537350 Tel: 0751.183.666 Reprezentantul legal: Andrs Csaba
1.3
AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE IMPACT
S.C. TOTAL PROIECT SRL Odorheiu Secuiesc STR. Kossuth l. Nr. 13 JUD. HARGHITA TEL/FAX 0266.218.447 / 0266.218.447. Persoana de contact: Ing. Minier Gbor
1.4
SCOP SI NECESITATE
n zilele noastre este o certitudine c, diminuarea rezervelor mondiale ale hidrocarburilor fosile i majorrile succesive ale preului ieiului, ca urmare a crizei petrolului, au creat premize favorabile abordrii a unor surse alternative pentru obinerea de combustibili. De asemenea, i legislaia restrictiv referitoare la nivelul de poluare al mediului produs de gazele de ardere ale combustibililor convenionali, contribuie la urgentarea gsirii a unor surse alternative de energie. Aceste realiti relevante, au determinat accelerarea unor preocupri pentru fabricarea de biocarburanti din materii prime agricole. De asemenea, multe ri ale Comunitii Europene au legiferat o serie de politici i reglementri ce favorizeaz dezvoltarea domeniului biocombustibililor (reduceri ale accizelor pentru carburani, credite acordate fermierilor pentru obinerea de biomas etc.). n prezent, sursele de energie sunt reprezentate de combustibilii fosili (petrol, gaze naturale i crbuni), compui radioactivi sau alte surse (soarele, ap, vntul, marele) care permit obinerea de lucru mecanic i cldur. Dintre acestea, petrolul i gazele naturale sunt considerate ca fiind principalele surse energetice ale planetei. Aceste surse naturale sunt epuizabile ireversibil. Estimrile efectuate i prognozele dezvoltate pe baza nivelului actual de consum i al evalurilor privind rezervele certe de combustibili fosili, arat c acestea ar putea fi utilizate nc 44 de ani pentru petrol, 62 de ani pentru gaze naturale. Rezervele de combustibili fosili sunt repartizate neuniform pe glob, iar cantitatea exploatat crete de la an la an. n acest context, Uniunea European acord o atenie tot mai mare iniierii i finanrii proiectelor menite s asigure fabricarea biocarburantilor obinui i din materii prime de natur organic i regenerabile (excereale i cartofi). Directiva VE 2003/30/CE prevede promovarea utilizrii biocombustibililor i a altor combustibili regenerabili, n special n sectorul transporturilor, ca parte a politicii UE de reducere a dependentei de importul de energie i de scdere a emisiilor de gaze ce genereaz efectul de ser. De asemenea, n directiva menionat sunt prevzute termene pentru ca statele membre s ia msuri astfel nct pe pieele lor s fie promovai biocombustibilii care' s reprezinte min. 5,75% pn la 31 decembrie 2010 i 20% pn la sfritul anului 2020, din energia coninut n benzina i motorina utilizate. Pentru a rspunde acestor cerine ale Uniunii Europene, Romnia ar trebui s produc n anul 2010 circa 262.000 tone de biocombustibil. dar la ora actual exist capaciti de producie pentru 150.000 tone/an. Pe considerentul necesitii alinierii la legislaia european n materie, n Romnia s-a creat cadrul legal menit s asigure promovarea utilizrii biocarburantilor i a altor carburani regenerabili n vederea nlocuirii benzinei sau motorinei, pentru a contribui la unele obiective, cum ar fi: ndeplinirea angajamentelor privind schimbrile climatice;
Pag. 10
asigurarea securitii n aprovizionarea compatibila cu mediul i promovarea utilizrii surselor regenerabile de energie. De asemenea se urmrete i asigurarea att a sprijinului financiare din partea statului, ct i a unor faciliti de ordin fiscal pentru stimularea dezvoltrii regionale prin realizarea de investiii pentru procesarea produselor agricole i forestiere n vederea obinerii de produse neagricole, inclusiv de biocombustibili. n acest sens a fost emise HG nr.1844/2005, precum i OMADR nr.12/201O. n concluzie se poate afirma c: necesitatea investiiei, ce urmeaz a se demara, este motivat cel puin prin prisma respectrii prevederilor europene cu privire la ponderea biocombustibililor n totalul carburanilor comercializai. De asemenea proiectul rspunde i unei cerine ecologice din Cartea Alb a UE, privind reducerea dependenei de petrol n sectorul transporturilor (care este actualmente de aproximativ 98 %) prin folosirea combustibililor alternativi asigurnd astfel i reducerea emisiilor de CO2 n atmosfer. Oportunitatea investiiei viitoare se poate sinteza n urmtoarele aspecte: n Romnia, necesarul de bioetanol pentru transport, rezultat conform cerinelor normelor europene, este acoperit de capaciti de procesare existente, n proporie de numai 60%; Judeul Harghita are un potenial agricol remarcabil pentru asigurarea surselor de aprovizionare cu materii prime necesare fabricrii bioetanolului pentru transport. Conform datelor statistice pe o suprafa de 25.800 ha se cultiv cereale pentru boabe (gru; secar; orz; orzoaic; porumb; ovz; triticale; etc.) cu o producie anual de circa 63.816 to, iar cartofii se cultiv pe o suprafa total de 11.600 ha, cu o producie anual de cca 204.406 to. Valorificarea eficient a acestor produse ntmpina in prezent mari probleme productorilor, n condiii le existenei unei puternice piee concureniale.
Uniunea European promoveaz o politic favorabil producerii i utilizrii bioetanolului pentru transport deoarece. bioetanolul conine 35% oxigen ceea ce reduce semnificativ emisiile de NO i particule PM; utilizarea bioetanolului pentru transport se face cu emisii slabe de CO i SO x; bioetanolul poate fi amestecat n orice procent cu benzina; ncepnd cu anul 2011 se va fabrica n ara noastr automobilul Dacia Duster cu motorizare pe bioetanol.
Toate aceste aspecte de necesitate i oportunitate, mpreun cu datele obinute din studiul mediului de afaceri, al concurenei, al factorilor demografici i economici ai zonei, au stat la baza deciziei managementului SC TECHNICAL TRADE SRL de a iniia un proiect de investiie privind construirea i punerea n funciune a unei fabrici de bioetanol pentru transport, produs ecologic din resurse/materii prime agricole. Astfel proiectul ce urmeaz a se implementa se circumscrie, n principal, urmtoarelor deziderate majore: Durabilitate: dezvoltarea unor surse competitive de energie i purttori de energie cu emisii reduse de carbon, mai ales combustibilii alternativi pentru transport i canalizarea eforturilor pentru mbuntirea calitii aerului la nivel local; Competitivitate: asigurarea faptului c deschiderea pieei energiei aduce avantaje consumatorilor i economiei n ansamblu, cu stimularea n acelai timp a investiiilor pentru producia de energie curat, atenuarea impactului creterii preurilor internaionale ale purttorilor de energie asupra economiei i cetenilor; Securitatea alimentarii: a face fa dependenei crescnde a rii noastre fa de importuri, printr-o abordare integrat, constnd n: diversificarea mixtului de energie cu o utilizare mai mare i a bioenergiei autohtone competitive; crearea cadrului stimulativ pentru investiii adecvate care sa rspund cererii crescnde de purttori de energie; ntrirea mijloacelor disponibile pentru a face fa unor situaii de urgent i garantarea accesului tuturor cetenilor i ntreprinderilor la energie; Crearea de noi locuri de munc; Asigurarea valorificrii superiore a unor materii prime agricole regenerabile de natur organic (cartof, porumb, secar, gru).
Pag. 11
Importana obiectivului de investiii ncadrare n legislaia n vigoare Obiectivul prezentei seciuni este de a identifica si prezenta legislaia aplicabila acestui proiect. Acest fapt este determinat de implementare a Hotrrii de Guvern Nr. 445/2009, prin privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, cat si privind aprobarea metodologiei de aplicare a evalurii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private. Proiectul intra sub incidenta HG 445 /2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului , fiind ncadrat in anexa nr. 1 la pct 6.a. Activitatea de producere bioetanol , ca activitate de baza a noi investiii este cuprinsa anexa 1 a OUG Nr. 152/2005 , aprobat prin Legea nr 84/2006 , privind prevenirea si controlul integrat al polurii, la punctul 4.1. care precizeaz Instalaii chimice pentru producerea de substane chimice organice de baza cum ar fi -- punct b hidrocarburi care conin oxigen , alcooli , aldehide ,cetone, acizi carbonilici, esteri, acetai, eteri, peroxizi , rini epoxidice . Obiectivul nu intra sub incidenta Ordonana de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei slbatice, cu modificrile si completrile ulterioare, amplasamentul obiectivului fiind situat la cca 2,75 km de situl Natura 2000 Munii si depresiunea Giurgeului ROSPA0033
Potrivit Art 7 din Ordonanta de Urgenta nr 152/2005 ,privind prevenirea si controlul integrat al poluarii Operatorul are obligaia de a solicita si obine de la autoritatea competenta autorizaia integrata de mediu la punere in funciune a obiectivului FABRICA DE BIOCOMBUSTIBIL BIOETANOL PENTRU TRANSPORT Ca atare, dup punerea in funciune a obiectivului se va iniia procedura de emitere a autorizaiei integrate de mediu potrivit Ordinului Ministerului Agriculturii, Pdurilor, Apelor i Mediului Nr 1158/2005. O alta problema eseniala este apropierea obiectivului proiectat fata de staia de epurare a localitii Remetea. In conformitate cu Ordinul M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al populaiei, precizeaz la articol 11 ca distanta minima de protecie sanitara recomandata, fa de Staia de epurare a apelor uzate orasenesti este de 300 m. (precizat si in avizul sanitar emis de Direcia de Sntate Publica Judeeana) Aceasta distanta poate fi modificata pe baza studiilor de impact de sntate (nu este identic cu studiul de impact asupra mediului). Consideram ca aceasta problema trebuie clarificata fiind menionat i n Avizul Direciei de Sntate Public. Relaia cu alte proiecte existente sau planificate ntr-o formulare sintetic, n cazul fabricii de bioetanol ce se va construi, aprovizionarea resurselor de materii prime i materiale va reprezenta activitatea prin care se vor asigura elementele input necesare consumului productiv, n volumul, structura i la termenele care s sprijine o activitate continu i derulat la capacitate maxim. Piaa de aprovizionare cu materii prime necesare produciei de bioetanol se va localiza n special la nivelul marilor productori de cereale i cartofi din raza judeului Harghita. n calcule s-a luat n considerare i ipoteza c o parte din materia prim va putea fi asigurat i de la productorii din judeele limitrofe judeului Harghita. Conform datelor statistice, n judeul Harghita se cultiv cereale pentru boabe (gru; secar; orz: orzoaic; porumb; ovz; triticale etc.) pe o suprafa total de 25.800 ha se cultiv cereale pentru boabe (gru; secar; orz; orzoaic; porumb; ovz; triticale; etc.) cu o producie anual de 63.816 to. Cartofii se cultiv pe o suprafa total de 11.600 ha, cu o producie anual de 204.406 to, valorificarea eficient a acestuia produce mari probleme productorilor n condiiile existenei unei puternice piee concureniale; Prin intrarea n funciune a acestei fabrici de producere a bioetanolului din comuna Remetea, se va asigura, pentru majoritatea productorilor tradiionali de cereale i cartofi din judeul Harghita, o pia de desfacere sigur i stabil
Pag. 12
pe termen lung precum i posibilitatea implementrii unei politici de pre a materiei prime agricole avantajoase ambelor pri. n scopul acoperirii 100% cu materie prim a capacitii de producie a fabricii de 10.000 tone bioetanol/an, va trebui asigurat anual urmtoarele cantiti de materie prim: Denumire materie prima Cartofi Gru, secar Orzoaic Ovz de primvar Porumb Total Cantitate prelucrata anual 12.854 to/an 9.322 to/an 13.937 to/an 4.387 to/an 7.382 to/an 47.882 to/an % din materia prim prelucrat 26,85 % din materia prim prelucrat 19,46 % din materia prim prelucrat 29,11 % din materia prim prelucrat 9,17 % din materia prim prelucrat 15,41 % din materia prim prelucrat 100% materie prim prelucrat
Astfel potenialii furnizori de materii prime vor fi cele din Judeul Harghita: Unitatea va asigura nmol deshidratat pt. a fi utilizat in agricultura pt. poteniali furnizori de produse agricole. n cadrul valorificrii pe piaa intern a bioetanolului fabricat, clienii poteniali sunt reprezentai de societile de rafinare a produselor petroliere.
1.5
AMPLASAMENTUL
Investiia se va realiza n regiunea Centru judeul Harghita comuna Remetea, care este situat la o altitudine de 750 de metri, n partea de nord-a vest a Depresiunii Gheorgheni (numit i Depresiunea Giurgeului), la poalele munilor vulcanici ai Gurghiului. Terenul unde se va amplasa unitatea de producie are o suprafa de 53.599 mp, fiind situat pe strada Melik f.n. i este concesionat pe o perioad de 49 de ani de la Primria Comunei Remetea, prin contractul nr.4857/22.07.2010 Accesul pe amplasamentul unde se va realiza investiia se poate realiza direct de pe strada Melik din Remetea, ultima poriune a acesteia fiind un drum de macadam. Din punct de vedere morfologic, zona de amplasament prezint un relief plan. Seismicitatea: Conform normativului PI00-95, amplasamentul se ncadreaz n zona seismic de calcul "E" (Ks=0,12) i perioada de col Tc=0,7 Zona privind greutatea de referin a stratului de zpad, conform ST AS 10 1 O 1/21-9: Zona C, expunere normal gy=150daN/mp.Natura terenului de fundare: Conform Studiului geotehnic terenul bun de fundare s-a considerat la adncimea de fundare Df=-2,20 m, adncime la care stratificaia terenului este pietri cu bolovni Presiunea convenional de baz are valoarea de P conv.=240-350 kP. Adncimea de nghe, conform ST AS 6054-85 este de -1,10 m de la nivelul terenului amenajat. Nivelul maxim al apelor freatice: Fa de suprafaa terenului natural nivelul hidrostatic general variaz intre 1,40- 2,00 m.
1.5.1
SUPRAFAA I SITUAIA JURIDIC A TERENULUI CE URMEAZ A FI OCUPAT DE OBIECTIVUL DE INVESTIIE
Conform certificatului de Urbanism nr 26 din 20.07.2010, eliberat de Consiliul Local Remetea Judeul Harghita, regimul juridic al terenului se prezint n felul urmtor: se afl n intravilanul comunei Remetea, conform PUG avizat si aprobat, este n proprietatea Consiliului local fcnd parte din domeniul privat, fiind concesionat beneficiarului Conform Contractului nr.4857/22.07.2010. Regimul economic; Folosina actuala fnea intravilan. Regimul tehnic: Suprafaa totala este de 53.699 mp.
Pag. 13
Din aceasta suprafaa de teren va fi afectat temporar 53.699 mp iar definitiv: 14.799 mp.
1.5.2
LOCALIZAREA PROIECTULUI
Harta Judeului Harghita Terenul unde se va amplasa unitatea de producie are o suprafa de 53.599 mp, fiind situat pe strada Melik FN i este concesionat pe o perioad de 49 de ani de la Comuna Remetea, prin contractul nr.4857/22.07.2010.
Accesul pe amplasamentul unde se va realiza investi i a se poate realiza direct de pe strada Melik din Remetea, acesta fiind un drum de macadam.
Pag. 14
Pag. 15
Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice).Morfologia: Din punct de vedere morfologic, zona de amplasament prezint un relief plan Seismicitatea: Conform normativului PI00-95, amplasamentul se ncadreaz n zona seismic de calcul "E" (Ks=0,12) i perioada de col Tc=0,7. Zona privind greutatea de referin a stratului de zpad, conform ST AS 10 1 O 1/21-9:Zona C, expunere normal gy=150daN/mp Natura terenului de fundare: Terenul bun de fundare s-a considerat la adncimea de fundare Df=-2,20 m, adncime la care stratificaia terenului este pietri cu bolovani Presiunea convenional de baz are valoarea de P conv =240-350 kP. Adncimea de nghe, conform ST AS 6054-85 este de -1,10 m de la nivelul terenului amenajat. Seismicitatea: Conform normativului PI00-95, amplasamentul se ncadreaz n zona seismic de calcul "E" (Ks=0,12) i perioada de col Tc=0,7.Zona privind greutatea de referin a stratului de zpad, conform ST AS 10 1 O 1/21-9:Zona C, expunere normal gy=150daN/mp .Nivelul maxim al apelor freatice: fa de suprafaa terenului natural nivelul hidrostatic general variaz intre 1,40- 2,00 m Unitatea propus se afl n intravilanul localitii Remetea. Unitatea se nvecineaz: Vest teren agricol, linia de cale ferat electrificat i o ferm de vaci la circa 300 m, Est este mrginita de drumul comunal, teren agricol i rul Mure, Sud de Staia comunal de epurare ape uzate menajere, zon agricol, cteva case de locuit i linia CFR Nord cu prelungirea strzii Melik, Rul Mure, terenuri agricole
Distana intre unitate i rul Mure la nord - est este de circa 50 m. Zona dispune de ci de comunicaii: Acces cu mijloace auto de pe drumul Naional 12 - DJ 153 C - Dj 153 D strada comunal Melik. N u departe de Fabrica de bioetanol trece i linia de cale ferat uzinal a Fabricii de lapte praf, n prezent nefolosit, ce poate fi repus n funciune i utilizat n cazul unor transporturi masive racordat la Magistrala 400.Reea electric de 20 KV i 0,4 KV sunt amplasate n apropierea amplasamentului fabricii (n Staia de epurare). Apele uzate se propune a fi epurate n staia de epurare a comunei Remetea transportate printr-o pomp i o conduct direct. Poziia acestora fa de amplasament vor fi stabilite in proiectul tehnic . Din punct de vedere a aprrii mpotriva inundaiilor amplasamentul nu se afl n zona inundabil. Rul Mure se afla la nord - est de unitate, la o distanta de circa 50 m, la o cot mult inferioar. Localitatea nu se afl n interiorul zonei de protecie a unor Situri de Importan Comunitar Natura 2000 instituite, dar se afl n apropierea acestora i anume aria de protecie avifaunistica ROSPA 0033 Depresiunea si munii Giurgelui Localizare i topografie Comuna Remetea este situat n partea nord - vestic a judeului Harghita, n bazinul hidrografic al rului Mure, la nord - vest de Municipiul Gheorgheni i la sud de Municipiul Toplia. Localitatea este situat pe cursul superior al rului Mure avnd codul cadastral IV.-1. (26 - 28), n vecintatea drumului naional DN 12 din care se ajunge la amplasament prin Dj 153 C i Dj 153 D (n total 4 km). n apropierea amplasamentului se gsete linia de cale ferat Ciceu - Deda ce poate fi accesat din staia CF. Ditru. la circa 68 km de reedina de jude, Miercurea Ciuc. Localitatea Remetea se identific pe latitudinea nordic de 46 58 i longitudine estic de 25 25, fiind alctuit din 3 sate: Remetea, Ciutac, Martonca depopulat. n zona nord-estic a judeului Mure i nord-estic a judeului Harghita se desfoar dou lanuri vulcanice: lanul vulcanic Climani i Gurghiu desprite de rul Mure care are izvoarele mai puin de 50 km n amonte, la Izvorul Mure i adun afluenii din partea Munii Gurghiului, Giurgeului i Climanului. Obiectivul este nconjurat de munii Gurghiu i Giurgeu, care confer un climat de depresiune intramontan. Aspectul morfologic al regiunii cuprinse ntre
Pag. 16
lanul muntos eruptiv Climani - Gurghiu i Carpaii Orientali, este rezultatul evoluiei geologice recente a unei importante zone de ruptur a scoarei. Intensa activitate vulcanica din timpul Neogenului a avut ca efect punerea in loc a unor importante mase vulcanice, cu cratere in prezent stinse. Masivul vulcanic aparine,, arcului andezitic" aprut pe crusta continentala a blocurilor transilvan si panonic - ca efect al coliziunii acestora cu placa eurasiatica, de la marginea estica a Bazinului Vienei si pn la curbura Carpailor.Sectorul Climani-Gurghiu-Harghita se caracterizeaz prin cea mai mare dezvoltare a vulcanismului carpatic. Catena vulcanica se sprijina pe un fundament constituit din isturi cristaline carpatice si formaiuni sedimentare triasice ce apartin zonei cristalino-mezozoice, depozite ale flisului transcarpatic si formatiuni sedimentare miocene si pannoiene din Depresiunea Transilvaniei.Muntii vulcanici sint alcatuiti din curgeri de lave ce alterneaza cu piroclastite (stratovulcani), la care se asociaza corpuri intruzive microdioritice. Grupa sudica (ClimanGurghiu-Harghita) - partea cea mai tinara a lantului vulcanic - se evidentiaza prin absenta manifestarilor badeniene si sarmatiene. Cea mai mare parte a produselor vulcanice apartine, cu siguranta, Pliocenului (cel de al treilea ciclu vulcanic). In evolutia grupei sudice pot fi separate doua faze majore: prima in Pliocenul inferior (Pontian), ale carei produse erodate in Dacian s-au acumulat in condiii subacvatice, mpreuna cu produsele sinerone si un material epiclastic, nevulcanic, generind compartimentul structural inferior (infrastructura), alcatuit din formatiuni vulcanosedimentare; cea de a doua faza (Pliocenul superior) s-a caracterizat prin edificarea suprastructurii, compartimentul superior stratovulcanic, o catena prelungita, jalonata de aproximativ 12 aparate relativ bine conservate, constituind rezultatul unui vulcanism manifestat prin forme efuzive, explozive si intruzive. O buna parte a lanului vulcanic care se afl la vest i nord de Remetea corespunde formatiunilor vulcano-sedimentare, alcatuite din material proclastic acumulat subaerian sau subacvatic (brecii, microbrecii, aglomerate, cinerite si tufuri prinse intr-o masa de natura piroclastica; elementele constitutive: andezite cu amfiboli, andezite cu amfiboli si piroxeni, andezite cu piroxeni; foarte rar andezite bazaltoide), alternind cu depozite epiclastice reprezentate prin conglomerate, gresii si nisipuri andezitice (adesea cu interealatii carbunoase) provenite din erodarea rocilor vulcanice in perioadele de calm si sedimentare subacvatica, avind o stratificatie buna, adesea ritmica. Depozitele piroclastice au o grosime de 20-200 m, iar intreaga formatiune vulcano-sedimentara atinge 100-500 m. Pietricelul este format din asemenea andezite. Andezitele bazaltoide reprezinta incheierea activitatii magmatice si apar sub forma de curgeri sau corpuri intruzive, pe suprafete foarte restrinse, intre Dornisoara si Neagra Sarului. Piroclastitele au o raspindire relativ mare si alterneaza cu produse efuzive, fiind reprezentate prin brecii, microbrecii, conglomerate si tufuri lapilice (elementele constitutive: andezite cu hornblenda - verde sau bruna, andezite cu piroxeni si hornblenda si andezite cu piroxeni). In zona Negoiului Romanesc (limonitizari, caolinizari ete.) piroclastitele au fost afectate de solutii hidrotermale, care au dus la acumulri de sulf si limonit. Evoluia ulterioara a masivului - la care au concurat att eroziunea glaciara, aceea a proceselor de iroire si toreniale, dezagregarea si alterarea etc - nu a reuit sa estompeze vechiul relief determinat de structura geologica si, mai mult dect att, l-a pus de acord si cu constituia litologica. FORMAIUNI SEDIMENTARE Depozitele sedimentare cele mai recente, aparinnd Cuaternarului, sunt depozitele de teras, depozitele proluviale, proluvial-deluviale i aluviunile luncii Mureului, reprezentate preponderent prin nisipuri, pietriuri i bolovniuri, alctuite din punct de vedere petrografic din andezite. Condiiile de fundare sunt redate n Memoriile tehnice pe specialiti Rezisten. Conform Normativ cu indicativ P 100-92, amplasamentul se ncadreaz n zona seismic de calcul E, intensitate seismic 7 grade M.S.F., conform SR 11100/1, caracterizat prin coeficientul seismic Ks = 0,12 i perioada de col Tc = 0,7 sec. Principala arter hidrografic a zonei este rul Mure, nsoit de un sistem de terase, fragmentate de reeaua hidrografic afluen. Principalele sisteme acvifere existente n subsolul zonei sunt cantonate n depozitele holocene, plieo-pleistocene, neogene i cristaline. Stratele freatice sunt dezvoltate mai ales n complexul celor mai noi formaiuni cuaternare din zon, formaiuni constituite n cea mai mare parte din aluviuni recente ale luncilor, conuri de dejecie, deluviuni i depozite de teras. Sistemul acvifer freatic este constituit din unul sau mai multe strate cu legturi hidrodinamice ntre ele.
Pag. 17
Adncimile de 5-10 m sau chiar 10-20 m, uneori mai mari de 20 m, ale oglinzii freatice, nregistrate de-a lungul bordurii vestice a bazinului, scad treptat spre interiorul depresiunii, ajungnd la valori de 2-5 m, iar apoi chiar 0-2 m, mai ales n sectoarele nmltinite ale zonei centrale i pe lunca Mureului. Cea mai important bogie natural a comunei este apa mineral. Bazinul Gheorgheni este o formaie post tectonic, care s-a umplut cu sedimente din era pliocen trzie i din cuaternar, i anume alternarea de piroclastici (sediment vulcanic) i aluviuni fine de fluviu. n Remetea, apa mineral este prezent pe un segment de 2 km lungime i de 300400 m lime pe lng Mure. Pe baza analizei a compoziiei chimice, cea mai bun ap mineral a bazinului este n Remetea. Conform expertului n domeniu, Artenie Pricjan, n Remetea se recomand forarea n adncime de 30-150 metrii, pentru c exist ap mineral bun de mbuteliat, care calitativ poate s concureze cu cea de la Borsec.
1.6 1.6.1
DESCRIEREA PROIECTULUI, CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR FORMELE FIZICE ALE PROIECTULUI
Datorit faptului c investiia este una complex care implic mai multe tipuri de construcii i amenajri s-a realizat structurarea acestora n obiecte de construcii unde figureaz principalele construcii, echipamente instalaii care necesit construcii montaj mpreun cu instalaiile aferente, avnd criteriu de baz funcia ndeplinit n procesul de fabricaie i deservire a ntregii uniti. OBIECTE DE INVESTIII SUNT URMTOARELE Obiect 1. - Preluare si depozitare materii prime 1. Cntar, Suprafa fundaie 32 mp. 2. Depozit materii prime - cartof (1000 mp). 3. Cabina cu instalaiile de ventilaie Suprafaa construita = 1030 mp, Suprafaa desfurata = 1030 mp. Volumul construciei = 5700 mc. 4. Silozuri cereale (3*2200 mc), Suprafa fundaie =900 mp. 5. Depozit biomasa (600 mp), Suprafaa construita = 600 mp, Suprafaa desfurata = 600 mp Volumul construciei = 2100 mc. Obiect II. - Producie si depozitare bioetanol 6. Spltor cartof, Suprafaa construit = 67 mp, Suprafaa desfurata = 67 mp, Volumul construciei = 330 mc. 7. Hala de producie bioetanol (863 m2), Suprafaa construita = 863 mp, Suprafaa desfurata = 1050 mp, Volumul construciei = 12800 mc. 8. 4 buc rezervoare de bioetanol cu capacitate de 113 mc amplasate la o distanta, de 3 m ntr-un bazin de protecie din beton armat, Suprafaa construit = 117 mp, Suprafaa desfurata = 117 mp, Volumul construciei =350 mc. Obiect III. - Producie si depozitare biogaz 9. Cmin pentru recepie must blegar. 10. Rezervor spltur alcoolic - reziduuri din producie bioetanol (2000 mc), Suprafa fundaie = 320 mp. 11. Fermentator 1, 12. Fermentator 2, 13. Fermentator 3, Suprafaa construita = 380 mp, Suprafaa desfurata = 380 mp, Volumul construciei = 2700 mc.
Pag. 18
14. Rezervor biogaz, 15. Cabina de tratare biogaz, Suprafaa construita = 20 mp, Suprafaa desfurata = 20 mp, Volumul construciei = 65 mc. 16. Fclia/tora gaz - arderea gazelor in exces, Suprafa fundaie = 9 mp. 17. Container pentru generator biogaz (motor), Suprafa fundaie = 42 mp. Obiect IV. - Separare si depozitare deeuri lichide si solide 18. Rezervor tampon materiale fermentate, Suprafa fundaie = 25 mp. 19. Separator materiale fermentate, Suprafa fundaie = 66 mp. 20. Bazin colector apa uzata nainte de introducere in staia de epurare. 21. Platforma de depozitare deeuri uscate, Suprafa fundaie = 250 mp. V. - Construcii pentru Utilitati - apa, canal, electricitate, nclzire, securitate contra incendiilor, etc. 22. Turn/coloan de rcire,Suprafa fundaie = 72 mp. 23. Centrala termica, Suprafaa construita = 400 mp, Suprafaa desfurata = 400 mp, Volumul construciei = 2000 mc. 24. 2 buc rezervor subteran de apa pt. stingerea incendiilor (2x 80 m3), Suprafaa construita = 60 m2. 25. Hidrani (600 l/min / 2 ore) 26. Cmin apometru 27. Post transformator de joasa tensiune. Obiect VI. - Poarta de acces si spatii destinate personalului de producie 28. Spaiu destinat personalului de producie, Suprafaa construita = 141 mp, Suprafaa desfurata = 141 mp, Volumul construciei = 520 mc. 29. Poarta, Suprafaa construita = 12 mp, Suprafaa desfurata = 12 mp, Volumul construciei = 36 mc. 30. Parcri. Obiect VII. - Sistematizri pe orizontala - drumuri incinta, platforma, parcare, mprejmuire, etc. Obiect VIII. - Asigurarea utilitatilor necesare obiectivului La nivelul investiiei situaia privind suprafaa total construit precum i celelalte suprafee se prezint astfel: suprafaa concesionat St= 53.599 mp suprafa construit proiectat Sc= 6.217 mp suprafaa desfurat proiectat Sd= 6.404 mp suprafaa carosabil proiectat Sdr= 8490 mp suprafee verzi Sv = 38.900 mp nlime maxim construcie H max. = 35 m POT 11,60 mp CUT 0,12 %.
Pag. 19
1.6.2
STRUCTURA CONSTRUCTIV
Obiect 1. - Preluare si depozitare materii prime 1. Cantar: Fundaie radier din b.a, Elevaie de 50 cm din b.a. 2. Depozit materii prime - cartof (1000 mp) i 3. Cabina cu instalaiile de ventilaie. Soluii constructive: Fundaii continuu sub ziduri exterioare, izolate sub stlpuri, Elevaii cu centura din beton armat, cuzinet din b.a. la fundaii izolate. Pardoseli din beton slab armat sclivisit dup turnare Structura de rezistenta cadre din beton armat, nchideri exterioare bloc ceramic 25 cm termoizolat Tavan peste parter termoizolat Acoperi din panouri tabla cutata,termoizolaie din exterior, tmplrie termopan. Silozuri cereale (3*2200 mc), Soluii constructive fundaii continuu, radier din b.a. 5. Depozit biomasa (600 mp). Soluii constructive: Fundaii izolate cu bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat Elevaii cu grinda din beton armat rezemata pe cuzineii de fundare, Pardoseli din beton slab armat sclivisit dup turnare, Structura de rezistenta cadre metalice din profile laminate la cald, sudate, cu stlpii incastrai in cuzinei, Acoperi din panouri tabla cutata,nchidere laterala plasa sarma pana la 2 m nlimea. Obiect II. - Producie si depozitare bioetanol 6. Spltor cartof. Soluii constructive Fundaii continuu sub ziduri exterioare, izolate sub stlpuri, Elevaii cu centura din beton armat, cuzinet din b.a. la fundaii izolate Pardoseli din beton slab armat sclivisit dup turnare, Structura de rezistenta cadre din beton armat, nchideri exterioare bloc ceramic 25 cm termoizolat, tavan peste parter termoizolat, acoperi din panouri tabla cutata, termoizolaie din exterior, tmplrie termopan. 7. Hala de producie bioetanol (863 mp). Soluii constructive Fundaii izolate cu bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat Elevaii cu grinda din beton armat rezemata pe cuzineii de fundare Pardoseli din beton slab armat sclivisit dup turnare. Structura de rezistenta cadre metalice din profile laminate la cald, sudate, cu stlpii incastrai in cuzinei. acoperi din panouri termoizolante de 80mm grosime, susinute cu pane metalice din profile cu perei subiri nchideri perei panouri termoizolante de 80 mm grosime, prinse direct pe structura. Compartimentri interioare structura tristrat cu miez termo-fonoizolata pe structura metalica proprie, legata de structura halei, tmplarii din profile PVC si geam termopan. 9. 4 buc rezervoare de bioetanol cu capacitate de 113 m3 amplasate la o distanta, de 3 m intr-un bazin de protecie din beton armat. Soluii constructive: Fundaii radier din beton armat, Structura de rezisten perei din beton armat turnat monolit, hidroizolate din interior si exterior, Scara metalica. Obiect III. - Producie si depozitare biogaz 9. Cmin pentru recepie must blegar 10. Rezervor ptr. spltur alcoolic - reziduuri din producie bioetanol (2000 mp) Soluii constructive: Fundaii continuu peste care fundaie de radier din b.a. 11. Fermentator 1, 12. Fermentator 2 i 13. Fermentator 3 Soluii constructive: Fundaie radier din b.a. Structura de rezistenta perei din beton armat acoperi placa de beton armat, termoizolat si hidroizolat corespunztor 14. Rezervor biogaz 15. Cabina de tratare biogaz. Soluii constructive: Fundaii continuu sub ziduri. Elevaii din beton cu centura din beton armat pardoseli din beton slab armat sclivisit dup turnare Structura de rezistenta stlpi din eava dreptunghiulara acoperi din panouri termoizolante 8 cm. tmplrie termopan din PVC
Pag. 20
16. Fclia/tora gaz - arderea gazelor in exces. Soluii constructive Fundaii continuu radier din b.a, pat balast 17. Container pentru generator biogaz (motor). Soluii constructive. Fundaii continuu radier din b.a, pat balast Obiect IV. - Separare si depozitare deeuri lichide si solide 18. Rezervor tampon materiale fermentate 19. Separator materiale fermentate. Soluii constructive Fundaii continuu radier din b.a, pat balast 20. Bazin colector apa uzata nainte de introducere in staia de epurare 21. Platforma de depozitare deeuri uscate Obiect V. - Construcii pentru utilitati - apa, canal, electricitate, nclzire, securitate contra incendiilor, etc. 22. Turn de rcire 23. Centrala termica (400 mp). Soluii constructive Fundaii izolate cu bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat Elevaii cu grinda din beton armat rezemata pe cuzineii de fundare Pardoseli din beton slab armat sclivisit dup turnare. Structura de rezistenta cadre metalice din profile laminate la cald, sudate, cu stlpii incastrai in cuzinei. Acoperi din panouri termoizolante de 80mm grosime, susinute cu pane metalice din profile cu perei subiri, vitraj 30%.Inchideri perei panouri termoizolante de 80mm grosime, prinse direct pe structura. Compartimentri interioare structura tristrat cu miez termo-fonoizolato pe structura metalica proprie, legata de structura halei. Tmplarii din profile PVC si geam termopan. 24. 2 buc rezervor subteran de apa pt. stingerea incendiilor (2x 80 mp) Soluii constructive Radier din b.a. 25. Hidrani (600 min /2 ore) 26. Cmin apometru 27. Post transformator de joasa tensiune. Obiect VI. - Poarta de acces si spatii destinate personalului de producie 28. Spaiu destinat personalului de producie. Soluii constructive: Fundaii continuu sub ziduri, Elevaii din beton cu centura din beton armat,Pardoseli din beton slab armat sclivisit dup turnare, Structura de rezistenta zidrie din crmid cu smburi din beton armat Acoperi din panouri tabla cutata. Planeu peste parter din lemn, termoizolat. Tmplrie termopan din PVC. 29. Poarta. Soluii constructive Fundaii continuu sub ziduri,Elevaii din beton cu centura din beton armat. Pardoseli din beton slab armat sc1ivisit dup turnare,Structura de rezistenta zidrie din crmid cu smburi din beton armat Acoperi din panouri tabla cutata,Planeu peste parter din lemn, termoizolat, tmplrie termopan din PVC. 30. Parcri.
Pag. 21
1.6.3
UTILAJE - ECHIPAMENTE DIN DOTARE
Caracteristicile tehnice ale utilajelor,echipamentelor i dotrilor care vor fi achiziionate n cadrul proiectului defalcat pe obiecte de investiii sunt prezentate n tabelul urmtor: Nr. crt. 1 1-1 Utilaj / echipament / dotare Obiect 1. - Preluare si depozitare materii prime Instalaie de cntrire tip pod bascul (15 x 3 m) cu capacitate minim de 40 tone, cu dispozitiv de msurare, cu afiaj, conectat la calculator. Siloz cu o capacitate minim de 2200 mc cu instalaiile aferente care cuprinde: elevatoare cu cup, unitate de curare, decantor pt. praf, unitate de evacuare deeuri, unitate de alimentare/manipulare ncrctor frontal, capacitate cup min 1 mc Motostivuitor Obiect TI. - Producie si depozitare bioetanol Instalaie de splare cu o capacitate minim de 10 to/h, prevzut cu tob rotativ, col cu peri, buncre, benzi transportoare, necuri, unitate de comand Instalaie de mcinare cartofi respectiv cereale, care cuprinde cel puin moar i accesorii: rezervor de alimentare, nec dozator, filtru praf, ventilare praf, cu comand. Unitate de tratament termic pt. plmada capacitate minim 1.800.000 kcal/h - i accesorii: Vas de prenclzire-mixare, agitator, pomp pt. plmada, reactor tubular, vas de expansiune, cu comand Reactor pt. fluidizarea amidonului capacitate minim 25 mc/h) i accesorii: agitator, pomp plmada, schimbtor de cldur, dozator de enzime; cu comand Unitate de zaharificare / reactor i accesorii (capacitate minim 25mc/h i V=IOO mc):dozator de enzime, dozator de acid, agitator,pomp de circulaie i de transferare; cu comand Unitate de zaharificare / reactor i accesorii (capacitate minim 25mc/h i V=100 mc):dozator de enzime, dozator de acid, agitator,pomp de circulaie i de transferare; cu comand Unitate de zaharificare / reactor i accesorii (capacitate minim 25mc/h i V=100 mc):dozator de enzime, dozator de acid, agitator,pomp de circulaie i de transferare; cu comand Unitate de zaharificare / reactor i accesorii (capacitate minim 25mc/h i V=100 mc):dozator de enzime, dozator de acid, agitator,pomp de circulaie i de transferare; rcitor plmada; cu comand Unitate de tratarea acidului cu o capacitate minim de 8 mc, care cuprinde: rezervor de acid i accesorii,pomp de ncrcare i de circulaie pt. acid sulfuric, rezervor pt. acid diluat, pomp acid diluat; cu comand Unitate de multiplicare drojdie - cu o capacitate de producie minim de la kg/h drojdie care cuprinde:fermentator drojdie i accesorii,Fermentator cultur, pomp de transfer i circulaie, rcitor plmada, schimbtor de cldur, filtre i injectoare aer, cu comand 1 1 1 buc
1-2
1-3 1-4 II II-l II-2
1 1
II-3
II-4
II-5
II-6
II-7
II-8
II-9
II-10
Pag. 22
II-11
Linie de materiale auxiliare cu o capacitate minim de 2,8 mc,cuprinznd minimum: rezervor de diluare sruri i accesorii, agitator,pomp pt soluie proaspt, decantor i dozator sruri 2 buc, pomp Pt. sruri dizolvate 2 buc, nec electric de elevare, rezervor i pomp ap tehnologic, cu comand Sistem CIP cu opritor spumare - capacitate minim de I mc i accesorii minime: rezervor ulei antispumant, sonde, valve magnetice,automatizare, rezervor leie, 2 buc rezerv oare CIP, 2 pompe; Cu comand. Unitate fermentare etanol - (fermentator etanol)cu o capacitate minim de 100 mc i accesorii: diperzor de aer, agitator, pompe de circulaie i de transfer, rcitor plmada, schimbtor de cldur; cu comand Unitate de fermentare etanol cu o capacitate minim de 100 mc i accesorii: agitator, pomp, rcitor plmada, schimbtor de cldur; cu comand Unitate de fermentare etanol - (fermenta tor etanol) cu o capacitate minim de 100 mc i accesorii: agitator, pomp de circulaie i transfer, rcitor plmad schimbtor de cldur; cu comand Unitate de fermentare etanol - fermentator etanol cu o capacitate minim de 100 mc i accesorii: agitator, pomp de circulaie si transfer, rcitor plmada, schimbtor de cldur; cu comand Unitate de postfermentare etanol (fermenta tor etanol)cu o capacitate minim de 100 mc i accesorii: pomp de alimentare cu comanda Sistem de splare gaz de fermentare - cu o capacitate minim pt. evacuare a gazului de 1000 N m3lh, care cuprinde: coloan de splare CO2 i a accesorii,pomp de circulaie i golire de ap de splare. Unitate de fierbere plmada cu o capacitate de fierbere de cel puin 20 m3/h, care cuprinde: coloan i accesorii: degazor, eliminator mercaptan; sistem de comand Unitate de concentrare etanol/alcool brut - cu o capacitate minim de 1750 l/h care cuprinde: coloan de concentrare I accesorii: Prenclzitor/condensator, condensator principal, condensator terminal, sifon golire ap, unitate auxiliar de separare ulei; cu comand Sistem colectare etanol produs finit cu o capacitate minim de 1700l1h, care cuprinde: rezervor colectare produs 2 buc, i accesorii: rcitor, epruvet, gradator, pomp de evacuare; cu comand Colector fracie distilat i separator ulei cu o capacitate minim de 200l/h, care cuprinde sistem colectare fracie distilat, rezervor colector i accesorii, epruvet, gradator, pomp de evacuare; cu comand Sistem de evacuare spltur cu o capacitate minim de 530 m lzi care cuprinde: vase i conducte, rezervor intermediar, pompe de evacuare Sistem de reglare i direcionare abur respectiv ap cu o capacitate minim de 7,2 t/h 4 bar abur Rezervor din oel inoxidabil cu capacitatea minim de 113 mc prevzut cu pompe de evacuare sistem PSI Obiect III. - Producie si depozitare biogaz Pomp cu o capacitate minim de 5 m lh Instalaie compus din minim 2 motoare de agitare cu o capacitate minim de 22 kW, 3 pomp cu o capacitate minim de 25 m lh pt. scoatere
3 3
II-12
II-13
II-14
II-15
II-16
II-17
II-18 II-19
1 1
II-20
II-21
II-22
II-23 II-24 II-25 III III -l III -2
1 1 4
1 1
Pag. 23
III - 3
Sistem care asigur n fermentatoare - capacitate minim 5000 mc - agitarea, meninerea la temperaturii, eliminarea gazelor, desulfurizare, oprirea de spumrii, valv pt. suprapresiune Sistem care asigur n fermentatoare - capacitate minim 5000 mc - agitarea, meninerea la temperaturii, eliminarea gazelor, desulfurizare, oprirea de spumrii, valv pt. suprapresiune,inoculare bacterial Sistem care asigur n fermentatoare - capacitate minim 5000 mc - agitarea, meninerea la temperaturii, eliminarea gazelor, desulfurizare, oprirea de spumrii, valv pt. suprapresiune, inoculare bacterial Rezervor gaz, cu perei flexibili - capacitate minim 1600 mc Instalaie de decantare ap din rezervorul de gaze cu o capacitate minim de 1600 mc/h care asigur i suprapresuizare, reglarea presiunii, desulfurizare, prevzut cu echipamente de siguran i PSI, conducte pt. gaze Tor/fclie gaz cu o capacitate minim de 1600 m3/h prevzut cu termometru, opritor de foc, msurtor cantiti gaze arse Motor pe gaze - cu o capacitate minim de 500 kW - instalat n container, prevzut cu radiator, schimbtor de cldur pt. gaze eapament, co de evacuare, amortizor de sunete, sistemele de siguran i de conectare, sistem PSI i de siguran. Obiect IV. - Separare si depozitare deeuri lichide si solide Pomp cu o capacitate minim de 25 mc/h i motor de agitare de 11 k W i accesorii pentru pt. decantoare Instalaie de deshidratare cu o capacitate minim de 20 mc/h prevzut cu band transportoare pt. evacuarea fermentului solid n spaiul de stocare, cu pomp de 25 mc/h Pomp cu o capacitate minim de 25 mc/h care asigur transferul fazei lichide (ctre staia de epurare) Obiect V. - Construcii pentru utilitati - apa, canal,electricitate, nclzire securitate contra incendiilor, etc. Coloan/turn de rcire de 12 GJ capacitate minim, cu sistem de distribuire a cldurii, schimbtoare de cldur Cazan de abur pentru combustibil biomas cu o capacitate minim de 2,7 MW cu accesorii: co de fum, instalaie de ncrcare, unitate de comand, echipamente de protecie i deservire Cazan de abur cu combustibil gaz cu o capacitate minim de 2,2 MW i accesorii: co de fum, unitate de comand, echipamente de protecie i deservire Sistem de distribuire termic care asigur distribuirea a cantitii de cldur de minim 7,5 MW - cu accesorii Sistem de schimbtor de cldur pt. ap potabil, prepararea i dedurizarea apei cu o capacitate de minim 7,5 mc/h Sistem de comand computerizat pentru programarea i monitorizarea fluxurilor tehnologice, care are n componen att hardware ct i software Obiect VII. Sistematizri pe orizontala - drumuri incinta, platforma, parcare, mprejmuire, etc. Sistem de supraveghere video
III -4
III -5 III -6 III -7
1 1 1
III -8
III -9 IV IV-1 IV-2 IV-3 V V-1
1 2 1
V-2
V-3 V-4 V-5
1 1 1
V-6 VII-1
1 1
Cu ocazia ntocmirii proiectului tehnic se vor stabili caracteristicile tehnice detailate pentru toate echipamentele / instalaiile care se va integra n fluxul tehnologic.
Pag. 24
1.7
DURATA DE EXECUTIE PROPUSA
Durata de executie propusa 24 luni de la aprobarea lucrarii si deschiderea finantarii.
1.8
DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE
Durata etapei de funcionare: construciile i instalaiile sunt noi . Dup expirarea duratei de funcionare utilajul va fi ori retehnologizat sau demontat definitiv. In funcie de conjuctura economic se va achiziiona alt instalaie sau se va demonta instalaia i utilajele casate. Inchiderea unitatii se va realiza dupa solicitarea aprobrii de la Agenia de Protecia Mediului, pe baza unui plan ntocmit de beneficiarul obiectivului. Este de menionat faptul ca utilajele componente, subansamble fac parte de un agregat complex, dar fara continut de produse periculoase sau toxice, deeurile feroase pot fi valorificate prin uniti specializate de reciclare . Reactoarele si rezervoarele vor fi golite complect, produse finite si intermediare valorificat prin uniti specializate. n cazul n care n sisteme de epurare si preepurare se va constata existenta nmolului, acesta va fi evacuat prin unitati specializate in acest sens. Se va cura separatarele de namol din instalaia degresare a apelor pluviale. Nmolul cu produse petroliere fiind produse periculoase, vor fi transportate pentru coincinerare prin unitati specializate Dupa curarea general a platformei i valorificarea materialelor de construcii, terenul foarte fi utilizat pentru alte activiti in baza hotrrii proprietarului terenului i aprobrilor organelor de drept.
1.9
PRODUCTIA, RESURSE FOLOSITE
Profilul de producie: obinerea biocombustibil pentru transport, cod CAEN 2059 Capacitatea de producie a fabrici de biocombustibil pentru transport - constnd din bioetanol va fi de 10.000 to bioetanol/an, la un regim de funcionare de 7200 ore/an (300 zile/an -24 ore/zi). Producie orara realizata de 1,389 Kg/h, respectiv 33.330. kg/zi. Obiectivul se va realiza in Comuna Remetea Satul Remetea Str. Melik F.N judeul Harghita Previziunile privind veniturile i cheltuielile generate de activitatea de exploatare a fabricii de bioetanol din Remetea sau efectuat n ipoteza urmtoarelor graduri de utilizare a capacitii de producie pe primii cinci ani de funcionare dup implementarea proiectului: UM Categoria Grad de utilizare capacitate de producie % to to Total An I 63,75% 6.375 6.375 Total An2 74,50% 7.450 7.450 Total An3 85,00% 8.500 8.500 Total An4 90,00% 9.000 9.000 Total An5 95,00% 9.500 9.500
Producia de bioetanol Bioetanol Comercializat terilor
Anul 1 reprezint primul an dup punerea n funciune a obiectivului, iar n ipoteza n care durata de execuie a investiiei este de 36 luni ncepnd cu luna 4 al anului calendaristic, primul an dup punerea n funciune ncepe cu luna aprilie i nu coincide cu anul calendaristic. n acest context previziunea defalcrii pe trimestre privind gradul de utilizare a capacitii de producie se prezint astfel:
Pag. 25
Categoria Grad de utilizare capacitate de producie % Producia de bioetanol to Bioetanol comercializat terilor to
An 1 Tr.I 60,00 1.500 1.300 Tr.II 63,00 1.575 1.675 Tr.III 65,00 1.625 1.500 Tr.IV 67,00 1.675 1.900 Tr.I 70,00 1.750 1.550 Tr.II 73,00 1.825 1.925
An2 Tr.III 75,00 1.875 1.750 Tr.IV 80,00 % 2.000 2.225
1.10 1.10.1
MATERII PRIME SI PREPARATE CHIMICE UTILIZATE MATERIILE PRIME UTILIZATE
Fabrica de bioetanol proiectat realizeaz procesarea materiilor prime agricole vegetale (cereale, cartofi, etc.) respectiv transformarea coninutului de amidon al acestora, prin hidroliz, n bioetanol. Coninutul de amidon al cerealelor este cuprins ntre 50% i 65%, iar dup uscare coninutul lor n substan uscat este de peste 80%. n cazul cartofului coninutul de amidon reprezint 12-20%, iar cel n substan uscat de 23%. n medie, dintr-o ton de cartofi (coninut de 17% amidon) se obin 80-100 kg alcool. Fabrica de bioetanol proiectat pentru atingerea capacitii de producie proiectate de 10.00 t/an bioetanol, va trebui s aib un regim de funcionare de 7200 ore /an, trebuie asigurat un dozaj de amidon de circa 3,2 - 3,3 to/h. Aceast producie anual se va putea realiza n urmtoarea structur a materiei prime procesate: Materia prim Procent total Materii prime (%) 26,85 19,46 29,11 9,17 15,41 100 Cantitate Anual to Dozaj (to/h) Coninut de amidon (%) 12854 9322 13937 4387 7382 47881 1,79 1,29 1,94 0,61 1,03 6,65 18 62 58 52 65 0,32 0,80 1,12 0,32 0,67 3,23 0,15 0,39 0,54 0,15 0,32 1,55 Cant de amidon (to/h) Cant. de Alcool (t/h) Ponderea alcool din producie (%) 10 25 35 10 21 100
Cartofi Gru, secar Orzoaic Ovz de primvar Porumb Total
n urma procesului de producie a bioetanolului din cartofi i diferite cereale rezult biomas constnd din borhot la temperatura ridicat, care reprezint o resurs regenerabil din care se - poate produce biogaz. Acest fapt va fi valorificat n cadrul noi investiii n sensul c borhotul va fi utilizat n ca i materie prim pentru producerea biogazului, care va asigura o parte din energia electric i termic utilizat n procesul de producie a bioetanolului. Energia astfel produs din sursa regenerabil va fi utilizat de SC TECHNICAL TRADE SRL exclusiv n activitatea proprie.
Pag. 26
1.10.2
MATERIALE AUXILIARE UTILIZATE IN PROCESUL TEHNOLOGIC
Acid sulfuric tehnic pt. corectarea pH, la zaharificare. Cantitatea anuala utilizata cca 18 to. Soda caustica solida, utilizat in procesul de splare CIP a utilajelor tehnologice. Cantitatea anuala utilizata cca 8 to. Enzima a amilaz, utilizat in procesul de hidroliza materiilor prime Cantitatea anuala utilizata, cca 4,5 to. Enzima glukoamilaz, utilizat in procesul de zaharificare Cantitatea anuala utilizata, cca 18 to. Azotat de amoniu (ngrmnt) cca 33 to /an. Superfosfat (ngrmnt) cca. 20 to/an.
1.10.3
ENERGIA SI COMBUSTIBIL UTILIZAT
ASIGURAREA ENERGIEI TERMICE Att n cadrul unitii de fabricare a bioetanolului ct i a biogazului se produce exces respectiv necesar de cldur. Necesarul de cldur la nivelul fabricii de bioetanol se prezint n special sub form de necesar de aburi. n vederea asigurrii aburului n cantitate suficient, se vor utiliza dou surse alternative, i anume: n urma procesului de producie a bioetanolului, din fabrica de bioetanol este evacuat " zilnic n medie o cantitate de 530 m3 borhot la temperatura de 95oC, sistemul de schimbtor de cldur (V -5) va asigura ca aceast cldur s fie utilizat pentru prenclzirea apei de alimentare a cazanelor (V-2, i VI-3 din lista de echipamente) La fel i n cazul motorului de gaz (III-9 din lista de echipamente) surplusul de energie termic degajat va fi utilizat prin instalaiile 111-3, 111-4, 111-5 din lista de echipamente pentru meninerea temperaturii unitilor de fermentare. Din punct de vedere energetic principalele utilaje din dotarea construciilor sunt urmtoarele: Motor pe gaze (va utiliza ca i combustibil biogazul produs n fabric) - cu o capacitate minim de 500 kW- instalat n container, prevzut cu radiator, schimbtor de cldur pt. gaze eapament, co de evacuare, amortizor de sunete, sistemele de siguran i de conectare, sistem PSI i de siguran. Acesta va asigura o parte din energia electric necesar n fabric 2 cazan de abur pentru combustibil biomas de 2,7 MW cu accesorii: co de fum, instalaie de ncrcare, unitate de comand, echipamente de protecie i deservire Cazan de abur cu combustibil gaz (va utiliza ca i combustibil biogazul produs n fabric) de 2,2 MW i accesorii: co de fum, unitate de comand, echipamente de protecie i deservire Coloan/turn de rcire de 12 Gl capacitate minim, cu sistem de distribuire a cldurii, schimbtoare de cldur
La pornire si in funcie de necesitai, aburul va fi asigurat de doua cazane de abur de 2,7MW (V -2 din lista de echipamente) funcionnd pe, baz de combustibil de biomas. Prin aceast soluie alternativ se poate asigura necesarul de energie termic / pentru funcionarea fr ntreruperi a fabricii de bioetanol, chiar i n cazul n care unitatea nu poate asigura necesarul de biogaz pentru cazanul funcionnd pe baz de combustibil de biogaz. n fabric se va utiliza sistem de distribuire termica - care asigur distribuirea cantitii de cldur de 7,2 to abur - cu accesorii (V -4 din lista de echipamente)- pentru captarea surplusului de energie termic respective egalizarea necesarului. Procesul de rcire va fi asigurat de turnul, coloana de rcire (V -1 din lista de echipamente), aici va fi conectat hidroliza (asigurat de echipamentele II -4, II -8) i schimbtoare le de cldur a fermentatoarelor (asigurat de echipamentele 11-13, II-14, 11-15, II-16). La fel i n cazul motorului de gaz (III-9 din lista de echipamente) surplusul de energie termic degajat va fi utilizat
Pag. 27
prin instalaiile 111-3, 111-4, 111-5 din lista de echipamente pentru meninerea temperaturii unitilor de fermentare. ASIGURAREA APEI POTABILE Alimentarea cu ap potabil al unitii pentru consumul igienico sanitar se va realiza din reeaua de ap potabil existent a comunei Remetea construit conform unui proiect Solel Bone. Apa potabil se pompeaz din 8 puuri spate, se trateaz i este pompat n distribuiile din comunele Ditru i Remetea. Conductele de ap se confecioneaz din evi de polietilen de nalt densitate PEID 6 avnd diametrul nominal (exterior) 90 mm. Capacitatea uzinei de ap potabil din Remetea poate s satisfac integral necesarul de ap tehnologic a Fabricii de bioetanol. Apa necesar procesului tehnologic, cat si pentru alimentarea hidranilor se va asigura din stratul freatic , prin puuri colectoare. Amplasamentul puurilor , debitele captate , capacitatea pompelor sisteme de distribuie ,se stabilete pe baza studiul hidrogeologic i avizului de gospodrire a apelor. Apa este utilizat la splarea cartofului i la umidificarea fainei obinute din mcinarea porumbului, grului, secarei sau orzoaicei, ca ap de alimentare la cazanele care produc abur tehnologic viu , instalaie de rcire , splare CIP, splare autovehicule , precum i ca ap potabil i igienico- sanitar pentru personal i ap de incendiu. Necesarul de apa potabila si tehnologica: Nzimed = 800,60 mc/zi =9,260 l/sec; Nzi max= 920,70 mc/zi = 10,65 l/sec; Normax = 80,60 mc/h = 22,390 l/sec.
APA PT STINS INCENDII 2 buc rezervor subteran de apa pt. stingerea incendiilor (2x 80 m ), Suprafaa construita = 60 m Hidrani (600 l/min / 2 ore). ASIGURAREA ENERGIEI ELECTRICE Asigurarea energiei electrice necesare unitii de producie va fi realizat n dou modaliti: din reeaua naional de electricitate printr-un branament la postul de transformare de joas tensiune, dimensionarea acestuia va corespunde consumului energetic proiectat din surse proprii prin transformarea biogazului cu ajutorul motorului pe gaze (cu o capacitate minim de 500 kW) - generator biogaz - n energie electric cadrul Elementele de dimensionare, breviarele vor face parte din proiectul tehnic.
3 2
1.10.4
RESURSE NATURALE FOLOSITE IN CONSTRUCIE SI FUNCIONARE
La realizarea construciilor si instalaiilor se vor utiliza Umpluturi. De regul, umpluturile se vor executa cu materiale locale, respectiv pmnturile rezultate din lucrrile de sptur. Materialul de umplutur nu va conine resturi de lemn, rdcini, bolovani, moloz, fragmente de roc sau alte fragmente dure mai mari de 50 mm. Materialele utilizate pentru umpluturi vor fi formate din buci nu mai mari de 100 mm din materialul excavat. Conducte din PE. Conductele din diferite pri ale lucrrilor vor fi fcute din Polietilen de nalt Densitate - PE 80 i PE 100, clasa de presiune fiind PN 6, PN 10 i PN 16 iar materialul fitingurilor PE 100. n unele cazuri se pot folosi i fitinguri din Polipropilen cu etanare prin compresiune conform DIN 8076, BS 5114/75 sau echivalent, avnd presiuni nominale PN 10 i PN 16 (n funcie de utilizri). Materiale pentru betoane. Betoanele utilizate se vor produce i se vor livra de ctre staii de betoane care
Pag. 28
funcioneaz pe baza certificatelor de atestare. Se vor respecta prevederile normativului NE-012-99, att la prepararea betonului, ct i la ncrcarea n mijloace de transport i transportul la locul de punere n oper. La stabilirea reetelor se va urmri realizarea urmtoarelor cerine: clasa betonului: C20/25 (Bc25) permeabilitate: p8 gelivitate G50 tip ciment I.2.1 Lucrabilitatea T2/T3
Reetele se vor stabili, corecta i definitiva n funcie de rezultatele ncercrilor preliminare de laborator privind: umiditatea agregatelor; granulozitatea sorturilor; densitatea aparent a betonului proaspt;
Compoziia de beton adoptat va fi permanent corectat n privina cantitii de ap, n funcie de umiditatea agregatelor, astfel nct s se respecte raportul A/C prescris n normativul NE 012-99. Lucrabilitatea betonului proaspt va fi verificat att la staia de betoane ct i la locul de punere n oper. Cimentul. Prevederile NE 012-99 stabilesc domeniile i condiiile de utilizare ale cimenturilor destinate executrii lucrrilor de betoane i mortare. Alegerea tipului de ciment s-a fcut pe baza prevederilor din tabelele 1.2.1; 1.2.2; 1.2.3 din anexa 1.2 a codului de practic NE 012-99, n funcie de condiiile de execuie. Se va efectua verificarea calitii cimenturilor, att la aprovizionare ct i nainte de utilizare prin metodele reglementate de STAS 227-86 i NE 012-99. Apa. Apa utilizat la prepararea betoanelor va fi ap potabil (din reeaua public) sau din alt surs dac ndeplinete condiiile tehnice prevzute n STAS 790/84. Apa va fi curat, proaspt l fr suspensii, ml, materii organice, sruri alcaline sau alte impuriti. Agregate. La executarea elementelor i a construciilor din beton i beton armat cu densitatea cuprins ntre 2200 i 2500 kg/mc se folosesc de regul agregate cu densitate normal, naturale sau provenite din sfrmarea i concasarea rocilor. Agregatele vor satisface cerinele prevzute n reglementrile STAS 1667-76, STAS 662-89 i SR 667-98. Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza agregate naturale grele care s corespund prevederilor STAS 1667/76 "Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu liani naturali" cu urmtoarele cerine suplimentare: agregatele s provin din roci stabile, nealterabile la aer sau ap i negelive, nu se admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau istoase. nisipul va fi de natur silicoas i va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea nisipului de concasaj. coninutul n pri levigabile a nisipului va fi de max. 2% i a pietriului se limiteaz la max.0,5%.
n amestecul total de agregate se vor utiliza cel puin trei sorturi de granulri (03, 37, 716 sau 731mm). se interzice folosirea balastului sau pietriului cu granule mai mari dect cele indicate pe mrci de betoane.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avnd pante i rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu nlimi corespunztoare evitrii amestecrii sorturilor. Nu este admis depozitarea direct pe pmnt pe platforme balastate. Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care s evite antrenarea de noroi i impurificarea agregatelor. Pentru depozitarea agregatelor se vor respecta i prevederile normativului NE 012-99.
Pag. 29
Aditivi. Aditivii sunt produse chimice care se adaug n beton n cantiti mai mici sau egale cu 5% din substana uscat fa de masa cimentului. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie n cazurile menionate n tabelul 4.4 din B.C. 8-9/99. Pentru mbuntirea calitii betonului se pot utiliza aditivi: aditivi reductori de ap; aditivi pentru creterea lucrabilitii; aditivi pentru mrirea-micorarea timpilor de priza; aditivi antrenori de aer; aditivi pentru creterea rezistentei; aditivi pentru creterea durabilitii;
Pot fi obinute efecte favorabile n scopul folosirii aditivilor numai n cazul unor compoziii de beton judicios stabilite i asigurrii unor amestecuri omogene de beton. Eficacitatea aditivilor se va verifica (n prealabil). Este interzis folosirea clorurii de calciu ca aditiv. Dozarea aditivilor se face n laboratorul staiei de betoane. Se vor respecta prevederile din normativul NE 012-99.
Armturi. Oelurile pentru beton armat trebuie s se conformeze Specificailor tehnice privind cerine i criterii de performan pentru oelurile utilizate n structuri din beton armat. Pentru armarea elementelor din beton se utilizeaz bare laminate la cald din oel beton rotund neted OB37 i PC52 ce trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice din STAS 438/1-89 i 438/2-91. Livrarea, depozitarea i controlul calitii armturilor se vor realiza cu respectarea prevederilor normativului NE 01299. Tipurile utilizate curent n elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt: oeluri cu profil neted OB 37 oeluri profilate PC 52 srme rotunde trase plase sudate - STAS 438/1-89 - STAS 438/1-8 - STAS 438-3,4:98 - SR 438-3,4:98
Mortarul. Att mortarul de legtur ct i cel din care este realizat blocul trebuie s fie mortar de ciment ce const dintr-o parte ciment obinuit Portland i patru pri de nisip natural de ru, amestecat cu suficient ap pentru a se forma un amestec lucrabil. Nu se va aduga var.
Pag. 30
1.11
POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA
informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa. Tabel nr.1. 4 Poluare calculat produs de activitate i msuri de eliminare / reducere Pe zone rezideniale, de Pe zone de Msuri recreere sau alte zone prot. protecie/ de cu luare n considerare a restricie elimina polurii de fond Pe zona aferente re a Cu implemen. obiectivului obiectivulu, Fr msuri msurilor de polurii conform de eliminare eliminare/ legislaiei n reducere a reducere vigoare polurii a polurii 6 7 8 9 10 Conf. NTPA 002/2005 si anume: -CBO5 max 300 mg/l -Suspensii max 350 mg/l -produse extr. max 5 mg/l Poluare maxim admis limita maxim admis pentru om i mediu mg/mc 4 Intrare in statie epurare l CBO5- 300 mg/l CCOcr500mg/l Suspensii350 mg/l Extract.30 mg/l P- 5,0 mg/l Azot amoniacal 30 mg/l. Transportat la statia de epurare l Pulberi totale emise PM10, 50 mg/Nmc Pulberi sediment. 17 gr/mp/luna CO 100 mg/Nmc NOx-350 mg/Nmc
Nr. Surse de poluare
Sursa de poluare
Poluare de fond 5
Tipul polurii
Consum igienico-sanitar platforme de lucru
Apa uzata menajera tehnologica
Poluar e de fond, nu sunt date -
Conf. NTPA 002/2005 si anume: -CBO5 max 300 mg/l -Suspensii max 350 mg/l -produse extr. max 5 mg/l
Conf. NTPA 002/2005 si anume: -CBO5 max 300 mg/l -Suspensii max 350 mg/l -produse extr. max 5 mg/l
Nu se cunoate
Apele uzate sunr epurate in de hidrocarb uri in separator de produse petroliere .si statie epurare incinta
Emisii de noxe in aer Sisteme de depoluare pregatire materii prime si centrala termica
Ape uzate menajere si pluviale
Pulberi in suspensie PM10 Pulberi sedimentabil CO NOx Hidrocarburi
Poluar e de fond nu sunt date
Pulberi in suspensiePM10 10 mg/Nmc Pulberi sedimentabili 5 grmp/luna Centrala T-CO 175 mg/Nmc NOx 251 mg/Nmc Pulberi 70 mg/Nmc
Generale Pulberi in suspensiePM10 10 mg/Nmc Pulberi sedimentabili 5 grmp/luna Centrala T-CO 175 mg/Nmc NOx 251 mg/Nmc Pulberi 70 mg/Nmc
La pulberi totale Cca 20 mg/Nmc
Pulberi in suspensiePM10 Sub10 mg/Nmc Pulberi sedimentabili 5 grmp/luna CentralaT-CO 175 mg/Nmc NOx 251 mg/Nmc Pulberi70 mg/Nmc
Camere de desprfuir e si baterii de filtre textile cu randamen te minime de 9999,5%
Circulatie Functionarea utilajelor
60 dB(A)
Circulat ia autove hicule in zona
Zgomot
66dB(A)
60dB(A)ziua
60
B(A)
Pag. 31
1.11.1
ALTE TIPURI DE POLUARE FIZIC SAU BIOLOGIC
SURSELE DE ZGOMOT I VIBRAII Procesele tehnologice de realizarea lucrrilor de amenajare a terenurilor realizarea instalaiilor, drumurilor din incinta, a platformelor de lucru implic folosirea unor grupuri de utilaje cu funcii adecvate. Aceste utilaje n lucru reprezint tot attea surse de zgomot. Pentru o prezentare corect a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instalaii, trebuie avute n vedere trei niveluri de observare: zgomot de surs; zgomot de cmp apropiat; zgomot de cmp ndeprtat.
n cazul zgomotului la surs, studiul fiecrui echipament se face separat i se presupune plasat n cmp liber. Msurile de zgomot la surs sunt indispensabile att pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeai categorie, ct i de a avea o informaie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje. n cazul zgomotului n cmp deschis apropiat, se ine seama de faptul c fiecare utilaj este amplasat ntr-o ambiant ce-i poate schimba caracteristicile acustice. n acest caz intereseaz nivelul acustic obinut la distane cuprinse ntre civa metri i cteva zeci de metri fa de surs. Deoarece msurtorile n cmp apropiat sunt efectuate la o anumit distant de utilaje, este evident ca n majoritatea situaiilor zgomotul n cmp apropiat reprezint, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje i mai rar al unui utilaj izolat. Dac n cazul primelor dou niveluri de observare caracteristicile acustice sunt strns legate de natura utilajelor i de dispunerea lor, zgomotul n cmp ndeprtat, adic la cteva sute de metri de surs, depinde n mare msura de factori externi suplimentari cum ar fi: fenomene meteorologice i n particular; viteza i direcia vntului; absorbia mai mult sau mai puin important a undelor acustice de ctre sol, fenomen denumit efect de sol "; absorbia n aer, dependena de presiune, temperatura, umiditatea relativ, componena spectral a zgomotului; topografia terenului; vegetaia.
La acest nivel de observare constatrile privind zgomotul se refer, n general, la ntregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezult o anumit dificultate n aprecierea polurii sonore n zona unui front de lucru. Totui pornind de la valorile nivelurilor de putere acustic ale principalelor utilaje folosite i numrul acestora ntr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot i distanele la care acestea se nregistreaz. Utilajele folosite i puteri acustice asociate: buldozere ncrctoare Wola grupuri electrogene basculante Lw ~ 115 dB(A); Lw ~ 112 dB(A); Lw ~ 105 dB(A); Lw ~ 107 dB(A).
Pag. 32
Suplimentar impactului acustic, utilajele de construcie, cu mase proprii mari, prin deplasrile lor sau prin activitatea n punctele de lucru, constituie surse de vibraii ceea ce nu este cazul, avnd n vedere distanele apreciabile circa 350 m fa de zone protejate izolate. A doua surs principal de zgomot i vibraii n antier este reprezentat de circulaia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor prime i a mixturilor asfaltice se folosesc basculante /autovehicule grele. Efectele surselor de zgomot i vibraii de mai sus se suprapun peste zgomotul existent, produs n prezent de circulaia pe cile ferate i drumurile existente, pe de o parte i de diferite activiti din localitile situate n vecintatea conductei, pe de alt parte. Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot descrise anterior, se estimeaz ca n staia de preparare a mixturilor vor exista niveluri de zgomot de pn la 90 dB(A), pentru anumite intervale de timp, dozele de zgomot nu vor depi valoarea de 90 dB(A), admis de normele de protecia muncii. Din literatura de specialitate i din observaiile efectuate de-a lungul timpului pe antiere, se poate spune c parcurgerea unei localiti de ctre autobasculantele ce deservesc antierul, pot genera niveluri echivalente de zgomot, pentru perioadele de referin de 24 ore, peste 50 dB(A), dac numrul trecerilor depete 20. La trecerea autobasculantelor prin localiti pot aprea niveluri ale intensitilor i vibraiilor peste cele admise. Valori prognozate precise nu pot fi fcute din cauza marelui numr de factori ce pot influena aceste niveluri. n timpul construciei, n fronturile de lucru i pe anumite sectoare, pe perioade limitate de timp, nivelul de zgomot poate atinge valori importante, fr a depi 90 dB(A) exprimat ca Leq pentru perioade de maxim 10 ore. Limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent n exterior n apropierea cldirilor protejate Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot echivalent Leq exterior cldirilor, la distana de 2,0 m de faad i nlimea de 1,30 m fa de sol sau nivelul considerat pentru cldirile protejate sunt indicate n tabelul de mai jos. Tabel nr. 1.5. Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 Cldire protejat 1 Locuine, hoteluri, cmine, case de oaspei Spitale, policlinici, dispensare coli Grdini de copii, cree Cldiri de birouri Limita admisibil a nivelului de zgomot echivalent dB(A) 2 55 45 55 50 65 Numrul de ordine al curbei Cz corespunztoare 3 50 40 50 45 60
Msuri de protecie mpotriva zgomotului, n mediul nconjurtor n cazul n care nivelurile de zgomot previzibile n apropierea cldirilor protejate combinate cu nivelurile surselor de zgomot, pot depi nivelurile limit conform tabelului de mai sus se recurge la msuri de protecie. Aciuni la surs: evitarea, traseelor ce strbat localitile de ctre utilajele aparinnd antierului i, mai ales, de ctre autobasculantele ce deservesc antierul, care efectueaz numeroase curse i au mase mari i emisii sonore importante; pentru lucrrile din vecintatea localitilor, se recomand lucru numai n perioada de zi, respectndu-se perioada de odihn a localnicilor. pentru protecia antizgomot, amplasarea unor construcii, ale antierului se va face n aa fel nct s constituie ecrane intre antier i localitate; ntreinerea permanent a acceselor tehnologice provizorii contribuie la reducerea impactului sonor.
Pag. 33
Tinand cont de faptul ca lucrrile investiiei se vor realiza n extravilanul localitilor, dar dupa punerea in funciune a unitii transportul tehnologic este important innd cont ca zilnic se va transporta in unitate circa 16o tone materii prime cu utilaje grele de transport. Obiectivul fiind la distante apreciabile de zona protejat populaia din zona nu va fi afectata, ns creterea traficului i a zgomotului datorit intensificrii transportului rutier i de marfa i apariia unor utilaje de transport grele temporar va duce la creterea nivelul de zgomot datorat traficului rutier pe drumul judetean DJ 153.
1.12
PROTECIA MPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRAIILOR
Procesul tehnologic de obinere a bioetanolului, fermentare, distilare ct si operaiile de valorificare a produselor auxiliare nu se considera operaii care genereaz zgomot puternic, deoarece procesele tehnologice se desfasoara in faza lichida in aparate si instalaii nchise, transportul si vehicularea lichidelor in cazul dimensionrii corespunztoare a pompelor si a conductelor nu se prognozeaz apariia zgomotului peste normele admise. Operaii sau instalaii generatoare de zgomot pot fi instalaiile de mcinare, ventilatoare de la instalaii de depoluare, motori de gaz din incinta. Construcia nu va fi dotat cu alte utilaje generatoare de zgomot i vibrai. Surse de zgomot i vibraii vor fi temporar numai n timpul execuiei lucrrilor, acestea fiind: mijloacele de transport materiale i utilajele de construcii din mica mecanizare.
1.12.1
AMENAJRILE I DOTRILE PENTRU PROTECIA ZGOMOTULUI I VIBRAIILOR
In vederea reducerii zgomotului la instalaii de vehiculare a solidelor in incinta, benzi transportoare, elevatoare, sisteme de mcinare si de ventilaie, amplasarea lor se vor realiza in incinte nchise, de regula cele silenioase, iar undeva fi necesar for fi realizare perei fonoabsorbante in vederea reducerii zgomotului Cazanele de abur ct si generatorul de gaze va fi instalat in cldire nchisa, cazanele si instalaiile aferente, dotate cu izolaii fonice Utilajele prevzute n dotarea staiei sunt performante de ultima generaie cu nivel de zgomot maxim L ech = 80 dB(A) (electrocompresoare, ventilatoare motor de gaz), aceste utilaje vor fi amplasate n cldirea tehnologic prevzute cu fonoizolaie. Conform productorului de utilaje n aceast situaie constructiv nivelul de zgomot n exterior se ncadreaz n limitele admisibile. Drumurile interioare si de legtura vor fi betonate, transportul tehnologic se va realiza in timpul zilei, interzicnd transportul tehnologic in zone de locuit in timpul nopii (intre orele 22 -6) Totodata se vor lua masuri, ca transportul nmolului deshidratat spre locurile de folosire sa se faca pe drumuri laterale, fara a strbate zone locuite Nivelul de zgomot la limita incintei obiectivului i la cel mai apropiat receptor protejat innd cont ca unitatea nu va funciona in zone de locuit, fiind amplasat in zona industriala la o distante de 400 m de case de locuit, Nivelul de zgomot rezultat n timpul i n urma realizrii investiiei, msurat la 3 m de faada celei mai apropiate cldiri de locuit i la 1,5 m nlime de la sol, n conformitate cu prevederile STAS nr.10009/1988 i ale Ordinului Ministerului Sntii nr.536/1997, nu va depi valoarea maxim de : L ech = 50 dB(A) ntre orele 6,oo-22,oo i L ech = 40 dB(A) ntre orele 22,oo- 6,oo.
Pag. 34
1.13
SURSE DE POLUARE SPECIFICE PROIECTULUI ANALIZAT
Sursele de poluani pentru apa, in timpul exploatrii instalaiilor de producere bioetanol In industria fabricrii alcoolului etilic (alcool etilic din cereale) care in prezenta investiie va fi produs ca bioetanol pentru transport, principalii surse de poluani pentru ape reprezint: fazele de splarea si pregtirea cartofilor, reziduuri de la distilarea alcoolului, condensul de la rafinarea evaporatului, ape uzate de la dedurizarea apelor de alimentare de la centrala termic, splarea utilajelor, igienizarea ncperilor, ape uzate din consumul igienico-sanitar .In privina caracteristicilor principale a apelor uzate se arat c aceste ape conin substane organice solide dizolvate, produse organice cu azot i fosfor si amidon fermentat sau produse ale acestuia. ncrcarea apelor uzate depinde de condiiile concrete de producie, de msurile care se iau pentru separarea fazelor solide, in procesul de folosire a borhotului pentru producerea biogazului, in faza de filtrare deshidratarea nmolului final Sursele de poluani pentru aer, in timpul exploatrii instalaiilor de producere bioetanol Din analiza documentaiei tehnice rezult c principalele sursele de emisie a poluanilor n atmosfer n urma activitii desfurate sunt: Gaze de ardere rezultate de la centrala termic a unitii; Gazele cu coninut de bioxid de carbon, rezultate din fermentarea plmezii ; Emisii de praf de la instalaia de desprfuire de la fabrica de mal; Gaze de eapament de la mijloace de transport; Metanul care va rezulta din procese anaerobe ale instalaiei de preepurare a apelor uzate dup realizarea acesteia Mirosuri in cazul deranjamentelor tehnologice
1.14
DOCUMENTE DE REGLEMENTARE EXISTENTE PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI
PUG aprobat pentru localitatea Remetea.
2.
PROCESE TEHNOLOGICE
Profilul de producie: obinerea biocombustibil pentru transport, cod CAEN 2059 Capacitatea de producie a fabrici de biocombustibil pentru transport - constnd din bioetanol va fi de 10.000 to bioetanol/an, la un regim de funcionare de 7200 ore/an (300 zile/an -24 ore/zi). Producie orara realizata de 1,389 Kg/h, respectiv 33.330. kg/zi. Obiectivul se va realiza in Comuna Remetea Satul Remetea Str. Melik F.N judeul Harghita Previziunile privind veniturile i cheltuielile generate de activitatea de exploatare a fabricii de bioetanol din Remetea sau efectuat n ipoteza urmtoarelor graduri de utilizare a capacitii de producie pe primii cinci ani de funcionare dup implementarea proiectului: UM Categoria Grad de utilizare capacitate de producie % Total An I 63,75% Total An2 74,50% Total An3 85,00% Total An4 90,00% Total An5 95,00%
Pag. 35
Producia de bioetanol Bioetanol Comercializat terilor
to to
6.375 6.375
7.450 7.450
8.500 8.500
9.000 9.000
9.500 9.500
Anul 1 reprezint primul an dup punerea n funciune a obiectivului, iar n ipoteza n care durata de execuie a investiiei este de 36 luni ncepnd cu luna 4 al anului calendaristic, primul an dup punerea n funciune ncepe cu luna aprilie i nu coincide cu anul calendaristic. n acest context previziunea defalcrii pe trimestre privind gradul de utilizare a capacitii de producie se prezint astfel: Categoria Grad de utilizare capacitate de producie % Producia de bioetanol to Bioetanol comercializat terilor to An 1 Tr.I 60,00 1.500 1.300 Tr.II 63,00 1.575 1.675 Tr.III 65,00 1.625 1.500 Tr.IV 67,00 1.675 1.900 Tr.I 70,00 1.750 1.550 Tr.II 73,00 1.825 1.925 An2 Tr.III 75,00 1.875 1.750 Tr.IV 80,00 % 2.000 2.225
2.1 2.1.1
PERIOADA DE FUNCTIONARE PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICARE A BIOETANOLULUI
Prezentul proiect are ca scop construirea i punerea n funciune a unei fabrici biocombustibil pentru transport, constnd din bioetanol, cu o capacitate de producie de 10.000 to de bioetanol/an n comuna Remetea, judeul Harghita. Pentru producerea bioetanolului se va utiliza, ca materie prim cerealele i cartofii, sursa de aprovizionare fiind asigurat de productorii agricoli din judeul Harghita, care are un potenial remarcabil n acest sens. Procesul tehnologic al fabricrii bioetanolului este unul clasic, folosit n general pentru producerea alcoolului etilic, iar valorificarea produsului finit nu va ntmpin riscuri n procesul de comercializare. Bazele chimice a procesului Obinerea alcoolului etilic din materii prime amidonoase (cartofi, porumb, gru, orz) presupune transformarea amidonului n zahar fermentescibil, proces ce se realizeaz sub aciunea enzimelor aminolitice. Pentru favorizarea procesului de hidroliza este necesara fierberea sub presiune a materiilor prime, tratament care determina gelificarea amidonului, care necesita un consum ridicat de energie. Marea majoritate a plantelor conin amidon n diferite proporii, produs prin fotosintez, cu ajutorul energiei solare din bioxid de carbon i ap. Prin acest procedeu natural se consum, n frunzele plantelor, dioxidul de carbon din atmosfer, sub aciunea razelor solare. Amidonul are formula (C6H10O5)n, este un material alb, insolubil la rece n ap i n alcool, densitatea 1,5 kg/dmc. n ap fierbinte formeaz soluie coloidal. Se gsete n cereale ca gru (53...70 % din materialul umed), porumb (60...70 % din materialul umed), cartofi (12...20 % din materialul umed). Procese biologice, chimice i fizice ce au loc n procesul de fabricare Transformarea coninutului de amidon al cartofului, al porumbului, al grului i a altor cereale, prin hidroliz, n glucoz. (C6H10O5)n + nH2O = n C6H12O6 Aceast reacie are loc sub aciunea enzimelor aminolitice, adugate cu dozatoare n proces. Pentru a facilita contactul ntre ap i amidon, materiile prime sunt mcinate n stare uscat natural (cereale) mrimea granulelor s fie sub 1
Pag. 36
mm respectiv zdrobit (cartofii). Dup introducerea lor n reactor se adaug apa necesar (n cazul cerealelor) obinnd o suspensie de circa 30 % i acidul sulfuric i se nclzete prin injectare de abur pn la 90 grade C. Amidonul are forma de granule i se afl depus concentric n jurul unui nucleu de condensare. Drojdia, utilizat ca biocatalizator, asigur fermentarea monozaharidelor solubile n ap. n prima etap a prelucrrii materialelor de baz cu coninut de amidon, scopul este eliminarea amidonului din cereale/cartofi prin: desfacerea lanurilor de amidon prin fluidificare la 90 C; transferul lor n suspensie; transformarea amidonului lor n zaharide, dizolvat n aa numit must dulce. Reacia de descompunere a amidonului sub aciunea drojdiei are loc dup reacia C6H12O6 = 2CO2 + 2CH3CH2OH etanol sau alcool etilic, n acelai timp din reacie rezult o cantitate de cldur egal cu 88 KJ/mol Sub aciunea drojdiei are loc descompunerea glucozei n dioxid de carbon, care este un gaz mai greu dect aerul i se elimin din proces. Enzimele produse de drojdie sunt active pn la o concentraie n alcool etilic de 18- 20 %, astfel prin fermentare nu se poate obine etanol concentrat, maxim 10 % n must alcoolic. Distilarea mustului alcoolic ntr-o coloan de distilare nclzit cu abur, alcoolul, cu temperatura de fierbere mult mai cobort fa de ap se evapor, la baza coloanei rmnnd soluia de substane organice din materiile prime, care nu s-au transformat n alcool, numit borhot. n urma procesului de distilare, se va obine alcool concentrat circa 96,4 %. Menionm c la nceputul procesului apare o fracie n cantitate redus format din cetone, aldehide, material ce poate fi folosit ca solveni organici sau combustibili. Borhotul este introdus n vase de reacie , unde sub aciunea unor bacterii, n condiii anaerobe la temperaturi de circa 37- 38 grade C are loc fermentarea anaerob mezofile a substanelor organice n dioxid de carbon i gaz metan, proces ce are loc i n timpul putrefaciei materialelor organice. Concentraia metanului cnd procesul se stabilizeaz poate s ajung la 55- 60 %, iar acest gaz poate aciona un motor de ardere intern, producnd energie electric i un flux de ap fierbinte, ce se folosete la prenclzirea fluxurilor tehnologice. n afara borhotului pot fi transformate n biogaz nmolul de la staia de epurare ape uzate menajere, deeuri agricole zootehnice, crescnd astfel randamentul instalaiei i eficiena energetic i financiar. Biogazul este colectat ntr-un balon i trimis n motor, poate fi utilizat i n cazanul de abur. Dac toate cantitatea de gaz nu poate fi preluate, poate fi ars la fclie. Din borhot prin centrifugare se separa nmolul (40 - 50 t/zi la capacitatea nominal), ce poate fi folosit la mbuntirea solurilor agricole, fiindc nu conin metale grele sau alte materiale periculoase. Lichidul rezultat din centrifugare este pompat n staia de epurare a localitii. Tehnologia de procesare a materiei prime agricole n bioetanol se desfoare pe 4 trepte: Recepia i depozitarea materiei prime; Hidroliza: transformarea amidonului din biomas (materie prim) n glucoz; Fermentare: transformarea glucozei n alcool; Distilare.: separarea bioetanolului din amestecul obinut n urma fermentrii.
Astfel din materia prim procesat se obine biocombustibil bioetanol, care este benefic pentru mediul nconjurtor, cel puin din punctul de vedere al nivelului redus de emisii nocive n atmosfer (n structura sa chimic conine i oxigen cu efecte favorabile pentru ardere i emisiile de gaze de ardere). n urma procesului de producie a bioetanolului din cartofi i diferite cereale rezult biomas constnd din borhot la temperatura ridicat, care reprezint o resurs regenerabil din care se poate produce biogaz. Acest fapt va fi valorificat n cadrul noi investiii n sensul c borhotul va fi utilizat n ca i materie prim pentru producerea biogazului,
Pag. 37
care va asigura o parte din energia electric utilizat n procesul de producie a bioetanolului. Energia astfel produs din sursa regenerabil va fi utilizat de SC TECHNICAL TRADE SRL exclusiv n activitatea proprie. Biogazul este de fapt un amestecul de gaze (metan, hidrogen i bioxid de carbon etc.) de origine biogen care ia natere n urma procesului de fermentaie a biomasei. Aceste gaze genereaz, prin ardere, energie electric termic prin urmtorul lan: biomas-biogaz--curent electric i agent termic.Reziduurile rezultate din procesul tehnologic se pot folosii ca ngrminte agricole i astfel se realizeaz un circuit nchis, nepoluant. Astfel n cadrul fabricii de bioetanol ce se va construi, va exista o unitate de producie de bioetanol i una de biogaz, care tehnologic se interconecteaz, att n privina circuitului materiei prime, ct i din punctul de vedere al energiei electrice termice produse. Energia din surse regenerabil obinut - biogazul constnd din curent electric i agent termic va fi utilizat n exclusivitate n procesul de fabricaie propriu al fabricii de bioetanol. n concluzie se poate afirma c: necesitatea investiiei, ce urmeaz a se demara, este motivat cel puin prin prisma respectrii prevederilor europene cu privire la ponderea biocombustibililor n totalul carburanilor comercializai, dar in acelai timp rspunde i unei cerine ecologice din Cartea Alb a UE, privind reducerea dependenei de petrol n sectorul transporturilor (care este actualmente de aproximativ 98 %) prin folosirea combustibililor alternativi asigurnd astfel i reducerea emisiilor de CO2 n atmosfer.
2.1.2
DESCRIEREA FAZELOR PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FABRICARE BIOETANOL
Principalele etape ale fluxului tehnologic n cadrul unitii de producie ale bioetanolului sunt urmtoarele: Tehnologia de procesare efectiv a materiei prime agricole n bioetanol se desfoar pe 4 trepte: Recepia i mcinarea materiei prime; Hidroliza: transformarea amidonului din biomas (materie prim) n glucoz; Fermentare: transformarea glucozei n alcool; Distilare: separarea bioetanolului din amestecul obinut n urma fermentrii. Reutilizarea deeurilor, producerea biogazului si a ngrmintelor pt. agricultura
Pag. 38
Schema fluxului tehnologic productie bioetanol

Capacitate de productie 10.000 t/an bioetanol pt transport- 33,33 t/zi- 1,385t/h
Cartofi 1,79 to/h-42,96to/zi Grau,secara 1,29 to/h-30,96 to/zi Orzoaica1,99t/h-46,56 t/zi Ovaz 0,61t/h-14,64t/zi Porumb 1,03 t/h-24,72 t/zi Total Cartofi 43t/zi+cereale 117,7 t/zi Material preparat 6,7 t/h-160,8 t/zi
Pregatire
Apa tehnologica 12 mc/h/144 mc/zi
Hidroliza
Abur tehnologic 3,2 to/h/76,8to/zi Plamada 22t/h-528 t/zi
Enzima amilaz 0,64 kg/h/15,46 kg/zi
Spalare alcalina
Zaharificare
temperatura 75 C
Enzima glukoamilaz 2,756 kg/h/61,88 kg/zi Acid sulfuric 2,5 kg/h, 60 kg/zi
Racire Plamada 22 t/h-528 t/zi
Racire
Fermentare
temperatura 32-35 C alcool 8-10%
Emisii CO2 1320 kg/h-31,6 t/zi - 672mcN/h16.128mcN/zi
Abur tehnologic 4,0 to/h/96to/zi
Alcool 92 % 1,8 to/h/1,656t/h 100 %, 39 to/zi
Distilare
temperatura 75 o C Fractie distilare I 70kg/h-1,68 t/zi Fractie distilare II 1,78 to/h,43 to/zi
Borhot 530 to/zi
Borhot
Must balegar 80 mc/zio/zi
Tanc fermentare
BIOGAZ 18.000 mc/zi , 60%CH4,40%CO2
Bi Namol deshidrata pt agric 80 mc/zi
Filtrare
Apa uzata tehnologica 600 mc/zi
Pag. 39
Recepionarea i depozitarea materiei prime Recepia i mcinarea materiei prime. Materiile prime se vor recepiona cantitativ prin cntrire, dup care se va realiza mcinarea acestora prin maini speciale (11-2 din lista de echipamente).Pentru realizarea unei funcionri continua i n siguran a fabricii de bioetanol, este necesar constituirea unui stoc de siguran care s asigure necesarul de materie prim pentru 3-4 sptmni de funcionare. Sortimentele de cerealele, la care coninutul de amidon nu difer cu mai mult 5%-, pot fi depozitate amestecat. Depozitarea se va realiza n 3 silozuri (pct. 4 din planul de situaie), printr-o tehnologie adecvat. Aceste silozuri vor fi dotate cu echipamente de curire i de filtrare a prafului; benzi rulante pentru transportul materiei prime (n silozuri i de aici la secia de procesare); elevatoare cu scripei. Cerealele aduse cu autocamioane speciale sunt descrcate n silozuri, de unde sunt transferate, cu ajutorul elevatoarelor i a transportorului, n secia de bioetanol. Pe parcursul depozitrii, pentru meninerea coninutului de amidon, se vor asigura condiii de prentmpinare a procesului de putrezire a cartofilor. ncreirea, zbrcirea i alte modificri exterioare ale tuberculilor este permis. De asemenea n timpul depozitrii se va asigura o aerisire permanent i o temperatur constant pentru a prevenii, att nghearea, ct i germinaia cartofilor. n depozitul de materii prime, tuberculii de cartofi vor fi aezai n spaii/locaii speciale n form de prism cu nlimea de max.3 m, astfel se va asigura o ncrctur de 3 to/mp suprafa de depozitare. Spaiul util de depozitare va fi de circa 800 mp, lund n considerare i spaiile destinate circulaiei, trebuie asigurat un depozit n suprafa total de 1500 mp (pct.2 din planul de situaie). naintea depozitrii efective, cartofii sunt rcii la o temperatur de S o C, iar n timpul depozitrii trebuie asigurat o aerisire n mod continuu. Aceasta se asigur cu ajutorul sistemului de rcire-aerisire (ventilaie) instalat sub fiecare locaie de depozitare. De asemenea, ntr-un spaiu separat, se va monta o instalaie de climatizare pentru eliminare a condensului format, pentru c precipitarea condensului, favorizeaz accelerarea procesului de putrezire (pct.3 din planul de situaie).nainte de depozitare cartofii sunt splai de impuriti cu ajutorul unei instalaii de splare (11-1 din lista de echipamente), care are 2 (dou) pri funcionale principale. n prima parte se afl unitatea de splare, o toba rotativ cu guri, care prin frecarea produselor ndeprteaz impuritile. Al doilea element funcional este de fapt o rol cu perii, avnd lungimea de 1 m. Rolul ei este de a asigura ndeprta impuritilor din cutele de pe suprafaa tuberculilor, cltirea se face cu jet de ap, care se poate recircula i reutiliza. n interiorul mainii se afl un scripete care asigur avansarea materiei prime. Numrul de turaie poate fi reglat, astfel se poate mrii eficiena splrii. Echipamentul de splat va fi instalat ntr-o locaie separat (pct.6 din planul de situaie). Dup splare, cartofii sunt direcionai, fie n spaiile de depozitare, fie direct la secia de bioetanol pentru procesare. Procesul de recepie manipularea materiei prime se realizeaz cu ncrctorul frontal i motostivuitorul (1- 6, 1-7 din lista de echipamente) Materiile prime vor fi preluate, prin cntrire, pentru care va fi instalat un pod bascul de 40 to (pct. 1 din planul de situaie). Datele culese n urma cntririi, vor fi arhivate cu ajutorul unui calculator PC ce se va afla la poarta de acces (pct. 29 din planul de situaie). ncrctorul i motostivuitorul vor deservi activitatea de recepie i depozitare a materiei prime. Hidroliza n cartofii i cerealele zahrul se regsete sub form compus, adic sub form de amidon. Transformarea coninutului de amidon din materia de baz n zaharide fermentabile se numete hidroliz. Drojdia, utilizat ca biocatalizator, asigur fermentarea monozaharidelor solubile n ap. n prima etap a prelucrrii materialelor prime cu coninut de amidon, prin desfacerea lanurilor de amidon fluidificat la 90 C; are loc transferul amidonului n zaharide. n cadrul acestei etape a procesului tehnologic, materia prim este mai nti mcinat, fiind transferat ntr-o unitate de tratament pentru plmada (11-3 din lista de echipamente), unde se adaug ap n cantitate prevzut, astfel ca coninutul de substana uscat a suspensiei sa fie de 23-24 %. Procesul se desfasoara sub agitare - amestecarea cu ajutorul aburului viu introdus. Suspensia este direcionat cu ajutorul unei pompe cu scripete din rezervorul malaxor ntr-un reactor de fluidificare a amidonului (11-4 lista de echipamente). Pentru fluidificarea amidonului,se injecteaz n suspensie enzima a-amilaz necesar. Suspensia de amidon, amestecat cu enzima de fluidificare la temperatura adecvat, ncepe s se descompun. Procesul de fluidificare dureaz pn ce amestecul astfel format trece prin unitile de tratament termic - reactorul de fluidificare. Mrimea reactorului asigur meninerea suspensiei n acest
Pag. 40
spaiu timp de o or, timp suficient pentru desfurarea acestei reacii. Dup procesul de fluidificare materia trece n prima unitate de transformare (reactor) n zaharide (11-5 din lista de echipamente). nainte de nceperea procesului de zaharificare, amestecul de materie prim se rcete la temperatura optim a enzimei de zaharificare, si se adaug enzima AMG. Materia pentru hidrolizare este rcit la 55-60 o C trecnd prin sistemul de rcire. Fixarea nivelului optim al pH-ul se realizeaz printr-un dozaj continuu a acidului sulfuric, prin unitatea de dozaj a acidului (11-9 din lista de echipamente). Reactoarele de zaharificare (II-5, II-6, II-7, II-8 lista de echipamente) sunt rezervoare cilindrice cu volumul de 100 m3 fiecare, termoizolate, pentru ca ntr-un interval 16 ore amestecul de materie prim s nu se rceasc cu mai mult de 1-2 0C. Aceste rezervoare sunt prevzute cu agitatoare cu elice, pentru eliminarea pericolului de sedimentare. Reactoarele de zaharificare sunt montate n ir. Mrimea reactoarelor asigur ca fluxul materiei s fie de cel puin de 16-20 ore, cu nivelul de umplere de 80 %. Acest interval de timp este suficient pentru ca gradul de zaharificare s ajung la valoarea de 92- 95 DE. Aceast suspensie (materie) este considerat plmada dulce, bun de fermentare. Plmada dulce este trecuta prin conducte tip schimbtoare de cldur in secia de fermentare. In schimbtoarele de cldura plmada (botina) dulce este rcit la 32- 34 o C. Fermentarea Fermentaia alcoolic este procesul prin care drojdia, prin enzimele sale, descompune zaharidele n alcool i bioxid de carbon (C02). Dintr-o anume cantitate de zaharide, prin descompunere, rezult aproape aceeai cantitate de alcool i bioxid de carbon, proporia fiind de 51/49. ntruct, procesul de fermentare se desfoar ntr-un spaiu nchis i lund n considerare c bioxidul de carbon are o greutate specific mai mare dect aerul, trebuie asigurat evacuarea acestui gaz printr-un sistem nchis. Temperatura optim pentru o fermentare normal este de 30-34 OC. n procesul de fabricarea bioetanolului, materia auxiliar cea mai important este drojdia, care reprezint de fapt masa unor ciuperci unicelulare. Prefermentare Prefermentaia se realizeaz ntr-un recipient special care este dotat cu toate aparatele necesare pentru fermentaia aerob. Dintre acestea cel mai important este aparatura de aerisire (aerator) instalat pe fundul recipientului. Drojdia este produs ntr-un fermentator special de cultur, printr-o procedur aerob n etape. Producerea drojdiei de fermentare are loc printr-un procedeu aerob, n unitatea de multiplicare drojdie (II-IO din lista de echipamente). Plmada - drojdie obinut este adugat direct i continuu n primul fermentator (II-13 din lista de echipamente). Ca prim pas, se pregtete soluia de drojdie, folosind fermentatorul de cultur ca recipient. n acelai timp se asigur umplerea fermentatorului cu plmada (botina)dulce diluat. Proporia de 1:4 a suspensiei este reglat de dozatoare adecvate. n acelai timp se pune n funciune regulatorul de temperatur i se regleaz la temperatura de 32 c C. n continuare, se pune n funciune regulatorul pH-Iuri i se fixeaz la valoarea de 4,2 i se pornesc regulatoarele de dozare a materialelor auxiliare - mpreun cu pompele respective. Cu acest pas pornirea fermentatorului a luat sfrit, iar dup cteva ore se va instala un echilibru stabil conform parametrilor stabilii. n cazul unei fermentri normale, 1 m3 de botin conine 6-11 kg substan uscat de drojdie i 2-5 litri de alcool. Este foarte important curirea fermentatoarelor. Fermentatorul este curat perfect prin folosirea unui sistem tip CIP (II 11, II-12 din lista de echipamente). In esen, dup o cltire prealabil, se stropesc pereii interiori al recipientului de fermentare cu o soluie de sod caustic, n concentraia de 3% (temp. 800C). Aceast soluie de curire circul, pe perioada de timp alocat curirii, ntre sistemul central CIP i recipenetul supus tratamentului de curire. Dup aceast curire chimic se face o nou cltire a recipientului, urmat de procesul de sterilizare realizat prin injectare de abur uscat Recipienti de fermentare trebuiesc curate i dezinfectate, conform descrierilor prezentate mai sus referitor la fermentatorul cu drojdie. Fermentarea Instalaia principal a liniei de fermentare al etanolului const n 4 + 1 buc de recipienti legai n ir, fiecare avnd volumul de 100 m3 brut (11-13, 11-14, 11-15, II -16, II -17 din lista de echipamente). Fermentatoarele au o construcie
Pag. 41
asemntoare a reactoarelor descrise mai sus i n parte seamn cu fermentatorul cu drojdie. Fiecare fermentator este prevzut cu un agitator cu elice lateral, cu pomp cu circulaie i cu un sistem exterior de rcire. Nivelul de umplere ale fermentoarelor este de: 70%, 80%, 80%, 85%, 90%, regulatoarele fiecrui recipient trebuiesc fixate conform acestor nivele. (nivele maxime). Temperaturile de fermentare sunt n ordine: 32, 34, 34, 35o C, regulatoarele de temperatur trebuiesc fixate conform acestor valori. Conform acestor valori ntregul sistem se va umple aproximativ n 24- 25 ore, iar acest interval este suficient n mod cert pentru fermentaia complet. n cazul unei fermentri normale, ntreaga cantitate de zahr se elibereaz pn ce plmada ajunge n ultimul fermentator. n acest caz coninutul de etanol al plamadei de distilare este de cel puin 8-10 %, C02 rezultat n urma fermentrii va fi eliminat printr-un sistem special (11-18 lista de echipamente) Distilarea Bioetanolul corespunztor standardelor de calitate (alcoolul rafinat sau alte alcooluri cu o componen determinat) este fabricat prin distilarea unor suspensii cu coninut de alcool. Distilarea este un proces termic care are la baz un principiu de separare, conform cruia compoziia suspensiei n stare de fierbere i compoziia aburilor eliminai diferit una de cealalt. Astfel, n coninutul aburului componenta mai volatil devine mai dens, avnd punctul de fierbere mai sczut. Concentraia acestei componente va fi totdeauna mai ridicat, dect n lichidul iniial. Coloanele de distilare sunt turnuri cilindrice din inox cu nlimea de 25 - 30 m, n care sunt montate, la distane determinate, plci orizontale de separare. Plcile sunt prevzute cu piese care asigur direcionarea fluxului de abur i a lichidului precum i contactul acestor dou substane in favoarea asigurrii unui - transfer optim de cldur ntre ele. n interiorul coloanelor de distilare fluxul de abur se circula de jos n sus, iar cel al lichidului de sus n jos. Fluxul lichidului are loc prin evile de legtur, iar fluxul aburilor are loc prin evi. Instalaia proiectat este un sistem cu dou coloane, din punct de vedere tehnologic se consider o singur treapt. Calitatea (concentraia) bioetanolului brut produs prin aceast instalaie poate varia ntre limite largi. Cu modificarea proporiei refluxului este posibil producerea unui produs de nalt concentraie a bioetanolul brut intre 70 % pn la 92 - 95 % rafinat. Procesele descrise mai sus sunt realizate n echipamentele II-19 i II -20 din lista de echipamente Sistemul de colectare bioetanol (produsul finit - sistemul II-21), rezervor tampon pompe de evacuare sistem comanda are loc evacuarea continua a produsului finit Colectarea predistilatului se va realiza n unitatea de concentrare (II-20 din lista de echipamente) prin sistemul de colectare (II-22 din lista de echipamente). Prin colectorul fracie distilata si separator de ulei instalatia II-22) are loc colectarea eliminarea si depozitarea acestui subprodus. Prin sistemul de evacuare spltura II-23 are loc evacuarea spltura avnd o capacitate minima de 530 mc.
Produsul din fundul coloanei de concentrare (II-20 din lista de echipamente) este o ap de fond fara coninut de alcool i care este refulat n sistemul de canalizare. Produsul finit bioetanolul este transferat, pentru 5-10 zile, n spaiile de depozitare situate n afara cldirii fabricii de bioetanol. Astfel, produsul principal ajunge n patru rezervoare cu capacitatea de 113 m3 fiecare (II-25 din lista de echipamente). Aceste rezervoare sunt protejate de cuve de protecie realizate din beton armat (pct.8 din planul de situaie) i sunt prevzute cu o pompe de manipulare, de evacuare, i de protecie contra incendiilor.
Pag. 42
2.1.3
FLUXULUI TEHNOLOGIC N CADRUL UNITII DE PRODUCIE ALE BIOGAZULUI SUNT URMTOARELE
n urma procesului de producie a bioetanolului, din fabrica de bioetanol este evacuat zilnic n medie o cantitate de 530 m3 borhot la temperatura de 95 oC. Odat cu rcirea acestuia ncepe putrezirea ei. Unitatea de producie a biogazului elimin aceast problem, deoarece acest borhot reprezint resursa regenerabil din care se produce biogaz care va asigura o parte din energia electric i termic utilizat n procesul de producie a bioetanolului. O unitate de producie de biogaz este un sistem de descompunere n care substanele organice putrezesc n condiii reglate i controlate. Dac o substan organic arde n aer liber sau putrezete, carbonul din structura sa se unete cu oxigenul i rezult bioxid de carbon (C02). n cazuri rare i n natur are loc putrefacie n spaiu nchis de exemplu n adncul mocirlelor sau sub straturi groase de frunze czute. n aceste cazuri se formeaz gaz metan (CH4). n fabrica de biogaz sunt asigurate n condiii artificiale condiii anaerobe, lipsite de oxigen. Astfel bacteriile care produc metan se nmulesc, putrezirea fiind mai scurt i mai intensiv. Gazul metan produs este colectat integral ntrun sistem special amenajat. Prin arderea biogazului astfel obinut o mare parte din nevoia de energie a fabricii de bioetanol este asigurat, astfel utiliznd energia obinut din surse regenerabile. Pregtirea materiei prime pentru producerea biogazului Borhotul provenit din fabrica de bioetanol este perfect pregtit, astfel nu este nevoie de diluare sau mcinare. Temperatura de 37-38 o C este optim pentru fermentarea anaerob mezofil. Deoarece borhotul provenit din fabrica de bioetanol (pct.7 din planul de situaie) are o temperatura de cca 95 o C, acesta trebuie rcit elibernd o cantitate mare de cldur. Borhotul cald trece printr-un sistem de schimbtoare de cldur (V -5 din lista de echipamente) astfel asigurnd nclzirea apei de alimentare pt. cazane de abur dup care intr n rezervorul de borhot Dejeciile provenite de la ferma de bovine situat n vecintatea locaiei fabricii de bioetanol, sunt preluate n cminul pt. must de blegar (pct. 9 din planul de situaie) printr-o pomp (III-l din lista de echipamente). Este util ca borhotul i dejeciile s fie amestecate n scopul asigurrii unei temperaturi de 38 o C i uniformizrii densitii, acesta este realizat in instalaiile integrate (III-2 din lista de echipamente). In cazul n care mai este necesar rcirea , acesta se va realiza prin echipamentul integrat n turnul/coloana de rcire (V-l din lista de echipamente), dup care ncepe fermentarea anaerob.
Fermentarea metanica Fermentatorul este un rezervor nchis ermetic, etan la gaze i ap. Aici se transform substana organic n metan. Trebuie asigurat meninerea temperaturii i amestecarea. Amestecarea este foarte important, deoarece n substrat sunt componente cu densitate diferit, astfel n stare static componentele mai grele dect apa se depun pe fundul rezervorului, cele mai uoare ajung pe suprafa i pot forma o scoar compact. Dup sedimentare, aceste componente se amestec greu, nici spargerea scoarei nu este simpl i poate opri formarea gazului. Trebuie asigurat de asemenea meninerea temperaturii rezervoarelor, funcie ndeplinit de instalaiile integrate n fermentator (III-3, III-4, III-5 din lista de echipamente). Recipientul este termoizolat n exterior. Trebuie avut grij ca materia deja fermentat i materia prim proaspt s nu se amestece pentru a putea asigura timpul necesar pentru o fermentaie complet. Acest lucru se poate rezolva dac se instaleaz trei fermentatoare, legate n ir. Astfel, chiar dac n interiorul unui rezervor materia prim proaspt se amesteca cu materia precedent i se amestec cu ea, prin aezarea n ir, transformarea n metan poate fi totui asigurat. Capacitatea unui rezervor este de 5000 m3. Deoarece nu se poate realiza o construcie de beton perfect etan la gaz, pe peretele interior se lipete o folie de etanare, prin care se asigur etanarea. Condiia de baz a unei fermentri eficiente este existena unei mase de substane bogat n bacterii. Pentru aceasta concomitent cu introducerea materiei prime proaspete se adaug n continuu la sistem i materie de accelerare a fermentaiei. n mod practic acest lucru se realizeaz prin redirijarea unei pri a substratului complet fermentate din
Pag. 43
ultimul fermentator (pct. 13 din planul de situaie) n primul fermentator (pct. 11 din planul de situaie). Acest substrat conine suficiente tulpini de bacterii. Tratarea fermentatului Mirosurile neplcute provenite din descompunerea materiei organice nu reprezint un inconvenient. Coninutul de substan uscat n fermentat este de 6-7 %. Acesta poate fi. densificat la 25-30 % cu ajutorul unei centrifugi de decantare (IV -2 din lista de echipamente). Astfel rezult zilnic 45-50 tone de fermentat separat. Partea separat solid poate fi folosit ca ngrmnt bio. Aceast materie poate fi utilizat mai bine la ameliorarea solului, dect ngrmntul din grajd, deoarece: prin tratarea anaerob se menine coninutul de azot scade reacia acid a fluidului, valoarea pH se mrete coninutul de fosfor i potasiu ajunge ntr-o stare n care plantele le pot sustrage mai uor scade capacitatea de germinare a seminelor buruienilor
Partea fluid rmas dup separare va fi direcionat n staia de epurare de lng fabrica proiectat, in baza acordului de preluare ncheiat cu operatorul staiei de epurare, att cantitativ ct i calitativ cu ncadrarea NTPA 002/2005. Din ultimul fermentator (pct. 13 din planul de situaie) fermentatul curge ntr-un rezervor tip puffer rezervor tampon (pct.18 din planul de situaie) astfel dimensionat ca umplerea lui s se realizeze n dou zile n cazul n care din cele dou separatoare/instalaie de deshidratare (IV -2 din lista de echipamente) numai unul funcioneaz. Amestecarea i transferul materiei va fi asigurat de echipamentele integrate n puffer (IV -1 din lista de echipamente). n separator (pct.19 di planul de situaie) instalaia IV -2 va asigura separarea masei solide, care va fi transferat n bazinul de deeuri uscate (pct. 21 din planul de situaie). Partea fluid va fi dirijat n bazinul colector (pct.20 din planul de situaie), de unde pompa (IV -3 din lista de echipamente) va asigura transferul la staia de epurare amplasat n vecintatea unitii de producie. Depozitare biogaz n toate cele trei fermentatoare se formeaz biogaz. Deasupra nivelului substratului se las spaiu suficient pentru formarea de gaz. De aici pornesc conducte din oel inoxidabil pri componente ale fermentoarelor (111-3,111-4,1115 din lista de echipamente), care dirijeaz gazul colectat n rezervorul de gaz care este un balon din plastic cu perei flexibili care i schimb mrimea in conformitate cu cantitatea gazului (111-6 din lista de echipamente). Torta/fclia de gaz Producerea de biogaz n condiii de sigurana se realizeaz prin instalarea sistemului de tor/fclie (III-8.din lista de echipamente), n cazul n care consumatorii de gaze (motoare de gaz,cazane) nu pot consuma toata cantitatea de gaz produs. Instalaiile amplasate (111-7 din lista de echipamente) n zona fcliei/torei de gaz (pct. 16 din planul de situaie) asigur protecie, desulfurare, monitorizarea calitii i presiunii gazului, asigurarea presiunii necesare pentru motorul de gaz. Tora/fclia de gaz (111-8 din lista de echipamente) funcioneaz automat, reglat de nivelul de presiune din rezervorul de gaz. Tora de gaz funcioneaz automat i electric, avnd din 5 n 5 secunde aprindere. Pentru a garanta aprinderea sigur, n cazul opririi curentului electric din reea, se va monta un acumulator. Instalaia de tor funcioneaz atta timp, ct presiunea din rezervorul de gaz nu scade la nivelul minim prevzut. n acest caz, instalaia de tor/fclie se oprete automat. Instalaia de tor arde gazele ntr-un interval de temperaturi ntre 800 i 1250 0 C. Instalaia de tor este prevzut cu rotu1e, pe diferite segmente i de asemenea cu toat aparatura specific funcionrii automate. naintea torei/fcliei este instalat un sistem de mpiedicarea exploziei.
Pag. 44
Container cu motor de gaz Motorul de gaz instalat ntr-un container (III -9 n lista de echipamente) este un motor cu explozie pe baz de gaz a crui ax, arbore pornete un generator i prin aceasta produce energie electrice. Acest tip de motor de gaz fiind instalat ntr-un container acesta include fluidul de rcire, eapamentul, coul de fum, unitate a de comand adic toate componentele necesare funcionrii continue. Planul de amplasare al uti1ajelor n fluxul tehnologic general este sintetizat n plana A-17 Centrala termic (pct.23) din planul de situaie : n aceast cldire vor fi amplasate toate echipamentele legate de inginerie, sistemul de comand al unitii de biogaz va fi amplasat tot aici (V -7 din lista de echipamente), mpreun cu tabloul de comand electricitate, terminale, unitatea de distribuie agent termic i aer, protecie la incendii i de siguran. Att n cadrul unitii de fabricare a bioetanolului ct i a biogazului se produce exces respectiv necesar de cldur. Procesul de rcire va fi asigurat de turnul/ coloana de rcire (V-1 din lista de echipamente), aici va fi conectat hidroliza (asigurat de echipamentele II-4, II-8) i schimbtoarele de cldur a fermentatoarelor (asigurat de echipamentele II-13, II-14, II-15, II-16). Necesarul de cldur la nivelul fabricii de bioetanol se prezint n special sub form de necesar de aburi. n vederea asigurrii aburului n cantitate suficient, se vor utiliza dou surse alternative, i anume: n primul rnd cu ajutorul biogazului fabricat, prin arderea acestuia va funciona un cazan de abur de 2,7 MW (V -3 din lista de echipamente). naintea asigurrii energiei termice necesare cu biogaz , n unitate agentul termic va fi asigurat un cazan de abur de 2,2 MW (V -2 din lista de echipamente) funcionnd pe baz de combustibil de biomas lemnoasa . Cu aceast soluie alternativ se poate asigura necesarul de energie termic / pentru funcionarea fr ntreruperi a fabricii de bioetanol, chiar i n cazul n care unitatea nu poate asigura necesarul de biogaz pentru cazanul funcionnd pe baz de combustibil de biogaz. Aceste cazane fiind dotate cu sistem de ncrcare automat, nu necesit supraveghere continu. Unitatea de alimentare poate fi alimentat cu ajutorul ncrctorului frontal. n fabric se va utiliza sistem de distribuire termic care asigur distribuirea cantitii de cldur de 7,2 to abur - cu accesorii (V -4 din lista de echipamente)- pentru captarea surplusului de energie termic respective egalizarea necesarului. n urma procesului de producie a bioetanolului, din fabrica de bioetanol este evacuat zilnic n medie o cantitate de 530 m3 borhot la temperatura de 95oC, sistemul de schimbtor de cldur (V -5) va asigura ca aceast cldur s fie utilizat pentru prenclzirea apei de alimentare a cazanelor (V-2, i VI-3 din lista de echipamente) La fel i n cazul motorului de gaz (III-9 din lista de echipamente) surplusul de energie termic degajat va fi utilizat prin instalaiile 1II-3, III-4, 1II-5 din lista de echipamente pentru meninerea temperaturii unitilor de fermentare. Recuperarea cldurii borhotului si procesarea acestuia. n urma procesului de producie a bioetanolului din cartofi i diferite cereale rezult biomas constnd din borhot la temperatura de 95oC, cca 530 mc/zi care reprezint o resurs regenerabil din care se poate produce biogaz. Acest fapt va fi valorificat n cadrul noi investiii n sensul c borhotul va fi utilizat n ca i materie prim pentru producerea biogazului, care va asigura o parte din energia electric utilizat n procesul de producie a bioetanolului. Energia astfel produs din sursa regenerabil va fi utilizat de SC TECHNICAL TRADE SRL exclusiv n activitatea proprie. .
Pag. 45
Biogazul este de fapt un amestecul de gaze (metan, hidrogen i bioxid de carbon etc.) de origine biogen care iau natere prin n urma procesului de fermentaie a biomasei. Aceste gaze genereaz, prin ardere, energie electric termic prin urmtorul lan: biomas-biogaz--curent electric i agent termic. Proiectul propune o utilizare complexa a borhotului rezultat si anume : Recuperarea cldurii acestuia de la 95oC la circa 40oC prenclzind apa de alimentare a cazanelor, Cantitatea de borhot rezultat va fi de 530 to/zi Prin amestecarea cu dejecii animale (must de blegar) ce se adaug zilnic in cantitate de circa 70-80 to/zi, va rezulta un substrat de circa 600 mc/zi ce urmeaz a fi procesat prin fermentarea anaeroba metanogena in vederea obinerii de biogaz si un produs fermentat srcit in materie organica si care poate constitui un foarte bun fertilizant agricol Considernd concentraia de alcool al plamadei fermentat de 8-10%, va rezulta un borhot, care amestecat cu mustul de blegar, naintea intrrii in procesul de fermentare pt. obinerea de biogaz va avea in compoziie substana uscata de circa 7-8 %, cu un coninut de cca 90 % substane organice biodegradabile n cazul fermentrii metanogene se poate considera dup sistemul de flux orizontal, pe un grad de epuizare a substanei organice biodegradabile de 85- 90 %. De aici se poate deduce coninutul de substana organica ce va fi transformata in biogaz, astfel: G1 = 7,50 x0,9 x 0,875 = 5,90 %, adic 59 kg S.O. /mc borhot La un randament de conversie de R = 0,6 mc biogaz /S.O degradata si la cantitatea de borhot de 530 mc/zi producia optenabila de biogaz va fi : V biogaz = 59 (S.O./mc) x 0,5 mc/kg x 600 (mc/zi) =17.700 18.000 mc/zi cu un coninut de cca 60 % metan, ce urmeaz a se Utiliza in centrala termica proprie (Nota innd cont ca zona se afla in apropierea polului de frig din Romania, pt. a obine aceste randamente trebuie luate masuri speciale de izolare, de meninerea temperaturii optime tehnologice)
Coninutul de substan uscat n fermentat este de 6-7 %. Acesta va fi densificat la 25-30 % cu ajutorul unei centrifugi de decantare (IV -2 din lista de echipamente). Astfel rezult zilnic 45-50 tone de fermentat separat, destinat pt. a fi utilizat in agricultura ca fertilizant si cca 500 mc/zi faza lichida apa uzata.
2.1.4
CARACTERISTICILE PRODUSULUI FINIT
Etanolul (spirtul) se fabric din zahr, amidon i n ultimul timp din celuloz. Poate fi fabricat i prin sintez chimic, n primul rnd din etilen sau acetilen, dar aceste procedee nu au luat amploare. Caracteristicile etanolului absolut (100 %) sunt: densitatea 789 kg/mc; temperatura de topire: -114 o C; temperatura de fierbere: 78,4 o C; Viscozitatea 1,20 m Pa.s; Cldura degajat la ardere: 29,7 MJ/kg; Se dizolv n ap i n benzin n orice proporie.
Expresia de bioetanol se refer la faptul c acest adaos pentru benzin se fabric din produse naturale, n primul rnd din plante alimentare.
Pag. 46
2.2
PERIOADA DE INCHIDERE
Durata etapei de funcionare: construciile i instalaiile sunt noi. Dup expirarea duratei de funcionare utilajele vor fi ori retehnologizate sau demontate definitiv in conjuctura economic se va achiziiona alt instalaie sau se va demonta instalaia i utilajele casate. funcie de
Inchiderea unitatii se va realiza dupa solicitarea aprobrii de la Agenia de Protecia Mediului, pe baza unui plan ntocmit de beneficiarul obiectivului. Este de menionat faptul ca utilajele componente, subansamble fac parte de un agregat complex, dar fara continut de produse periculoase sau toxice, deeurile feroase pot fi valorificate prin uniti specializate de reciclare . rezervoare si utilajele vor fi golite complect, produsele vor fi valorificat prin uniti specializate. Rezervoarele si utilajele tehnologice vor fi demontate dupa ce a fost curate Instalaiile aferente sistemelor de utilitati vor fi golite si cure, dupa care vor fi demontate si valorificate. Se va cura separatatoarele de grasimi, instalaii de epurare. Nmolul cu produse petroliere fiind produse periculoase, vor fi transportate pentru coincinerare prin unitati specializate Dupa curarea general a platformei i valorificarea materialelor de construcii, terenul poate fi utilizat pentru alte activiti in baza hotrrii proprietarului terenului i aprobrilor organelor de drept.
3.
DESEURI
Din activitatea desfurat pe amplasament n timpul i n urma realizrii obiectivului rezult urmtoarele tipuri de deeuri, codificate conform Catalogului European al Deeurilor.
3.1
TIPUL I CANTITI DE DEEURI REZULTATE IN TIMPUL REALIZARII INVESTITIEI
n perioada de execuie deeurile rezultate sunt de urmtoarele categorii: Deeuri menajere produse de personalul care lucreaz pe antier.
Deeurile menajere pot fi colectate n pubele i depozitate n locuri special amenajate, de unde se evacueaz periodic, cel puin odat pe sptmn la rampele ale localiti. Cantitatea de deeuri menajere variaz n funcie de personalul angajat pentru diverse faze de execuie a lucrrilor. Deeurile tehnologice sunt produse la prepararea i turnarea betoanelor, pregtirea armturilor, ntreinerea utilajelor, pregtirea cofrajelor, decopertri . cele din activitatea de construcii i demolri: 17 00 00; pmnt i materiale excavate: 17 05 00; deeuri amestecate de mat. de construcii i deeuri de la demolri: 17 07 01;
Deeurile tehnologice rezultate din activitatea de construcii intr n categoria materialului inert i pot fi folosite ca atare la gropile de deeuri ale localiti. Deeurile metalice, vor fi produse n cantiti foarte mici, se vor colecta n incinta antierului, apoi vor fi valorificate, n mod obligatoriu, prin uniti specializate. Deeurile din lemn, estimate, de asemenea, a fi produse n cantiti foarte mici, se vor colecta selectiv, urmnd a fi valorificate n funcie de dimensiuni ca accesorii i elemente de sprijin n lucrrile de construcii.
Pag. 47
Deeurile rezultate din activitatea de ntreinere a utilajelor terasiere, n special uleiul uzat se colecteaz n recipieni metalici (butoaie de tabl, amplasate n platforma unitii executante; avnd n vedere dimensiunile mici ale antierului nu apare necesar s se amenajeze spaii speciale de depozitare n antier) i se livreaz la utilizatori n vederea valorificrii. O atenie deosebit i exigen trebuie s manifeste beneficiarul la recepia final pentru a obliga constructorul s efectueze corespunztor lucrrile de refacere a terenului ocupat temporar de antier. Un volum important din aceste lucrri este reprezentat prin colectarea i ndeprtarea deeurilor tehnologice rezultate n urma diverselor faze de execuie. Deeurile menajere, cele rezultate la activitatea de producie vor fi stocate provizoriu pe platforma special amenajat n pubele i ulterior transportate n depozitul de deeu autorizat Toate tipurile de deeuri industriale ca uleiuri uzate vor fi colectate n butoaie speciale cu nchidere etan si predate pentru reciclare comercianilor atestai. Antreprenorul are obligaia, conform H.G. menionate mai sus, s in evidena lunar a producerii, stocrii provizorii, tratrii i transportului, reciclrii i depozitrii definitive a deeurilor.
3.2
N PERIOADA DE EXPLOATARE REZULTA URMTOARELE TIPURI DE DEEURI SOLIDE Reziduurile solide colectate de la instalaiile de pregtire pentru cereale, ca mcinare cernere ct sisteme de depoluare a acestora vor fi colectate in conteinere etane i reintroduse in procesul tehnologic. Reziduurile solide colectate prin site si grtare de la diferite faze ale procesului tehnologic de producie sunt evacuate n containere etane i reintroduse in procesul tehnologic de fabricare a biogazului. Nisipul rezultat din deznisipator (de la spltorul de cartofi si autovehicule este transportat i utilizat ca material de umplutur sau la lucrri de construcii, n funcie de necesiti. Grsimile colectate n cminul de colectare grsimi se vidanjeaz i se va fi preluat de unitati atestate, care vor transporta pentru incinerare sau reutilizare. Nmolul rezultat, din instatia de preepurare proprie a apelor uzate tehnologice va fi reintrodus in ciclul de producere biogaz Nmolul rezultat din instalaia de deshidratare fabricare biogaz avnd, in cantitate de 45-50 to/zi, cu o umiditate de 25-30 %, va fi utilizat ca ingrasamant bio.
n mod curent, nmolurile provenite din staiile de epurare aferente localitilor din mediul rural, si cel din procesul de fabricare etanol din cereale nu conin metale grele sau alte substane nocive pentru mediu i sntatea oamenilor, astfel nct ele sunt acceptate ca ngrmnt agricol sau pentru mbuntirea terenurilor silvice degradate. Pentru a putea fi utilizate n agricultur, nmolurile reinute i prelucrate n instalaiile de epurare a apelor uzate din mediul rural, trebuie s respecte prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 49/14 ianuarie 2004. Aceste norme tehnice au ca scop valorificarea potenialului agrochimic al nmolurilor provenite din instalaiile de epurare, prevenirea i reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetaiei, animalelor i omului, astfel nct s se asigure utilizarea corect a acestora. Aceste norme se refer n mod special la: nmoluri provenite de la staiile de epurare a apelor uzate din localiti i de la alte staii de epurare a apelor uzate cu o compoziie asemntoare apelor uzate oreneti; nmoluri provenite de la fosele septice i de la alte instalaii similare pentru epurarea apelor uzate; nmoluri provenite de la staiile de epurare, altele dect cele menionate la pct. 1 i 2;
Pag. 48
nmoluri tratate - nmolurile tratate printr-un proces biologic, chimic sau termic, prin stocare pe termen lung ori prin orice alt procedeu corespunztor care s reduc n mod semnificativ puterea lor de fermentare i riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor;
n tabelele de mai jos se prezint: concentraiile de metale grele n soiurile pe care se aplic nmoluri (Tabel 2.11); concentraiile de metale grele din nmoluri (Tabel 2.12); cantitile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse n soiurile cu destinaie agricol (Tabel 2.13).
Valori maxime admisibile ale concentraiilor de metale grele n soiurile pe care se aplic nmoluri conform tabel nr. 1 Tabel 1 Valoarea limit(mg/kg MSU Parametrul cu pH > 6,5) 1 2 Cadmiu Cupru Nichel Plumb Zinc Mercur Crom 3,0 100,0 50,0 50,0 300,0 1,0 100,0 Tabel nr. 2 Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Parametrul 1 Cadmiu Cupru Nichel Plumb Zinc Mercur Crom Cobalt Arsen AOX PAH PCB Valoarea limit (mg/kg MU) 2 10,0 500,0 100.0 300,0 2.000,0 5,0 500,0 50,0 10,0 500,0 5,0 0,8
Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 7
Concentraiile maxime admisibile de metale grele din nmolurile destinate pentru utilizarea n agricultur conform tabel 2 NOTAII: AOX - suma compuilor organohalogenai. PAH (hidrocarburi aromatice policiclice) suma urmtoarelor substane: antracen, benzoantracen, benzofluoranten, benzoperilen, benzipiren, chrisen, fluorantren,lindeno (1, 2, 3) pireu, naftalina, fenantren, piren. PCB (bifenili policlorurati) - suma compuilor cu numerele 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180, conform Ordinului ministrului apelor, pdurilor i proteciei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea polurii mediului, publicat n Monitorul Oficial 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificrile ulterioare / 0,8. Valorile limit pentru cantitile anuale de metale grele care pot fi introduse n terenurile agricole pe baza unei medii de 10 ani sunt redate n tabelul nr. 3. Se interzice utilizarea nmolurilor atunci cnd concentraia unuia sau mai multor metale grele din sol depete valorile limit stabilite n tabelul 1 i trebuie luate msuri pentru ca aceste valori limit s nu fie depite ca urmare a utilizrii nmolurilor. Pe terenurile agricole se pot aplica numai nmolurile al cror coninut n elemente poluante nu depete limitele prezentate n tabelul 2. Cantitile maxime admisibile de metale grele care pot fi aplicate pe sol pe unitatea de suprafa i pe an sunt n conformitate cu tabelul 3.
Pag. 49
Pentru alte elemente poluante care nu sunt menionate n tabelele de mai sus restriciile i utilizarea nmolurilor vor fi stabilite de autoritatea teritorial de mediu n baza recomandrilor primite din partea autoritilor centrale de mediu i pe baza studiilor efectuate de institute de cercetare abilitate i agreate de ministerele agriculturii i mediului, pentru fiecare staie de epurare, pe baza analizelor de sol i nmol. Pot fi utilizate n agricultur numai nmolurile tratate. Productorii de nmoluri trebuie s furnizeze utilizatorului de nmol cu regularitate disponibilul de nmol cu caracteristicile menionate n tabelul de mai jos. Numrul analizelor depinde de cantitatea de nmol provenit din staia de epurare, care poate fi folosit n agricultur i este indicat n normele tehnice pentru diferite cantiti de nmol. Metode analiza sunt redate n tabelul nr. 4
Tabel 3 Nr. crt. Parametrul Valoarea limit (kg/ha/an) Nr. crt 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Indicatorul 1 pH Umiditatea Pierderea la calcinare Carbon organic total Azot Fosfor Potasiu Cadmiu Crom Cupru Mercur- Nichel Plumb Zinc
Tabel 4 Metoda de analiz 2 SR EN 12176 SR EN 12880 SR EN 12879 SR EN 12880 ST AS 12200 ST AS 12205 ST AS 12678 ST AS 12876 STAS 13117 SR 13179 ST AS 13094 SR 13225 SR 13181
0 1 2 1 Cadmiu 0,15 2 Cupru 12,0 3 Nichel 3,0 4 Plumb 15,0 Analize necesare - indicatori de caracterizare a nmol 5 Zinc 30,0 6 Mercur 0,10 7 Crom 12,0
In problema stocrii si utilizrii reziduurilor rezultate din procesul tehnologic drept ingrasamainte agricole va trebui respectate prevederile : Cele mai bune tehnici disponibile care in principal se refera la: Proiectarea depozitelor deeurilor utilizate drept ingrasamant avnd o capacitate suficient de mare pentru a permite depozitarea acestora pn la mprtierea lor pe terenuri agricole. Capacitatea depozitului depinde de zona climatic i de perioadei n care este posibil mprtierea acestora pe terenuri agricole. Depozitarea ingrasamintelor cu umiditate mic n oproane cu pardoseal impermeabil i cu sistem de ventilare.
Pentru depozitele temporare de ingrasamintelor constituite pe terenurile pe care acestea urmeaz fie mprtiate trebuie s existe distane corespunztoare fa de receptorii sensibili din vecintate, fa de cursul de ap inclusiv fa de sisteme de drenare irigare a terenului. Se interzice utilizarea nmolurilor sau livrarea, acestora n vederea utilizrii lor pe: terenurile folosite pentru punat; terenurile destinate cultivrii arbutilor fructiferi; terenurile destinate culturii legumelor; terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi cu 10 luni nainte de recoltare i n timpul recoltrii.
Pag. 50
n Normele Tehnice sunt prezentate o serie de condiii care trebuie ndeplinite la mprtierea pe cmpurile agricole a nmolurilor provenite de la staiile de epurare, cum ar fi: criterii de evaluare a pretabilitii solurilor la aplicarea nmolului; gradul de afectare (fr, slab, mediu, mare); topografia terenului/foarte slab neuniform/foarte puternic neuniform; neuniform/slab neuniform/moderat neuniform/puternic
panta terenului / < 2% /2,1%-5%/5,1%-10%/10,1% - 15,1%/ >15%; textura solului (lut nisipos argilos, lut prfos, lut nisipos grosier, nisip grosier, nisip mijlociu, nisip fin, argil lutoas, argil prfoas, argil medie, argil fin, roci compacte fisurate, pietriuri, roci compacte dure, depozite organice); permeabilitatea solului i drenajul solului; pericol de eroziune la suprafa; inundabilitate; capacitatea de ap util; adncimea apei freatice ; pH, capacitatea de schimb cationic, ncrcarea cu metale grele (%).
mprtierea nmolului se face numai n perioadele n care sunt posibile accesul normal pe teren i ncorporarea nmolului n sol imediat dup aplicare. n utilizarea nmolurilor trebuie s se in seama de urmtoarele reguli: s fie avute n vedere necesitile nutriionale ale plantelor; s nu se compromit calitatea solurilor i a apelor de suprafa; valoarea pH-ului din soiurile pe care urmat, a fi aplicate nmoluri de epurare trebuie s fie meninut la valori peste 6,5.
n Normele Tehnice se prezint, de asemenea, n mod detaliat obligaiile productorilor, respectiv ale utilizatorilor de nmoluri provenite din staiile de epurare, atribuiile i rspunderile autoritii competente (ministerele implicate), precum i modul de acordare i de obinere a permisului de aplicare a nmolului provenit din staiile de epurare pe cmpurile agricole. Alte tipuri de deeuri reciclabile ce se vor rezulta in timpul funcionarii obiectivului, care vor fi colectate selectiv depozita in locuri speciale amenajate si valorificate prin unitati specializate, unitatea va gestiona si evidenia conform HG 856/2002: Deeuri de hrtie cartoane, Deeuri metalice, Deeuri de mase plastice, Deeuri de lemn (paleti), Anvelope uzate, Acumulatori uzai*, Deeuri de ulei *, Deeuri electrice si electronic, Deeu menajer.
Pag. 51
Tabel nominal cu deeuri rezultate in timpul funcionrii unitii Tabelul nr. 3.1. Denumirea deeului*) Cantitatea Starea fizic Managementul deeurilor Codul privind Codul prevzut - cantitatea prevzut a fi generat (Solid - S, Codul principala clasificrii a fi generat (t/an) Lichid - L, deeului proprietate statistice''') Semisolid - SS) Periculoas" Valorificat Eliminat Categ S S S S S L S S 20.01.08 16.01.17 16.01.03 16.06.01 13.02.04* 15.02.02 13.08.99* N N N P P P P N 5,o 0,150 0,5 0,5to 0,2 4 mc36 mc -
Deeu 36 mc/an menajer Deeu Cca 5 to/an metalic feros Anvelope Cca 0,150 uzate Acumulatori Cca 0,5 t uzat* Deeu ulei 0,5 to/an *motor uzat Ambalaje cu 0,2 to/an uleis * Alte tipuri de deeuri Cca 4 mc/an uleioase* Cenusa de la Cca 10 to/an cazan Namol deshidratat Cca 50 mc(zi pt La u 30% agricultura 3.3
02.07.02
50 mc
Ambalajele produselor chimice si a altor materiale Namol stabilizat pt agricultura 50 mc/zi cu U de cca 30 %.
GOSPODRIREA DEEURILOR
Deeurile vor fi colectate temporar pe locurile stabilite in conteinere nchise pe tipuri si valorificate respectiv eliminate: Deeuri menajere in conteinere de 110 l -care se va depune la depozitul de deeu menajer Deeurile refolosibile (hrtie, fier vechi) vor fi stocate temporar in locuri desemnate, amenajate in acest scop si periodic vor fi predate la unitate autorizata pentru colectarea deeurilor reciclabile cu care se va ncheia contract in acest sens. Deeurile periculoase rezultate pe amplasament (ambalajele produse periculoase ,uleiuri uzate, materiale textile contaminate cu unsori sau produse petroliere de la intertinere sau reparatii, eventualele materiale absorbante contaminate cu produse petroliere provenite din scurgeri accidentale, vor fi stocate temporar in butoaie metalice nchise n container de stocare temporar a deeurilor periculoase si periodic (cel putin odata pe an) vor fi preluate pe baza de contract de catre unitate autorizata pentru transport deeuri periculoase in vederea eliminrii la unitate autorizata pentru aceasta activitate. Deseurile tehnologioce namol stabilizat va fi utilizat ca fertilizant in agricultura.
Pag. 52
3.4
GOSPODRIREA SUBSTANELOR TOXICE I PERICULOASE
n perioada de execuie, constructorul utilizeaz carburani i uleiuri pentru utilajele terasiere i vehiculele de transport. Alimentarea cu carburani i uleiuri se va face de la bazele auto ale executantului. Nu se stocheaz sau manipuleaz substane toxice i periculoase pe tronsoanele de drum in execuie. n procesul de producie rezulta si se utilizeaz urmtoarele produse periculoase si toxice Alcool etilic, soluia de alcool etilic fiind un lichid foarte inflamabil - fraza de risc R11 Fisa tehnica anexata, Acid sulfuric tehnic conform Cantitatea anuala utilizata cca 18 to/an, produs periculos Xi, C, R 35, provoac arsuri grave. Fisa tehnica anexata, Soda caustica solida, Cantitatea anuala utilizata cca 8 to/an - produs periculos C (corosiv) R 35 provoac arsuri grave Fisa tehnica anexata, Azotat de amoniu (ingrasamant azotos) material explozibil n amestec cu produse petroliere, Cantitatea anuala utilizata 33 to/an.
Produsul finit ETANOL sau soluie de etanol intra in categoria produselor chimice periculoase. Nr CAS 64-17-5, UN 1170, Clasa 33 LICHID FOARTE INFLAMABIL Simbol F+ Fraze de risc R11 Foarte inflamabil, Punct de inflamare 13 0 C. Fraze de securitate: S7/9 Pstrai ambalajul nchis, S16-A se pstra departe de cldura, S23-A nu inspira gazul, S24/25- Evitai contactul cu pielea si ochi, S29- A nu se arunca in canalizare, S33- A se evita acumularea sarcinii electrice, S36/37/39- Purtai numai in ambalajul original si masca de protecie pentru ochi/fata, S45-In caz de accident sau boala, a se consulta medicul. n conformitate cu HG 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substane periculoase se menioneaz; Alcoolul etilic nu este nominalizat la substane din Partea 1 a HG, dar ca lichid foarte inflamabil R11 la poziia 7b Lichide foarte inflamabile nota 3 b (substane si preparate avnd un punct de inflamabilitate mai sczut de 21 0C si care nu sunt extrem de inflamabile (fraza de risc R11 liniua a doua) Cantitatea relevanta cu limita inferioara coloana 2 n to 5.000, coloana 3 in to 50.000. Prevederea prezentei Hotrri se aplica amplasamentelor in cadrul crora sunt prezente substane periculoase in cantiti egale sau mai mari dect cele prevzute in anexa nr.1. In cazul in care pe un amplasament nici o substana sau preparat luat individual nu sunt prezente intr-o cantitate mai mare sau egala cu cantiti relevante, de aplica regula de nsumare; q/Qu+q1/Qu2+q3/Qu3 +. > _1 qx- cantitatea de substana periculoasa existenta in unitate ,Qux- cantitatea relevanta inferioara sau superioara Astfel cantitile maxime de substane periculoase aflate in unitate in perioada de funcionare la capacitate se considera: Alcool etilic lichid: in instalaie: distilare si, rectificare max. 100 mc - 80 to. produs finit max. 3x113 mc= 339 mc = 339 x0,8 = 271,2 to - + fracie vrf cca 20, Total alcool etilic 371 to Acid sulfuric: stocat in unitate: 18/12 = 1,5 to Hidroxid de sodiu: 8/12= 0,66 to
Pag. 53
Azotat de amoniu 33/12 = 2,76 to
In sensul HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substane periculoase se nelege existenta efectiva sau anticipata a acestor substane pe amplasament sau a acelor care se considera ca pot fi generate daca se pierde controlul asupra unui proces chimic industrial , in cantitati egale sau mai mari dect limita prevzuta in anexa 1 partea 1 si partea 2-a. In cazul depirii acestor valori operatorul trebuie sa elaboreze un plan de urgenta care trebuie sa cuprind masurile ce trebuie aplicate in condiiile HG 804/2007 Calculul privind situaia privind ncadrarea unitatii ce urma a se realiza este prezentat in Anexa 4 ,pe baza cantitilor de substane periculoase apreciate a fi existente in unitate, comparat cu cantitative relevante (inferioare si superioare) din care rezulta: Cantitatea relevanta pt. substane sau categorii de substane din coloana 3 : conform formulei q1/Qu1+q2/Qu1 + + a. din care qx- cantitate de substana periculoase . ce intra sub incidena HG, Qx- cantitatea relevanta pt. substana respective din coloana 3 a = 0,0724 . Nu intr sub incidena prevederilor HG 804 / 2007 pentru limita superioar a cantitilor relevante specifice. b. Cantitatea relevanta pt. substane sau categorii de substane din coloana 2: conform formulei q1/Qu1+q2/Qu1 + + din care qx- cantitate de substana periculoase . ce intra sub incidena HG, QLx- cantitatea relevanta pt. substane respective din coloana 2 a = 0,388 .Nu intr sub incidena prevederilor HG 804 / 2007 pentru limita inferioar a cantitilor relevante specifice. Concluzii: Lund n considerare cantitatea de produse periculoase estimate a fi existente in unitate ct i categoria de periculozitate calculat, arat c unitatea nu se ncadreaz n prescrierile HG 804/2007 nici la limita superioar nici la limita inferioar a cantitii relevante. Unitatea are obligaia de a respecta prescrierile din raportul de securitate ntocmit i avizat. In conformitate cu art. 10 din Hotrrea susmenionata operatorul este obligat sa elaboreze un raport de securitate, care trebuie sa fie naintat SRAPM pt. amplasamente noi anterior nceperii construciei acestora cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului , potrivit prevederilor legistlatiei specifice.
4.
IMPACTUL POTENIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MSURI DE REDUCERE
Lucrarea de fa reprezint studiul de evaluare a impactului asupra mediului datorat obiectivului Fabricarea biocombustibilului Bioetanol pentru transport n Comuna Remetea, judeul Harghita. Investiia urmrete realizarea unei fabrici de bioetanol asigurnd desfacere sigur pentru produsele tradiionale ale agriculturii locale (cartofi i cereale), asigurnd un numr de locuri de munc i posibilitatea fertilizrii terenurilor agricole, precum i preluarea unor deeuri ale unei ferme de animale i a nmolului rezultat de la staia de epurare a apelor uzate din Comunele Lzarea, Ditru i Remetea precum i de la Fabrica de lapte praf. Bioetanolul produs este destinat preparrii amestecurilor benzin, bioetanol tip E 5 i E 10, care contribuie la reducerea combustibilelor fosili i la reducerea emisiilor de oxizi de azot i a oxidului de sulf din gazele de eapament ale motoarelor cu benzin. Totodat prin procesarea unor deeuri (borhotul rezultat din distilare) rezult gaz combustibil cu 50- 60 % metan, care asigur aburul i apa cald necesar tehnologiei i produce i energie electric ntr-un generator antrenat de un motor cu ardere intern. Din proces rezult o cantitate nsemnat de dioxid de carbon care poate fi utilizat pentru diferite scopuri (industria alimentar, n turntorii etc). Obiectele investiiei sunt amplasate n intravilanul localiti pe terenurile aparinnd domeniului privat al comunei Remetea, pe un teren agricol care n prezent nu este folosit.
Pag. 54
Pentru funcionarea fabricii vor fi utilizate utilitile din comun, o parte din ap va fi preluat din reeaua de ap potabil a comunei, apele tehnologice uzate vor fi epurate n Staia de epurare a comunei, sistemul dispune de capacitatea necesar asigurrii apei potabile i de prelucrarea apelor uzate, dac calitatea apelor respect prevederile NTPA 002/2005. Realizarea proiectului de fabricare a bioetanolului va prezenta un impact redus i moderat asupra mediului dup cum reiese din matricea de evaluare, datorit rezolvrii prin proiect a protejrii factorilor de mediu dup cum urmeaz: n perioada ce construcie, pentru o perioad de circa 12 luni, sunt parial afectai factorii de mediu, dar nivelul respectiv poate fi mult diminuat cu condiia respectrii recomandrilor fcute n acest studiu. Pentru protecia aerului se vor folosi utilaje de construcie moderne, cu emisii minime de noxe n gaze de eapament, Materialele de construcie pulverulente vor fi depozitate n buncre etane, Pentru protecia solului stratul superior va fi decopertat cu atenie deosebit, se va depozita separat i va fi folosit pentru refacerea zonelor verzi, Alimentarea utilajelor cu motorin se va executa numai n afara antierului pentru evitarea polurii solului cu hidrocarburi lichide, Schimbarea uleiurilor minerale se va face n ateliere de reparaii pentru a evita scurgerile de uleiuri pe pmnt. Solul amestecat cu hidrocarburi lichide este un deeu periculos i trebuie neutralizat ca atare, Dup terminarea lucrrilor de construcii se vor realiza spaii verzi amplasament, pe terenurile rmase pe
Se va minimaliza poluarea solului cu materiale de construcii, n special cu ciment, Dup terminarea lucrrilor, deeurile de construcii vor fi transportate n locuri special amenajate, aprobate de Consiliul Local, n ceea ce privete factorul de mediu ape de suprafa i subterane - n condiii unor lucrri de construcii corecte a obiectivului, impactul produs asupra apelor este redus, Pe amplasamentul investiiei nu vor fi depozitate materiale pulverulente n buncre deschise, nici motorin sau uleiuri minerale, n limita posibilitilor n prima faz a construciilor se va realiza reea de drumuri betonate, reeaua de canalizare pluvial pentru a proteja calitatea apelor de suprafa, n perioada construciilor nivelul de zgomot cteodat poate depi valorile admise de standardele n vigoare. Avnd n vedere distana mare a antierului pn la casele de locuit cele mai apropiate i faptul c lucrrile de construcii se vor desfura n timpul zilei, locuitorii comunei nu vor fi afectai de zgomotul produs de construcii, O parte din utilajele vor fi transportate asamblate la antier, numrul de transporturi pe drumurile judeene Dj 153 C i D va crete semnificativ. Pentru diminuarea zgomotului se recomand reabilitarea drumurilor i asfaltarea poriunilor cu piatr cubic i de macadam.
Impactul funcionrii instalaiilor de fabricare a bioetanolului asupra mediului este redus, dac se respect prescripiile tehnice, n condiiile unei exploatri la parametrii normali, prin respectarea parametrilor de evacuare prescrise se evita poluarea factorilor de mediu, fapt demonstrat prin monitorizarea permanenta a parametrilor de emisie noxe. Emisiile de noxe n atmosfer se ncadreaz n limitele legale att n ceea ce privete cantitile, ct i concentraia lor. Gazele arse din cazane au un coninut redus de oxizi de azot i dioxid de carbon, fiind folosit pentru ardere biogazul format din metan, dioxid de carbon, azot i oxigen, respectiv biomas (deeuri de lemne). n cazul reducerii consumului de biogaz surplusul va fi ars la fclie, aprinderea automat a gazului elimin pericolul emisiei de metan, gaz cu efect de ser.
Pag. 55
nlimea courilor i temperatura ridicat a gazelor de ardere asigur dispersia noxelor chiar n condiiile calmului atmosferic, casele de locuit se afl la distane mari de emisiile punctiforme. Emisia de dioxid de carbon tehnologic nu este limitat n normele de emisie, evacuarea prin co contribuie la dispersia gazului, pn la o utilizare a acestui gaz. n ceea ce privete factorul de mediu sol, subsol - calitatea solului i subsolului nu va fi afectat n cazul respectrii prevederilor tehnologice. Deeurile lichide vor circula prin evi i prin canalizare, deeurile solide i semisolide (nmol din metanizare i din decantorul de la splarea cartofilor) prin conducte i n containere. Dealtfel materiile prime, produsele intermediare sun materii care se gsesc n natur, eventualele pierderi n amestec cu solul nu produc deeuri periculoase. Materialele auxiliare, considerate periculoase (acid sulfuric, hidroxid de sodiu) sunt utilizate n cantiti reduse i vor fi manevrate n instalaii adecvate, fr a exista posibilitatea scurgerii a acestora. Dac totui apar pierderi, va fi neutralizat cu materiale existente n fabric. Dup utilizare se vor regsi n ape uzate, n cantiti mici, astfel pH-ul soluiei nu va depi valorile admise. Se vor evita scurgerile de motorin i de uleiuri minerale pe solul din amplasament. Autovehiculele vor circula exclusiv pe drumurile uzinale asfaltate, eventualele scurgeri vor fi adsorbite cu rumegu sau nisip i tratate ca materiale toxice. n ceea ce privete protecia apelor de suprafa i subterane, apele tehnologice i de rcire, fluxurile tehnologice vor circula printr-un sistem nchis de la intrarea apei n fabric pn la ieirea apelor uzate spre staia de epurare. Calitatea apelor uzate care colecteaz toate fluxurile din tehnologie la intrare n staia de epurare trebuie s respecte toate prevederile NTPA 002/2005. Apele pluviale se vor scurge n zonele verzi, unde solul cu vegetaia abundent vor prelua aceste fluxuri. Se va menine curenia suprafeelor astfel nct calitatea apelor pluviale s nu scad sub prevederile NTPA 001/2005. n ceea ce privete nivelul zgomotului n timpul funcionrii, sunt utilaje la care nivelul emisiilor este apropiat de nivelul admis: morile, pompele, amestectoare, autocamioane i ncrctoare. Distana pn la primele case fiind mare se poate spune c nu vor fi depiri la limita caselor, innd cont i de faptul c transportul i ncrcarea materialelor nu se vor executa n timpul nopii. n ceea ce privete pericolul incendiului i de explozii, pericolul exist la depozitarea i manevrarea bioetanolului obinut. Menionm c toate instalaiile vor fi legate la pmnt pentru a evita apariia scnteilor din cauza electricitii statice, sistemul de stingere i de rcire a rezervoarelor rezolv pericolele aprinderii prin fluxul puternic de ap de incendiu. La umplerea autocisternelor vor fi luate msuri de prevenire i stingere a incendiului asemntoare ca la staii de benzin.
Exploatarea n condiii de siguran a tuturor instalaiilor conform prescrierilor tehnologice. La punerea n ficiune a obiectivului se va stabili un plan de monitorizare de detaliu, cu prevederi precise pentru beneficiar, de supraveghere a funcionrii din punct de vedere al proteciei mediului. Pe lng supravegherea curent, realizat de personalul unitatii, se va asigura supravegherea calitii aerului, a apelor evacuate n reeaua pluvial, a solului i subsolului precum i a apelor subterane. Pentru acestea periodic se vor preleva probe i se vor efectua analize de laborator. Punerea n funciune a fabricii presupune ntocmirea planului de management al riscurilor tehnologice.
4.1 4.1.1
APA CONDITIILE HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI
Localitatea Remetea se identific pe latitudinea nordic de 46 58 i longitudine estic de 25 25, fiind alctuit din 3 sate: Remetea, Ciutac, Martonca depopulat. n zona nord-estic a judeului Mure i nord-estic a judeului Harghita se desfoar dou lanuri vulcanice: lanul vulcanic Climani i Gurghiu desprite de rul Mure care are izvoarele mai puin de 50 km n amonte, la Izvorul
Pag. 56
Mure i adun afluenii din partea Munii Gurghiului, Giurgeului i Climanului. Obiectivul este nconjurat de munii Gurghiu i Giurgeu, care confer un climat de depresiune intramontan. Aspectul morfologic al regiunii cuprinse ntre lanul muntos eruptiv Climani - Gurghiu i Carpaii Orientali, este rezultatul evoluiei geologice recente a unei importante zone de ruptur a scoarei. Intensa activitate vulcanica din timpul Neogenului a avut ca efect punerea in loc a unor importante mase vulcanice, cu cratere in prezent stinse. Masivul vulcanic aparine,, arcului andezitic" aprut pe crusta continentala a blocurilor transilvan si panonic - ca efect al coliziunii acestora cu placa eurasiatica, de la marginea estica a Bazinului Vienei si pn la curbura Carpailor. Sectorul Climani Gurghiu - Harghita se caracterizeaz prin cea mai mare dezvoltare a vulcanismului carpatic. Catena vulcanica se sprijina pe un fundament constituit din isturi cristaline carpatice si formaiuni sedimentare triasice ce apartin zonei cristalino-mezozoice, depozite ale flisului transcarpatic si formatiuni sedimentare miocene si pannoiene din Depresiunea Transilvaniei. Muntii vulcanici sint alcatuiti din curgeri de lave ce alterneaza cu piroclastite (stratovulcani), la care se asociaza corpuri intruzive microdioritice. Grupa sudica (ClimanGurghiu-Harghita) - partea cea mai tinara a lantului vulcanic - se evidentiaza prin absenta manifestarilor badeniene si sarmatiene. Cea mai mare parte a produselor vulcanice apartine, cu siguranta, Pliocenului (cel de al treilea ciclu vulcanic). In evolutia grupei sudice pot fi separate doua faze majore: prima in Pliocenul inferior (Pontian), ale carei produse erodate in Dacian s-au acumulat in condiii subacvatice, mpreuna cu produsele sinerone si un material epiclastic, nevulcanic, generind compartimentul structural inferior (infrastructura), alcatuit din formatiuni vulcanosedimentare; cea de a doua faza (Pliocenul superior) s-a caracterizat prin edificarea suprastructurii, compartimentul superior stratovulcanic, o catena prelungita, jalonata de aproximativ 12 aparate relativ bine conservate, constituind rezultatul unui vulcanism manifestat prin forme efuzive, explozive si intruzive. O buna parte a lanului vulcanic care se afl la vest i nord de Remetea corespunde formatiunilor vulcano-sedimentare, alcatuite din material proclastic acumulat subaerian sau subacvatic (brecii, microbrecii, aglomerate, cinerite si tufuri prinse intr-o masa de natura piroclastica; elementele constitutive: andezite cu amfiboli, andezite cu amfiboli si piroxeni, andezite cu piroxeni; foarte rar andezite bazaltoide), alternind cu depozite epiclastice reprezentate prin conglomerate, gresii si nisipuri andezitice (adesea cu interealatii carbunoase) provenite din erodarea rocilor vulcanice in perioadele de calm si sedimentare subacvatica, avind o stratificatie buna, adesea ritmica. Depozitele piroclastice au o grosime de 20-200 m, iar intreaga formatiune vulcano-sedimentara atinge 100-500 m. Pietricelul este format din asemenea andezite. Andezitele bazaltoide reprezinta incheierea activitatii magmatice si apar sub forma de curgeri sau corpuri intruzive, pe suprafete foarte restrinse, intre Dornisoara si Neagra Sarului. Piroclastitele au o raspindire relativ mare si alterneaza cu produse efuzive, fiind reprezentate prin brecii, microbrecii, conglomerate si tufuri lapilice (elementele constitutive: andezite cu hornblenda - verde sau bruna, andezite cu piroxeni si hornblenda si andezite cu piroxeni). In zona Negoiului Romanesc (limonitizari, caolinizari ete.) piroclastitele au fost afectate de solutii hidrotermale, care au dus la acumulri de sulf si limonit. Evoluia ulterioara a masivului - la care au concurat att eroziunea glaciara, aceea a proceselor de iroire si toreniale, dezagregarea si alterarea etc - nu a reuit sa estompeze vechiul relief determinat de structura geologica si, mai mult dect att, l-a pus de acord si cu constituia litologica. FORMAIUNI SEDIMENTARE Depozitele sedimentare cele mai recente, aparinnd Cuaternarului, sunt depozitele de teras, depozitele proluviale, proluvial-deluviale i aluviunile luncii Mureului, reprezentate preponderent prin nisipuri, pietriuri i bolovniuri, alctuite din punct de vedere petrografic din andezite. Condiiile de fundare sunt redate n Memoriile tehnice pe specialiti Rezisten. Conform Normativ cu indicativ P 100-92, amplasamentul se ncadreaz n zona seismic de calcul E, intensitate seismic 7 grade M.S.F., conform SR 11100/1, caracterizat prin coeficientul seismic Ks = 0,12 i perioada de col Tc = 0,7 sec. Principala arter hidrografic a zonei este rul Mure, nsoit de un sistem de terase, fragmentate de reeaua hidrografic afluen. Principalele sisteme acvifere existente n subsolul zonei sunt cantonate n depozitele holocene, plieo-pleistocene, neogene i cristaline.
Pag. 57
Stratele freatice sunt dezvoltate mai ales n complexul celor mai noi formaiuni cuaternare din zon, formaiuni constituite n cea mai mare parte din aluviuni recente ale luncilor, conuri de dejecie, deluviuni i depozite de teras. Sistemul acvifer freatic este constituit din unul sau mai multe strate cu legturi hidrodinamice ntre ele. Adncimile de 5-10 m sau chiar 10-20 m, uneori mai mari de 20 m, ale oglinzii freatice, nregistrate de-a lungul bordurii vestice a bazinului, scad treptat spre interiorul depresiunii, ajungnd la valori de 2-5 m, iar apoi chiar 0-2 m, mai ales n sectoarele nmltinite ale zonei centrale i pe lunca Mureului. Cea mai important bogie natural a comunei este apa mineral. Bazinul Gheorgheni este o formaie post tectonic, care s-a umplut cu sedimente din era pliocen trzie i din cuaternar, i anume alternarea de piroclastici (sediment vulcanic) i aluviuni fine de fluviu. n Remetea, apa mineral este prezent pe un segment de 2 km lungime i de 300-400 m lime pe lng Mure. Pe baza analizei a compoziiei chimice, cea mai bun ap mineral a bazinului este n Remetea. Conform expertului n domeniu, Artenie Pricjan, n Remetea se recomand forarea n adncime de 30-150 metrii, pentru c exist ap mineral bun de mbuteliat, care calitativ poate s concureze cu cea de la Borsec.
4.1.2
APE DE SUPRAFAA
n Romnia unitatea de baz a activitii legate de protecia i gospodrirea apelor este bazinul hidrografic, definit n Legea Apelor ca unitate fizico-geografic ce nglobeaz reeaua hidrografic pn la cumpna apelor, n cadrul cruia se organizeaz i se desfoar gospodrirea unitar, raional i complex a apelor de suprafa i subterane sub aspect cantitiv i calitativ. Principala arter hidrografic al bazinului este rul Mure. Majoritatea cursurilor de ap ale depresiunii Gheorgheni i stratele acvifere freatice sunt tributare acestui ru. Rul are de fapt dou izvoare: una apare la zi la altitudinea de 1350 m, sub vrful Fekete Rez, cunoscut sub denumirea de prul Meszes care se unete la circa 500 m aval de DN 12 cu firul celuilalt izvor, aa numitul izvorul turistic. Panta medie a rului este n jur de 2,7, avnd valori locale i mai reduse, n jur de 1, ca n dreptul localitii Joseni i Remetea. Debitul mediu multianual la ieirea din jude este de 12 m3/s. n timpul anului volumul maxim de scurs pe anotimpuri se nregistreaz n general primvara (martie - mai), cnd se scurg, n medie, 47%, iar cel minim n perioada noi. ian. 13%. Principalii aflueni de stnga a rului Mure n zona comunei Remetea sunt praiele Prul Pietrii, Sineu i Martonca, iar dinspre est Prul Ditru i Ghidu. Calitatea apelor de suprafa: Clasificare a apelor de suprafa, conform Ordinul 1.146/2003 a M.A.P.M. stabilete 5 clase de calitate (I, II, III, IV, V). Clasa I grupeaz apele cu calitate foarte bun. Limitele maxime admisibile reflecta condiiile naturale de referin sau concentraiile de fond. n cazul substanelor de provenien natural, inclusiv metalele grele, condiia de referin se refer la fondul natural care se stabilete n cadrul bazinului hidrografic respectiv. Seciunile de referin corespund acelor amplasamente la care influena antropice este sub 10%. Clasa II conine apele de suprafa cu o calitate bun, unde limitele corespund valorilor-int (obiective de referin) i reflect condiia de calitate pentru protecia ecosistemelor acvatice. Clasa III IV: - valorile limit corespunztoare acestei clase sunt de 2-5 ori mai mari dect cele ale obiectivelor de referin i reflect ponderea influenei antropice. Clasa V aceste ape arta o poluare intens cu materii organice i/sau neorganice, metale grele etc., cu coninut de oxigen foarte sczut. Aceste ape sunt puternic poluate. n bazinul hidrografic Mure lungimea total a rurilor supravegheate este de 341 km, din care, din punct de vedere fizico-chimic i biologic, 273 km (80,06 %) se ncadreaz global n categoria I de calitate, iar 68 km (19,94 %) se ncadreaz n categoria a II-a.
Pag. 58
Din datele centralizate publice al APM Harghita reiese c apele rului Mure se ncadreaz global n clasa a II-a de calitate, ncadrare determinat de indicatorii grupei regimul oxigenului. n cursul anului s-au mai constatat uoare depiri i la ali indicatori, cum sunt: NH4, fosfai, Cu, Zn, Pb. Depirile la indicatorii grupelor regimului oxigenului (CCOcr, CBO5) i al nutrientilor (amoniu, fosfai) se datoreaz funcionrii necorespunztoare a staiilor de epurare oreneti, n special al Municipiului Gheorgheni, respectiv antrenrii de substane organice n apele de suprafa cauzate de lipsa canalizrii centralizate a localitilor precum i de intemperii, a depozitelor de deeuri neautorizate. Depirile la indicatorii metalelor se datoreaz, n special, fondului natural specific zonei. In problema calitii rului Mures, din analizele multianuale se poate constata c n general calitatea rului n seciunea de control izvor, apa se ncadreaz n general n clasa I de calitate. n seciunea de control Srma aval de Remetea se poate constata o uoar degradare din punct de vedere a nutrientilor. n seciunea de control Stnceni (limita de jude) ncadrarea global a calitii apei este determinat n majoritatea cazurilor de grupa indicatorului regimului de oxigen, datorat nefuncionrii corespunztoare a staiilor de epurare, antrenrii de substane organice din lipsa canalizrii din localitile rurale sau schimbrilor climatice. Totodat se constat n unele cazuri i depirea concentraiei metalelor grele (Pb, Cu,Ni,Co) care provin din cadrul natural i fac parte din grupa substanelor prioritare i prioritar periculoase. Se menioneaz faptul ca acest fenomen nu s- a schimbat nici dup oprirea unitii SC Colemn SA din august 2008. Datorit diferitelor cercetri desfurate de Universitatea Babe Bolyai n aceast zon de-a lungul rului Mure, se cunoate foarte bine fauna rului. n apele zonei sunt prezente diferitele organisme vii care nu triesc dect n ape deosebit de curate: populaii de Ephemeroptera, diferite specii de Tricoptera, Plecotera, pstrvii etc. Prin aceste populaii cursurile de ap din aceast zon poate reprezenta centre genetice ale populaiilor respective. Folosina de apa a obiectivului si evacuarea apelor uzate a fabricii de bioetanol .Curs apa; rul Mures, Cod cadastral IV-1. 000.00.00.00.00 In prezent in zona exista posibilitatea de alimentare cu ap a obiectivului att din reeaua de apa potabila a comunei Remetea sau prin forri de puuri pentru extragerea apei in zona amplasamentului pe baza avizului organelor de drept ct si epurarea apelor uzate in staia de epurare a localitilor Ditrau si Remetea. Sistemul de alimentare cu apa a comunelor Ditrau si Remetea dispune de AUTORIZATIE DE GOSPODARIRE A APELOR emisa de Administraia Naionala APELE ROMANE nr 403/08.11. 2010. Astfel in prezent in localitate apa potabil se obine din conducta de distribuie a apei potabil din Comuna Remetea, construit conform unui proiect Solel Bone. Proiectul const din 8 puuri forate din care apa este pompat, tratat, inclusiv ntr-o instalaie pentru eliminarea oxizilor de fier. Capacitatea uzinei de ap potabil din Remetea poate s satisfac integral necesarul de ap tehnologic a Fabricii de bioetanol. Calitatea apei potabil respect prevederile Legii nr. 458/2002.Staia realizat de Consiliul local a fost proiectat cu urmtoare date de ncrcare.
4.1.3
ALIMENTAREA CU APA
Alimentare cu apa potabila este prevzuta a se realiza din reeaua de apa potabila a comunei Remetea si din captrile de apa ce vor fi realizate in apropierea unitii. In conformitate cu Contractul de branare i utilizare a serviciilor publice de alimentare cu ap i de canalizare nr. 66 din 19.11.2010 ncheiat cu REDISZ SA Remetea ca operator al sistemului de alimentare cu apa si a Staiei de epurare locala, vor fi stabilite condiiile de alimentare cu ap potabila ct i preluarea apelor uzate menajere si tip menajere n canalizarea menajer comunala condiii de calitate i pre. Prin avizul de gospodrire a apelor ca se va solicitata la Direcia Apelor Mures se va stabilii, debitul apelor ce urmeaz a fi extras, numrul puurilor, instalaiile de transport, de msurare si de depozitare In aceasta faza a proiectului se preconizeaz ca apa potabila pentru necesitai igienico sanitare sa fie asigurat din reeaua comunala, cele pentru scopuri tehnologice si nevoi PSI sa fie asigurate din captrile de apa puuri forate
Pag. 59
Calitatea apei folosite se va ncadra n prevederile Legii 458/2002 cu completrile i modificrile ulterioare. Este necesar a se tine cont de condiiile specifice de calitate a apei in procesul de fabricare bioetanol si cel folosit la alimentarea cazanelor (apa dedurizata sau demineralizata, degazata) Surse de alimentare cu ap potabil si tehnologica Apa necesar procesului tehnologic, cat si pentru alimentarea hidranilor se va asigura din stratul freatic, prin puuri colectoare. Amplasamentul puurilor, debitele captate, capacitatea pompelor sisteme de distribuie ,se stabilete pe baza avizului de gospodrire a apelor in proiectul tehnic din reea Comunei Remetea.
Volume i debite de ape necesare, de la cele doua surse de alimentare In unitate apa este folosit n: scopuri igienico-sanitare; scopuri tehnologice.
a. Apa potabil pentru consum igienico sanitar splri igienizri Zilnic mediu: N zi med = 2,59 mc/zi-0,030 l/sec anual 945i mc; Zilnic max.: N zi max. = 2,98 mc/zi 0,034 l/sec anuale 1087i mc; Orar maxim: N or max. = 0,25 mch/h- 0,069l/sec; Funcionare permanenta: 365 zile/an -24 ore/zi.
b. Apa in procesul tehnologic de fabricare a bioetanolului Apa se folosete la fabricarea bioetanolul i instalaii de deservire: splarea cartofilor, centrala termic, centrala frig. La calcularea, consumului de ap tehnologic s-a inut cont de: Producia anul la capacitate max. bioetanol pentru transport - 10.000 to/ an; 33,33 to/zi. Nr. zilelor lucrtoare pe an: 300, 24 ore/zi -7200 ore/an.
Astfel apa se consuma la: splarea cartofilor, unde apa se recircula dup decantare; in procesul de umidificare a cerealelor, adugat in faza de hidroliza; in faza de hidroliza se introduce si abur viu de la centrala termica; sisteme de rcire; Centrala termica pentru producerea aburului tehnologic ca abur viu pentru proces tehnologic, ct si pentru necesitai interne a centralei termice (splare, dedurizare apei de alimentare cazane); Splare igienizare CIP a instalaiilor tehnologice; Splarea autovehiculelor.
Necesar pentru consum tehnologic industrial: Zilnic mediu: N zi med = 798,0 mc/h - 9,236 l/sec anual 239.400 mii mc; Zilnic max.: N zi max. = 917,7 mc/h 10,62 l/sec anuale 275.310 mii mc; Zilnic minim: Q or max. = 80,40 mc/h 22,32 l/sec; Funcionare permanenta: 300 zile/an -24 ore/zi.
Total necesar ap: Modul de folosire a apei; Necesar total de ap (mc/zi): med = 800,66 max. = 920,75 orar max.= 80,60 mc/h;
Pag. 60
Cerina totala de ap (mc/zi): med = 924,8, max. = 1063, orar max. = 93,17 mc/h. BILANUL consumului de ap al obiectivului (m3/zi; m3/an) TABEL Nr. 4.1.1. Recirculare/reutilizat Comena tarii Apa de la propriul obiectiv Apa de la aIte obiective 11
Consum total de apa (coloanele 4,10,11)
Apa prelevat din surs Consum industrial Pentru compensarea pierderilor n sistemele cu circuit nchis Apa subteran Apa de suprafa 9
Sursa de apa (furnizor)
Consum Menajer Si tehnologic
Proces Tehnologic
1 2 Apa potabila pt. Retea apa a consum localitii igienico si subteran sanitar si tehnologic
Apa de suprafa- 7
Apa subteran
Total
10
12
800 800 240000 mc/zi mc/zi mc/an
Instalaii alimentare si de captare: Alimentarea cu ap potabil al unitii pentru consumul igienico sanitar se va realiza din reeaua de ap potabil existent a comunei Remetea construit conform unui proiect Solel Bone. Conductele de ap se confecioneaz din evi de polietilen de nalt densitate PEID 6 avnd diametrul nominal (exterior) 90 mm. Capacitatea uzinei de ap potabil din Remetea poate s satisfac integral necesarul de ap tehnologic a Fabricii de bioetanol. Apa necesar procesului tehnologic, cat si pentru alimentarea hidranilor se va asigura din stratul freatic, prin puuri colectoare. Amplasamentul puurilor, debitele captate, capacitatea pompelor sisteme de distribuie ,se stabilete pe baza avizului de gospodrire a apelor in proiectul tehnic.
Instalaii de aduciune i nmagazinare: Apa tehnologica colectata din put va fi impartita in 3 categorii cu sisteme purificare si filtrare cat si de stocare depozitare: Prima categorie apa destinata spalarii cartofilor , depozitat in rezervor de 50 mc (R1); Apa tehnologica pt. tehnologie de producie bioetanol si rezerva intangibila pt. stins incendii, stocat in 2 rezervoare a cate 80 mc fiecare (R2) . Apa utilizata pe acest sistem va fi filtrata; Apa tehnologica pt cazanele de aburi si instalaii de rcire va fi filtrat si dedurizat, trecnd in rezervor tampon de 20 mc (R 3).
APA PENTRU STINS INCENDII 2 buc rezervor subteran de apa pentru stingerea incendiilor (2x 80 m3), Suprafaa construita = 60 m2, Hidrani (600 l/min / 2 ore). Calitatea apei folosite se va ncadra n prevederile Legii 458/2002 cu completrile i modificrile ulterioare.
Pag. 61
4.1.4
SURSE DE APE UZATE, PROTECIA CALITATII APELOR
Literatura de specialitate arat c n industria fabricrii alcoolului etilic (alcool etilic din cereale) care in prezenta investiie va fi produs ca bioetanol pentru transport, principalii surse de poluani pentru ape reprezint: fazele de splarea si pregtirea cartofilor, reziduuri de la distilarea alcoolului, condensul de la rafinarea evaporatului, ape uzate de la dedurizarea apelor de alimentare de la centrala termic, splarea utilajelor, igienizarea ncperilor, ape uzate din consumul igienico-sanitar In privina caracteristicilor principale a apelor uzate se arat c aceste ape conin substane organice solide dizolvate, produse organice cu azot i fosfor si amidon fermentat sau produse ale acestuia. ncrcarea apelor uzate depinde de condiiile concrete de producie, de msurile care se iau pentru separarea fazelor solide, in procesul de folosire a borhotului pentru producerea biogazului, in faza de filtrare deshidratarea nmolului final Sursele de ape uzate: din activitile ce se desfoar pe amplasament sunt: ape uzate menajere provenite de la instalaiile igienico - sanitare ale obiectivului; splarea i igienizarea incintelor obiectivelor; ape uzate tehnologice din secii de producie: ap uzat de la splarea cartofilor care este tratat ntr-un decantor care reine impuritile provenite n special din pmnt depus pe tubercule de cartofi i este recirculat . ap uzat din procesul de fabricare bioetanolului si a biogazului, concret de la instalatia de deshidratare a nmolului, care separa faza solida (care se trimite pentru folosire in agricultura) si faza lichida care conine substane organice, azot, fosfor, urme de acid sulfuric i sulfuros. Fracia II, de baza de la coloanei de rectificare, fara coninut de alcool , si apa de splare CO2. Ocazional vor fi eliminate ape uzate care a fost utilizat pentru splarea utilajelor sistem, CIP cu coninut redus de sod caustic. ape uzate de la compartimente de deservire: centrala termic, centrala frig.
ape uzate de la splarea autovehiculelor (dup ce au trecut prin separator de produse petroliere)
Evacuarea apelor uzate Apele uzate rezultate din procesul de fabricare a bioetanolului si dup procesul de obinere a biogazului este supus unei operaii de deshidratare, fluidul rezultat conine ncarcari organice si suspensii peste valorile maxime admise prin Normativul NTPA 002/2005, in funcie de conducerea proceselor tehnologice de eficienta procesului de metanizare vor fi evacuate in canalizarea menajera comunala . Beneficiarul si proiectantul care au vizitat unitati speciale de producere a bioetanolului susin ca valorile maxime a parametrilor apelor uzate nainte de evacuare se incadreaza in limite legale. Apa uzat provine din urmtoarele faze ale procesului tehnologic: Ape uzat din rezervoarele de fabricare a biogazului, care conine substane organice, azot, fosfor, urme de acid sulfuric i sulfuros. Apa de la blaza soluie finala de la distilare , fara coninut de alcool. Ap uzat de la splarea cartofilor care este tratat ntr-un decantor i este recirculat printr-un decantor care reine impuritile provenite n special din pmnt depus pe tubercule de cartofi. Ape uzate de la diferite spalarii, CIP, splarea gazelor cu coninut de CO2 splarea altor instalaii.
Cantitatea apelor uzate Qzimed = 600,60 mc/zi =6,94 l/sec; Qzi max= 690,70 mc/zi = 7,98 l/sec; Qormax = 57,55 mc/h = 15,98 l/sec.
Pag. 62
Apele uzate menajere se vor evacua n reeaua de canalizare a comunei Remetea, la cminul de vizitare existent din colul incintei staiei de epurare, de unde ajung n staia de epurare (SE).Dat fiind faptul c incinta fabricii bioetanol este la o cot mai sczut ca terenul staiei de epurare este necesar o mini staie de pompare pentru ridicarea apei uzate la nivelul cminului existent. Conducta de canalizare a incintei va fi executat din eav PVC Dn 250 mm. Pe traseul conductei se vor executa cmine din beton din maxim 50 n 50 m i n punctele caracteristice unde vor fi strict necesare. Cminele sunt construcii subterane, executate din beton armat cu un compartiment n care sunt racordate: conducta de sosire, conducta de plecare. Trasarea i execuia spturi lor pentru pozarea conductei de PVC, manipularea, transportul, depozitarea i montarea conductelor, se face conform prevederilor ST AS 9824/5-74, SR 4163-3, Normativ cu indicativ 1.22-99, Normativ cu indicativ P. 66 - iar subtraversrile de drumuri ale reelelor de distribuie se execut conform STAS 9213. mbinrile conductelor trebuie s asigure o perfect etaneitate, precum i posibilitatea prelucrrii tuturor eforturilor stati ce i dinamice. nainte de execuia oricrui tip de mbinare se asigur curirea interioar att a pieselor de mbinare, ct i a capetelor de conduct, cu ajutorul periilor moi sau a crpelor. Pentru toate tipurile de mbinri trebuie s se respecte prevederile productorilor i cele ale reglementrilor specifice. n vederea realizrii conductelor din PVC, se vor utiliza numai evi i fitinguri corespunztoare din punct de vedere calitativ.Reelele de canalizare executate trebuie s fie supuse probei de presiune nainte de darea n funciune. Scopul probei de presiune este verificarea etaneitii conducte lor, mbinrilor acestora i a tuturor accesoriilor, precum i a stabilitii conductelor. Statia de epurare a Comunei Remetea va asigura epurarea finala a apelor uzate din unitate in baza contractului incheiat in acest sens. Scurta descriere a Statiei de epurare Remetea Debite caracteristice: Nr. Locuitori: 16325 persoane (populaia Comunelor Remetea, Lzarea, Ditru i apele uzate de la Fabrica de lapte praf), Q zi max. 2950 mc/zi , Q orar max. 260 mc/h ,Q orar min. 54 mc/h. Concentraii iniiale (proiect): CCOCr: 786 g/mc , CBO5: 386 g/mc ,Azot: 57 g/mc ,P tot: 22 g/mc. Concentraii efluente: CCOCr: 125 g/mc ,CBO5: 25 g/mc ,Azot: 3 g/mc ,P tot: 2 g/mc ,Azotat: 37 g/mc Capacitatea utilizat n prezent este de circa 600 mc/zi din urmtoarele cauze: Lzarea nc nu este conectat la staie; O mare parte a populaiei nu a terminat branarea i numrul populaiei este mai mic dect cel din proiect; Consumul specific al populaiei este mai mic dect cel din proiect; Fabrica de lapte praf funcioneaz cu mult sub capacitate.
Date privind parametrii de funcionare a staie PARAMETRII U.M. Concentraii admise ADMIS SGA Ph SuspensiI CCOCr CBO5 Rezidiu fix Azot amon. Azotii Azotai P tot Extractibile 6,5-8,5 60 125 25 2000 3 2,0 37 40 20
Concentraii efectiv realizate la data de 20,07 7,4 40 57,6 15,68 717 0,64 1,5 4,7 0 21,06 7,2 5 38,4 9,8 628 0,67 0 18 2,66 0 19,05 7,2 2 27,84 11,06 577 5,72 0,05 6,0 1,73 0 SGA 15,05 7,74 10,8 72,8 31,0 692 4395 0,153 5,1 2 0
Pag. 63
mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
Primele 3 analize sunt executate n laboratorul GOSCOM din Miercurea Ciuc, ultima n laboratorul SGA Trgu Mure. Sunt depiri numai la fosfor. In baza condiiilor concrete unitatea va hotarii modalitile de asigurare a apei si epurarea apelor uzate obinnd avizul de gospodrire a apelor si contract cadru cu operatorul sistemului in vederea alimentarii cu apa si primirea apelor uzate pentru epurare. Cantitatea apelor uzate generate menajere si tip menajere: Ape uzate rezultate din consumul igienico sanitar: Q zi med = 2,59 mc/zi-0,030 l/sec; Ape uzate rezultate din centrala termica: Apele uzate rezultate de la centrala termic nu sunt ape poluate, intrnd n categoria apelor uzate oreneti, coninnd: suspensii provenite de la splarea filtrelor, clorur de sodiu de la instalaia de dedurizare ct i purja cazanelor (similare unor instalaii de aceeai capacitate). Apele uzate nu vor conine substane extractibile cu eter de petrol innd cont c centrala utilizeaz numai drept combustibil biogaz obinut n fabric i biomas (deeuri de lemne), ncrcarea noxelor nu va depi urmtoarele valori i se vor evacua n canalizarea tehnologic cu urmtoarele ncrcri. Ape uzate rezultate din splare auto: Apele uzate rezultate de la spltorul auto vor fi preepurate prin separator de nisip si de ulei si mpreun cu apele uzate din consumul igienico sanitar splri exterioare, si de la centrala termic se vor evacua in canalizarea interna si evacuate in staie de epurare Remetea, concentraia noxelor ncadrndu-se sub prevederile NTPA 002/2005.
Cantitatea apelor uzate tehnologice generate Ape uzate rezultate la deshidratarea nmolului: Apa uzat provine din instalaiile producere a bioetanolului si a biogazului (unde a fost introdus borhotul si dejeciile de animale) dup deshidratarea nmolului fermentat si care conine substane organice, azot, fosfor, Fracia II (de baza de la coloanei de rectificare, fara coninut de alcool): Compoziia acestor ape uzate conform buletinului de analiza anexat documentaiei: etanol 0,00%, acid acetic 0,535 mg/l, izoamyl alcool 0,18 mg/l, aldehida acetica 0,26 mg/l, acetat de etil 1,18 mg/l, total volatile 1,95 mg/l, material uscat 1,89 mg/l Coninutul subsubstanelor organice; NH4 + 7 mg/l, N2 organic 11 mg/l, P 2,4 mg/l, COD 97 mg/l, BOD 17 mg/l, Ape uzate rezultate la splarea cartofilor: ap uzat de la splarea cartofilor care este tratat ntr-un decantor i este recirculat printr-un decantor care reine impuritile provenite n special din pmnt depus pe tubercule de cartofi Ape uzate rezultate la splarea instalaiilor tehnologice sistem Cip: ap uzat, care conine urme de soluii tehnologice, hidroxid de sodiu urme de acid sulfuric si acid sulfuros.
Total apa uzata tehnologica Qzimed = 600,60 mc/zi =6,94 l/sec; Qzi max= 690,70 mc/zi = 7,98 l/sec; Qormax = 57,55 mc/h = 15,98 l/sec.
4.1.5
INSTALATIE DE PREEPURARE
Menionam ca procesul de metanizare, de obinere a biogazului aplicat in unitate, incai poate fi considerat ca un proces de epurare biologica a apelor uzate rezultate cu coninut important de substane organice biodegradabile . Condiiile concrete de conducere a procesului tehnologic poate asigura transformare substanelor biodegradabile in biogaz - randamentul procesului fiind aproximat dup literatura de specialitate la 85-90 %. Evacuarea apelor uzate tehnologice, asimilabile cu cele menajer, prin instalaiile de colectare ape uzate al seciilor, dup o parial epurare mecanic la locul de generare n anumite cazuri, sunt colectate in incinta unitatii pt a fi
Pag. 64
evacuate in staia de epurare a comunei Remetea. Apele uzate rezultate din procesul de fabricare a bioetanolului si dup procesul de obinere a biogazului este supus unei operaii de deshidratare, fluidul rezultat poate conine incarcari organice si suspensii peste valorile maxime admise prin Normativul NTPA 002/2005, in funcie de conducerea proceselor tehnologice de eficienta procesului de metanizare. Beneficiarul si proiectantul care au vizitat unitati speciale de producere a bioetanolului susin ca valorile maxime a parametrilor apelor uzate nainte de evacuare se va ncadra in limite legale. In cazul ca Incarcarea maxima a noxelor coninute in apele uzate in vor depi valorile maxime prevzute in Normativul NTPA 002/2005, in faza urmtoare a proiectrii se vor adapta soluii pt respectarea condiiilor de evacuare a apelor uzate in canalizarea localitii si innd contprevederile NTPA 005/2005 si de contractul ncheiat cu operatorul staiei de epurare (prin proces de preepurare n incinta unitii a apelor uzate tehnologice. Total apa uzata pe unitate Q zi med = 602.6 mc/zi = 7,01 l/sec; Q zi max= 692,99 mc/zi =7,89 ll/sec; Q ormax = 57,74 mc/hi-=16,75 l/sec;
BILANUL apelor uzate Tabelul nr. 4.1.3 Sursa apelor Uzate Totalul apelor uzate Generate M3/zi M3/an Menajere m3/an m3/zi Ape uzate evacuate Ape direcionare spre reutilizare/recirculare Pluviale m3/an m3/zi n acest obiectiv m3/an m3/zi ctre alte obiective m3/an 13 m3/zi Comentarii
industriale M3/an 7 m3/zi 6
1 2 Staie epura 600 re
Proces tehnologic
3 180000
4 3,0
5 900
8 -
9 -
10 -
11 -
12 -
14
597 179100-
Unitatea are obligaia: s respecte parametrii de emisie a apelor uzate evacuate n canalizarea public, s se ncadreze n valorile maxime stabilitate prin contractul ncheiat cu operatorul acestui sistem de canalizare i s nu depeasc valorile prescrise prin HG 188/2002 modificat si complectat prin HG 352/2005 respectiv Normativul NTPA 002/2005 la toi parametrii impui i anume: temperatura pH suspensii max CBO5 max CCO Cr substane extractibile n eter de petrol azot amoniacal fosfor total cianuri 40 gr C; 6,5-8,5; 350 mg/l; 300 mg/l; 500 mg/l; 30 mg/l; 30 mg/l; 5 mg/l; 1 mg/l ;
Pag. 65
sulfuri i H2S sulfii fenoli antrenabili n vapori de ap detergeni sintetic biodegradabili plumb cadmiu crom total clor rezidual liber
1 mg/l; 2 mg/l; 30 mg/l; 25 mg/l; 0,5 mg/l; 0.3 mg/l; 1,5mg/l; 0,5 mg/l.
APE PLUVIALE Apele pluviale de pe acoperiul cldirii, fr posibiliti de poluare vor fi colectate prin intermediul rigolelor i gurilor de scurgere i sunt evacuate prin reeaua interioar de ap pluvial n canalizarea pluvial a fabricii, fiind evacuate n canalizarea pluvial a zonei n evacuate apoi in rul Mures in baza Avizului de Gospodrire a apelor emis de Direcia Apelor Mures. Debitele apelor pluviale conform breviarului de calcul anexat sunt: Qv =212 l/sec; Qc = 169 l/sec.
Parametrii de evacuare se ncadreaz n valorile limit de descrcare prevzute prin HG 188/2002, modificat si completat prin HG 352/2005 respectiv NTPA 001/2005. Condiii de evacuare in emisar Indicatorii de calitate a apelor pluviale evacuate ,conform prevederilor normativului NTPA 001-2005 sunt: 60,0 mg/l - Materii n suspensie (MS). 25,0 mg/l- Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5). 125,0 mg/l- Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr) 2,0 mg/l- Azot amoniacal (NH4+) 1,0 mg/l- Fosfor total (P) 0,5 mg/l- Detergeni sintetici biodegradabili 20,0 mg/l- Substane extractibile cu solveni organici
Unitatea are obligaia de a respecta prevederile HG 351/2005 privind reducerea evacurilor de produse prioritar sau prioritar periculoase in ape de suprafaa sau sol. n cazul realizrii unei parcri pentru autovehicule transport produse finite n cadrul incintei dotarea acesteia cu un separator de produse petroliere este obligatorie.
4.1.6
STAIILE SI INSTALAIILE DE EPURARE SAU PREEPURARE A APELOR UZATE PREVZUTE Apele uzate rezultate la spltorul de cartofi vor fi preepurate prin: decantare, si parial recirculate reutilizate la splarea cartofilor Apele uzate tehnologice vor fi preepurate in incinta unitatii in cazul ca vor incadra in valorile maxime admise prin contractul incheiat cu operatorul statiei de epurare si prevederile NTPA 002/2005 i. Apele uzate rezultate la spltorul de autovehicule vor fi preepurate prin: separator de ulei
Pag. 66
Apele pluviale rezultate din zona parcri auto si platforme vor fi preepurate intr-un separator de hidrocarburi produse petroliere cu capacitate de 10 l/sec , apoi evacuate in santul marginal a drumului de cmp se unde se evacueaz in rul Mures.
4.1.7
MSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA APELOR
n perioada de construcie Impactul specific activitilor de construcii poate fi generat pe urmtoarele ci: mediul acvatic poate fi afectat prin antrenarea de ctre apele de precipitaii a pmntului, nisipului i a altor materiale de construcii; pot apare pe luciul apei depuneri de praf i pulberi rezultate din manevrarea materialelor de construcii sau doar din traficul utilajelor de construcii; aceste fenomene pot conduce la creterea turbiditii, provocnd scderea intensitii fotosintezei; acoperirea; parial a patului albiei cu pietri i nisip, proces care, mai ales n cazul ecosistemelor acvatice este foarte periculos, prin suprimarea sau reducerea organismelor benefice; impurificarea organic poate proveni din amenajarea incorect a organizrii de antier, resturi alimentare, ape uzate fecaloid - menajere etc; acest fapt conduce la reducerea concentraiei oxigenului dizolvat cu efecte negative asupra faunei, florei i calitii apei; Impurificarea toxic cu produse petroliere, metale sau solveni are efecte nocive asupra vieii acvatice, prin reducerea diversitii biologice, reducerea cantitativ a organismelor vegetale i animale; posibila formare a unei pelicule de produse petroliere la suprafaa apei are efecte asupra condiiilor de oxigenare a apei i de respiraie a organismelor acvatice.
Apele subterane pot fi influenate, de asemenea, de activitile de construcii i terasamente ce se vor desfura prin pierderile de materiale i substane cu potenial poluant: carburani, ape menajere, deversri accidentale, fose de colectare a apelor uzate. Pentru evitarea acestor se impun luarea unor msuri i anume: manipularea combustibililor astfel nct s se evite scprile i mprtierea acestora pe sol; manipularea materialelor, a pmntului i a altor substane folosite astfel nct s se evite dizolvarea i antrenarea lor de ctre apele de precipitaii;
n perioada de exploatare colectarea i preepurare apelor uzate rezultate din unitate in conformitate cu prescripiile tehnologice, respectarea normelor de evacuare stabilite prin Avizul de gospodrire a apelor si contract cu operatorul serviciului de canalizare publica si staia de epurare; proceselor tehnologice de producie si evitarea deversrilor de substane chimice sau materiale pe sol sau in canalizare; inspectarea periodica a instalaiilor in vederea evitrii accidentelor si avariilor de utilaj; Se interzice orice evacuare de ape uzate in apele de suprafaa sau evacuarea in sol a apei uzate neepurate.
4.2
AERUL
CARACTERISTICI CLIMATICI Situat la altitudinea medie de 750 m, pe malul Mureului, comuna Remetea are un climat de depresiune intramontan. n perioadele de toamn-iarn i primvar-var au loc frecvente inversiuni termice. Temperatura medie anual este ntre 5,1- 5,5 C, numrul zilelor geroase ajungnd la 160.
Pag. 67
Precipitaiile medii anuale ating valori ntre 600- 1000 mm/an, cu un maxim n luna iulie i un minim n luna februarie. Vnturile cele mai frecvente sunt cele din sectorul nord-vestic, n depresiune predominnd calmul atmosferic, ajungnd la 70 % n luna ianuarie. Zona privind greutatea de referin a stratului de zpad, conform STAS 10101/21-92 este Zona C, expunere normal; greutatea de referin a stratului de zpad gz = 150 daN/mp. Zona eolian, conform STAS 10101/20-90 este Zona A, tipul de amplasament I, categoria de construcii n funcie de sensibilitate la aciunea vntului C1, presiunea dinamic de baz stabilit gv = 0,30 daN/mp. Adncimea de nghe, conform STAS 6054-85: 1,10 m.
4.2.1
SURSE DE POLUARE A AERULUI
SURSELE DE POLUARE EXISTENTE I CALITATEA AERULUI N ZON Folosind ca sursa general de informare Planul General de Amenajarea Teritoriului Harghita , din datele existente, se constat ca n prezent n zona viitorului obiectiv calitatea aerului este afectat de unele surse fixe de poluare cum ar fi; Centrale termice a unitatilor industriale din zona fabrica lapte de praf; instalaiile de nclzire casnice; anexele gospodreti pentru creterea animalelor; surse liniare de poluare pe tronsoanele drumurilor DJ 153, drumuri comunale.
Poluani specifici rezultte de la sursele sus menionate sunt: Surse de ardere staionare: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compui organici volatili (VOC mm) incluznd hidrocarburi polinucleare aromatice (PAH). Creterea animalelor domestice: metan de la fermentarea anaerob i descompunerea excrementelor, amoniu de la fermentarea excrementelor. Surse liniare din trafic: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule cu minerale grele (Pb, Cd, Cu, Ni, Se, Zn).
Din rapoartele publice ale Ageniei de Protecia Mediului Harghita privind starea factorilor de mediu, capitolul poluarea aerului se poate concluziona: Avnd n vedere faptul ca economia judeului Harghita nu are o pondere nsemnata n aportul poluantilor atmosferici, contribuia anual cantitativ n noxe este relativ redus. Totodat se menioneaz c n judet nu sunt centrale termice cu capacitati mai mari de 50 MW, ct i de faptul ca n economia judeului n general se utilizeaz pentru combustie gazul natural, care este un combustibil agreat din punct de vedere a mediului nconjurtor. Din punctul de vedere al polurii aerului n jude se poate arta: Gaze cu efect de ser: aceste gaze rezult din arderea gazului natural, ct i motorinei, a combustibililor lichid usor, a pcurii, a lemnului, a deseurilor lemnoase i n mica msura a crbunilor, precum i din utilizarea diluanilor, lacurilor i vopselelor n procesele de productie. n aceasta categorie sunt specificate poluanii: CH4, N2O, CO2, COV.Din acest punct de vedere calitatea aerului n jude este bun, sursele de poluare fiind de natura punctiform. Acest fapt este confirmat de analizele de imisii realizate n conformitate cu Ordinul MAPM 592/2002. Scprile de gaz metan din conductele de transport care tranziteaz judeul spre Moldova i din reelele de distribuie contribuie la mrirea efectului de ser, metanul are un efect de 10 ori mai mare dect dioxidul de carbon. Principalele substane cu rol important n diminuarea stratului de ozon sunt compuii organici volatili (COV) dar i oxizii de azot. Protecia stratului de ozon la nivelul judeului se realizeaz prin utilizarea gazului natural care are cel mai mic aport de poluani n emisii. De asemenea este restricionat folosirea compuilor fluorohalogenai n agregate de rcire.
Pag. 68
Acidifierea. Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, format cnd oxizii de sulf i cei de oxid de azot se combin cu vaporii de ap din atmosfer, rezultnd acizi sulfurici i azotici care pot fi transportai la distante mari de locul originar producerii, i care pot precipita sub forma de ploaie. ntre interaciunile sale duntoare se numra erodarea structurilor cldirilor i a lucrrilor de art din marmur i travertin, distrugerea culturilor agricole i a plantaiilor. Emisiile de substante acidifiante n principal SOx, NOx n judeul Harghita depind n mare msur de tipul combustibilului utilizat, folosirea gazelor naturale cu un procent foarte mic de sulf, reduce la minim cantitile de dioxid de sulf emise. Pulberi n suspensie, din care fracia PM10, ct i pulberile sedimentabile rezultate n diferite puncte generate att n mediul urban ct i rural monitorizate de APM Harghita n cinci orae din judeti nu ofer date privind msura polurii n zona amplasamentului. Ca o concluzie privind msurtorile existente arat c n mediul rural principale surse de poluare cu pulberi reprezinta circulaia autovehiculelor, starea proast a drumurilor neasfaltate, emisiile de pulberi fiind intense n special n anotimpul secetos.
Activitile antropice (lipsa unei industrii mari poluante, fabrica lapte de praf fuinctioneaza sporadic la capacitate redusa) precum i fenomenele naturale cu urmri negative asupra mediului, care au fost relatate anterior, nu implic un grad de poluare i degradare. Totui, prioritar pentru mbuntirea strii actuale a mediului nconjurtor este perfecionarea reelei de monitoring a factorilor de mediu, care trebuie s cuprind inventarierea tuturor surselor de poluare i a cantitilor de poluani. SURSE DE POLUARE EXISTENTE IN ZONA VIITORULUI OBIECTIV S-a menionat mai sus sunt urmtoarele sursele de poluare n extravilanul localitii Bodoc, surse caracteristice pentru ntreaga zon: courile de fum aparinnd centralelor termice capacitate din localiti; instalaiile de nclzire casnice cu lemne de foc; anexele gospodreti pentru creterea animalelor; statia de epurare comunala Remetea-Ditrau surse liniare de poluare pe tronsoanele drumuri judetene si comuale.
n conformitate cu datele culese, calitatea aerului din zona analizat este afectat prin emisia de poluani de la urmtoarele noxe: pulberi n suspensie, SO2, NOX, NH3, CO, CO2, COV; CO2, CH4; COV, Pb, NOX, CO, CO2; pulberi sedimentabile; Eventual miros.
SURSELE DE POLUANI DIN ANEXELE GOSPODRETI PENTRU CRETEREA ANIMALELOR Agricultura, conform cercetrilor recente este una din sursele majore de emisie a gazelor de ser (N2O, CH4). Anexele gospodreti n aceast zon pentru creterea animalelor sunt mici, fr mecanizare, necostnd surse importante de noxe. Conform literaturii este posibil estimarea emisiilor de N2O, CH4, dac avem informaii despre numrul i speciile animalelor crescute n zona respectiv. Porci i vaci emit prin excreii diferite cantiti de gaze de ser. Pentru evaluarea cantitilor gazelor emii de vaci a fost folosit un model german prelucrat de H. Flessa n 1996, bazat pe date experimentale. n cazul porcilor au fost folosite datele obinute de A.W. Jongbloed n urma cercetrilor desfurate n Frana, Danemarca i Olanda
Pag. 69
(concentraia nitrogenului n excreii) i de R.R. Sharpe, cercetri n SUA, Carolina de Nord (metan emis de excreiile porcilor). n lipsa datelor concrete privind numrul animalelor deinute n localiti sau animale aflate n zona studiata nu se poate efectua un calcul privind emisiile i imisiile de noxe n aer la acest tip de poluare.
4.2.2
CARACTERIZAREA SURSELOR DE POLUANI SPECIFICI INVESTIIEI ANALIZATE N FAZA DE EXECUIE
n perioada de execuie a investiiei, poluarea aerului se produce prin: gazele provenite din arderea carburanilor n motoarele utilajelor de construcii i de transport, folosite la transportul materialelor de construcii i la execuia lucrrilor de terasamente; praful ridicat de la manevrarea utilajelor de construcii i transport; depozitarea haotic a materialelor de construcie, a agregatelor sau a pmntului rezultat din excavaii poate favoriza antrenarea particulelor fine de curenii de aer i creterea, astfel, a opacitii acestuia; pulberile antrenate prin circulaia autovehiculelor pe drumurile de legtur cu amplasamentul.
Poluanii atmosferici caracteristici lucrrilor de execuie sunt particulele cu provenien natural (emise n timpul manevrrii materialelor), particulele i gazele de eapament emise de utilaje. Sursele se ncadreaz n categoria surselor libere la sol, discontinue. Date fiind perioadele limitate de execuie a lucrrilor de construcie, emisiile aferente acestora vor apare n aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi. n timpul executrii a investiiei sursele principale de poluani sunt motoarele utilajelor de construcie i a vehiculelor grele de transport. Cantitile de poluani emise n atmosfera de utilaje depind, n principal, de nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere, capacitatea utilajului, vrsta motorului/utilajului i dotarea lor cu dispozitive de reducere a polurii. Este evident faptul c emisiile de poluani scad cu ct performantele motorului sunt mai avansate, tendina n lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri ct mai mici pe unitatea de putere i cu un control ct mai restrictiv al emisiilor. n lungul lucrrii, repartizarea poluanilor se consider uniform. Utilajele tehnologice din frontul de lucru, preconizate sunt: excavator 1,2 m , buldozer S 1800, grup convertizor,
3
1 bucat; 1 bucat; 1 buci.
Conform celor artate mai sus, nu sunt posibile evalurile precise nici n cazul utilajelor de construcie, nici n cazul vehiculelor grele pentru transportul materialelor. Emisiile de la lucrrile de construcii Evalurile cantitilor de noxe evacuate de utilajele tehnologice n baza factorilor de emisie conform CORINAIR i sunt prezentate n tabele de mai jos, n baza consumului orar de carburanti.
Pag. 70
Tabel nr. 4.2.1. Poluant Nr.crt. Fact. de emisie (g/kg) 2 50,300 0,170 7,270 16,00 1,290 3183,000 0,01010-3 1,70010-3 0,05010-3 0,07010-3 0,01010-3 1,00010-3 10,000 5,870 Excavator (g/h) 3 409,95 1,38 59,25 130,40 10,51 25941 0,0810-3 13,810-3 0,4110/3 0,5710-3 0,0810-3 9,1510-3 81,50 47,84 Buldozer (g/h) 4 553,300 1,870 79,970 176,000 14,190 35013,000 0,11010-3 18,70010-3 0,55010-3 0,77010-3 0,11010-3 11,00010-3 110,000 64,570 Grup convert. (g/h) 6 409,945 1,386 59,251 130,400 10,514 25941,450 0,08210-3 13,85510-3 0,40810-3 0,57110-3 0,08210-3 8,15010-3 81,500 47,841
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 NOX CH4 COV CO N2O CO2 Cd Cu Cr Ni Se Zn SO2 Part.
Conform evalurilor din US -EPA - AP - 42, emisiile de suspensii rezultte din activitatea utilajelor pot fi apreciate, pe antierele de construcii, la 2,69 t/ha/luna. Apreciind ca lucrrile de construcie se desfoar pe o suprafata de cca 0,3 ha, emisiile lunare de particule pe acest sector este de 0,200 ha x 2,69 t/ha = 0,438 t/luna ceea ce corespunde la 20,85 kg/zi. Pe sectorul/sectoarele pe care se manifest aceste emisii de particule n suspensie, sector considerat de 0,1 km lungime, n condiii meteorologice defavorabile (vnt cu viteza egal sau mai mic de 1 m/sec) valorile concentraiei de particule n aer pot depi CMA. Particulele n suspensie n aer provenite din activitatea utilajelor se aduga celor provenite din mijloacele de transport, pe sectoarele pe care se desfoar ambele activiti. EMISIILE DE LA MIJLOACELE DE TRANSPORT Pentru evaluarea emisiilor datorit vehiculelor grele s-a folosit metodologia US - EPA/AP - 42 (1999). Pentru drumuri nepavate, emisiile (kg/km) se apreciaz dup urmtoarea relaie:
s S W w 365 p E = k 12 48 2,7 4 365

0,7
Kg Km
unde:
E K
s
S W
= factor de emisie; = factor de corecie; = coninutul de praf a suprafeei drumului (S = 12); = viteza medie a autovehiculelor (S = 25 km/h); = greutatea vehiculelor (W = 16 40 t cca. 25 t);
Pag. 71
= numrul de roi (w = 6); = numrul zilelor uscate (p = 132).
Din datele de mai sus la baza algoritmului, rezult emisia de poluani pentru fiecare autovehicul E = 1,08 kg/km pulberi n suspensie. Dac se consider un trafic de 10 vehicule grele pe zi, emisiile zilnice de particule n suspensie pentru un sector de 1 km rezult 10,8 kg. Aceste valori a emisiilor trebuie considerate maxime. Ele se realizeaz n perioade lipsite de precipitaii, pe drumuri de pmnt, fr stropirea platformei drumului. n antier, pentru reducerea emisiilor de particule (praf) n aer, pe drumuri se aterne balast i se practic udarea carosabilului. n condiii nefavorabile meteorologice (vnt cu vitez egal sau mai mic de 1 m/sec) pe sectoarele pe care se realizeaz ipotezele de calcul avute n vedere i emisiile de particule (praf) n aer sunt de ordinul a 11 kg/zi/krn, concentraia de particule n suspensie n aer nu poate depi valoarea CMA de 0,5 mg/mc. n vecintatea traseelor mijloacelor de transport se pot realiza valori de 1,5 - 2,0 mg/mc i chiar mai mult. Sunt necesare msuri de reducere a emisiilor. Valoarea CMA de 0,5 mg/m3 este foarte restrictiv i se aplic ariilor protejate. Drumurile de antier nu sunt n arii protejate; depirea temporar a valorii CMA de 5 - 10 ori poate fi acceptat n condiiile cele mai nefavorizate. EMISIILE DE LA OPERAIUNILE DE SUDUR I VOPSIRE Dup prescripiile unor norme germane la fiecare proces de sudare electric, apar degajri de fum i de gaze nitrice, cele dou componente fiind evaluate dup cum urmeaz: degajrile de fum la o mbinare ef = 5 20 g/h; degajare de gaze nitroase la o mbinare egn = 1 20 l/h;
Potrivit datelor experimentale, factorul de emisie pentru vopsele metalice ce folosesc Diluant 506 este de ed = 0,028 2 g/m . 4.2.3 IMPACTUL PRODUS ASUPRA AERULUI N TIMPUL LUCRRILOR DE CONSTRUCIE
Execuia lucrrilor constituie, pe de o parte, o surs de emisii de praf, iar pe de alt parte, sursa de emisie a poluanilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) att n motoarele utilajelor necesare efecturii acestor lucrri, ct i ale mijloacelor de transport folosite. Activitatea de construcie poate avea, temporar (pe durata execuiei), un impact local apreciabil asupra calitii atmosferei, dar avnd n vedere faptul c volumul materialelor de manipulat este relativ redus, i distana pn la casele de locuit este peste 1000 m, poluanii gazoi nu vor avea concentraii peste limita admis. Avnd n vedere perioada scurt de derulare a activitilor de construcie (circa 4 luni) se apreciaz c impactul produs asupra atmosferei va fi nesemnificativ.
4.2.4
SURSELE DE POLUANI PENTRU AER, IN TIMPUL INSTALAIILOR DE PRODUCERE BIOETANOL
EXPLOATRII
Din analiza documentaiei tehnice rezult c principalele sursele de emisie a poluanilor n atmosfer n urma activitii desfurate sunt: Gaze de ardere rezultate de la centrala termic a unitii;
Pag. 72
Gazele cu coninut de bioxid de carbon, rezultate din fermentarea plmezii ; Emisii de praf de la instalaia de desprfuire de la fabrica de mal; Gaze de eapament de la mijloace de transport; Metanul care va rezulta din procese anaerobe ale instalaiei de preepurare a apelor uzate dup realizarea acesteia
Evaluarea emisiilor de substane poluante la sursele fixe si mobile enumerate mai sus s-a realizat prin: utilizarea datelor puse la dispoziie de ctre proiectant; pe baza factorilor specifici de emisie recomandai de documentaia A.P. 42 Factori de emisie elaborat de EPA n octombrie 1996 ; prin calculul estimativ al debitelor masice (pe baza factorilor de emisie) i al concentraiilor de poluani (pe baza debitelor masice calculai i al debitului de efluent evacuat la surs); prin raportarea valorilor concentraiilor calculate la limit stabilit prin reglementrile de mediu n vigoare: Ordin nr. 462/1993 al MAPPM i Ordin nr. 756/1997 al MAPPM. EMISII DE LA CENTRALA TERMIC PROPRIE
4.2.4.1
Dotarea centralei termice Un cazan de abur pentru combustibil biomasa cu putere termica de 2,7 MW cu accesorii: co de fum, instalaie de ncrcare, unitate de comand, echipamente de protecie i deservire 1 cazan de abur cu combustibil biomasa la pornire si de rezerva de 2,7 MW i accesorii: co de fum, unitate de comand, echipamente de protecie i deservire Motor pe gaze (va utiliza ca i combustibil biogazul produs n fabric) - cu o capacitate minim de 500 kW- instalat n container, prevzut cu radiator, schimbtor de cldur pentru gaze eapament, co de evacuare, amortizor de sunete, sistemele de siguran i de conectare, sistem PSI i de siguran. Acesta va asigura o parte din energia electric necesar n fabric Coloan/turn de rcire de 12 Gl capacitate minim, cu sistem de distribuire a cldurii, schimbtoare de cldur
La pornire si in funcie de necesitai, aburul va fi asigurat de un cazan de abur de 2,2MW (V -2 din lista de echipamente) funcionnd pe, baz de combustibil de biomas. Dotarea centralei TERMICE 2 cazane a 2,7 MW, de 4 to abur /h la 6 bar, funcionnd cu biogaz produs in unitate . Cele doua cazane cu o putere termica de 2,7 MW funcionnd cu biogaz (Cantitatea de biogaz disponibil 18000 mc/zi adic 750 mc/h, avnd o compoziie de 60 % CH4 si 40% CO2. Din aceasta cantitate un cazan consuma circa 500 mc biogaz) .Consum maxim de biogaz este de 750 Nmc/h, la un cazan, Gazele de ardere rezultate sunt evacuate n atmosfer prin co de fum cu Dn = 0,80 m (la vrf de co) H = 16 m de la nivelul mediu a terenului. Un cazan tip UFA/G-06 pe biomas pentru perioada de pornire (si cnd este necesar) Cazanul fiind prevzut cu : sistem aprindere automat, racordare n cascad, curire cazan n mod pneumatic automat, control ardere, evacuare cenu n mod automat, alimentare cu combustibil n mod automat, prenclzire combustibil, sistem de stingere incendii automat la partea de biomas, protecie la supratemperatur, protecie la suprapresiune, ventilator gaze, amortizor zgomot, racord gaze arse, ciclon, filtrare gaze, filtru electric, automatizare, funcionare modulat pentru putere de la 40..100 %. Consumul de combustibil in regim de funcionare maxim, 800 kg/h la cazanul tip biomasa .Sistemul de dispersie a gazelor de ardere: H = 16 m, D = 0,80 m
Regimul de lucru a centralei termice 7200 ore/an,
Pag. 73
Surplusul de biogaz se arde in motor de gaze cu o putere de 500 KW Debite masice si concentratii de substante poluante in aer Calculul emisiilor de poluani din centrala termic. Parametri de funcionare a cazanului biomasa 2,7 Mw-2,327 Gcal/h a CT. Combustibil utilizat lemn biomasa,P= 3239 Kcal/kg umiditate max. 15-23 %) Consum maxim de combustibil Consum mediu orar Dimensiunile coului de dispersie; Temperatura gazelor de ardere la vrf de co 800 kg/h 750 kg/h - zilnic cca 17 to = 16 m; Di(ech) = 0,80 m 170 C
Regimul de funcionare a cazanului in perioada de pornire si cnd este necesar Tabel nr 4.2.2 Parametrii de funcionare a cazanului : - volumul real al gazelor din ardere: - volumul gazelor arse la vrf de cos: - volumul oxigenului in efluentul gazos - debitul volumetric al gazelor de ardere: v = - viteza gazelor la vrf de cos w= Vo = V1 = 6120 9033 Ref.6,0% 2,509 4,99 Nmc/h mc/h vol mc/sec m/sec
Debitele i concentraiile noxelor emise de la centrala termic la capacitate maxima. DEBITUL NOXELOR EVACUATE Poluant - pulberi - oxizi de sulf SOx - monoxid de carbon - oxizi de azot NOx gr/sec 0,333 0,0818 0,2930 0,4280 Kg/ora 0,4800 0,2844 1,0548 1,5408 Kg/zi 11,52 6,82 25,31 10,27 Kg/luna 345,6 204,6 759,30 308,31 Tabel nr.4.2.3 CONCENTRAIE Calculat 78,20 48,10 175,8 251,7 Admisa+ 100 2000 250 500
Not *: emisiile de noxe au fost calculate pe baza factorilor de emisie Corinair 95, pentru lemn-biomas, la emisiile de pulberi n suspensie s-au inut cont de dotarea cu instalaii de depoluare format din multicicloane, a cror eficien minim este de 95 %, astfel ca fa de concentraia admis de 70 mg/mc se va realiza n permanen cu att mai mult, c constructorul garanteaz aceasta concentraie. Din calculele teoretice de emisii prezentate mai sus i n breviarele de calcul anexate, pentru poluantul CO rezult o depire fa de normele legale, innd cont de diferenele foarte mari a factorilor de emisie pentru lemn i biomas, dar cu dotrile actuale ale cazanului (ardere foarte controlat, automatizat) emisia a CO nu va depii concentraia de 150 mg/mcN (fa de 170 respectiv 250 mg/mcN) Verificarea inaltimii a coului de fum: Inaltimea coului de dispersie, corespunde Normelor conf.. Ordinului nr. 462/93, emis de MAPPM..In cazul depirii emisiilor fa de cele stabilite prin Ordinul susmenionat se recalculeaz nlimea coului de dispersie, dac valoarea raportului Q/S > 5, in care ;- Q debitul maxim al poluantului emis in g/h, s parametru ce reprezint valoarea limit pe scurt durat a emisiilor de poluani in atmosfer in g/mc. Parametri de funcionare a cazanului biogaz 2,7 Mw-232 Gcal/h a CT. Combustibil utilizat biogaz, Consum maxim de combustibil P=5100 Kcal/Nmc 750 Nmc (450 Nmc CH4)
Pag. 74
Consum mediu orar Dimensiunile coului de dispersie; Regimul de lucru a centralei
450 Nmc/h H = 16 m; Di(ech) = 0,80 m 7200 ore/an,
Temperatura gazelor de ardere la vrf de co 160 C
Regimul de funcionare a cazanelor: Perioada de iarna, 24 ore /zi. Tabel nr. 4.2.4. Parametrii de funcionare a cazanelor : - volumul real al gazelor din ardere: - volumul gazelor arse la vrf de cos: - volumul oxigenului in efluentul gazos - debitul volumetric al gazelor de ardere: - viteza gazelor la vrf de cos v= w= Vo = V1 = 6642 8191 Ref.3% 2,27 4,52 Nmc/h mc/h vol mc/sec m/sec
Debitele i concentraiile noxelor emise de la centrala termic la capacitate maxima. Poluant gr/sec - pulberi - oxizi de sulf SOx - monoxid de carbon - oxizi de azot NOx 0,0150 0,0002 0,1675 0,2000 DEBITUL NOXELOR EVACUATE Kg/ora 0,0540 0,0009 0,6030 0,7200 Kg/luna 38,80 0,64 434,16 518,4 Kg/an 465,60 7,68 5209,92 6220,80 Tabel nr.4.2.5. CONCENTRAIE Calculat 9,74 0,16 108 130 Admisa+ 5,0 35 250 350
Not: emisiile de noxe au fost calculate pe baza factorilor de emisie Corinair 95, pentru combustibil gaze naturale. Din calculele teoretice de emisii prezentate mai sus i n breviarele de calcul anexate, rezulta ca emisiile de noxe se ncadreaa n normele legale. Verificarea inaltimii a coului de fum: In cazul depirii emisiilor fa de cele stabilite prin Ordinul susmenionat se recalculeaz nlimea coului de dispersie, dac valoarea raportului Q/S > 5, in care ;- Q debitul maxim al poluantului emis in g/h, - s parametru ce reprezint valoarea limit pe scurt durat a emisiilor de poluani in atmosfer in g/mc Valorile pentru diferii poluani sunt stabilite de Ordinul sus amintit.: nu este necesar recalcularea inaltimii minime a coului de dispersie. Constructorul cazanului propune urmtoarele dimensiuni ai courilor de dispersie Cazan biogaz 2,7 Mw: Cos dispersie H =16 m, D =800 mm
Emisii maxime de poluani rezultate (la funcionare simultana a celor doua cazane biogaz in regim normal de lucru Tabel nr. 4.2.6 . Observaii 5
Poluant 0 pulberi oxizi de sulf oxizi de azot oxid de carbon
gr/sec 1 0,0300 0,0004 0,3350 0,4000
kg/h 2 0,1080 0,0018 1,1260 1,4400
mg/Nmc 3 10,30 0,10 137,10 54,80
Ord 462/93 4 5 35 350 100
Comparnd valorile din tabele de mai sus cu cele prevzute prin Ordinul nr. 462/1993 al Ministerului Apelor Pdurilor i Proteciei Mediului, valorile maxime sunt respectate (cu excepia pulberilor n suspensie, unde este o uoara
Pag. 75
depire), concentraia tuturor poluanilor analizat situndu-se sub pragul de alert, care reprezint 70% din pragul de intervenie (valoarea limit a emisiilor n conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM nr. 756/1997). 4.2.4.2 EMISII TEHNOLOGICE DE LA FABRICAREA BIOETANOLULUI
Din seciile de producere a bioetanolului nu sunt emisii puternice de noxe n aer, innd cont de specificul tehnologiilor de producie utilizate de desfurarea procesului n instalaii nchise i nu n ultimul rnd de curirea i igienizarea permanenta a utilajelor i a instalaiilor, tot n sistem CIP. Pentru studiul si calcularea emisiilor de noxe in aer in primul rnd trebuie folosite factorii de emisie stabilit Corinair 95, iar in cazul cnd nu exista date se aplica Metodologia US EPA APE 42. (OUG nr 196/2005)
Pag. 76
Factori emisie -fabricarea etanolului
Receptia mat.prime
Emisii PM
Tratarea materiilor prime
Emisii PM
tab 3.02.010-01
Macinare
Emisii PM
tab 3.02.010-05
Amestecare -hidroliza
Emisii VOC
tab 3.02.010-13
drojdie
Fermentare Emisii Etanol+VOC
tab 3.02.010-14
optional uscare
Emisii PM
Distilare
E VOC+gaze necond
tab 3.02.010-15
Rest distilare , spre st epurare Stocare intermediara bioetanol

borhot Amestecare Dejectii animale
Fractie varf
Fermentare Productie biogaz
Ulei de fuzel
Centrifugare Emisii CH4+CO2 , miros
ape uzate
namol fermentat
Pag. 77
Calculul emisiilor de noxe din procesul tehnologic de fabricare a etanolului din cereale (alcool) s- a realizat folosind metoda US EPA AP 42. Din procesul tehnologic rezult: In faza 1 al procesului tehnologic rezulta emisii de pulberi PM n faza manevrrilor materiilor prime de producere bioetanolului, emisiile sub forma de pulberi pot fi importante de acea este necesar c aceste faze s fie prevzute cu sisteme de exhaustare i de depoluare (ce este rezolvat)prezentat la capitolul sisteme de dispersie i de depoluare La liniile de producie a bioetanolului la compartimentul de pregtirea materiilor prime (cereale) transport depozitare, cernere, unde se manevreaz substane solide, materie prima vegetal, gru orz, orzoaica, praful degajat n diferite faze este colectat i depoluat prin sistemul de baterii de cicloane uscate i filtre saci. Faze tehnologice de unde rezulta emisii sub forma de PM. transportul si depozitarea cerealelor: cod proces 3.02.010.1. Mcinarea cod proces 3.02.010.2
Factor emisie PM in procesul de manipulare a seminelor 1,5 kg/to semine, ar la mcinare transport este de 2,5 kg/t fara, adic in total cca 4 kg/to cereale manevrate si pregtite (Metodologia US EPA AP 42), cnd nu sunt dotri cu sisteme de depoluare Instalatia se depoluare se proiecteaz ca emisiile de noxe PM (ca pierderea de cereale manevrate) sa nu depeasc max. 0,12 % - care reprezint un debit de 6 kg/h. Praful este reinut in filtre incat emisiile de noxe in aer se va ncadra in normele legale adic concentraia acestuia nu va depii cele admise prin Ordin MAPPM nr. 492/1998, care specific, la debitul masic > 0,5 kg/h, emisiile de pulberi la toate categoriile de substane poluante, nu trebuie s depeasc 50- mg/mc, la o dimensiune a diametrului mediu a particulelor dp < 5 micron. Praful de cereale se reintroduce in procesul tehnologic. Procesul de zaharificare 3.02.010.-06 In timpul zaharificrii, sub aciunea amilazelor, amidonul se transforma in aproximativ 80 % maltoza si 20 % dextrina, si o parte din subtante proteice se hidrolizeaz transformndu-se in albumoze, peptone si chiar aminoacizi, substane necesare nmulirii drojdiei. Este stabilit ca procesul decurge optim la un pH de 4.6 si temperatura de 85 grade C. Emisii de proces din aceasta faza tehnologica reprezint emisii de COV, fiind compuse din CO, CO2,NOx, SO2 si VOCs, si depind de materii prime utilizate. Emisii VOC din proces sub forma de COV este specificat in total pentru toate fazele tehnologice. Procesul de fermentare 3.02.010.-14 In timpul fermentrii continua nmulirea drojdiei, coninutul de azot solubil scade, la fel si cel proteic, fata de azot total. La fermentarea normala principala scderea extractului este de circa 1% /ora, din 1 l plmada formndu-se circa 4,43 g alcool si se degaja 2,1 l CO2 degajndu-se 1,13 Kcal: In timpul fermentaiei se zaharifica si apoi fermenteaz si amidonul insolubil din plmada., amidonul rezidual in plmezi atinge 1,5 -2 % din azot total. Este important urmrirea si meninerea parametrilor optimi ai procesului, necesarul de enzime specifice, pH-ul si temperatura plmezii In aceasta faza are loc degajarea puternica a dioxidului de carbon, care ia natere n procesul de fermentare prin transformarea amidonului in alcool etilic, astfel C6H12O6 = 2 CO2+2 CH3CH2OH, din 180 kg de C6H12O6 v va rezulta 88 kg CO2 care se elimina din proces, asa cum este prezentat in schema emisiile fiind reprezentate de CO2 si etanol. La producia preconizata va rezulta o cantitate de CO2 de 1320 kg/h, 31,6 to/zi -16.178 mc/zi eliminat in atmosfera.
Pag. 78
Conform metrologiei US EPA AP 42 in procesul de fermentare pe langa formarea alcoolului etilic se formeaz acetat de etil si alcool izoamilic Gazele rezultate din procesul de fermentare, care conine in principal CO2, vapori de ap, cantiti reduse de alcool si compui volatili ai hidrocarburilor (VOCs) sunt colectate si trimise in coloana de splare in contracurent cu apa rece. In aceasta operaie se retine etanolul, hidrocarburile volatile (in cea mai mare parte care sunt responsabile de unele mirosuri olfactive). Apa de splare este reintrodusa in procesul tehnologic. Gazele splate sunt evacuate in atmosfera printr-un cos metalic de 10 m. Din schema prezentata mai sus se observa ca din aceasta faza tehnologica emisiile de noxe reprezint numai dioxidul de carbon, care se evacueaz in atmosfera. Acest gaz fiind valoros poate fi utilizat industrial, in industria alimentara, etc, care in viitor va fi parial sau total valorificat. Pentru dioxidul de carbon nu sunt limite de emisii impuse Procesul de distilare 3.02.010.-15
In plmezile de fermentaie concentraia in alcoolul etilic este de 8.11 %, Prin distilare alcoolul etilic si toate produsele volatile in plmada trec in distilat care se cunoate sub denumirea de spirt brut. Temperatura de fierbere a alcoolului etilic la presiunea normala este de 78,3 o C, rezulta deci ca soluiile de alcool apa fierb la temperaturi cuprinse intre 78,3 si 100 o C, cu ct concentraia in alcool na plmezii este mai mare, cu att vaporii vor fi mai concentrai in alcool. Procesul de distilare se desfasoara in aparatul de distilare cu doua coloane, in prima coloana este de plmada, iar a doua consta in doua pari coloana de mbogire in spirt si coloana de epuizare. Plmada fermenta intra mai nti in deflegmator, trece in coloana de distilare si apoi in separator de picturi de plmada, ajunge in coloana a doua unde vaporii de alcool apa trece prin deflegmator si merg spre condensator. Pierderi de etanol in timpul distilrii reprezint : Prin conducte de aerisire sau pe flane sau alte neetaneiti. In borhotul care se elimina pentru a fi valorificat pentru producerea biogazului (in condiii normale max 0,018 %)
Urmrirea pierderilor de etanol este foarte important in procesul de conducere a tehnologiei de producie, ce a ce contribuie in mare msura la emisii de noxe in aer sau in canalizare Produsul finit este un lichid incolor, limpede, miros caracteristic si gust arztor concentraia alcoolica la 15 oC, 96 % cu aciditate 0,006 gr, aldehide 0,002 gr, alcooli superiori 0,001 gr la 100 ml, iar alcoolul metilic si furfurolul absente La distilare din procesul tehnologic rezulta uleiul de fuzel, care reprezint un amestec de etanol, apa, izomerii alcoolului amilic, rezultat in urma rectificrii, alturi de alcooli superiori se gsesc cantiti mici de esteri ai acestor acizi organici volatili si furfurol, aceasta fracie se colecteaz separat si se valorifica ca atare utiliznd drept solveni. Datorita unor component VOCs produsul are un miros ptrunztor si in timpul funcionarii normale a procesului tehnologic nu ajunge in aer sau in ape reziduale procesul tehnologic va dispune de elemente de automatizare corespunztoare in vederea sesizrii unor deranjamente in acest sens si evitarea ptrunderii acestui ulei in canalizare. Produsul se descompune la temperaturi peste valorile temperaturii ambiante, producnd mirosuri caracteristice, care va fi asigurat prin dotri corespunztoare (dotri cu sisteme de rcire) Un alt produs care prsete coloana de rectificare - fracia de vrf, care in cea mai mare parte conine alcool cca 84 %, isi care se colecteaz integral si se valorifica utiliznd ca alcool denaturat Lichidul de la blaza coloanei - fracia II (de jos), fara coninut de alcool, cu compoziia redata la capitolul precedent este evacuat in canalizare si dirijat la staie de epurare. Din cele prezentate mai sus rezulta ca procesul tehnologic este in sistem nchis, circuitul materiilor prime si, intermediare a bine organizat a conceput pentru a opri pierderile de materii prime, lichide tehnologice sau produse finite si intermediare si implicit ptrunderea acestora in apa aer sau sol pe de o parte pentru evitarea pierderilor, pe de alta parte din punct de vedere a proteciei mediului.
Pag. 79
Este de menionat concepia unitara privind recuperarea in grad foarte nalt a cldurii in diferite faze tehnologice si reutilizarea acestuia, la fel si gradul nalt de valorificare a materiilor prime si a deeurilor tehnologice. In concluzie se poate arata ca principalii poluani care se evacueaz in aer din procesele umidotermice de fabricare a bioetanolului din cereale, (in special din fazele de fermentare, distilare) langa emisia de bioxid de carbon reprezint: Emisii de etanol, i compuii organici volatili VOC s, NMVOC reprezentat de acetat de etil, alcool izoamilic, alcool izobutilic. Mai poate exista emisii neimportante tehnologice de CO, NOx SO2, H2S Dup Metodologia Corinair 95 (OUG 196/2005) precizeaz pentru emisii de hidrocarburi gazoase sub forma de COV - este stabilit ca factor de emisie NMVOC -400 gr/hl, adic 4 kg/mc alcool produs Aceasta reprezint emisii de noxe in aer sub forma de COV de 6,94 kg/h,-1,92 gr/sec. Componenii specificai mai sus ale amestecului de COV emise din fazele tehnologice de fabricare a etanolului i provoac poluarea aerului prin mirosul lor specific. Conform prevederilor anexei nr.1. a Ordinului MAPPM nr. 462/1993 dintre substanele organice emise sub forme de vapori enumerate mai sus numai pentru aldehida acetic este prevzut valoare limit preventiv de emisie i anume: concentraia: 20 mg/m3; debitul masic: 0,01 kg/h.
Compoziia exacta (pentru tehnologia produsa utiliznd ca materii prime amestec de cartofi si cereale) se va determina prin analize chimice de laboratoare atestate, iar concentraia obinuta se va compara cu cele maxime stabilite prin Ordinul MMPA nr 492/1993, ncadrndu-se in aceste valori maxime admise EMISII DE GAZE LA PRODUCEREA BIOGAZULUI DIN DESEURILE TEHNOLOGICE REZULTATE n urma procesului de producie a bioetanolului din cartofi i diferite cereale rezult biomas constnd din borhot la temperatura de 95oC, cca 530 mc/zi care reprezint o resurs de energie regenerabil din care se poate produce biogaz. Acest fapt va fi valorificat n cadrul noi investiii n sensul c borhotul va fi utilizat ca materie prim pentru producerea biogazului, care va asigura o parte din energia electric i termic utilizat n procesul de producie a bioetanolului. Energia astfel produs din sursa regenerabil va fi utilizat de SC TECHNICAL TRADE SRL exclusiv n activitatea proprie. Proiectul propune o utilizare complexa a borhotului rezultat si anume: prin amestecarea cu dejecii animale (must de blegar)ce se aduga zilnic in cantitate de circa 70-80 to/zi, va rezulta un substrat de circa 600 mc/zi ce urmeaz a fi procesat prin fermentarea anaeroba metanogena in vederea obinerii de biogaz si un produs fermentat srcit in materie organica si care poate constitui un foarte bun fertilizant agricol. Considernd concentraia de alcool al plamadei fermentat de 8-10% va rezulta un borhot, care amestecat cu mustul de blegar, naintea intrrii in procesul de fermentare pentru obinerea de biogaz va avea in compoziie substana uscata de circa 7-8 %, cu un coninut de cca 90 % substane organice biodegradabile. In cazul fermentrii metanogene se poate considera dup sistemul de flux orizontal, pe un grad de epuizare a substanei organice biodegradabile de 85- 90 %. De aici se poate deduce coninutul de substana organica ce va fi transformata in biogaz, astfel: G1 = 7,50 x0,9 x 0,875 = 5,90 %, adic 59 kg S.O. /mc borhot La un randament de conversie de R = 0,6 mc biogaz /S.O degradata si la cantitatea de borhot de 530 mc/zi producia optenabila de biogaz va fi : V biogaz = 59 (S.O./mc) x 0,5 mc/kg x 600 (mc/zi) =17.700 18.000 mc/zi cu un coninut de cca 60 % metan, ce urmeaz a se utiliza in centrala termica. Compoziia biogazului: cca 60% CH4, 40 % CO2, cca 200 PPM H2S Biogazul va fi integral utilizat in fabrica, in centrala termica, motorul de gaz sau fclia de ardere pentru a oprii emisia gazului in atmosfera In capitolul anterior s-a prezentat emisiile de noxe in aer ca urmare arderii biogazului in CT, sau fclie si se arata ca, concentraiile noxelor rezultate si emise in aer se ncadreaz in valorile maxime stabilite prin Ordinul MAPPM Nr 462/1993
Pag. 80
n cadrul instalaiei de fermentare a borhotului si a adausurilor tehnologice pentru obinerea biogazului si a nmolului deshidratat pentru a fi utilizat drept ingrasamant pentru agricultura realizat prin metoda anaerob, n aceast situaie emisiile de noxe i mirosuri nu sunt neglijabile, n cazul neasigurrii funcionrii la parametrii proiectai, pot fi evacuate n atmosfer urmtoarele poluani a cror valoare olfactiv (VO) prezint valori ridicate: hidrogenul sulfurat, degaj un miros de ou stricat foarte puternic; mercaptani (metilmercaptan, etilmercaptan) elibereaz un miros de varz stricat; amoniacul prezint un miros neptor; aminele (metilamina, dimetilaldehid)- prezint un miros de pete foarte pronunat; acizi organici: acid acetic, acid butiric, acid valeric cu miros puternic i neptor; aldehid butiric cu miros rnced; aldehid izovaleric cu miros neplcut de mr stricat. Valoarea olfactiv (VO) reprezint raportul dintre tensiunea de vapori saturai a unei substane i concentraia limit de percepere, se utilizeaz ca unitate de msur pentru aprecierea cantitiv a mirosului.
Principala surs de poluare pentru aer din aceste instalaii reprezint noxele rezultate cu ocazia deranjamentelor tehnologice, cnd descompunerea substanelor organice coninute borhot se acumuleaz fara prelucrare coninuta sau inuta la temperaturi mai ridicata cnd substanele organice ncep sa se descompun prin fermentarea anaerob i aerob rspndind mirosuri olfactive ct si alte gaze toxice periculoase. Aceste situaii de deranjament trebuie evitat, borhotul inut la temperaturi corespunztoare si prelucrat coninu. Emisiile de gaze de la instalaia de produs biogaz este periculos datorita coninutului de CO2, CH4 si H2S, care acumulat in ncperi, canale poate produce explozii sau incendii sau intoxicaii acute pentru personal Totodata instalatia trebuie verificat dup un program stabilit depistnd orice pierdere de gaz, care pe langa ca este periculos, are un miros deosebit. TORA FACLIA DE GAZ n producerea de biogaz n condiii sigure se prevede instalarea sistemului de tor/fclie (III-8.din lista de echipamente), n cazul n care consumatorii de gaze (motoare de gaz,cazane) nu pot utiliza cantitatea de gaz produs. Instalaiile amplasate (111-7 din lista de echipamente) n zona fcliei/torei de gaz (pct. 16 din planul de situaie) asigur protecie, desulfurare, monitorizarea calitii i presiunii gazului, asigurarea presiunii necesare pentru motorul de gaz. Torta fclie gaz va avea o capacitate de min 1600 mc/h prevzut cu termometru, opritor de foc, contor gaze Tora/fclia de gaz (111-8 din lista de echipamente) funcioneaz automat, reglat de nivelul de presiune din rezervorul de gaz. Tora de gaz funcioneaz automat i electric, avnd din 5 n 5 secunde o secund timp de aprindere. Pentru a garanta aprinderea sigur, n cazul opririi curentului electric din reea, se va monta un acumulator. Instalaia de tor funcioneaz atta timp, ct presiunea din rezervorul de gaz nu scade la nivelul minim prevzut. n acest caz, instalaia de tor/fclie se oprete automat. Instalaia de tor arde gazele ntr-un interval de temperaturi ntre 800 i 1250 0 C. Instalaia de tor este prevzut cu rotu1e, pe diferite segmente i de asemenea cu toat aparatura specific funcionrii automate. naintea torei/fcliei este instalat un sistem de mpiedicarea exploziei.
Pag. 81
4.2.4.3
EMISII DE POLUANI DE LA MIJLOACE AUTO
Emisiile gazelor de eapament sunt formate din monoxid de carbon, oxizi de azot, particule i ali produi de combustie. Concentraia principalelor substane poluante n gazele de eapare pentru diferite motoare i regimuri de funcionare sunt calculate n anexa nr. 2 i prezentate n tabel. Concentraia principalelor substane poluante n gazele de eapare pentru funcionare sunt prezentate n urmtorul tabel diferite motoare i regimuri de
Natura poluanilor 0 oxid de carbon oxizi de azot Aldehide Hidrocarburi
Conc. 1 % % Ppm Ppm
Mers n gol MAS MAC 2 3 7,00 Urme 0,50 0,04 30,00 60,00 10,00 20,00
Accelerare MAS 4 8,00 0,10 600,00 10,00
MAC 6 urme 0,01 250,00 10,00
Tabel 4.2.7 Decelerare MAS MAC 7 8 2,00 Urme 1,00 0,03 20,00 30,00 200,00 30,00
Not: MAS- motor cu aprindere prin scnteie, MAC- motor cu aprindere prin comprimare Noxele evacuate prin gazele de eapament trebuie s se ncadreze n prevederile STAS 11369/1979 respectiv O.M.T. nr.536/1997 pentru autovehicule importate de la 1998 precum i n prevederile Ordinului MAPPM nr. 462/1993 Valorile limit a noxelor din gaze de eapament. Tabel nr. 4.2.8 Categoria autovehiculelor Reglement -tarea CO g/km benzin Diesel M 3,5 t Transport de materiale EURO 2 2,72-6,9 Valori limit HC+NOx g/km Benzin Diesel 0,97 1,7 Particule g/km Benzin Diesel 0,14 0,25
Conform Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993 anexa nr.1. valorile limit a plumbului i a cadmiului evacuate prin gaze de eapament sub form de pulberi sunt: cadmiu: 0,2 mg/m3 la Qm >1 g/h; plumb: 5 mg/m3, la Qm > 25 g/h;
Tabel centralizator privind emisiile de noxe la CT in regim de funcionare Funcionare pe biogaz Debitul masic de poluant emis gr/sec 0,0150 0,1675 0,200 0,0033 Concentraii de noxe la evacuare mg/Nmc 9,74 108 130 5,2 Valori limite admise Ordin 462/1993 5* mg/mc 250mg/Nmc** 350mg/Nmc** Tabel nr.4.2.9. Funcionare pe combustibil solid biomasa Debitul masic de poluant emis gr/sec Concentraii de noxe la evacuare mg/Nmc 78,20 175,8 261,7 1,43 Valori limite admise Ordin 462/1993 100 mg/mc 250mg/Nmc 500 mg/Nmc
Parametru
Pulberi in suspensie PM10 Monoxid de carbon; CO Oxizi de azot; NOx Hidrocarburi
0,333 0,293 0,428 0,0056
Pag. 82
Nota : * Conform Ordin 462/1993 - Anexa 1 punct 4. (Dac debitul masic este =0,5 kg/h, emisiile sub forma de pulberi la toate categoriile de substane poluante nu trebuie s depeasc 50 mg/mc la o dimensiune a diametrului mediu al particulelor de (d=5nm) ** Conform Anexa 1 punct 4.1. *** Conform anexa 2.1 Tabel centralizator privind emisiile de noxe de la instalatia de fabricare bioetanol Tabel nr.4.2.9. Faza procesului tehnologic Factori de emisie 1,5 kg/to cereale macinate fara sisteme de depoluare) din 180 kg de C6H12O6 v va rezulta 88 kg CO2 care se elimina din proces 0,018 % Debitul masic de poluant emis gr/sec Concentraii de noxe la evacuare mg/Nmc Instalaii de depoluare
Parametru
Pulberi in suspensie PM10
Pregatirea cerealelor
0,500 gr/sec
50 mg/Nmc
Multifiltre , instalaii etanse
Dioxid de carbon
Fermentare
1320 kg/h 366gr/sec
Spalare cu apa
Pierderi de acool MNVOC
In diferite faye tehnologice In intreg proces fermentare /distilare
0,0069 gr/sec 1,92gr/sec Sub 20 mg/Nmc
150 mg/Nmc 20 mg/Nmc Instalaii etanse, evitarea suprainclzirii materialului fermentat , respectarea procesuli tehnologic
400gr/hl alcool
Mirosuri
In special la fermentare metanica
Din analiza rezultatelor obinute,privind nivelul concentraiilor noxelor gazelor de ardere emise,dupa sistemul de depoluare rezulta : Nivelul emisiilor pulberilor in suspensie PM 10 in cazul utilizrii biogazului se va situa in jurul valorii de 5 mg/Nmc iar in cazul utilizrii biomasei va prezenta o uoara depasire a valorii a pragului de alerta (70% din valoarea maxima admisa in conformitate cu prevedrile Ordinului 462/1993) deaceea se va prezenta si calculele de dispersie a noxelor de la obiectiv, totodat se mentioneaza ca va trebui acordat o mai mare atenie controlul funcionarii sistemului de depoluare in vederea ncadrrii in normele de emisie la acest parametru. Emisiile de noxe de procesul tehnologic sub forma de PM inspecial de la faza de transport , macinare si pregatire a cerealelor se va situa sub 50 mg/Nmc la diametrul particolelor sub 5 micron . Pe anotimpul secetos drumurile vor fi spalate si stropite cu apa in vederea evitarii degajarilor de praf. Concentratia monoxidului de carbon, oxizi de azot cat si dioxid de sulf se ncadreaz in valorile maxime admise att la valorile de prag de alerta cat si la pragul de intervenie . Concentratia Oxizilor de azot rezultate in emisiile de gaze de ardere se incadreaza in valorile legale admise.
Pag. 83
Din adresa ataata documenmtatiei Firma constructoare garanteaz respectarea parametrilor de evacuare in aer a pulberilor in suspensie de la faza de pregatire, cernere, iar furnizorul cazanelor, respectarea parametrilor de emisie prescris.
Principalii poluani care se evacueaz in aer din procesele umidotermice de fabricare a bioetanolului din cereale, (in special din fazele de fermentare, distilare) langa emisia de bioxid de carbon reprezint: Emisii de etanol, i compuii organici volatili VOC s, NMVOC reprezentat de acetat de etil, alcool izoamilic, alcool izobutilic. Mai poate exista emisii neimportante tehnologice de CO, NOx SO2, H2S . Dup Metodologia Corinair 95 (OUG 196/2005) precizeaz pentru emisii de hidrocarburi gazoase sub forma de COV - este stabilit ca factor de emisie NMVOC -400 gr/hl, adic 4 kg/mc alcool produs .Aceasta reprezint emisii de noxe in aer sub forma de COV de 6,94 kg/h,-1,92 gr/sec. Componenii specificai mai sus ale amestecului de COV emise din fazele tehnologice de fabricare a etanolului i provoac poluarea aerului prin mirosul lor specific. Conform prevederilor anexei nr.1. a Ordinului MAPPM nr. 462/1993 dintre substanele organice emise sub forme de vapori enumerate mai sus numai pentru aldehida acetic este prevzut valoare limit preventiv de emisie i anume:concentraia: 20 mg/m3; debitul masic: 0,01 kg/h. Compoziia exacta (pentru tehnologia produsa utiliznd ca materii prime amestec de cartofi si cereale) se va determina prin analize chimice de laboratoare atestate, iar concentraia obinuta se va compara cu cele maxime stabilite prin Ordinul MMPA nr 492/1993, ncadrndu-se in aceste valori maxime admise Emisiile de gaze de la instalaia de produs biogaz este periculos datorita coninutului de CO2, CH4 si H2S, care acumulat in ncperi, canale poate produce explozii sau incendii sau intoxicaii acute pentru personal .Biogazul produs va fi integral utilizat in fabrica, in centrala termica, motorul de gaz sau fclia de ardere pentru a oprii emisia gazului in atmosfera In capitolul anterior s-a prezentat emisiile de noxe in aer ca urmare arderii biogazului in CT, sau fclie si se arata ca, concentraiile noxelor rezultate si emise in aer se ncadreaz in valorile maxime stabilite prin Ordinul MAPPM Nr 462/1993. n cadrul instalaiei de fermentare a borhotului si a adausurilor tehnologice pentru obinerea biogazului si a nmolului deshidratat pentru a fi utilizat drept ingrasamant pentru agricultura realizat prin metoda anaerob, n aceast situaie emisiile de noxe i mirosuri nu sunt neglijabile, n cazul neasigurrii funcionrii la parametrii proiectai, pot fi evacuate n atmosfer urmtoarele poluani a cror valoare olfactiv (VO) prezint valori ridicate: hidrogenul sulfurat, degaj un miros de ou stricat foarte puternic; mercaptani (metilmercaptan, etilmercaptan) elibereaz un miros de varz stricat; amoniacul prezint un miros neptor; aminele (metilamina, dimetilaldehid)- prezint un miros de pete foarte pronunat; acizi organici: acid acetic, acid butiric, acid valeric cu miros puternic i neptor; aldehid butiric cu miros rnced; aldehid izovaleric cu miros neplcut de mr stricat. Valoarea olfactiv (VO) reprezint raportul dintre tensiunea de vapori saturai a unei substane i concentraia limit de percepere, se utilizeaz ca unitate de msur pentru aprecierea cantitiv a mirosului.
Principala surs de poluare pentru aer din aceste instalaii reprezint noxele rezultate cu ocazia deranjamentelor tehnologice, cnd descompunerea substanelor organice coninute borhot se acumuleaz fara prelucrare coninuta sau inuta la temperaturi mai ridicata cnd substanele organice ncep sa se descompun prin fermentarea anaerob i aerob rspndind mirosuri olfactive ct si alte gaze toxice periculoase. Aceste situaii de deranjament trebuie evitat, borhotul inut la temperaturi corespunztoare si prelucrat coninu. Totodata instalatia trebuie verificat dup un program stabilit depistnd orice pierdere de gaz, care pe langa ca este periculos, are un miros deosebit.
Pag. 84
4.2.5
INSTALATIILE PENTRU RETINEREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN ATMOSFERA
In vederea reinerii poluanilor la locurile de generare si reducerea emisiilor de noxe in aer proiectantul a prevzut masuri dotri corespunztoare in vederea proteciei factorului mediu aer astfel se menioneaz : Instalaii etane la manevrare si pregtire cereale filtre pentru reinerea prafului generat care este reintrodus in ciclu de fabricaie Instalaii etane si automatizate a fluxurilor tehnologice de producie pentru bioetanol Bioxidul de carbon se elimina in aer de coloanele de fermentare, dup splare cu apa in coloane de splare Instalaii bine etanate pe linia producerii biogazului, evitnd scpri de metan si apariia unor mirosuri olfactive si persistente, arderea eficienta a biogazului produs in centrala termica dotata cu cazane automatizate privind conducerea arderii, a cror emisii de noxe in aer se ncadreaz in normele legale. Cazanele dispun de couri de dispersie calculate conform normelor tehnice in vigoare Existenta flcrii de veghe pentru arderea biogazului suplimentar la temperatura cuprinsa intre 8001250 oC Emisiile de noxe de la mijloacele de transport se vor ncadra in normele legale, fiind verificate si inspectate periodic In incinta drumurile si platformele vor fi betonate, si curatate, in timpul anotimpului secetos se vor stropii cu apa pentru reducerea emisiilor de particule.
4.2.6
DISPERSIA POLUANILOR N AER
n general poluanii evacuai n atmosfer sunt supui unui proces de dispersie care determin scderea concentraiei acestora pe msura deprtrii de surs. Dispersia poluanilor depinde de o serie de factori ce acioneaz simultan. Pentru obiectivele analizate aceti factori sunt: factori ce caracterizeaz sursa de emisie, respectiv viteza i temperatura de evacuare a gazelor, a pulberilor n suspensie, cantitatea de poluant evacuat n unitatea de timp i proprietile fizico-chimice ale poluantului; factorii care caracterizeaz mediul aerian n care are loc emisia i care determin mprtierea orizontal i vertical a poluanilor; factorii care caracterizeaz zona n care are loc emisia (orografia i rugozitatea terenului).
Cunoaterea proporiei n care se realizeaz n zon acele caracteristici atmosferice care frneaz sau favorizeaz difuzia poluanilor permite estimarea posibilitilor de dispersie precum i determinarea calitativ i cantitativ a concentraiilor de poluani. Dintre factorii meteorologici care determin dispersia poluanilor, hotrtori sunt: vntul, caracterizat prin direcie i vitez stratificarea termic a atmosferei.
Direcia vntului determin direcia de deplasare a masei de poluani, n cazul amplasamentului studiat direcia predominant de deplasare a masei de poluant este SW, SE. Concentraia poluanilor este maxim pe axa vntului i descrete substanial odat cu deprtarea de ea. Viteza vntului determin valoarea concentraiei de poluant att direct ct i prin intermediul nlimii efective a penei de poluant. Valoarea concentraiei la nivelul solului este n anumite limite invers proporional cu valoarea vitezei vntului. n acest timp, o cretere a vitezei vntului are ca efect o scdere a nlimii efective a penei de poluant i n consecin o cretere a concentraiei. Astfel exist o valoare critic a vitezei vntului specific fiecrei surse de poluare pentru care se obine cea mai mare concentraie de poluant.
Pag. 85
Un alt parametru determinant n difuzia poluanilor este turbulena care este intim legat de structura vertical a temperaturii aerului. Aceasta determin starea de stabilitate a atmosferei care la rndul ei genereaz micrile verticale ale aerului. Exist 3 tipuri de stratificare: stabil, neutr i instabil. Stratificarea aerului se poate determina prin utilizarea metodologiei elaborate de S. Uhlig care determin starea de stabilitate pe o scar cu 7 trepte, de la foarte instabil la foarte stabil, din date privind nebulozitatea total i cea a norilor inferiori, vizibilitatea, viteza vntului, starea solului i un indice de bilan radiativ funcie de or i lun, sau prin utilizarea indicatorului de stabilitate a lui Pasquill. Aprecierea calitii aerului ntr-o zon dat se efectueaz n funcie de anumite valori ale concentraiilor de poluani (valori de imisie) prevzute prin STAS 12574/1987. Evaluarea zonei de impact a poluanilor emii n atmosfer s-a fcut cu ajutorul unui model matematic de dispersie a poluanilor de tip GAUSSIAN. In baza informaiilor privind emisiile de la sursele fixe existente n cadrul amplasamentului i a datelor meteorologice din zon s-au calculat nivelul de imisii ale diferitelor tipuri de poluani : Avnd n vedere tipul i caracteristicile poluanilor emii de la sursele de poluare ce vor rezult din sursele unitii sau calculat nivele de imisii (Nota la pulberi s-a considerat emisia de pulberi din arderea combustibililor folosit cat si pulberi din praful antrenat care trece prin filtre in general fracia PM10). REGLEMENTRI LEGALE PRIVIND CONCENTRAIILE MAXIME DE NOXE EMISE N AER Concentraiile maxime de noxe evacuate cu gazele de ardere prin courile de dispersie de la centrala termica cu utilizarea comustibilului solid si gaze nu vor depi valorile limit preventive de emisie stabilite prin Ordinul nr.462/1993 emise de Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, anexa nr.2, i anume: In cazul utilizarii lemnului concentraiile maxime de noxe evacuate prin gazele de ardere nu vor depi valorile limit preventive de emisie : pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de azot : 70 mg/mcN : 175 mg/mcN : 350 mg/mcN la un coninut de 6 % volum oxigen al efluentului gazos.
Este interzis folosirea deeurilor de cauciuc, a maselor plastice i a lemnelor de foc acoperite cu produse sintetice sau tratate cu produse de conservare, drept combustibil pentru nclzit. Concentraiile de noxe evacuate n aer la nivel de imisie trebuie s se ncadreze sub valorile limit prevzute prin STAS 12574/1987si Ordin 592/2002 In cazul utilizarii gazului natural sau biogaz concentraiile maxime de noxe evacuate prin gazele de ardere nu vor depi valorile limit preventive de emisie stabilite prin Ordinele nr.462/1993 i nr.756/1997 emise de Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, anexa nr.2, i anume: pulberi monoxid de carbon (CO) oxizi de azot : 3,5 mg/mcN : 70 mg/mcN : 245 mg/mcN la un coninut de 3 % volum oxigen al efluentului gazos.
b. Emisia de pulberi evacuate n aer de la sistemele instalaiile de prelucrare nu va depi valoarea limit preventiv de emisie stabilit prin Ordinul Ministerului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului nr.462/1993, anexa nr.1., pct.4., i anume: - concentraia de 50 mg/mc la toate categoriile de substane poluante, la o dimensiune a diametrului mediu al particulelor (dp) 5 nm, dac debitul masic este 0,5 kg/h.
Pag. 86
c. Concentraia pulberilor sedimentabile este reglementat la nivel de imisii; (STAS 12574/1987) a crei valori trebuie s se ncadreze n valorile maxime de 17 gr/mp/lun. d. Evaluarea concentraiilor poluanilor atmosferici (concentraii de noxe la nivel de imisie) trebuie s se ncadreze sub valorile limit prevzute prin Ordinul MAPM nr 592/2002, privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag, a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot, i oxizilor de azot, pulberilor n suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor i anume: Pulberi n suspensie PM10, valoare limit, perioada de mediere 24 ore, valoare de 50 gr/mc (cu marja de toleran de 25 gr/mc), iar pentru perioada de mediere anual 40 gr/mc, (cu marja de toleran de 20gr/mc) Dioxid de sulf: valoare limit, perioada de mediere 1h 350 gr/mc, perioada de mediere 24 h - 125 gr/mc, iar cea anual (pt. protecia ecosistemelor) 20 gr/mc. Monoxid de carbon,valoare limit pentru protecia sntii umane, valoarea maxim zilnic a mediilor orare fiind de 10.000 gr/mc, Dioxid de azot valoare limit, perioada de mediere 1h, 200 gr/mc, iar valoarea limita anuala pentru protecia sntii umane fiind de 40 gr/mc.
Este necesar controlul staiei n sensul realizrii arderii complete a motorinei (reglarea corect a arderii), verificarea sistemului de depoluare prin bateria de cicloane i realizarea periodic a msurtorilor de imisii de noxe n special cea a concentraiilor pulberilor emise i nu n ultimul rnd urmrirea calitii bitumului folosit n vederea ncadrrii n normele legale. Imisii de noxe calculate : Conform tabelelor i graficelor anexate (cu funcionarea statiei la centralei termice la capacitate ninstalata simultan utilizand biogaz la 2 cazane si un cazan functionand cu biomasa) concentraia maxim a noxelor ating urmtoarele valori pentru un timp de mediere anuale , n condiiile atmosferice instabile, viteza vntului V= 3 m/sec) ce se prezinta mai jos. Concentraia la nivel de imisie a pulberilor PM10 rezultate de la uzina de bioetanol prezint valori maxime pt mediere zilnica orara va fi de 2 g/mc, n cazul utilizrii biomase Aceste valori se obin in condiiile concrete de funcionare prin asigurare unui randament de reinere a pulberilor de 99,0 %. In cazul utilizrii combustibilului lichid este necesar a asigura un randament de reinere a pulberilor prin sistemul de depoluare in vederea ncadrrii in emisiile si imisiile de noxe prescrise . Concentratiile noxelor la nivel de imisie anuale se vor situa la vaori de 1,8-1,9 g/mc,Valori maxime admise in conformitate cu prevederile Ordinului nr 592/2000 fiind de 50 g/mc.
Pag. 87
Fig 7. Dispersia PM 10 Timp de mediere anuale
Fig.8. Dispersia CO Timp de mediere anuale
Pag. 88
Fig.9.Dispersia NOx timp de mediere Anuale Concentraia la nivelul de imisie a monoxidului de carbon rezultat de la uzina de bioetanol ce prezint valori maxime care n cazul folosirii biomase de 4,5 gr/mc,. Aceast valoare maxima se atinge la o distanta de 110, respectiv 160 m de la sursa. Aria de extindere a polurii cu monoxid de carbon depinde de condiiile meteorologice concrete (starea atmosferica, viteza vntului. Valorile maxime admise zilnic a mediilor orare fiind de 10.000 gr/mc, Concentraia la nivelul de imisie (timp de mediere 60 min) a oxizilor de azot rezultat de la unitate prezint valori maxime care n cazul folosirii biomase este de 1,8 gr/mc, Aria de extindere a polurii cu oxizi de azot depinde de condiiile meteorologice concrete. Distanta la care concentraia oxizilor de azot atinge valori maxime la cca 160-110 m, concentratia maxima admisa pt perioada de mediere 1h, 200 gr/mc, iar anuale de 40 gr/mc,
Fig.10. Dispersia CO Timp de mediere orare Fig.11.Dispersia NOx timp de mediere orare Fig.12.Dispersia NOx timp de mediere orare 4.2.7 PROGNOZAREA POLURII AERULUI N FAZA DE EXECUIE
Impactul asupra aerului poate fi generat de utilajele de construcii folosite pentru transportul i punerea in oper a materialelor necesare realizrii lucrrilor de amenajare i construcii. n afara emisiilor de gaze de ardere mai poate apare praf ridicat prin trecerea acestor utilaje sau n urma operaiilor de excavare - spare sau de preparare i punere n oper a materialelor de construcii. Toate aceste operaii se realizeaz ns pe termen scurt, astfel c impactul generat nu va avea consecine negative semnificative. Principalii impurificatori care pot apare sunt:
Pag. 89
emisii de oxizi de azot; studii i modelri realizate pentru lucrri similare au pus n eviden faptul c valorile maxime ale concentraiilor pentru 30 minute se ating la distanta de 100 m de locul de desfurarea a lucrrii; volumul relativ redus al, lucrrilor, perioada scurt n care se vor realiza conduc la concluzia c impactul va fi redus, n limite admisibile; innd cont de amploarea relativ redus a lucrrilor de construcii, concentraiile maxime pe 30 minute ale oxizilor de sulf, carbon i pentru particule n suspensie se situeaz sub valorile limit CMA, n orice situaie de desfurare a operaiilor de execuie a lucrrilor; Impactul produs asupra aerului n perioada de execuie este negativ i redus i se datoreaz polurii atmosferei prin gazele de ardere de la motoarele utilajelor terasiere precum i prin pulberile produse prin circulaia vehiculelor utilizate de constructor. PROGNOZAREA CALITII AERULUI IN TIMPUL FUNCTIONARII
4.2.8
In vederea prognozarii calitatii aerului in zona unitatii s-a ntocmit studiul de disprsie a noxelor in condiiile atmosferice specifice zonei, lund in considerare debitul noxelor emise, caracteristicile sursei, condiii concrete meteorologice, viteza vntului, starea atmosferei, prezentat de roza vntului, timpi de mediere luate in considerare, orare, anuale, prezentat in planurile de dispersie anexate. Potrivit reglementarii evaluarea concentraiilor poluanilor atmosferici (concentraii de noxe la nivel de imisie) trebuie s se ncadreze sub valorile limit prevzute prin Ordinul MAPM nr 592/2002, privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag, a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot, i oxizilor de azot, pulberilor n suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor i anume: Din calculele de dispersie prezentate rezulta. Conc.monoxid de carbon-in gr/mc si distanta de sursa la care concentraia este maxima. Valoarea limita orara, 1h Valoare limita dmisa Rezultatele studiului de dispersie la utilizarea biogaz si biomasa Perioada de mediere 8ore 10.000 36,55 gr/mc /360 m Tabel nr. 8.2. Perioada de mediere An zilnica 24 h calendaristic 4,50 gr/mc
Conc. oxizi de azot - in gr/mc si distanta de sursa la care concentratia este maxima. Valoarea limita orara, 1h Valoarea limita admisa Rezultatele studiului de dispersie utiliznd gaz natural Concentratia Perioada de mediere 8ore 200 48 gr/mc /110 m Tabel nr. 8.3. Perioada de mediere An zilnica 24 h calendaristic 40/30 7,5 gr/mc
pulberi in suspensie PM10- in gr/mc si distanta de sursa la care concentraia este maxima. Tabel nr. 8.4 Valoarea limita Perioada de Perioada de mediere An orara, 1h mediere 8ore zilnica 24 h calendaristic Valoarea limita admisa 50 5 Rezultatele studiului de 24,56 gr/mc 2,0 gr/mc dispersie utiliznd gaz /250 m natural
Pag. 90
Concluzii privind imisiile de noxe. Din studiul de dispersie a gazelor rezultate din unitate , ce se evacueaza in atmosfera rezulta ca concentratiile la nivel de imisii la diferite timpuri de mediere se incadreaza in valorile legale , incat nu reprezinta o sursa de poluare in zona. Dispersia noxelor in aer este foarte buna datorita curentilor de aer existente . Mentionam ca potrivit celor aratate la capitolul 1 cazanul pe biomasa va functiona numai la punere in functiune si in caz de deranjamente.
4.2.9
PROGNOZA IMPACTULUI
IN FAZA DE EXECUIE Impactul asupra aerului poate fi generat de utilajele de construcii folosite pentru transportul si punerea in oper a materialelor necesare realizrii lucrrilor de amenajare i construcii. n afara emisiilor de gaze de ardere mai poate apare praf ridicat prin trecerea acestor utilaje sau n urma operaiilor de excavare - spare sau de preparare si punere in opera a materialelor de construcii. Toate aceste operaii se realizeaz ns pe termen scurt, astfel c impactul generat nu va avea consecine negative semnificative. Principalii impurificatori care pot apare sunt: emisii de oxizi de azot; studii i modelri realizate pentru lucrri similare au pus n eviden faptul c valorile maxime ale concentraiilor pentru 30 minute se ating la distanta de 100 m de locul de desfurarea a lucrrii; volumul relativ redus al, lucrrilor, perioada scurt n care se vor realiza conduc la concluzia c impactul va fi redus, n limite admisibile; innd cont de amploarea relativ redus a lucrrilor de construcii, concentraiile maxime pe 30 minute ale oxizilor de sulf, carbon i pentru particule n suspensie se situeaz sub valorile limit CMA, n orice situaie de desfurare a operaiilor de execuie a lucrrilor; Impactul produs asupra aerului n perioada de execuie este negativ i redus i se datoreaz polurii atmosferei prin gazele de ardere de la motoarele utilajelor terasiere precum i prin pulberile produse prin circulaia vehiculelor utilizate de constructor.
IN FAZA DE EXPLOATARE In timpul funcionarii unitii in vederea proteciei aerului se va respecta: Emisiile de noxe de la cazanele utiliznd lemne de foc sau biomasa lemnoasa: Concentraiile maxime de noxe evacuate prin gazele de ardere nu vor depi valorile limit preventive de emisie stabilite prin Ordinele nr.462/1993 i nr.756/1997 emise de Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, anexa nr.2, i anume: pulberi 70 mg/mcN, monoxid de carbon (CO): 175 mg/mcN, oxizi de azot 350 mg/mcN la un coninut de 6 % volum oxigen al efluentului gazos. Este interzis folosirea deeurilor de cauciuc, a maselor plastice i a lemnelor de foc acoperite cu produse sintetice sau tratate cu produse de conservare, drept combustibil pentru nclzit. Emisiile de noxe de la cazanele utiliznd biogaz sau gaze naturale; Concentraiile maxime de noxe evacuate prin gazele de ardere nu vor depi valorile limit preventive de emisie stabilite prin Ordinele nr.462/1993 i nr.756/1997 emise de Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, anexa nr.2, i anume: pulberi 3,5 mg/mcN, monoxid de carbon (CO): 70 mg/mcN, oxizi de azot 245 mg/mcN la un coninut de 3 % volum oxigen al efluentului gazos. Emisiile sub form de pulberi rezultate din ntreaga activitate desfurat pe amplasament nu trebuie s depeasc 50 mg/mc la un debit masic de 0,5 kg/h, la o dimensiune a diametrului mediu al particulelor (dp) 5 nm. Substanele organice emise sub form de gaze, vapori sau pulberi datorate atelierului de vopsitorie, trebuie s se ncadreze, conform Ordinului nr.462/1993 n limitele unui debit masic de 0,1 kg/h substan la o concentraie de emisie < 20 mg/mc.
Pag. 91
Pe tot timpul funcionarii unitii se va asigura funcionarea fcliei de gaze, pentru prentmpina emiterea in aer a unor compuii organici periculoi sau toxici - temperatura de ardere fiind intre 8001250 oC Este interzis sesizarea olfactiv la limita incintei obiectivului a mirosurilor dezagreabile i persistente. Sesizarea acestora indic depirea CMA- urilor substanelor organice rezultate din procesul de fabricare a berii. Emisiile de noxe a gazelor de eapament de la autovehicule va trebui sa se ncadreze n prevederile STAS 11.359/1979 respectiv O.M.T. 537/1997, pentru autovehicule importate de la 1998, precum i n prevederile Ordinului Ministerului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului nr. 462/1993, Anexa 1 (concentraii de cadmiu i plumb). Concentraiile de noxe n aerul zonei la nivel de imisie trebuie s se ncadreze sub valorile limit prevzute prin Ordinul nr. 592/2002 i STAS 12574/1987. SOLUL SURSE DE POLUANI PENTRU SOL SUBSOL SI APE FREATICE
4.3 4.3.1
Aa cum rezult din capitolele precedente, poluarea solului poate fi generat de urmtoarele activiti sau substane, in perioada de realizare a lucrrilor scprile accidentale de produse petroliere de la utilajele de construcie; sau produse chimice utilizate, sau a celor din fluxul tehnologic de producie sau in timpul manipulrii acestora pot sa ajung n contact cu solul; Nerespectarea indicaiilor de depozitare, manevrare sau utilizare a produselor chimice periculoase, nsi a produsului finit bioetanol care este un lichid foarte inflamabil. Produsele chimice vor fi gestionate conform fiselor tehnice de securitate a acestora si instruciunilor specifice interne stabilite de conducerea unitii. Se va da o mare atenie supravegherii depozitarii si transportului produselor finite si produselor auxiliare respectnd legislaia specifica pentru transportul produselor periculoase si toxice, evitnd orice eveniment care sa genereze incendii explozii sau deversri de produse chimice pe sol sau ape depozitarea direct pe sol a unor deeuri rezultate din activitile desfurate pe platformele productive este interzis nu se permite depozitarea direct pe sol a materialelor de construcii; nu este permis splarea agregatelor, utilajelor de construcii sau a altor substane de ctre apele de precipitaii poate constitui o alta sursa de poluare a solului sau a apelor subterane.
Ca urmare o atenie special trebuie acordat depozitrii materialelor de construcie: agregate, ciment, armturi, construcii metalice, noroi de forare, materiale pentru finisaje, echipamente electrice etc. Depozitarea acestora direct n atmosfera sub aciunea factorilor externi poate favoriza degradarea lor i antrenarea de ctre vnt sau de apele de ploaie, conducnd astfel la afectarea solului. Se impune, de asemenea, ca platformele de lucru, de pregtire a betoanelor, alte datri necesare perioadei de execuie, s fie cu atenie pregtite pentru a nu afecta solul, subsolul si apele freatice. n acest caz, se recomanda ndeprtarea imediata a stratului de pmnt infestat si depozitarea lui n containere pn la incinerare sau depoluare. Pulberile rezultate n procesele de excavare, ncrcare, transport, descrcare a pmntului pentru lucrrile de terasamente, sedimentate gravitaional pe sol, nu trebuie considerate ageni poluani. Probleme pot ridica asocierea acestora cu alte substane poluante prezente n aerul atmosferic n acea perioad, n cantiti mari.
Pag. 92
Pulberile fine rezultate la manevrarea utilajelor de construcii ar putea intra n aceast categorie. Suprafeele de sol pe care se realizeaz o depunere de 100 - 200 g/m/an pot fi afectate de modificri ale pH-ului precum i susceptibile de modificri structurale. Din punct de vedere al polurii solului, depirile CMA n aer ale particulelor n suspensie nu ridic probleme, atta timp ct acestea sunt generate la manevrarea volumelor de pmnt. n perioada de funcionare Nerespectarea procesului tehnologic de producie, transportul depozitarea, manevrarea materialelor a produselor chimice in special a produselor chimice periculoase poate genera, accidente incendii sau explozii, cu consecine deosebit de grave att asupra instalaiei, a personalului unitii ct si poluarea factorilor de mediu de aceea, unitatea va funciona pe baza autorizaiilor si avizelor emise de organe legale, autorizaie pentru situaii de urgenta, plan de prevenire a polurilor accidentale, sau daca unitatea intra sub incidenta HGR 804/2007, privind pericole de accidente majore in care sunt implicate produse chimice, va ntocmi si aplica prevederile acestei reglementari . Scprile accidentale de produse petroliere de la utilajele de transport sau produse chimice utilizate, sau a celor din fluxul tehnologic de producie sau in timpul manipulrii acestora pot sa ajung n contact cu solul, producnd deeuri periculoase; Nerespectarea indicaiilor de depozitare manevrare sau utilizare a produselor chimice periculoase, nsi a produsului finit bioetanol care este un lichid foarte inflamabil. Produsele chimice vor fi gestionate conform fiselor tehnice de securitate a acestora si instruciunilor specifice interne stabilite de conducerea unitii. Se va da o mare atenie supravegherii depozitarii si transportului produselor finite si produselor auxiliare respectnd legislaia specifica pentru transportul produselor periculoase si toxice, evitnd orice eveniment care sa genereze incendii explozii sau deversri de produse chimice pe sol sau ape. Deversarea apelor uzate neepurate sau epurate necorespunztor in canalizarea menajera sau pe sol poate conduce la poluarea solului sau apelor subterane. innd cont de faptul ca nmolul deshidratat este utilizat in agricultura, se vor respecta prevederile pentru utilizarea nmolului in agricultura pentru fertilizare in conformitate cui prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 49/14 ianuarie 2004. (descris detailat la capitolul deeuri) evitnd poluarea solurilor si degradarea acestora. Colectarea, depozitarea temporara a deeurilor in conformitate cu prevederile legale, valorificarea sau eliminarea in condiiile legii, ct si a ambalajelor, evitnd imprastiere, degradarea lor in incinta care ar putea duce la poluarea solului a apelor sau rspndii mirosuri olfactive si persistente
4.3.2
PROGNOZAREA IMPACTULUI
n faza de execuie, amenajrile au un caracter temporar, afectnd solul local, pe o suprafaa relativ mare de 30.000 mp prin executarea santurilor de pozare a conductelor pentru alimentare cu apa potabila, a construciilor dar dup terminarea executrii construciilor din cadrul obiectivului, terenul urmnd a fi refcut. Impactul asupra solului n perioada de execuie se manifest fie direct, fie prin intermediul mediilor de dispersie. Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate n perioada de execuie a fabricii de bioetanol sunt: modificri structurale ale profilului de sol ca urmare a lucrrilor de terasamente prevzute a se executa excavare, nivelare, compactare; izolarea unor suprafee de sol, fa de circuitele ecologice naturale, prin fragmentarea acestora; modificri calitative ale solului sub influenta poluanilor prezeni n aer; modificri calitative i cantitive ale circuitelor geochimie locale; poluri accidentale prin deversarea unor produse direct pe sol, depozitarea deeurilor sau a diverselor materiale de construcie.
Pag. 93
n perioada de exploatare Concluzii: n perioada de execuie impactul produs asupra solului este negativ, de importan medie i temporar, manifestndu-se prin ocuparea temporar a unor suprafee de teren pentru organizrile de antier, reele n incint, drumuri de acces etc. Suprafeele de teren ocupate temporar vor fi redate destinaiei iniiale prin lucrri de ecologizare. n perioada de exploatare, prin asigurarea exploatrii normale a instalaiilor nu va exista pericol de poluare a solului i subsolului. impactul produs asupra solului i subsolului va fi redus, innd cont de faptul ca terenul ocupat definitiv va avea o suprafaa redusa, deeurile rezultate vor fi depozitate in conteinere nchise, valorificate si eliminate conform celor prezentate la capitolul 8. Suprafaa ocupata definitiv prin realizarea obiectivului este relativ redus, de 15.207 mp din suprafaa de 53.599 mp concesionat, 38.900 mp rmnnd sub forma de spatii verzi.. Prin stabilirea unui program strict de colectare i de eliminare a deeurilor rezultate in procesul tehnologic se evita poluarea solurilor. Dup realizarea instalaiei de producie se vor executa analize conform programului de monitorizare tehnologica si de mediu in vederea ncadrrii in normele igienico sanitare si de evacuri in mediu Se va obine autorizaie de mediu si sanitare de funcionare
Unitatea va fi realizat in intravilanul localitii pe teren concesionat de Primria comunei Remetea, la o distanta de cca 400 m de zone de locuit, conform planului general anexat, iar fabrica de bioetanol pentru transport se va construi, conform planului de ncadrare in zona anexat documentaiei, In apropiere nu sunt monumente istorice sau arhitecturale, terenul este fnea, la o distanta de minim de 50 m curge rul Mures. Este n imediata apropiere de la Staia de epurare ape uzate menajere.
4.4
GEOLOGIA SUBSOLULUI
Lucrrile executate nu au legtura cu lucrri de extragere a resurselor naturale sau lucrri de inginerie geologic.
4.5
BIODIVERSITATEA
n faza de execuie, stratul fertil rezultat se va depozita selectiv pentru reutilizare, n aceast perioad se va nregistra un impact uor negativ, n ultima faz de execuie a lucrrilor se vor amenaja spaiile verzi prin utilizarea pmntului vegetal i plantri de arbuti i arbori ornamentali. Impactul asupra ecosistemului acvatic este negativ, redus ca importan i se manifest att n perioada de execuie ct i n exploatare. In perioada de execuie, lucrrile de construcii distrug fauna din amplasamentul construciilor definitive i provizorii. La sfritul execuiei, dup demolarea i ndeprtarea construciilor provizorii, fauna se poate reface cu rapiditate.
Efectele negative din perioada de execuie, cnd vegetaia existent este defriat i ndeprtat temporar de pe suprafeele destinate organizrilor de antier, drumurilor provizorii de acces la amplasamentul lucrrilor etc, sunt de scurt durat i, avnd n vedere suprafeele mici afectate, sunt apreciate ca nesemnificative. Activitile din antier n perioada de execuie, au impact negativ i asupra faunei prin modificarea temporar a locurilor de adpost, reproducere i cuibrit. n faza de exploatare, n cazul unei exploatri normale nu va exista o alterare a vegetaiei i faunei terestre, asigurnd creterea i maturizarea n timp a plantaiilor.
Pag. 94
Dup darea n exploatare a sta, n cadrul proiectului de refacere ecologic sunt prevzute lucrri prin care se redau destinaiei iniiale terenurile ocupate temporar, se reface vegetaia pe amplasamentul lucrrilor de organizare a antierului etc. Astfel nct impactul asupra vegetaiei i faunei terestre este de importan redus. Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei slbatice, cu modificrile si completrile ulterioare, amplasamentul acestuia fiind situat la circa 2,75 km de situl Natura 2000 Munii si depresiunea Giurgeului, Caracteristicile sitului DEPRESIUNEA SI MUNII Giurgeului Cod ROSPA 0033. Suprafaa sitului avifaunistic este 58.176 ha al crui regiunile administrative sunt in: judeul Mures si in judeul Harghita Coordonatele sitului: E 25246: N 464126". Altitudine minima 714 m maxima 1783 m. TINAND CONT CA NU ESTE NECESARA REALIZAREA DE EVALUARE ADECVATA CONFORM ADRESEI APM nr 8816/2010 TOTUS ESTE NECESAR CA PE LANGA MASURILE STABILITE MAI SUS, SUPLIMENTAR SA RESPECTE URMATOARELE
4.5.1
MSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI In vederea protejrii speciilor de pasri este necesar evitarea lucrrilor de antier n lunile mai-iunie n zona din imediata vecintate a rezervaiei ; evitarea afectrii de ctre infrastructura temporar creat n perioada de construcie a habitatelor naturale i semi-naturale din incinta rezervaiei ; construciile de organizare de antier s nu fie implementate pe suprafaa rezervaiei i nici n raza de 0,5 km a acestuia; gropile de mprumut nu se vor face n incinta rezervaiei, reparaiilor la utilaje i mijloacele de transport n afara incintelor specializate legale va fi interzis; drumurile de acces i tehnologice, toate zonele a cror suprafa (nveliul vegetal) a fost afectat, vor fi refcute i vor fi redate folosinelor iniiale; efectuarea de lucrri de refacere a podeelor fr a aduce prejudiciu majore albiilor afluenilor; msuri de protecie mpotriva polurii rului, cu substane solide sedimentabile. Reelele de transport al apei potabile vor fi amplasate numai pe terenuri din domeniul public montate subteran, in intravilanul localitii vor fi amplasate lng drumuri, precum i sub trotuar n intravilan. De-a lungul drumului judeean, conductele se amplaseaz n afara zonei de siguran a drumului, cel mai ru caz n taluzul exterior al anului, iar unde nu se pot respecta distanele de pozare, (innd cont de zona de protecie a drumului modernizat i distanele fa de construcii i alte conducte pozate subteran), reelele de distribuie se vor introduce pe trasee scurte n tuburi de protecie pozate subteran. La realizarea sistemului de alimentare cu apa, subtraversrile in cele ase puncte menionate vor fi executate prin foraj subteran dirijat fr a afecta zonele protejate, iar lucrarea neavnd o amploare deosebita, si care se va desfura pe strzile si terenurile din incinta localitilor nu va avea un impact negativ asupra zonelor protejate.
4.5.2
MSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
In conformitate cu prevederile art. 28 din OUG nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei si faunei slbatice, modificat prin OUG nr 154 /2008. ca specifica:
Pag. 95
Sunt interzise activitile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot genera poluarea sau deteriorarea habitatelor precum si perturbarea ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci cnd aceste activitii au un efect semnificativ, avnd in vedere obiectivele de protecie si conservare a speciilor si habitatelor. Pentru protejarea si conservarea pasrilor slbatice inclusiv cele migratoare sunt interzise activitile nafara ariilor naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor Orice plan sau proiect care nu are legtura directa aria respectiva si nu este necesar pentru managementul ariei naturale, dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria, singur sau in combinaie cu ale planuri sau proiecte va fi supus unei evaluri adecvate a efectelor poteniale asupra ariei naturale protejate, avnd in vedere obiectivele de conservare a acesteia
Dei amplasamentul si lucrrile nu se desfasoara in incinta ariilor naturale protejate este necesar a se lua masuri corespunztoare, ca sub nici o forma sa nu fie afectata protecia si conservarea pasrilor slbatice pentru care a fost instituit aria de protecie avifaunistica Munii si depresiunea Giurgeului afla in apropierea amplasamentului, conform planului anexat documentaiei. In vederea asigurrii proteciei si protejarea si conservarea pasrilor slbatice, inclusiv a celor migratoare in timpul realizrii lucrrilor vor fi luate masuri corespunztoare de ctre executant specificate la punctul 3.63: Este menionat faptul ca funcionarea obiectivului nu va avea o influenta asupra zonei protejate asupra florei si faunei respective. In concluzie se arata ca: n cazul de fa, calitatea habitatului nu va avea de suferit, proiectul analizat propune executarea de lucrri de sparea anurilor, montarea conductelor de apa potabila, reabilitarea izvoarelor de apa potabila si astuparea anurilor asemntoare reabilitarea unor drumuri existente fr a schimba categoria de drum i implicit viteza de rulare. Prin urmare nu se va modifica nivelul de decibeli generat de traficul rutier, iar impactul asupra speciilor de psri prioritare va fi minim. Mai mult speciile menionate mai sus (Cap. 6., I.) sunt obinuite cu traficul practicat pe drumurile de clasa inferioara (judeene, comunale fr o circulaie intensa), unele specii chiar depind de perdelele de vegetaie arboricol de-a lungul acestor drumuri.
4.6
PEISAJUL
Dup cum a fost prezentat mai sus, terenul unde va fi construit obiectivul este faneata , care urmeaza a fi utilizat in parte pt activitati industriale . Din suprafata totala de 5 ha teren pt obiectiv vor fi utilizate cca 3 ha, restul ramanand ca spatii verzi. Aceasta zona ca zona industriala se va dezvolta in viitor , fiind planificat ca in etapa urmatoare sa fie realizat Centrul de Management a deseurilor Remetea imediat in vecinatetate. Bineinteles ca aceste obiective vor scgimba peisajul actual de zona agricola in cea de zona industrial agricola. Acest platou deschis care se afla la 4 km nord vest de Remetea nconjurat de zone agricole , faneti- si apoi dealuri mpdurite, in apropiere fiind rul Olt poate asigura condiii favorabile i altor activiti industriale. Datorita reliefului circulaia aerului este bun, asigurnd condiii bune de dispersie a poluanilor.
4.7
MEDDIUL SOCIAL SI ECONOMIC
La proiectarea lucrrilor s-a inut cont de distanele de protecie fa de construciile civile, obiectivele de interes public, monumente istorice i de arhitectur, zone de interes tradiional etc. n timpul execuiei antierul creeaz perturbri ale traficului datorate unor devieri locale i temporare ale traficului, prezenei n spaii concentrate a vehiculelor terasiere i de construcii (transportoare de utilaje i materiale, excavatoare, buldozere, compactoare, vehicule personale ale muncitorilor). Pentru a atenua aceste inconveniente vor fi stabilite itinerare pentru diverse categorii de transporturi iar accesele la antier vor fi amplasate ct mai eficient nct s provoace perturbri minime.
Pag. 96
antierul reprezint o surs de insecuritate pentru circulaia local i general. Vor fi aplicate reguli de siguran (conform legislaiei rutiere) precum i reglementarea care oblig constructorul s menin curate carosabilul i acostamentele (obligaia de a cura roile i drumul). Avnd n vedere soluiile adoptate i nivelul emisiilor de poluani, impactul negativ asupra aezrilor umane i a altor obiective de interes public nu va fi nesemnificativ. 4.8 ZGOMOT SI VIBRATII
Amenajrile i dotrile pentru protecia zgomotului i vibraiilor In vederea reducerii zgomotului la instalaii de vehiculare a solidelor in incinta, benzi transportoare, elevatoare, sisteme de mcinare si de ventilaie, amplasarea lor se vor realiza in incinte nchise, de regula cele silenioase, iar undeva fi necesar for fi realizare perei fonoabsorbante in vederea reducerii zgomotului Cazanele de abur ct si generatorul de gaze va fi instalat in cldire nchisa, cazanele si instalaiile aferente, dotate cu izolaii fonice Utilajele prevzute n dotarea staiei sunt performante de ultima generaie cu nivel de zgomot maxim L ech = 80 dB(A) (electrocompresoare, ventilatoare motor de gaz), aceste utilaje vor fi amplasate n cldirea tehnologic prevzute cu fonoizolaie. Conform productorului de utilaje n aceast situaie constructiv nivelul de zgomot n exterior se ncadreaz n limitele admisibile. Drumurile interioare si de legtura vor fi betonate, transportul tehnologic se va realiza in timpul zilei, interzicnd transportul tehnologic in zone de locuit in timpul nopii (intre orele 22 -6) Totodata se vor lua masuri, ca transportul nmolului deshidratat spre locurile de folosire sa se faca pe drumuri laterale, fara a strbate zone locuite Nivelul de zgomot la limita incintei obiectivului i la cel mai apropiat receptor protejat innd cont ca unitatea nu va funciona in zone de locuit, fiind amplasat in zona industriala la o distante de 400 m de case de locuit, Nivelul de zgomot rezultat n timpul i n urma realizrii investiiei, msurat la 3 m de faada celei mai apropiate cldiri de locuit i la 1,5 m nlime de la sol, n conformitate cu prevederile STAS nr.10009/1988 i ale Ordinului Ministerului Sntii nr.536/1997, nu va depi valoarea maxim de : L ech = 50 dB(A) ntre orele 6,oo-22,oo i L ech = 40 dB(A) ntre orele 22,oo- 6,oo. 4.9 PROTECIA MPOTRIVA RADIAIILOR
Nu se utilizeaz materiale sau instalaii cu potenial radioactiv sau alte surse de radiaii pe perioada execuiei sau n timpul exploatrii obiectivelor investiiei. 4.10 Nu este cazul 4.11 LUCRRI NECESARE ORGANIZRII DE ANTIER CONDITII ETNICE CULTURALE SI DE PATRIMONIU
innd cont de amploarea lucrrilor ce urmeaz a fi executat, organizarea de antier const dintr-un spaiu nchis stabilit n intravilanul localitii pe terenul concesionat prin acordul Primriei Locale unde se vor depozita materialele de construcii necesare executrii lucrrilor. Totodat n acest loc vor staiona i utilajele tehnologice folosite la realizarea canalelor de pozare a conductelor de ap i astuparea lor.
Pag. 97
Nu se prevede containere mobile pentru cazarea personalului de execuie deoarece se consider c lucrrile vor fi realizate de ctre locuitorii din zon. Se va acorda o atenie deosebit evitrii polurii solului cu produse petroliere, alimentarea cu combustibil a utilajelor realizndu-se la loc special amenajat la fel i repararea utilajelor. Deeurile menajere rezultate n timpul realizrilor lucrrilor se va colecta n pube din dotarea constructorului. Executantul rspunde pentru respectarea normelor sanitare de protecia mediului i de protecia muncii n timpul executrii lucrrilor. Dup ocuparea temporar a terenului pentru necesitile execuiei, constructorul va proceda la refacerea zonei incluznd o minim amenajare peisagistic. Prezenta documentaie a fost ntocmit pe baza documentaiilor puse la dispoziie de beneficiar, concluziile au fost formulate pe acest baz, orice modificare ulterioar poate duce la anularea prezentei.
5.
ANALIZA ALTERNATIVELOR
innd cont de caracterul i mrimea obiectivului fabricii de bioetanol-biocombustibil pt transport functionarea careia este legata de manevrarea unor cantitati insemnate de materii prime, produse finite si auxiliare (namol utilizat in agricultura) , alegerea unui amplasament corespunztor este deosebit de dificil. Proiectul trateaz o singur variant - n privina locului de amplasare a fabricii , deoarece este necesar un teren de producie relativ ntins pentru depozitri, manevrri i spaii de producie i o circulaie a autovehiculelor relativ intens n timpul desfurrii activitii pe un amplasament care s respecte condiiile de amplasare stabilite de Ordinul Ministerul Sntii 536/1997, i s nu fie n apropierea zonelor locuite. n plus se poate facilita transportul ingrasamintelor rezultate la zonele unde va fi utilizat .Totodata se mentioneaza existenta in zona a cai ferate care poate servi pt aprovizionare cu materii prime la nevoie , cat si colaborarea tehnica cu unitati de crestere a animalor (ferme zootehnice) utilizand dejectiile animaliere in productia biogazului . Unitatea detine terenul pt viitorul obiectiv pe o durata de 49 ani concesionat de Consiliul Local Remetea. Beneficiarul va asigura exploatarea instalaiilor n aa fel ca s fie respectatate parametrii de emisie stabilii, pentru protecia sntii umane i a mediului i va lua msurile corespunztoare de prentmpinarea avariilor, accidentelor, exploziilor legate de funcionarea obiectivului.
6.
MONITORIZAREA
Supravegherea calitii factorilor de mediu i monitorizarea activitilor destinate proteciei mediului se va face conform prevederilor din autorizaiile de funcionare, prin grija operatorului sistemului alimentare cu apa. Monitorizarea efectelor semnificative ale obiectivului Titularul de activitate va avea obligaia de a preleva probe de a efectua analize, msurtorilor conform programului de monitorizare si automonitorizare Prelevarea si analiza apelor uzate de pe platforma unitii evacuat in staia de epurate in conformitate cu prevederea HG 188/2005 modificat si completat prin HG 352/2005, respectiv NTPA 002/2005 la toi parametrii la pornire si odat pe trimestru Prelevarea si analiza apelor pluviale de pe platforma unitii in canalizarea pluviala a zonei apoi in rul Mures conform HG 188/2005 modificat si completat prin HG 352/2005, respectiv NTPA 001/2005 la parametrii suspensii, CBO5, alcool etilic, substane extractibile in solveni organici, produse petroliere odat pe trimestru Se va realiza cel putin 2 puuri de observare in amonte si aval de unitate pentru urmrirea evoluiei calitatii apelor subterane, efectua trimestrial determinri conform Autorizaie de gospodrire a apelor. Principalii indicatori de calitate a apelor subterane din probele prelevate din puurile forate din amonte
Pag. 98
si aval de depozitul de deeuri. pH, conductibilitate, CBO5, CCOcr, azot amoniacal, sulfati, fosfai, indicatori biologici si metale grele Prelevarea si analiza apelor gazelor evacuate din centrala termica de la toate cazanele in conformitate cu HG 463/1993 la parametrii: PM, SO2, CO, NOx, hidrocarburi odat pe trimestru Prelevarea si analiza apelor gazelor evacuate din procesele tehnologice de producere a bioetanolului din diferite secii, determinnd concentraia: etanol, CO, H2S, SO2, NMVOC, PM. in conformitate cu HG 463/1993 odat pe trimestru Prelevarea si determinarea noxelor la nivel de imisie datorate funcionarii fabricii de bioetanol determinnd concentraia noxelor PM in suspensie, PM sedimentabile, etanol, SO2, H2S, CO, VOC in conformitate cu prevederile STAS 12574/1987 si Ordin MAPM nr 592/2002 odat pe semestru Se va realiza monitorizarea si evidenta gestiunii deeurilor in conformitate cu HG 856/2005 Se va monitoriza si evidenta produselor periculoase si toxice.
Controlul metrologic al emisiilor Msurtorile concentraiilor de poluani pentru apa si aer trebuie sa fie reprezentative. Pregtirea, desfurarea si evaluarea trebuie fcuta conform normelor CEN, daca acestea exista, sau conform altor norme internaionale care sa asigure o calitate unitara tiinific. Msurtorile se efectueaz in baza tuturor normelor existente, atta timp ct acestea asigura calitatea unitara tiinific. Corectitudinea msurtorilor se bazeaz pe o buna cunoatere si o experiena suficienta a metrologilor din oficiul de msurare nsrcinat. Un sistem corespunztor de notificare si supraveghere a institutelor de verificare este inca in curs de implementare in Romnia Prevederile din UE se regsesc in EN ISO/IEC 17205. 7. SITUATII DE RISC
Activitatea de producere bioetanol , ca activitate de baza a noi investiii este cuprinsa anexa 1 a OUG Nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al polurii, la punctul 4.1. care precizeaz Instalaii chimice pentru producerea de substane chimice organice de baza cum ar fi -- punct b hidrocarburi care contin oxgen , alcooli , aldehide ,cetone, acizi carboxilici, esteri, acetati, eteri, peroxizi , raini epoxidice . Potrivit Art 7 din Ordonanta de Urgenta nr 152/2005 ,privind prevenirea si controlul integrat al poluarii Operatorul are obligaia de a solicita si obine de la autoritatea competenta autorizaia integrata de mediu la punere in funciune a obiectivului FABRICA DE BIOCOMBUSTIBIL BIOETANOL PENTRU TRANSPORT Ca atare, dup punerea in funciune a obiectivului se va iniia procedura de emitere a autorizaiei integrate de mediu potrivit Ordinului Ministerului Agriculturii , Pdurilor,Apelor, si Mediului Nr 1158/2005 Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei slbatice, cu modificrile si completrile ulterioare, amplasamentul acestuia fiind situat la circa 2,75 km de situl Natura 2000 Munii si depresiunea Giurgeului, Avnd n vedere natura substanelor produse vehiculate depozitate si folosite ca : Alcool etilic, soluia de alcool etilic fiind un lichid foarte inflamabil - fraza de risc R11 Fisa tehnica anexata Acid sulfuric tehnic produs periculos Xi, C, R 35, provoac arsuri grave. Fisa tehnica anexata Soda caustica solida, - produs periculos C (corosiv) R 35 provoac arsuri grave Fisa tehnica anexata Azotat de amoniu (ingrasamant azotos) material explozibil n amestec cu produse petroliere,
Functionarea obiectivulului poate prezenta riscul apararitiei unor incendii sau poluarea factorilor de mediu in cazul ca nu se iau masuri constructive si de exploatare pt preintampinarea acestor evenimente Produsul finit ETANOL sau soluie de etanol intra in categoria produselor chimice periculoase Nr CAS 64-17-5, UN 1170, Clasa 33 LICHID FOARTE INFLAMABIL Simbol F+ Fraze de risc R11 Foarte inflamabil, Punct de inflamare 13 0 C. Fraze de securitate: S7/9 Pstrai ambalajul nchis, S16-A se pstra departe de cldura, S23-A nu inspira gazul,
Pag. 99
S24/25- Evitai contactul cu pielea si ochi, S29- A nu se arunca in canalizare, S33- A se evita acumularea sarcinii electrice, S36/37/39- Purtai numai in ambalajul original si masca de protecie pentru ochi/fata, S45-In caz de accident sau boala, a se consulta medicul n conformitate cu HG 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substane periculoase se menioneaz; Alcoolul etilic nu este nominalizat la substane din Partea 1 a HG, dar ca lichid foarte inflamabil R11 la poziia 7b Lichide foarte inflamabile nota 3 b (substane si preparate avnd un punct de inflamabilitate mai sczut de 21 0C si care nu sunt extrem de inflamabile (fraza de risc R11 liniua a doua) Cantitatea relevanta cu limita inferioara coloana 2 n to 5.000, coloana 3 in to 50.000. Prevederea prezentei Hotrri se aplica amplasamentelor in cadrul crora sunt prezente substane periculoase in cantiti egale sau mai mari dect cele prevzute in anexa nr.1 Lund n considerare cantitatea de produse periculoase estimate a fi existente in unitate ct i categoria de periculozitate calculat, arat c unitatea nu se ncadreaz n prescrierile HG 804/2007 nici la limita superioar nici la limita inferioar a cantitii relevante. Unitatea are obligaia de a respecta prescrierile din raportul de securitate ntocmit i avizat. In conformitate cu art. 10 din Hotrrea susmenionata operatorul este obligat sa elaboreze un raport de securitate, care trebuie sa fie naintat SRAPM pt. amplasamente noi anterior nceperii construciei acestora cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului , potrivit prevederilor legislaiei specifice. Pentru reducerea riscului de explozie i incendii se iau urmtoarele msuri tehnice i organizatorice: Produsul finit bioetanolul este transferat, pentru 5-10 zile, n spaiile de depozitare situate n afara cldirii fabricii de bioetanol. Astfel, produsul principal ajunge n patru rezervoare cu capacitatea de 113 m3 fiecare (II-25 din lista de echipamente). Aceste rezervoare sunt protejate de cuve de protecie realizate din beton armat (pct.8 din planul de situaie) i sunt prevzute cu o pompe de manipulare, de evacuare, i de protecie contra incendiilor. Biogazul rezultat va fi stocat in rezervor etans ,prevazut cu dispozitive de protectie corespunzatoare, gazul produs va fi utilizat in centrala termica sau pentru generare de electricitate . Exploatarea cazanelor se va realiza in conformitate cu cartile tehnice a cazanelor si Normelor ISCIR In unitate nu se va depozita carburanti, alimentarea vehiculelor cu carburant se va realiza la statii de alimentare din exterior . Prin realizarea obiectivului, se va solicita i obine Autorizaie de funcionare din punct de vedere al stingerii incendiilor, conform noilor condiii existente n unitate. Se vor dota instalaiile cu utilajele de stngere conform normativelor n vigoare. Se va respecta programul privind aprovizionarea cu materii prime i materii auxiliare, depozitarea lor n sigurana i folosirea lor n conformitate cu instruciunile tehnologice elaborate Prin msurile de securitate luate pentru gestionarea materiilor prime i a produselor ce vor fi utilizate ct i de organizarea desfurrii proceselor tehnologice n unitate, nu vor fi accidente industriale cu impact asupra mediului inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniele rii, neexistnd posibilitatea impactului transfrontier.
Urmrirea procesului tehnologic permanent, respectarea parametrilor tehnici i funcionali prescrii, a normelor de protecia muncii i sigurana mpotriva incendiilor, unitatea va putea asigura exploatarea capacitilor de productie dar i respectarea condiiilor privind protecia sntii umane ct i a mediului. Totodata unitatea va lua masuri ca Gospodrirea deseurilor toxice i periculoase trebuie s asigure ca aceste s nu fie evacuate n condiii ilegale, respectnd cele stabilite la capitolul deeuri. Un alt aspect deosebit de important este funcionarea corespunztoare a instalaiilor de colectare, evacuare a apelor uzate menajere i pluviale, funcionarea separatorului de produse petroliere n vederea evitrii polurii solului cu produse petroliere
Pag. 100
Operaiile i factorii care cauzeaz existena riscului sunt: manipularea substanelor inflamabile a cror vapori n amestec cu aer formeaz mediu exploziv; materiale inflamabile, ct i produsul finit. factorul om, gradul de instruire, disciplin, experien profesional; limitele explozive n amestec cu aer ncep de la concentraie mic;
Cauzele principale generatoare de accidente sunt: apariia unor neetaneiti, pierderi de produse, evaporarea acestora, formarea unor amestecuri de vapori aer i declanarea exploziei sau a incendiului cauzat de: folosirea focului deschis: sudur, scule mecanice ce produc scntei; suprafee fierbini ai unor utilaje; descrcri electrice sau electrostatice.
Pe baza datelor furnizate de unitate, privind cantitatea substanelor chimice periculoase ce urmeaz a fi depozitate n unitate, pentru desfurarea procesului de producie prezentate la cap II, ct i riscul prezentat, s-a calculat limita superioar i inferioar a cantitilor relevante conform prevederilor HGR 95/2003, aceste calcule arat c unitatea nu ntr sub incidena prevederilor reglementrii de mai sus, privind controlul activitilor care prezint pericole pentru accidente majore n care sunt implicate substane periculoase. PLANUL DE PREVENIRE I COMBATERE A POLURILOR ACCIDENTALE Persoana care observ fenomenul de poluare anun imediat eful staiei de asfalt i reprezentantul primriei. Conducerea unitii dispune anunarea persoanelor cu atribuii prestabilite pentru combaterea polurii, n vederea trecerii imediate la msurile i aciunile necesare eliminrii cauzelor polurii i pentru diminuarea efectelor acesteia. Conducerea unitii dispune anunarea Inspectoratului pentru protecia mediului i Directia Apelor Mures . Pe parcurs va informa despre desfurarea operaiunilor de sistare a polurii prin eliminarea sau anihilarea cauzelor care au produs poluarea i de combaterea efectelor acesteia. eful statei va lua msuri operative n vederea depistrii sursei de poluare i va dispune imediat oprirea deversrii pe sol. 5. Dup eliminarea cauzelor polurii accidentale i dup ndeprtarea pericolului rspndirii substanelor poluante, conducerea unitii va informa Directia Apelor Mures si i APM Harghita Miercurea Ciuc. La solicitarea autoritilor de gospodrirea apelor, conducerea unitii dispune subordonailor colaborarea cu aceste organe n vederea stabilirii rspunderi lor i a vinovailor pentru poluarea accidental produs.
8.
DESCRIEREA DIFICULTILOR
In timpul ntocmirii studiului de impact nu au fost elemente deosebite care s ngreuneze ntocmirea acestui studiu, beneficiarul asigurnd documentaiile necesare, att cele legate de proiectul contructiilor, aprobrilor organelor abilitate, ct i a utilajelor ce urmeaz a fi montate n obiectiv.
Pag. 101
9.
CERINELE BAT PENTRU INSTALATII DE PRODUCERE BIOCOMBUSTIBIL
La alegerea instalaiilor, si utilajelor cat si a proceselor tehnologice aferente proiectului SC Tehnical Trade SRL sunt respectate cerine BAT specifice pentru domeniul de productie cat gospodarirea materiilor prime si reutilizare maxima a resurselor utilizate , concretizat prin: Managementul de mediu Monitorizare Tehnici pentru reducerea consumurilor de materiale i de energie. Producerea de biogaz prin reutilizarea borhotului rezultat din proces Asigurarea intregii energii termice din biogaz obtinut prin fermentarea metanica a borhotului Utilizarea biogazului suplimentar pt producere de energie electrica pt scopuri interne Spalarea gazelor la fermentare in vederea evitarii eliminarii alcool etilic in aer . Recuperarea caldurii in diferite faze ale procesului tehnologic Tehnici adecvate pt retinerea emisiilor de praf de la diferite faze de lucru . Utilizarea in agricultura a namolului produs ca ingrasamant bio . Cooperarea intre producatorii agricoli si unitate in vederea asigurarii materiilor prime si valorificarea produselor secundare in vederea obtinerii unor productii agricole superioare Gestionarea corespunztoare a deeurilor generate. Auditul privind minimizarea deeurilor (minimizarea utilizrii materiilor prime) Audit privind minimizarea consumului de energie termica si electrica
Aceste principii generale vor fi implementate si in timpul productiei prin masurile concrete la punere in functiune a unitatii 10. CONCLUZII PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI
Evaluarea impactului datorat obiectivului proiectat s-a efectuat pe baza unei grile de apreciere a nivelului de afectare a calitii mediului prin ntocmirea unei matrice de atribute i domenii de apariie a impacturilor. Impact n timpul executrii obiectivului Indicatori Pozitiv net 0 01 02 03 04 05 06 07 08 9 10 11 1 Difuzie Pulberi n suspensie Oxizi de azot Oxizi de sulf Monoxid de carbon Plumb Vapori de hidrocarburi Mirosuri Sigurana acviferului Produse petroliere Suspensii 2 Negativ net 3 0 X X X 0 0 X 0 0 0 Impact datorat funcionrii obiectivului Pozitiv net Negativ net 4 5 0 X 0* 0* 0* 0 0 X 0* 0 0
APA
AER
Factor de mediu
Pag. 102
SOCIAL ECONOMIC
Uman
12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
ocuri de pH CCO-Cr CBO5 Nutrieni (azotai, fosfai) Compui toxici (metale grele) Plumb Hidrocarburi din petrol Folosina iniial Vegetaie terestr natural Specii pe cale de dispariie Recolta agricol Peti, psri de ap, melci Vnat mic Modul de via Aspecte psihologice Aspecte fiziologice Stabilitatea ec. reg. Venitul sectorului public
0 0 0 0 X X X 0 0 0 0 X X X X X X X X
0 0 0 0 O 0 0* 0 0* 0* 0 0 0
ECOLOGE Not: Econ omic.
Lucrarea de fa reprezint studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul Fabrica biocombustibil bioetanol in localitatea Remetea Judeul Harghita realizat de S.C. Tehnical Trade SRL Miercurea Ciuc. Realizarea proiectului de fabricare a bioetanolului va prezenta un impact redus i moderat asupra mediului dup cum reiese din matricea de evaluare, datorit rezolvrii prin proiect a protejrii factorilor de mediu dup cum urmeaz : n perioada ce construcie, pentru o perioad de circa 12 luni, sunt parial afectai factorii de mediu, dar nivelul respectiv poate fi mult diminuat cu condiia respectrii recomandrilor fcute n acest studiu. Pentru protecia aerului se vor folosi utilaje de construcie moderne, cu emisii minime de noxe n gaze de eapament Materialele de construcie pulverulente vor fi depozitate n buncre etane Pentru protecia solului stratul superior va fi decopertat cu atenie deosebit, se va depozita separat i va fi folosit pentru refacerea zonelor verzi Alimentarea utilajelor cu motorin se va executa numai n afara antierului pentru evitarea polurii solului cu hidrocarburi lichide Schimbarea uleiurilor minerale se va face n ateliere de reparaii pentru a evita scurgerile de uleiuri pe pmnt. Solul amestecat cu hidrocarburi lichide este un deeu periculos i trebuie neutralizat ca atare. Dup terminarea lucrrilor de construcii se vor realiza spaii verzi amplasament pe terenurile rmase pe
SOL
0 impact minim; X impact mediu; 0* - impact neglijabil n cazul funcionrii obiectivului n condiii de siguran
Se va minimaliza poluarea solului cu materiale de construcii, n special cu ciment. Dup terminarea lucrrilor, deeurile de construcii vor fi transportate n locuri special amenajate, aprobate de Consiliul Local n ceea ce privete factorul de mediu ape de suprafa i subterane - n condiii unor lucrri de construcii corecte a obiectivului, impactul produs asupra apelor este redus. Pe amplasamentul investiiei nu vor fi depozitate materiale pulverulente n buncre deschise, nici motorin sau uleiuri minerale
Pag. 103
n limita posibilitilor n prima faz a construciilor se va realiza reea de drumuri betonate, reeaua de canalizare pluvial pentru a proteja calitatea apelor de suprafa. n perioada construciilor nivelul de zgomot cteodat poate depi valorile admise de standardele n vigoare. Avnd n vedere distana mare a antierului pn la casele de locuit cele mai apropiate i faptul c lucrrile de construcii se vor desfura n timpul zilei, locuitorii comunei nu vor fi afectai de zgomotul produs de construcii. O parte din utilajele vor fi transportate asamblate la antier, numrul de transporturi pe drumurile judeene Dj 153 C i D va crete semnificativ. Pentru diminuarea zgomotului se recomand reabilitarea drumurilor i asfaltarea poriunilor cu piatr cubic i de macadam
Impactul funcionrii instalaiilor de fabricare a bioetanolului asupra mediului este redus, dac se respect prescripiile tehnice, n condiiile unei exploatri la parametrii normali, prin respectarea parametrilor de evacuare prescrise se evita poluarea factorilor de mediu, fapt demonstrat prin monitorizarea permanenta a parametrilor de emisie noxe. Emisiile de noxe n atmosfer se ncadreaz n limitele legale att n ceea ce privete cantitile, ct i concentraia lor. Gazele arse din cazane au un coninut redus de oxizi de azot i dioxid de carbon, fiind folosit pentru ardere biogazul format din metan, dioxid de carbon, azot i oxigen, respectiv biomas (deeuri de lemne). n cazul reducerii consumului de biogaz surplusul va fi ars la fclie, aprinderea automat a gazului elimin pericolul emisiei de metan, gaz cu efect de ser. nlimea courilor i temperatura ridicat a gazelor de ardere asigur dispersia noxelor chiar n condiiile calmului atmosferic, casele de locuit se afl la distane mari de emisiile punctiforme. Emisia de dioxid de carbon tehnologic nu este limitat n normele de emisie, evacuarea prin co contribuie la dispersia gazului, pn la o utilizare a acestui gaz n ceea ce privete factorul de mediu sol, subsol - calitatea solului i subsolului nu va fi afectat n cazul respectrii prevederilor tehnologice. Deeurile lichide vor circula prin evi i prin canalizare, deeurile solide i semisolide (nmol din metanizare i din decantorul de la splarea cartofilor) prin conducte i n containere. Dealtfel materiile prime, produsele intermediare sun materii care se gsesc n natur, eventualele pierderi n amestec cu solul nu produc deeuri periculoase. Materialele auxiliare, considerate periculoase (acid sulfuric, hidroxid de sodiu) sunt utilizate n cantiti reduse i vor fi manevrate n instalaii adecvate, fr a exista posibilitatea scurgerii a acestora. Dac totui apar pierderi, va fi neutralizat cu materiale existente n fabric. Dup utilizare se vor regsi n ape uzate, n cantiti mici, astfel pH-ul soluiei nu va depi valorile admise. Se vor evita scurgerile de motorin i de uleiuri minerale pe solul din amplasament. Autovehiculele vor circula exclusiv pe drumurile uzinale asfaltate, eventualele scurgeri vor fi adsorbite cu rumegu sau nisip i tratate ca materiale toxice. n ceea ce privete protecia apelor de suprafa i subterane, apele tehnologice i de rcire, fluxurile tehnologice vor circula printr-un sistem nchis de la intrarea apei n fabric pn la ieirea apelor uzate spre staia de epurare. Calitatea apelor uzate care colecteaz toate fluxurile din tehnologie la intrare n staia de epurare trebuie s respecte toate prevederile NTPA 002/2005. Apele pluviale se vor scurge n zonele verzi, unde solul cu vegetaia abundent vor prelua aceste fluxuri. Se va menine curenia suprafeelor astfel nct calitatea apelor pluviale s nu scad sub prevederile NTPA 001/2005. n ceea ce privete nivelul zgomotului n timpul funcionrii, sunt utilaje la care nivelul emisiilor este apropiat de nivelul admis: morile, pompele, amestectoare, autocamioane i ncrctoare. Distana pn la primele case fiind mare se poate spune c nu vor fi depiri la limita caselor, innd cont i de faptul c transportul i ncrcarea materialelor nu se vor executa n timpul nopii. n ceea ce privete pericolul incendiului i de explozii, pericolul exist la depozitarea i manevrarea bioetanolului obinut. Menionm c toate instalaiile vor fi legate la pmnt pentru a evita apariia
Pag. 104
scnteilor din cauza electricitii statice, sistemul de stingere i de rcire a rezervoarelor rezolv pericolele aprinderii prin fluxul puternic de ap de incendiu. La umplerea autocisternelor vor fi luate msuri de prevenire i stingere a incendiului asemntoare ca la staii de benzin. Exploatarea n condiii de siguran a tuturor instalaiilor conform prescrierilor tehnologice. La punerea n ficiune a obiectivului se va stabili un plan de monitorizare de detaliu, cu prevederi precise pentru beneficiar, de supraveghere a funcionrii din punct de vedere al proteciei mediului. Pe lng supravegherea curent, realizat de personalul unitatii, se va asigura supravegherea calitii aerului, a apelor evacuate n reeaua pluvial, a solului i subsolului precum i a apelor subterane. Pentru acestea periodic se vor preleva probe i se vor efectua analize de laborator. Punerea n funciune a fabricii presupune ntocmirea planului de management al riscurilor tehnologice.
Recomandri pentru fazele urmtoare a proiectului si dupa punerea in funciune a obiectivului.: Se vor respecta amplasamentul si aliniamentul construciilor prevzute in Regulamentul Local de Urbanism aferent PUZ aprobat, zona staia de asfalt. POT maxim 20 %, CUT maxim 0,21 Respectarea n exclusivitate a proiectelor tehnice i a disciplinei tehnologice pentru a evita poluarea general si inspecial poluarea aerului sau a accidentelor legate de producerea si manipularea produselor finite , sau auxiliare toxice, tiut ca orice abatere de la tehnologia prescrisa pericliteaz integritatea instalatiei si poate conduce la efecte nedorite. cu consecine grave asupra mediului sau sanatatii oamenilor. Respectarea instructiunilor tehnologice de manevrare a produselor secundare , conducerea in siguranta a procesului tehnologic de producere a biogazului , controlul strict al procesului evitand orice scapari de biogaz , utilizare in siguranta a acestuia in centrala termica proprie , si controlul final ca flacara de veghe sa incinereze gazele reziduale evitand ca aceste sa ajunga in atmosfera Depozitarea si utilizarea namolului deshidratat , rezultat in urma procesului tehnologic in agricultura respectand normele legale in acest sens si principiul cu cele mai bune practici agricole Exploatarea n condiii de siguran a tuturor instalaiilor conform prescrierilor tehnologice. La punerea n fuciune a obiectivului se va stabili un plan de monitorizare de detaliu, cu prevederi precise pentru beneficiar, de supraveghere a funcionrii din punct de vedere al proteciei mediului. Pe lng supravegherea curent, realizat de personalul unitatii , se va asigura supravegherea calitii aerului, a apelor evacuate n reeaua de canalizare menajera si pluvial, a solului i subsolului precum i a apelor subterane. Pentru acestea periodic se vor preleva probe i se vor efectua analize de laborator.
Avnd n vedere concluziile studiului de impact, innd cont de impactul pozitiv asupra factorului uman i impactul negativ redus asupra unor factori de mediu, apreciem c sunt ndeplinite exigenele autoritii locale, Inspectoratul de Protecie a Mediului Harghita , pentru obinerea acordului de mediu, pentru de execuie a lucrrilor proiectate, condiionat de recomandrile i msurile compensatorii prezentate n capitolul anterior. Orice modificare a valorilor prevzute n documentaia tehnic sau constatate la darea n exploatare a obiectivului care a constituit elemente de analiz n prezentul studiu, conduce la anularea concluziilor prezentate n lucrare.
Pag. 105
ANEXE - PIESE DESENATE Planul de ncadrare in zon: 1:410.000; Planul de situaie a obiectivului: fara scara Planul de situaie a obiectivului: scara 1:1000 Planuri de amplasare conducte de alimentare Gospodria de apa Scara 1: 100 Breviare de calcul: 1,2,3
ALTE DOCUMENTE Certificat de urbanism nr 26/20.07.2010. Adresa APM Harghita, Miercurea Ciuc nr 8223/2010. Adresa ARPM nr. 5639/18.05.2011. Adresa SC Tehnical Trade SRL. Nr. 102/2011, privind epurarea apleor uzate. Precontract prestri de servicii ncheiat cu SC Redis SA, privind preluarea apelor uzate n canalizarea menajer a localitii Remetea. Adresa din partea SC Redisz SA Remetea. Contract de concesiune nr 4857/2010. Adresa DSSVSA Harghita nr 4266/1010. Adresa Direcia de Sntate Publica Harghita. Fise tehnice de securitate pt produse periculoase utilizate. Studiu geotehnic. Specificarea aria de protecie special avifaunistica ROSPA0033. Documente tehnice puse la dispoziie de beneficiar. Breviare de calcule 1, 1a, 2, 2a, 2b, 2c. Studiu de dispersia gazelor.
ELABORAT S.C. TOTAL PROIECT S.R.L Odorheiu Secuiesc
Pag. 106
11.
SCURT REFERAT NETEHNIC
Prezentul proiect are ca scop construirea i punerea n funciune a unei fabrici biocombustibil pentru transport, constnd din bioetanol, cu o capacitate de producie de 10.000 to. de bioetanol/an n comuna Remetea, jud. Harghita. Pentru producerea bioetanolului se va utiliza, ca materie prim cerealele i cartofii, sursa de aprovizionare fiind asigurat de productorii agricoli din judeul Harghita, care are un potenial remarcabil n acest sens. Procesul tehnologic al fabricrii bioetanolului este unul clasic -, folosit n general pentru producerea alcoolului etilic iar valorificarea produsului finit nu va ntmpin riscuri n procesul de comercializare. Prin implementarea prezentului proiect se urmrete obinerea bioetanolului printr-o tehnologie noua i neconvenional de conversie i valorificare a surselor regenerabile de energie (biomasa din cartofi, porumb, gru, secar). Rezidiurile obinute ca urmare a procesului tehnologic, vor fi transportate la secia de biogaz al fabricii, unde printr-un proces biochimic se va obine biogaz, care prin transformare va fi valorificat integral n cadrul fabricii de bioetanol n energie electric i termic. Obiectivul prezentului proiect l constituie realizarea unei noi uniti industriale pentru producerea bioetanolului, prin procesarea produselor agricole din mprejurimi (cartofi i diferite cereale) n vederea obinerii biocombustibil pentru transport - cod CAEN 2059. Astfel se va realizarea i se va pune n funciune o fabrica de biocombustibil pentru transport - constnd din bioetanol cu o capacitate de producie de 10.000 to bioetanol/an, la un regim de funcionare de 7200 ore/an. Unitatea se va realiza in comuna Remetea satul Remetea, judeul Harghita, materiile prime necesare fiind aprovizionate din zon, totodat produsele secundare rezultate din procesul tehnologic (nmolul deshidratat dup obinerea biogazului) se vor utiliza in agricultur. Derularea acestui proiect se integreaz n mod nemijlocit n obiectivele generale i specifice definite n Schema de Ajutor de stat nr. N578/ 2009 pentru "Stimularea dezvoltrii regionale prin realizarea de investiii pentru procesarea produselor agricole i forestiere n vederea obinerii de produse neagricole ", instituit potrivit Ordinului ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale nr. 12/2010.Astfel prin realizarea de ctre SC TECHNICAL TRADE SRL a investiiei "Construire fabric de biocombustibil - bioetanol - pentru transport" n comuna Remetea, jud. Harghita, vizeaz, n primul rnd, mbuntirea nivelului general de performan al societii comerciale, prin creterea competitivitii acestuia. Potrivit normelor europene, Romnia, alturi de toate rile europene, trebuie s ia msuri n vederea nlocuirii benzinei i motorinei utilizate n transport; cu biocombustibili, care ar urma s reprezinte min. 5,75% pn la 31 decembrie 2010 i 20% pn n anul 2020 din consumul total anual. Preul unui litru de bioetanol, este mult mai mic fa de cel al unui litru de benzin. Directiva DE 2003/30/CE prevede promovarea utilizrii biocombustibililor i a altor combustibili regenerabilii, n special n sectorul transporturilor, ca parte a politicii UE de reducere a dependentei de importul de energie i de scdere a emisiilor de gaze ce genereaz efectul de ser. Astfel, n directiva menionat sunt prevzute termene pentru ca statele membre s ia msuri astfel nct pe pieele lor s fie promovai biocombustibilii care s nlocuiasc intr-un procent de 20% a consumului total de energie la termenul limita anul 2020. Fabrica de bioetanol proiectat realizeaz procesarea materiilor prime agricole vegetale (cereale, cartofi, etc.) respectiv transformarea coninutului de amidon al acestora, prin hidroliz, n bioetanol. Coninutul de amidon al cerealelor este cuprins ntre 50% i 65%, iar dup uscare coninutul lor n substan uscat este de peste 80%. n cazul cartofului coninutul de amidon reprezint 12-20%, iar cel n substan uscat de 23%. n medie, dintr-o ton de cartofi (coninut de 17% amidon) se obin 80-100 kg alcool. Fabrica de bioetanol proiectat pentru atingerea capacitii de producie proiectate de 10.000 t/an bioetanol, va trebui s aib anual un numr de 7200 ore de funcionare. n scopul atingerii de producie proiectate de 10.000 t/an de bioetanol, trebuie asigurat un dozaj de amidon de circa 3,2 - 3,3 to/h. n urma procesului de producie a bioetanolului din cartofi i diferite cereale rezult biomas constnd din borhot la temperatura ridicat, care reprezint o resurs regenerabil din care se poate produce biogaz. care va asigura o parte din energia electric i termic necesara n procesul de producie a bioetanolului. Energia astfel produs din sursa regenerabil va fi utilizat de unitate, exclusiv n activitatea proprie.
Pag. 107
ntr-o formulare sintetic, n cazul fabricii de bioetanol ce se va construi, aprovizionarea resurselor de materii prime i materiale va reprezenta activitatea prin care se vor asigura elementele input necesare consumului productiv, n volumul, structura i la termenele care s sprijine o activitate continu i derulat la capacitate maxim. Piaa de aprovizionare cu materii prime necesare produciei de bioetanol se va localiza n special la nivelul marilor productori de cereale i cartofi din raza judeului Harghita. n calcule s-a luat n considerare i ipoteza c o parte din materia prim va putea fi asigurat i de la productorii din judeele limitrofe judeului Harghita. Conform datelor statistice, n judeul Harghita se cultiv cereale pentru boabe (gru; secar; orz: orzoaic; porumb; ovz; triticale etc.) pe o suprafa total de 25.800 ha se cultiv cereale pentru boabe (gru; secar; orz; orzoaic; porumb; ovz; triticale; etc.) cu o producie anual de 63.816 to. Cartofii se cultiv pe o suprafa total de 11.600 ha, cu o producie anual de 204.406 to, valorificarea eficient a acestuia produce mari probleme productorilor n condiiile existenei unei puternice piee concureniale;Prin intrarea n funciune a acestei fabrici de producere a bioetanolului din comuna Remetea, se va asigura, pentru majoritatea productorilor tradiionali de cereale i cartofi din judeul Harghita, o pia de desfacere sigur i stabil pe termen lung precum i posibilitatea implementrii unei politici de pre a materiei prime agricole avantajoase ambelor pri.
Investiia urmrete realizarea unei fabrici de bioetanol asigurnd desfacere sigur pentru produsele tradiionale ale agriculturii locale (cartofi i cereale), asigurnd un numr de locuri de munc i posibilitatea fertilizrii terenurilor agricole, precum i preluarea unor deeuri ale unei ferme de animale i a nmolului rezultat de la staia de epurare a apelor uzate din Comunele Lzarea, Ditru i Remetea precum i de la Fabrica de lapte praf. Bioetanolul produs este destinat preparrii amestecurilor benzin, bioetanol tip E 5 i E 10, care contribuie la reducerea combustibilelor fosili i la reducerea emisiilor de oxizi de azot i a oxidului de sulf din gazele de eapament ale motoarelor cu benzin. Totodat prin procesarea unor deeuri (borhotul rezultat din distilare) rezult gaz combustibil cu 50- 60 % metan, care asigur aburul i apa cald necesar tehnologiei i produce i energie electric ntr-un generator antrenat de un motor cu ardere intern. Din proces rezult o cantitate nsemnat de dioxid de carbon care poate fi utilizat pentru diferite scopuri (industria alimentar, n turntorii etc).
Prin intrarea n funciune a acestei fabrici de producere a bioetanolului din comuna Remetea, se va asigura, pentru majoritatea productorilor tradiionali de cereale i cartofi din judeul Harghita, o pia de desfacere sigur i stabil pe termen lung precum i posibilitatea implementrii unei politici de pre a materiei prime agricole avantajoase ambelor pri.n scopul acoperirii 100% cu materie prim a capacitii de producie a fabricii de 10.000 tone bioetanol/an, va trebui asigurat anual urmtoarele cantiti de materie prim: Denumire materie prima Cartofi Gru, secar Orzoaic Ovz de primvar Porumb Total % din materia prim prelucrat 26,85 % din materia prim prelucrat 19,46 % din materia prim prelucrat 29,11 % din materia prim prelucrat 9,17 % din materia prim prelucrat 15,41 % din materia prim prelucrat 100% materie prim prelucrat Observatii
Unitatea va asigura nmol deshidratat pt. a fi utilizat in agricultura pt. poteniali furnizori de produse agricole. n cadrul valorificrii pe piaa intern a bioetanolului fabricat, clienii poteniali sunt reprezentai de societile de rafinare a produselor petroliere. Investiia se va realiza n regiunea Centru judeul Harghita comuna Remetea, care este situat la o altitudine de 750 de metri, n partea de nord-a vest a Depresiunii Gheorgheni (numit i Depresiunea Giurgeului), la poalele munilor vulcanici ai Gurghiului. Terenul unde se va amplasa unitatea de producie are o suprafa de 53.599 mp, fiind situat pe strada Melik f.n. i este concesionat pe o perioad de 49 de ani de la Primria Comunei Remetea, prin contractul nr.4857/22.07.2010 Accesul pe amplasamentul unde se va realiza investiia se poate realiza direct de pe strada Melik din Remetea, ultima poriune a acesteia fiind un drum de macadam. Din punct de vedere morfologic, zona de amplasament prezint un relief plan.
Pag. 108
Conform certificatului de Urbanism nr 26 din 20.07.2010, eliberat de Consiliul Local Remetea Judeul Harghita, regimul juridic al terenului se prezint n felul urmtor: se afl n intravilanul comunei Remetea, conform PUG avizat si aprobat, este n proprietatea Consiliului local fcnd parte din domeniul privat, fiind concesionat beneficiarului Conform Contractului nr.4857/22.07.2010. Regimul economic; Folosina actuala fnea intravilan. Terenul unde se va amplasa unitatea de
producie are o suprafa de 53.599 mp, fiind situat pe strada Melik FN i este concesionat pe o perioad de 49 de ani de la Comuna Remetea, prin contractul nr.4857/22.07.2010 Accesul pe amplasamentul unde se va realiza investi i a se poate realiza direct de pe strada Melik din Remetea, acesta fiind un drum de macadam.
Unitatea se nvecineaz:
Vest teren agricol, linia de cale ferat electrificat i o ferm de vaci la circa 300 m, Est este mrginita de drumul comunal, teren agricol i rul Mure, Sud de Staia comunal de epurare ape uzate menajere, zon agricol, cteva case de locuit i linia CFR Nord cu prelungirea strzii Melik, Rul Mure, terenuri agricole
Distana intre unitate i rul Mure la nord - est este de circa 50 m. Zona dispune de ci de comunicaii: Acces cu mijloace auto de pe drumul Naional 12 - DJ 153 C - Dj 153 D strada comunal Melik. N u departe de Fabrica de bioetanol trece i linia de cale ferat uzinal a Fabricii de lapte praf, n prezent nefolosit, ce poate fi repus n funciune i utilizat n cazul unor transporturi masive racordat la Magistrala 400.Reea electric de 20 KV i 0,4 KV sunt amplasate n apropierea amplasamentului fabricii (n Staia de epurare). Apele uzate se propune a fi epurate n staia de epurare a comunei Remetea transportate printr-o pomp i o conduct direct. Poziia acestora fa de amplasament vor fi stabilite in proiectul tehnic . Din punct de vedere a aprrii mpotriva inundaiilor amplasamentul nu se afl n zona inundabil. Rul Mure se afla la nord - est de unitate, la o distanta de circa 50 m, la o cot mult inferioar. Localitatea nu se afl n interiorul zonei de protecie a unor Situri de Importan Comunitar Natura 2000 instituite, dar se afl n apropierea acestora i anume aria de protecie avifaunistica ROSPA 0033 Depresiunea si munii Giurgelui Pentru funcionarea fabricii vor fi utilizate utilitile din comun, o parte din ap va fi preluat din reeaua de ap potabil a comunei, apele tehnologice uzate vor fi epurate n Staia de epurare a comunei, sistemul dispune de capacitatea necesar asigurrii apei potabile i de prelucrarea apelor uzate, dac calitatea apelor respect prevederile NTPA 002/2005.
Obinerea alcoolului etilic din materii prime amidonoase (cartofi, porumb, gru, orz) presupune transformarea amidonului n zahar fermentescibil, proces ce se realizeaz sub aciunea enzimelor aminolitice. Pentru favorizarea procesului de hidroliza este necesara fierberea sub presiune a materiilor prime, tratament care determina gelificarea amidonului, care necesita un consum ridicat de energie. Marea majoritate a plantelor conin amidon n diferite proporii, produs prin fotosintez, cu ajutorul energiei solare din bioxid de carbon i ap. Prin acest procedeu natural se consum, n frunzele plantelor, dioxidul de carbon din atmosfer, sub aciunea razelor solare. Transformarea coninutului de amidon al cartofului, al porumbului, al grului i a altor cereale, prin hidroliz, n glucoz. Aceast reacie are loc sub aciunea enzimelor aminolitice, adugate cu dozatoare n proces. Pentru a facilita contactul ntre ap i amidon, materiile prime sunt mcinate n stare uscat natural (cereale) mrimea granulelor s fie sub 1 mm respectiv zdrobit (cartofii). Dup introducerea lor n reactor se adaug apa necesar (n cazul cerealelor) obinnd o suspensie de circa 30 % i acidul sulfuric i se nclzete prin injectare de abur pn la 90 grade C. Amidonul are forma de granule i se afl depus concentric n jurul unui nucleu de condensare. Drojdia, utilizat ca biocatalizator, asigur fermentarea monozaharidelor solubile n ap. n prima etap a prelucrrii materialelor de baz cu coninut de amidon, scopul este eliminarea amidonului din cereale/cartofi prin: desfacerea lanurilor de amidon prin fluidificare la 90 C; transferul lor n suspensie; transformarea amidonului lor n zaharide, dizolvat n aa numit must dulce care sub actiunea drojdiei se transforma in etanol sau alcool etilic, n acelai timp din reacie rezult o cantitate de cldur egal cu 88 KJ/mol Sub aciunea drojdiei are loc descompunerea glucozei n dioxid de carbon, care este un gaz mai greu dect aerul i se elimin din proces. Enzimele produse de drojdie sunt active pn la o concentraie n alcool etilic de 18- 20 %, astfel prin fermentare nu se poate obine etanol concentrat, maxim 10 % n must alcoolic.
Pag. 109
Distilarea mustului alcoolic ntr-o coloan de distilare nclzit cu abur, alcoolul, cu temperatura de fierbere mult mai cobort fa de ap se evapor, la baza coloanei rmnnd soluia de substane organice din materiile prime, care nu s-au transformat n alcool, numit borhot. n urma procesului de distilare, se va obine alcool concentrat circa 96,4 %. Menionm c la nceputul procesului apare o fracie n cantitate redus format din cetone, aldehide, material ce poate fi folosit ca solveni organici sau combustibili. Borhotul este introdus n vase de reacie , unde sub aciunea unor bacterii, n condiii anaerobe la temperaturi de circa 37- 38 grade C are loc fermentarea anaerob mezofile a substanelor organice n dioxid de carbon i gaz metan, proces ce are loc i n timpul putrefaciei materialelor organice. Concentraia metanului cnd procesul se stabilizeaz poate s ajung la 55- 60 %, iar acest gaz poate aciona un motor de ardere intern, producnd energie electric i un flux de ap fierbinte, ce se folosete la prenclzirea fluxurilor tehnologice. n afara borhotului pot fi transformate n biogaz nmolul de la staia de epurare ape uzate menajere, deeuri agricole zootehnice, crescnd astfel randamentul instalaiei i eficiena energetic i financiar. Biogazul este colectat ntr-un balon i trimis n motor, poate fi utilizat i n cazanul de abur. Dac toate cantitatea de gaz nu poate fi preluate, poate fi ars la fclie. Din borhot prin centrifugare se separa nmolul (40 - 50 t/zi la capacitatea nominal), ce poate fi folosit la mbuntirea solurilor agricole, fiindc nu conin metale grele sau alte materiale periculoase. Lichidul rezultat din centrifugare este pompat n staia de epurare a localitii. Tehnologia de procesare a materiei prime agricole n bioetanol se desfoare pe 4 trepte: Recepia i depozitarea materiei prime; Hidroliza: transformarea amidonului din biomas (materie prim) n glucoz; Fermentare: transformarea glucozei n alcool; Distilare.: separarea bioetanolului din amestecul obinut n urma fermentrii.
Astfel din materia prim procesat se obine biocombustibil bioetanol, care este benefic pentru mediul nconjurtor, cel puin din punctul de vedere al nivelului redus de emisii nocive n atmosfer (n structura sa chimic conine i oxigen cu efecte favorabile pentru ardere i emisiile de gaze de ardere). n urma procesului de producie a bioetanolului din cartofi i diferite cereale rezult biomas constnd din borhot la temperatura ridicat, care reprezint o resurs regenerabil din care se poate produce biogaz. Acest fapt va fi valorificat n cadrul noi investiii n sensul c borhotul va fi utilizat n ca i materie prim pentru producerea biogazului, care va asigura o parte din energia electric utilizat n procesul de producie a bioetanolului. Energia astfel produs din sursa regenerabil va fi utilizat de SC TECHNICAL TRADE SRL exclusiv n activitatea proprie. Biogazul este de fapt un amestecul de gaze (metan, hidrogen i bioxid de carbon etc.) de origine biogen care ia natere n urma procesului de fermentaie a biomasei. Aceste gaze genereaz, prin ardere, energie electric termic prin urmtorul lan: biomas-biogaz--curent electric i agent termic.Reziduurile rezultate din procesul tehnologic se pot folosii ca ngrminte agricole i astfel se realizeaz un circuit nchis, nepoluant. Astfel n cadrul fabricii de bioetanol ce se va construi, va exista o unitate de producie de bioetanol i una de biogaz, care tehnologic se interconecteaz, att n privina circuitului materiei prime, ct i din punctul de vedere al energiei electrice termice produse. Energia din surse regenerabil obinut - biogazul constnd din curent electric i agent termic va fi utilizat n exclusivitate n procesul de fabricaie propriu al fabricii de bioetanol. n concluzie se poate afirma c: necesitatea investiiei, ce urmeaz a se demara, este motivat cel puin prin prisma respectrii prevederilor europene cu privire la ponderea biocombustibililor n totalul carburanilor comercializai, dar in acelai timp rspunde i unei cerine ecologice din Cartea Alb a UE, privind reducerea dependenei de petrol n sectorul transporturilor (care este actualmente de aproximativ 98 %) prin folosirea combustibililor alternativi asigurnd astfel i reducerea emisiilor de CO2 n atmosfer. Principalele etape ale fluxului tehnologic n cadrul unitii de producie ale bioetanolului sunt urmtoarele:
Pag. 110
Tehnologia de procesare efectiv a materiei prime agricole n bioetanol se desfoar pe 4 trepte: Recepia i mcinarea materiei prime; Hidroliza: transformarea amidonului din biomas (materie prim) n glucoz; Fermentare: transformarea glucozei n alcool; Distilare: separarea bioetanolului din amestecul obinut n urma fermentrii. Reutilizarea deeurilor, producerea biogazului si a ngrmintelor pt. agricultura
Caracteristicile tehnice ale utilajelor,echipamentelor i dotrilor care vor fi achiziionate n cadrul proiectului defalcat pe obiecte de investiii sunt prezentate n tabelul 1.6.3. Fabrica de bioetanol proiectat realizeaz procesarea materiilor prime agricole vegetale (cereale, cartofi, etc.) respectiv transformarea coninutului de amidon al acestora, prin hidroliz, n bioetanol. Coninutul de amidon al cerealelor este cuprins ntre 50% i 65%, iar dup uscare coninutul lor n substan uscat este de peste 80%. n cazul cartofului coninutul de amidon reprezint 12-20%, iar cel n substan uscat de 23%. n medie, dintr-o ton de cartofi (coninut de 17% amidon) se obin 80-100 kg alcool. Fabrica de bioetanol proiectat pentru atingerea capacitii de producie proiectate de 10.00 t/an bioetanol, va trebui s aib un regim de funcionare de 7200 ore /an, trebuie asigurat un dozaj de amidon de circa 3,2 - 3,3 to/h. n urma procesului de producie a bioetanolului din cartofi i diferite cereale rezult biomas constnd din borhot la temperatura ridicat, care reprezint o resurs regenerabil din care se - poate produce biogaz. Acest fapt va fi valorificat n cadrul noi investiii n sensul c borhotul va fi utilizat n ca i materie prim pentru producerea biogazului, care va asigura o parte din energia electric i termic utilizat n procesul de producie a bioetanolului. Energia astfel produs din sursa regenerabil va fi utilizat de SC TECHNICAL TRADE SRL exclusiv n activitatea proprie. Materiale auxiliare utilizate :Acid sulfuric tehnic pt. corectarea pH, la zaharificare. Soda caustica solida, utilizat in procesul de splare CIP a utilajelor tehnologice. Enzima a amilaz, utilizat in procesul de hidroliza materiilor prime .Enzima glukoamilaz, utilizat in procesul de zaharificare .Azotat de amoniu (ngrmnt) /an. Superfosfat (ngrmnt) cca. 20 to/an. Att n cadrul unitii de fabricare a bioetanolului ct i a biogazului se produce exces respectiv necesar de cldur. Necesarul de cldur la nivelul fabricii de bioetanol se prezint n special sub form de necesar de aburi. n vederea asigurrii aburului n cantitate suficient, se vor utiliza dou surse alternative, i anume: n urma procesului de producie a bioetanolului, din fabrica de bioetanol este evacuat " zilnic n medie o cantitate de 530 m3 borhot la temperatura de 95oC, sistemul de schimbtor de cldur (V -5) va asigura ca aceast cldur s fie utilizat pentru prenclzirea apei de alimentare a cazanelor (V-2, i VI-3 din lista de echipamente) La fel i n cazul motorului de gaz (III-9 din lista de echipamente) surplusul de energie termic degajat va fi utilizat prin instalaiile 111-3, 111-4, 111-5 din lista de echipamente pentru meninerea temperaturii unitilor de fermentare. Din punct de vedere energetic principalele utilaje din dotarea construciilor sunt urmtoarele: Motor pe gaze (va utiliza ca i combustibil biogazul produs n fabric daca va fi in plus) - cu o capacitate minim de 500 kW- instalat n container, prevzut cu radiator, schimbtor de cldur pt. gaze eapament, co de evacuare, amortizor de sunete, sistemele de siguran i de conectare, sistem PSI i de siguran. Acesta va asigura o parte din energia electric necesar n fabric 2 cazane de abur pentru combustibil biomas de 2,7 MW cu accesorii: co de fum, instalaie de ncrcare, unitate de comand, echipamente de protecie i deservire
Pag. 111
Cazan de abur cu combustibil gaz (va utiliza ca i combustibil biogazul produs n fabric) de 2,2 MW i accesorii: co de fum, unitate de comand, echipamente de protecie i deservire Coloan/turn de rcire de 12 Gl capacitate minim, cu sistem de distribuire a cldurii, schimbtoare de cldur
La pornire si in funcie de necesitai, aburul va fi asigurat de doua cazane de abur de 2,7MW (V -2 din lista de echipamente) funcionnd pe, baz de combustibil de biomas. Prin aceast soluie alternativ se poate asigura necesarul de energie termic / pentru funcionarea fr ntreruperi a fabricii de bioetanol, chiar i n cazul n care unitatea nu poate asigura necesarul de biogaz pentru cazanul funcionnd pe baz de combustibil de biogaz.n fabric se va utiliza sistem de distribuire termica - care asigur distribuirea cantitii de cldur de 7,2 to abur - cu accesorii (V -4 din lista de echipamente)- pentru captarea surplusului de energie termic respective egalizarea necesarului.Procesul de rcire va fi asigurat de turnul, coloana de rcire (V -1 din lista de echipamente), aici va fi conectat hidroliza (asigurat de echipamentele II -4, II -8) i schimbtoare le de cldur a fermentatoarelor (asigurat de echipamentele 11-13, II-14, 11-15, II-16).La fel i n cazul motorului de gaz (III-9 din lista de echipamente) surplusul de energie termic degajat va fi utilizat prin instalaiile 111-3, 111-4, 111-5 din lista de echipamente pentru meninerea temperaturii unitilor de fermentare. Alimentarea cu ap potabil al unitii pentru consumul igienico sanitar se va realiza din reeaua de ap potabil existent a comunei Remetea construit conform unui proiect Solel Bone. Apa potabil se pompeaz din 8 puuri spate, se trateaz i este pompat n distribuiile din comunele Ditru i Remetea.Apa necesar procesului tehnologic, cat si pentru alimentarea hidranilor se va asigura din stratul freatic , prin puuri colectoare. Amplasamentul puurilor , debitele captate , capacitatea pompelor sisteme de distribuie ,se stabilete pe baza studiul hidrogeologic i avizului de gospodrire a apelor. Apa este utilizat la splarea cartofului i la umidificarea fainei obinute din mcinarea porumbului, grului, secarei sau orzoaicei, ca ap de alimentare la cazanele care produc abur tehnologic viu , instalaie de rcire , splare CIP, splare autovehicule , precum i ca ap potabil i igienico- sanitar pentru personal i ap de incendiu. Asigurarea energiei electrice necesare unitii de producie va fi realizat n dou modaliti: din reeaua naional de electricitate printr-un branament la postul de transformare de joas tensiune, dimensionarea acestuia va corespunde consumului energetic proiectat din surse proprii prin transformarea biogazului cu ajutorul motorului pe gaze (cu o capacitate minim de 500 kW) - generator biogaz - n energie electric cadrul Elementele de dimensionare, breviarele vor face parte din proiectul tehnic. Sursele de poluani pentru apa, in timpul exploatrii instalaiilor de producere bioetanol In industria fabricrii alcoolului etilic (alcool etilic din cereale) care in prezenta investiie va fi produs ca bioetanol pentru transport, principalii surse de poluani pentru ape reprezint: fazele de splarea si pregtirea cartofilor, reziduuri de la distilarea alcoolului, condensul de la rafinarea evaporatului, ape uzate de la dedurizarea apelor de alimentare de la centrala termic, splarea utilajelor, igienizarea ncperilor, ape uzate din consumul igienico-sanitar In privina caracteristicilor principale a apelor uzate se arat c aceste ape conin substane organice solide dizolvate, produse organice cu azot i fosfor si amidon fermentat sau produse ale acestuia. ncrcarea apelor uzate depinde de condiiile concrete de producie, de msurile care se iau pentru separarea fazelor solide, in procesul de folosire a borhotului pentru producerea biogazului, in faza de filtrare deshidratarea nmolului final Sursele de ape uzate: din activitile ce se desfoar pe amplasament sunt: ape uzate menajere provenite de la instalaiile igienico - sanitare ale obiectivului; splarea i igienizarea incintelor obiectivelor; ape uzate tehnologice din secii de producie:
Pag. 112
ap uzat de la splarea cartofilor care este tratat ntr-un decantor care reine impuritile provenite n special din pmnt depus pe tubercule de cartofi i este recirculat . ap uzat din procesul de fabricare bioetanolului si a biogazului, concret de la instalatia de deshidratare a nmolului, care separa faza solida (care se trimite pentru folosire in agricultura) si faza lichida care conine substane organice, azot, fosfor, urme de acid sulfuric i sulfuros . Fracia II , de baza de la coloanei de rectificare, fara coninut de alcool , si apa de splare CO2 : Ocazional vor fi eliminate ape uzate care a fost utilizat pentru splarea utilajelor sistem, CIP cu coninut redus de sod caustic ape uzate de la compartimente de deservire: centrala termic, centrala frig, ape uzate de la splarea autovehiculelor (dup ce au trecut prin separator de produse petroliere)
Calitatea apelor uzate generate tip menajere Ape uzate rezultate din centrala termica: Apele uzate rezultate de la centrala termic nu sunt ape poluate, intrnd n categoria apelor uzate oreneti, coninnd: suspensii provenite de la splarea filtrelor, clorur de sodiu de la instalaia de dedurizare ct i purja cazanelor (similare unor instalaii de aceeai capacitate). Apele uzate nu vor conine substane extractibile cu eter de petrol innd cont c centrala utilizeaz numai drept combustibil biogaz obinut n fabric i biomas (deeuri de lemne), ncrcarea noxelor nu va depi prevederile NTPA 002/2005 i i se vor evacua n canalizarea tehnologic cu urmtoarele ncrcri. Ape uzate rezultate din splare auto,: Apele uzate rezultate de la spltorul auto vor fi preepurate prin separator de nisip si de ulei si mpreun cu apele uzate din consumul igienico sanitar splri exterioare, si de la centrala termic se vor evacua in canalizarea interna si evacuate in staie de epurare Remetea, concentraia noxelor ncadrndu-se sub prevederile NTPA 002/2005
Apele uzate tehnologice generate Ape uzate rezultate la deshidratarea nmolului: Apa uzat provine din instalaiile producere a bioetanolului si a biogazului (unde a fost introdus borhotul si dejeciile de animale) dup deshidratarea nmolului fermentat si care conine substane organice, azot, fosfor, Fracia II (de baza de la coloanei de rectificare, fara coninut de alcool): Compoziia acestor ape uzate conform buletinului de analiza anexat documentaiei: etanol 0,00%, acid acetic 0,535 mg/l, izoamyl alcool 0,18 mg/l, aldehida acetica 0,26 mg/l, acetat de etil 1,18 mg/l, total volatile 1,95 mg/l, material uscat 1,89 mg/l Coninutul subsubstanelor organice; NH4 + 7 mg/l, N2 organic 11 mg/l, P 2,4 mg/l, COD 97 mg/l, BOD 17 mg/l, Ape uzate rezultate la splarea cartofilor: ap uzat de la splarea cartofilor care este tratat ntr-un decantor i este recirculat care reine impuritile provenite n special din pmnt depus pe tubercule de cartofi Ape uzate rezultate la splarea instalaiilor tehnologice sistem Cip: ap uzat, care conine urme de soluii tehnologice, hidroxid de sodiu urme de acid sulfuric si acid sulfuros
Instalaii de preepurare a apelor uzate tehnologice . Menionam ca procesul de metanizare , de obinere a biogazului aplicat in unitate, insai poate fi considerat ca un proces de epurare biologica a apelor uzate rezultate cu coninut important de substane organice biodegradabile . Condiiile concrete de conducere a procesului tehnologic poate asigura transformare substanelor biodegradabile in biogaz - randamentul procesului fiind aproximat dup literatura de specialitate la 85-90 % Evacuarea apelor uzate tehnologice, asimilabile cu cele menajer, prin instalaiile de colectare ape uzate al seciilor, dup o parial epurare mecanic la locul de generare n anumite cazuri, sunt colectate in incinta unitatii pt a fi evacuate in staia de epurare a comunei Remetea. Apele uzate rezultate din procesul de fabricare a bioetanolului si dup procesul de obinere a biogazului este supus unei operaii de deshidratare , fluidul rezultat poate conine incarcari organice si suspensii peste valorile maxime admise prin Normativul NTPA 002/2005, in funcie de conducerea proceselor tehnologice de eficienta procesului de metanizare .Beneficiarul si proiectantul care au vizitat unitati speciale de producere a bioetanolului susin ca valorile maxime a parametrilor apelor uzate nainte de
Pag. 113
evacuare se va ncadra in limite legale . In cazul ca Incarcarea maxima a noxelor coninute in apele uzate in vor depi valorile maxime prevzute in Normativul NTPA 002/2005 , in faza urmtoare a proiectrii se vor adapta soluii pt respectarea condiiilor de evacuare a apelor uzate in canalizarea localitii si innd contprevederile NTPA 005/2005 si de contractul ncheiat cu operatorul staiei de epurare (prin proces de preepurare n incinta unitii a apelor uzate tehnologice. Unitatea are obligaia: s respecte parametrii de emisie a apelor uzate evacuate n canalizarea public, s se ncadreze n valorile maxime stabilitate prin contractul ncheiat cu operatorul acestui sistem de canalizare i s nu depeasc valorile prescrise prin HG 188/2002 modificat si complectat prin HG 352/2005 respectiv Normativul NTPA 002/2005 la toi parametrii impui i anume: Apele pluviale de pe acoperiul cldirii, fr posibiliti de poluare vor fi colectate prin intermediul rigolelor i gurilor de scurgere i sunt evacuate prin reeaua interioar de ap pluvial n canalizarea pluvial a fabricii, fiind evacuate n canalizarea pluvial a zonei n evacuate apoi in rul Mures in baza Avizului de Gospodrire a apelor emis de Direcia Apelor Mures. Parametrii de evacuare se ncadreaz n valorile limit de descrcare prevzute prin HG 188/2002, modificat si completat prin HG 352/2005 respectiv NTPA 001/2005. Unitatea are obligaia de a respecta prevederile HG 351/2005 privind reducerea evacurilor de produse prioritar sau prioritar periculoase in ape de suprafaa sau sol. n cazul realizrii unei parcri pentru autovehicule transport produse finite n cadrul incintei dotarea acesteia cu un separator de produse petroliere este obligatorie. Statii si instalaii de epurare sau preepurare prevazute . Apele uzate rezultate la spltorul de cartofi vor fi preepurate prin: decantare , si parial recirculate reutilizate la splarea cartofilor Apele uzate tehnologice vor fi preepurate in incinta unitatii in cazul ca vor incadra in valorile maxime admise prin contractul incheiat cu operatorul statiei de epurare si prevederile NTPA 002/2005 i. Apele uzate rezultate la spltorul de autovehicule vor fi preepurate prin: separator de ulei Apele pluviale rezultate din zona parcri auto si platforme vor fi preepurate intr-un separator de hidrocarburi produse petroliere cu capacitate de 10 l/sec , apoi evacuate in santul marginal a drumului de cmp se unde se evacueaz in rul Mures
Masuri de diminuare a impactului n perioada de construcie Impactul specific activitilor de construcii poate fi generat pe urmtoarele ci: mediul acvatic poate fi afectat prin antrenarea de ctre apele de precipitaii a pmntului, nisipului i a altor materiale de construcii; pot apare pe luciul apei depuneri de praf i pulberi rezultate din manevrarea materialelor de construcii sau doar din traficul utilajelor de construcii; aceste fenomene pot conduce la creterea turbiditii, provocnd scderea intensitii fotosintezei; acoperirea; parial a patului albiei cu pietri i nisip, proces care, mai ales n cazul ecosistemelor acvatice este foarte periculos, prin suprimarea sau reducerea organismelor benefice; impurificarea organic poate proveni din amenajarea incorect a organizrii de antier, resturi alimentare, ape uzate fecaloid - menajere etc; acest fapt conduce la reducerea concentraiei oxigenului dizolvat cu efecte negative asupra faunei, florei i calitii apei; Impurificarea toxic cu produse petroliere, metale sau solveni are efecte nocive asupra vieii acvatice, prin reducerea diversitii biologice, reducerea cantitativ a organismelor vegetale i animale; posibila formare a unei pelicule de produse petroliere la suprafaa apei are efecte asupra condiiilor de oxigenare a apei i de respiraie a organismelor acvatice.
Apele subterane pot fi influenate, de asemenea, de activitile de construcii i terasamente ce se vor desfura prin pierderile de materiale i substane cu potenial poluant: carburani, ape menajere, deversri accidentale, fose de colectare a apelor uzate.
Pag. 114
Pentru evitarea acestor se impun luarea unor msuri i anume: manipularea combustibililor astfel nct s se evite scprile i mprtierea acestora pe sol; manipularea materialelor, a pmntului i a altor substane folosite astfel nct s se evite dizolvarea i antrenarea lor de ctre apele de precipitaii;
n perioada de exploatare colectarea i preepurare apelor uzate rezultate din unitate in conformitate cu prescripiile tehnologice, respectarea normelor de evacuare stabilite prin Avizul de gospodrire a apelor si contract cu operatorul serviciului de canalizare publica si staia de epurare proceselor tehnologice de producie si evitarea deversrilor de substane chimice sau materiale pe sol sau in canalizare inspectarea periodica a instalaiilor in vederea evitrii accidentelor si avariilor de utilaj Se interzice orice evacuare de ape uzate in apele de suprafaa sau evacuarea in sol a apei uzate neepurate.
Surse de poluare pentru aer in timpul exploatarii instalatiilor de bioetanol Sursele de poluani pentru aer, in timpul exploatrii instalaiilor de producere bioetanol din analiza documentaiei tehnice rezult c principalele sursele de emisie a poluanilor n atmosfer n urma activitii desfurate sunt: Gaze de ardere rezultate de la centrala termic a unitii; Gazele cu coninut de bioxid de carbon, rezultate din fermentarea plmezii ; Emisii de praf de la instalaia de desprfuire de la fabrica de mal; Gaze de eapament de la mijloace de transport; Metanul care va rezulta din procese anaerobe ale instalaiei de preepurare a apelor uzate dup realizarea acesteia Mirosuri in cazul deranjamentelor tehnologice
Literatura de specialitate arat c n industria fabricrii alcoolului etilic (alcool etilic din cereale) care in prezenta investiie va fi produs ca bioetanol pentru transport, principalii surse de poluani pentru ape reprezint: fazele de splarea si pregtirea cartofilor, reziduuri de la distilarea alcoolului, condensul de la rafinarea evaporatului, ape uzate de la dedurizarea apelor de alimentare de la centrala termic, splarea utilajelor, igienizarea ncperilor, ape uzate din consumul igienico-sanitar In privina caracteristicilor principale a apelor uzate se arat c aceste ape conin substane organice solide dizolvate, produse organice cu azot i fosfor si amidon fermentat sau produse ale acestuia. ncrcarea apelor uzate depinde de condiiile concrete de producie, de msurile care se iau pentru separarea fazelor solide, in procesul de folosire a borhotului pentru producerea biogazului, in faza de filtrare deshidratarea nmolului final Evaluarea emisiilor de substane poluante la sursele fixe si mobile enumerate mai sus s-a realizat prin: utilizarea datelor puse la dispoziie de ctre proiectant; pe baza factorilor specifici de emisie recomandai de documentaia A.P. 42 Factori de emisie elaborat de EPA n octombrie 1996 ; prin calculul estimativ al debitelor masice (pe baza factorilor de emisie) i al concentraiilor de poluani (pe baza debitelor masice calculai i al debitului de efluent evacuat la surs); prin raportarea valorilor concentraiilor calculate la limit stabilit prin reglementrile de mediu n vigoare: Ordin nr. 462/1993 al MAPPM i Ordin nr. 756/1997 al MAPPM.
Pag. 115
Dotarea centralei termice Un cazan de abur pentru combustibil biomasa cu putere termica de 2,7 MW cu accesorii: co de fum, instalaie de ncrcare, unitate de comand, echipamente de protecie i deservire 1 cazan de abur cu combustibil biomasa la pornire si de rezerva de 2,7 MW i accesorii: co de fum, unitate de comand, echipamente de protecie i deservire Motor pe gaze (va utiliza ca i combustibil biogazul produs n fabric) - cu o capacitate minim de 500 kW- instalat n container, prevzut cu radiator, schimbtor de cldur pentru gaze eapament, co de evacuare, amortizor de sunete, sistemele de siguran i de conectare, sistem PSI i de siguran. Acesta va asigura o parte din energia electric necesar n fabric Coloan/turn de rcire de 12 Gl capacitate minim, cu sistem de distribuire a cldurii, schimbtoare de cldur
La pornire si in funcie de necesitai, aburul va fi asigurat de un cazan de abur de 2,2MW (V -2 din lista de echipamente) funcionnd pe, baz de combustibil de biomas. Emisii maxime de poluani rezultate (la funcionare simultana a celor doua cazane biogaz in regim normal de lucru Comparnd valorile emisiilor calculate si prezentate cu cele prevzute prin Ordinul nr. 462/1993 al Ministerului Apelor Pdurilor i Proteciei Mediului, valorile maxime sunt respectate (concentraia tuturor poluanilor analizat situndu-se sub pragul de alert, care reprezint 70% din pragul de intervenie (valoarea limit a emisiilor n conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM nr. 756/1997). Din seciile de producere a bioetanolului nu sunt emisii puternice de noxe n aer, innd cont de specificul tehnologiilor de producie utilizate de desfurarea procesului n instalaii nchise i nu n ultimul rnd de curirea i igienizarea permanenta a utilajelor i a instalaiilor, tot n sistem CIP. Pentru studiul si calcularea emisiilor de noxe in aer in primul rnd trebuie folosite factorii de emisie stabilit Corinair 95, iar in cazul cnd nu exista date se aplica Metodologia US EPA APE 42. (OUG nr 196/2005) Calculul emisiilor de noxe din procesul tehnologic de fabricare a etanolului din cereale (alcool) s- a realizat folosind metoda US EPA AP 42. Din procesul tehnologic rezult: In faza 1 al procesului tehnologic rezulta emisii de pulberi PM Factor emisie PM in procesul de manipulare a seminelor 1,5 kg/to semine, ar la mcinare transport este de 2,5 kg/t fara, adic in total cca 4 kg/to cereale manevrate si pregtite (Metodologia US EPA AP 42), cnd nu sunt dotri cu sisteme de depoluare Instalatia se depoluare se proiecteaz ca emisiile de noxe PM (ca pierderea de cereale manevrate) sa nu depeasc max. 0,12 % - care reprezint un debit de 6 kg/h. Praful este reinut in filtre incat emisiile de noxe in aer se va ncadra in normele legale adic concentraia acestuia nu va depii cele admise prin Ordin MAPPM nr. 492/1998, care specific, la debitul masic > 0,5 kg/h, emisiile de pulberi la toate categoriile de substane poluante, nu trebuie s depeasc 50- mg/mc, la o dimensiune a diametrului mediu a particulelor dp < 5 micron. Praful de cereale se reintroduce in procesul tehnologic Procesul de zaharificare 3.02.010.-06 .In timpul zaharificrii, sub aciunea amilazelor, amidonul se transforma in aproximativ 80 % maltoza si 20 % dextrina, si o parte din subtante proteice se hidrolizeaz transformndu-se in albumoze, peptone si chiar aminoacizi, substane necesare nmulirii drojdiei. Este stabilit ca procesul decurge optim la un pH de 4.6 si temperatura de 85 grade C. Emisii de proces din aceasta faza tehnologica reprezint emisii de COV, fiind compuse din CO, CO2,NOx, SO2 si VOCs, si depind de materii prime utilizate. Emisii VOC din proces sub forma de COV este specificat in total pentru toate fazele tehnologice. Procesul de fermentare 3.02.010.-14 .In timpul fermentrii continua nmulirea drojdiei, coninutul de azot solubil scade, la fel si cel proteic, fata de azot total. La fermentarea normala principala scderea extractului este de circa
Pag. 116
1% /ora, din 1 l plmada formndu-se circa 4,43 g alcool si se degaja 2,1 l CO2 degajndu-se 1,13 Kcal: In timpul fermentaiei se zaharifica si apoi fermenteaz si amidonul insolubil din plmada., amidonul rezidual in plmezi atinge 1,5 -2 % din azot total. Este important urmrirea si meninerea parametrilor optimi ai procesului, necesarul de enzime specifice, pH-ul si temperatura plmezii In aceasta faza are loc degajarea puternica a dioxidului de carbon, care ia natere n procesul de fermentare prin transformarea amidonului in alcool etilic, astfel C6H12O6 = 2 CO2+2 CH3CH2OH, din 180 kg de C6H12O6 v va rezulta 88 kg CO2 care se elimina din proces, asa cum este prezentat in schema emisiile fiind reprezentate de CO2 si etanol. La producia preconizata va rezulta o cantitate de CO2 de 1320 kg/h, 31,6 to/zi 16.178 mc/zi eliminat in atmosfera. Conform metrologiei US EPA AP 42 in procesul de fermentare pe langa formarea alcoolului etilic se formeaz acetat de etil si alcool izoamilic Gazele rezultate din procesul de fermentare, care conine in principal CO2, vapori de ap, cantiti reduse de alcool si compui volatili ai hidrocarburilor (VOCs) sunt colectate si trimise in coloana de splare in contracurent cu apa rece. In aceasta operaie se retine etanolul, hidrocarburile volatile (in cea mai mare parte care sunt responsabile de unele mirosuri olfactive). Apa de splare este reintrodusa in procesul tehnologic. Gazele splate sunt evacuate in atmosfera printr-un cos metalic de 10 m. Din schema prezentata mai sus se observa ca din aceasta faza tehnologica emisiile de noxe reprezint numai dioxidul de carbon, care se evacueaz in atmosfera. Acest gaz fiind valoros poate fi utilizat industrial, in industria alimentara, etc, care in viitor va fi parial sau total valorificat. Pentru dioxidul de carbon nu sunt limite de emisii impuse Procesul de distilare 3.02.010.-15. In plmezile de fermentaie concentraia in alcoolul etilic este de 8.11 %, Prin distilare alcoolul etilic si toate produsele volatile in plmada trec in distilat care se cunoate sub denumirea de spirt o brut. Temperatura de fierbere a alcoolului etilic la presiunea normala este de 78,3 C, rezulta deci ca soluiile de o alcool apa fierb la temperaturi cuprinse intre 78,3 si 100 C, cu ct concentraia in alcool na plmezii este mai mare, cu att vaporii vor fi mai concentrai in alcool. Procesul de distilare se desfasoara in aparatul de distilare cu doua coloane, in prima coloana este de plmada, iar a doua consta in doua pari coloana de mbogire in spirt si coloana de epuizare. Plmada fermenta intra mai nti in deflegmator, trece in coloana de distilare si apoi in separator de picturi de plmada, ajunge in coloana a doua unde vaporii de alcool apa trece prin deflegmator si merg spre condensator. La distilare din procesul tehnologic rezulta uleiul de fuzel, care reprezint un amestec de etanol, apa, izomerii alcoolului amilic, rezultat in urma rectificrii, alturi de alcooli superiori se gsesc cantiti mici de esteri ai acestor acizi organici volatili si furfurol, aceasta fracie se colecteaz separat si se valorifica ca atare utiliznd drept solveni. Datorita unor component VOCs produsul are un miros ptrunztor si in timpul funcionarii normale a procesului tehnologic nu ajunge in aer sau in ape reziduale procesul tehnologic va dispune de elemente de automatizare corespunztoare in vederea sesizrii unor deranjamente in acest sens si evitarea ptrunderii acestui ulei in canalizare. Produsul se descompune la temperaturi peste valorile temperaturii ambiante, producnd mirosuri caracteristice, care va fi asigurat prin dotri corespunztoare (dotri cu sisteme de rcire) Din cele prezentate mai sus rezulta ca procesul tehnologic este in sistem nchis, circuitul materiilor prime si, intermediare a bine organizat a conceput pentru a opri pierderile de materii prime, lichide tehnologice sau produse finite si intermediare si implicit ptrunderea acestora in apa aer sau sol pe de o parte pentru evitarea pierderilor, pe de alta parte din punct de vedere a proteciei mediului. Este de menionat concepia unitara privind recuperarea in grad foarte nalt a cldurii in diferite faze tehnologice si reutilizarea acestuia, la fel si gradul nalt de valorificare a materiilor prime si a deeurilor tehnologice. In concluzie se poate arata ca principalii poluani care se evacueaz in aer din procesele umidotermice de fabricare a bioetanolului din cereale, (in special din fazele de fermentare, distilare) langa emisia de bioxid de carbon reprezint: Emisii de etanol, i compuii organici volatili VOC s, NMVOC reprezentat de acetat de etil, alcool izoamilic, alcool izobutilic. Mai poate exista emisii neimportante tehnologice de CO, NOx SO2, H2S Dup Metodologia Corinair 95 (OUG 196/2005) precizeaz pentru emisii de hidrocarburi gazoase sub forma de COV - este stabilit ca factor de emisie NMVOC -400 gr/hl, adic 4 kg/mc alcool produs Aceasta reprezint emisii de noxe in aer sub forma de COV de 6,94 kg/h,-1,92 gr/sec.
Pag. 117
Componenii specificai mai sus ale amestecului de COV emise din fazele tehnologice de fabricare a etanolului i provoac poluarea aerului prin mirosul lor specific. Conform prevederilor anexei nr.1. a Ordinului MAPPM nr. 462/1993 dintre substanele organice emise sub forme de vapori enumerate mai sus numai pentru aldehida acetic este prevzut valoare limit preventiv de emisie i anume: concentraia: 20 mg/m3; debitul masic: 0,01 kg/h.
Compoziia exacta (pentru tehnologia produsa utiliznd ca materii prime amestec de cartofi si cereale) se va determina prin analize chimice de laboratoare atestate, iar concentraia obinuta se va compara cu cele maxime stabilite prin Ordinul MMPA nr 492/1993, ncadrndu-se in aceste valori maxime admise Emisii de noxe de la producerea biogazului .n urma procesului de producie a bioetanolului din cartofi i diferite o cereale rezult biomas constnd din borhot la temperatura de 95 C, care reprezint o resurs de energie regenerabil din care se poate produce biogaz. Acest fapt va fi valorificat n cadrul noi investiii n sensul c borhotul va fi utilizat ca materie prim pentru producerea biogazului, care va asigura o parte din energia electric i termic utilizat n procesul de producie a bioetanolului. Energia astfel produs din sursa regenerabil va fi utilizat de SC TECHNICAL TRADE SRL exclusiv n activitatea proprie. Proiectul propune o utilizare complexa a borhotului rezultat si anume: prin amestecarea cu dejecii animale (must de blegar)ce se aduga zilnic , va rezulta un substrat i ce urmeaz a fi procesat prin fermentarea anaeroba metanogena in vederea obinerii de biogaz si un produs fermentat srcit in materie organica si care poate constitui un foarte bun fertilizant agricol. Considernd concentraia de alcool al plamadei fermentat de 8-10% va rezulta un borhot, care amestecat cu mustul de blegar, naintea intrrii in procesul de fermentare pentru obinerea de biogaz va avea in compoziie substana uscata de circa 7-8 %, cu un coninut de cca 90 % substane organice biodegradabile. In cazul fermentrii metanogene se poate considera dup sistemul de flux orizontal, pe un grad de epuizare a substanei organice biodegradabile de 85- 90 %. Biogazul va fi integral utilizat in fabrica, in centrala termica, motorul de gaz sau fclia de ardere pentru a oprii emisia gazului in atmosfera In capitolul anterior s-a prezentat emisiile de noxe in aer ca urmare arderii biogazului in CT, sau fclie si se arata ca, concentraiile noxelor rezultate si emise in aer se ncadreaz in valorile maxime stabilite prin Ordinul MAPPM Nr 462/1993 Principala surs de poluare pentru aer din aceste instalaii reprezint noxele rezultate cu ocazia deranjamentelor tehnologice, cnd descompunerea substanelor organice coninute borhot se acumuleaz fara prelucrare coninuta sau inuta la temperaturi mai ridicata cnd substanele organice ncep sa se descompun prin fermentarea anaerob i aerob rspndind mirosuri olfactive ct si alte gaze toxice periculoase. Aceste situaii de deranjament trebuie evitat, borhotul inut la temperaturi corespunztoare si prelucrat coninu. Emisiile de gaze de la instalaia de produs biogaz este periculos datorita coninutului de CO2, CH4 si H2S, care acumulat in ncperi, canale poate produce explozii sau incendii sau intoxicaii acute pentru personal Totodata instalatia trebuie verificat dup un program stabilit depistnd orice pierdere de gaz, care pe langa ca este periculos, are un miros deosebit. n cadrul instalaiei de fermentare a borhotului si a adausurilor tehnologice pentru obinerea biogazului si a nmolului deshidratat pentru a fi utilizat drept ingrasamant pentru agricultura realizat prin metoda anaerob, n aceast situaie emisiile de noxe i mirosuri nu sunt neglijabile, n cazul neasigurrii funcionrii la parametrii proiectai, pot fi evacuate n atmosfer urmtoarele poluani a cror valoare olfactiv (VO) prezint valori ridicate: hidrogenul sulfurat, degaj un miros de ou stricat foarte puternic; mercaptani (metilmercaptan, etilmercaptan) elibereaz un miros de varz stricat; amoniacul prezint un miros neptor; aminele (metilamina, dimetilaldehid)- prezint un miros de pete foarte pronunat; acizi organici: acid acetic, acid butiric, acid valeric cu miros puternic i neptor; aldehid butiric cu miros rnced; aldehid izovaleric cu miros neplcut de mr stricat.
Pag. 118
Valoarea olfactiv (VO) reprezint raportul dintre tensiunea de vapori saturai a unei substane i concentraia limit de percepere, se utilizeaz ca unitate de msur pentru aprecierea cantitiv a mirosului.
Principala surs de poluare pentru aer din aceste instalaii reprezint noxele rezultate cu ocazia deranjamentelor tehnologice, cnd descompunerea substanelor organice coninute borhot se acumuleaz fara prelucrare coninuta sau inuta la temperaturi mai ridicata cnd substanele organice ncep sa se descompun prin fermentarea anaerob i aerob rspndind mirosuri olfactive ct si alte gaze toxice periculoase. Aceste situaii de deranjament trebuie evitat, borhotul inut la temperaturi corespunztoare si prelucrat coninu. In vederea reinerii poluanilor la locurile de generare si reducerea emisiilor de noxe in aer proiectantul a prevzut masuri dotri corespunztoare in vederea proteciei factorului mediu aer astfel se menioneaz : Instalaii etane la manevrare si pregtire cereale filtre pentru reinerea prafului generat care este reintrodus in ciclu de fabricaie Instalaii etane si automatizate a fluxurilor tehnologice de producie pentru bioetanol Bioxidul de carbon se elimina in aer de coloanele de fermentare, dup splare cu apa in coloane de splare Instalaii bine etanate pe linia producerii biogazului, evitnd scpri de metan si apariia unor mirosuri olfactive si persistente, arderea eficienta a biogazului produs in centrala termica dotata cu cazane automatizate privind conducerea arderii, a cror emisii de noxe in aer se ncadreaz in normele legale. Cazanele dispun de couri de dispersie calculate conform normelor tehnice in vigoare Existenta flcrii de veghe pentru arderea biogazului suplimentar la temperatura cuprinsa intre 8001250 oC Emisiile de noxe de la mijloacele de transport se vor ncadra in normele legale, fiind verificate si inspectate periodic In incinta drumurile si platformele vor fi betonate, si curatate, in timpul anotimpului secetos se vor stropii cu apa pentru reducerea emisiilor de particule.
Prognoza poluarii aeului in timpul fazei de executie Impactul asupra aerului poate fi generat de utilajele de construcii folosite pentru transportul i punerea in oper a materialelor necesare realizrii lucrrilor de amenajare i construcii. n afara emisiilor de gaze de ardere mai poate apare praf ridicat prin trecerea acestor utilaje sau n urma operaiilor de excavare - spare sau de preparare i punere n oper a materialelor de construcii. Toate aceste operaii se realizeaz ns pe termen scurt, astfel c impactul generat nu va avea consecine negative semnificative. Principalii impurificatori care pot apare sunt: emisii de oxizi de azot; studii i modelri realizate pentru lucrri similare au pus n eviden faptul c valorile maxime ale concentraiilor pentru 30 minute se ating la distanta de 100 m de locul de desfurarea a lucrrii; volumul relativ redus al, lucrrilor, perioada scurt n care se vor realiza conduc la concluzia c impactul va fi redus, n limite admisibile; innd cont de amploarea relativ redus a lucrrilor de construcii, concentraiile maxime pe 30 minute ale oxizilor de sulf, carbon i pentru particule n suspensie se situeaz sub valorile limit CMA, n orice situaie de desfurare a operaiilor de execuie a lucrrilor; Impactul produs asupra aerului n perioada de execuie este negativ i redus i se datoreaz polurii atmosferei prin gazele de ardere de la motoarele utilajelor terasiere precum i prin pulberile produse prin circulaia vehiculelor utilizate de constructor.
Prognoza impactului in faza de exploatare Emisiile de noxe de la cazanele utiliznd lemne de foc sau biomasa lemnoasa: Concentraiile maxime de noxe evacuate prin gazele de ardere nu vor depi valorile limit preventive de emisie stabilite prin Ordinele nr.462/1993 i nr.756/1997 emise de Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, anexa
Pag. 119
nr.2, i anume: pulberi 70 mg/mcN, monoxid de carbon (CO): 175 mg/mcN, oxizi de azot 350 mg/mcN la un coninut de 6 % volum oxigen al efluentului gazos. Este interzis folosirea deeurilor de cauciuc, a maselor plastice i a lemnelor de foc acoperite cu produse sintetice sau tratate cu produse de conservare, drept combustibil pentru nclzit. Emisiile de noxe de la cazanele utiliznd biogaz sau gaze naturale; Concentraiile maxime de noxe evacuate prin gazele de ardere nu vor depi valorile limit preventive de emisie stabilite prin Ordinele nr.462/1993 i nr.756/1997 emise de Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului, anexa nr.2, i anume: pulberi 3,5 mg/mcN, monoxid de carbon (CO): 70 mg/mcN, oxizi de azot 245 mg/mcN la un coninut de 3 % volum oxigen al efluentului gazos. Emisiile sub form de pulberi rezultate din ntreaga activitate desfurat pe amplasament nu trebuie s depeasc 50 mg/mc la un debit masic de 0,5 kg/h, la o dimensiune a diametrului mediu al particulelor (dp) 5 nm. Substanele organice emise sub form de gaze, vapori sau pulberi datorate atelierului de vopsitorie, trebuie s se ncadreze, conform Ordinului nr.462/1993 n limitele unui debit masic de 0,1 kg/h substan la o concentraie de emisie < 20 mg/mc. Pe tot timpul funcionarii unitii se va asigura funcionarea fcliei de gaze, pentru prentmpina emiterea in aer a unor compuii organici periculoi sau toxici - temperatura de ardere fiind intre 8001250 oC Este interzis sesizarea olfactiv la limita incintei obiectivului a mirosurilor dezagreabile i persistente. Sesizarea acestora indic depirea CMA- urilor substanelor organice rezultate din procesul de fabricare a berii. Emisiile de noxe a gazelor de eapament de la autovehicule va trebui sa se ncadreze n prevederile STAS 11.359/1979 respectiv O.M.T. 537/1997, pentru autovehicule importate de la 1998, precum i n prevederile Ordinului Ministerului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului nr. 462/1993, Anexa 1 (concentraii de cadmiu i plumb). Concentraiile de noxe n aerul zonei la nivel de imisie trebuie s se ncadreze sub valorile limit prevzute prin Ordinul nr. 592/2002 i STAS 12574/1987.
In vederea prognozarii calitatii aerului in zona unitatii s-a ntocmit studiul de disprsie a noxelor in condiiile atmosferice specifice zonei, lund in considerare debitul noxelor emise, caracteristicile sursei, condiii concrete meteorologice, viteza vntului, starea atmosferei, prezentat de roza vntului, timpi de mediere luate in considerare, orare, anuale, prezentat in planurile de dispersie anexate. Din studiul de dispersie a gazelor rezultate din unitate , ce se evacueaza in atmosfera rezulta ca concentratiile la nivel de imisii la diferite timpuri de mediere se incadreaza in valorile legale , incat nu reprezinta o sursa de poluare in zona. Dispersia noxelor in aer este foarte buna datorita curentilor de aer existente . Mentionam ca potrivit celor aratate la capitolul 1 cazanul pe biomasa va functiona numai la punere in functiune si in caz de deranjamente. In perioada de exploatare rezulta urmatoarele tipuri de deseuri Reziduurile solide colectate de la instalaiile de pregtire pentru cereale, ca mcinare cernere ct sisteme de depoluare a acestora vor fi colectate in conteinere etane i reintroduse in procesul tehnologic. Reziduurile solide colectate prin site si grtare de la diferite faze ale procesului tehnologic de producie sunt evacuate n containere etane i reintroduse in procesul tehnologic de fabricare a biogazului. Nisipul rezultat din deznisipator (de la spltorul de cartofi si autovehicule este transportat i utilizat ca material de umplutur sau la lucrri de construcii, n funcie de necesiti. Grsimile colectate n cminul de colectare grsimi se vidanjeaz i se va fi preluat de unitati atestate, care vor transporta pentru incinerare sau reutilizare. Nmolul rezultat, din instatia de preepurare proprie a apelor uzate tehnologice va fi reintrodus in ciclul de producere biogaz
Pag. 120
Nmolul rezultat din instalaia de deshidratare fabricare biogaz avnd, in cantitate de 45-50 to/zi, cu o umiditate de 25-30 %, va fi utilizat ca ingrasamant bio.
n mod curent, nmolurile provenite din staiile de epurare aferente localitilor din mediul rural, si cel din procesul de fabricare etanol din cereale nu conin metale grele sau alte substane nocive pentru mediu i sntatea oamenilor, astfel nct ele sunt acceptate ca ngrmnt agricol sau pentru mbuntirea terenurilor silvice degradate. Pentru a putea fi utilizate n agricultur, nmolurile reinute i prelucrate n instalaiile de epurare a apelor uzate din mediul rural, trebuie s respecte prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 49/14 ianuarie 2004. Aceste norme tehnice au ca scop valorificarea potenialului agrochimic al nmolurilor provenite din instalaiile de epurare, prevenirea i reducerea efectelor nocive asupra solurilor, apelor, vegetaiei, animalelor i omului, astfel nct s se asigure utilizarea corect a acestora. Deseurile vor fi colectate depozitate si valorificate conform reglementarilor legale Surse de poluani pentru sol subsol si ape freatice Aa cum rezult din capitolele precedente, poluarea solului poate fi generat de urmtoarele activiti sau substane, in perioada de realizare a lucrrilor scprile accidentale de produse petroliere de la utilajele de construcie; sau produse chimice utilizate, sau a celor din fluxul tehnologic de producie sau in timpul manipulrii acestora pot sa ajung n contact cu solul; Nerespectarea indicaiilor de depozitare, manevrare sau utilizare a produselor chimice periculoase, nsi a produsului finit bioetanol care este un lichid foarte inflamabil. Produsele chimice vor fi gestionate conform fiselor tehnice de securitate a acestora si instruciunilor specifice interne stabilite de conducerea unitii. Se va da o mare atenie supravegherii depozitarii si transportului produselor finite si produselor auxiliare respectnd legislaia specifica pentru transportul produselor periculoase si toxice, evitnd orice eveniment care sa genereze incendii explozii sau deversri de produse chimice pe sol sau ape depozitarea direct pe sol a unor deeuri rezultate din activitile desfurate pe platformele productive este interzis nu se permite depozitarea direct pe sol a materialelor de construcii; nu este permis splarea agregatelor, utilajelor de construcii sau a altor substane de ctre apele de precipitaii poate constitui o alta sursa de poluare a solului sau a apelor subterane.
Ca urmare o atenie special trebuie acordat depozitrii materialelor de construcie: agregate, ciment, armturi, construcii metalice, noroi de forare, materiale pentru finisaje, echipamente electrice etc.Depozitarea acestora direct n atmosfera sub aciunea factorilor externi poate favoriza degradarea lor i antrenarea de ctre vnt sau de apele de ploaie, conducnd astfel la afectarea solului. Se impune, de asemenea, ca platformele de lucru, de pregtire a betoanelor, alte datri necesare perioadei de execuie, s fie cu atenie pregtite pentru a nu afecta solul, subsolul si apele freatice. n acest caz, se recomanda ndeprtarea imediata a stratului de pmnt infestat si depozitarea lui n containere pn la incinerare sau depoluare. Pulberile rezultate n procesele de excavare, ncrcare, transport, descrcare a pmntului pentru lucrrile de terasamente, sedimentate gravitaional pe sol, nu trebuie considerate ageni poluani. Probleme pot ridica asocierea acestora cu alte substane poluante prezente n aerul atmosferic n acea perioad, n cantiti mari. Pulberile fine rezultate la manevrarea utilajelor de construcii ar putea intra n aceast categorie. Suprafeele de sol pe care se realizeaz o depunere de 100 - 200 g/m/an pot fi afectate de modificri ale pH-ului precum i susceptibile de modificri structurale. Din punct de vedere al polurii solului, depirile CMA n aer ale particulelor n suspensie nu ridic probleme, atta timp ct acestea sunt generate la manevrarea volumelor de pmnt. In perioada de funcionare .Nerespectarea procesului tehnologic de producie, transportul depozitarea, manevrarea materialelor a produselor chimice in special a produselor chimice periculoase poate genera, accidente incendii sau
Pag. 121
explozii, cu consecine deosebit de grave att asupra instalaiei, a personalului unitii ct si poluarea factorilor de mediu de aceea, unitatea va funciona pe baza autorizaiilor si avizelor emise de organe legale, autorizaie pentru situaii de urgenta, plan de prevenire a polurilor accidentale, sau daca unitatea intra sub incidenta HGR 804/2007, privind pericole de accidente majore in care sunt implicate produse chimice, va ntocmi si aplica prevederile acestei reglementari . Scprile accidentale de produse petroliere de la utilajele de transport sau produse chimice utilizate, sau a celor din fluxul tehnologic de producie sau in timpul manipulrii acestora pot sa ajung n contact cu solul, producnd deeuri periculoase; Nerespectarea indicaiilor de depozitare manevrare sau utilizare a produselor chimice periculoase, nsi a produsului finit bioetanol care este un lichid foarte inflamabil. Produsele chimice vor fi gestionate conform fiselor tehnice de securitate a acestora si instruciunilor specifice interne stabilite de conducerea unitii. Se va da o mare atenie supravegherii depozitarii si transportului produselor finite si produselor auxiliare respectnd legislaia specifica pentru transportul produselor periculoase si toxice, evitnd orice eveniment care sa genereze incendii explozii sau deversri de produse chimice pe sol sau ape. Deversarea apelor uzate neepurate sau epurate necorespunztor in canalizarea menajera sau pe sol poate conduce la poluarea solului sau apelor subterane. innd cont de faptul ca nmolul deshidratat este utilizat in agricultura, se vor respecta prevederile pentru utilizarea nmolului in agricultura pentru fertilizare in conformitate cui prevederile Ordinului M.A.P.P.M. nr. 49/14 ianuarie 2004. (descris detailat la capitolul deeuri) evitnd poluarea solurilor si degradarea acestora. Colectarea, depozitarea temporara a deeurilor in conformitate cu prevederile legale, valorificarea sau eliminarea in condiiile legii, ct si a ambalajelor, evitnd imprastiere, degradarea lor in incinta care ar putea duce la poluarea solului a apelor sau rspndii mirosuri olfactive si persistente Biodiversitate .n faza de execuie, stratul fertil rezultat se va depozita selectiv pentru reutilizare, n aceast perioad se va nregistra un impact uor negativ, n ultima faz de execuie a lucrrilor se vor amenaja spaiile verzi prin utilizarea pmntului vegetal i plantri de arbuti i arbori ornamentali. Impactul asupra ecosistemului acvatic este negativ, redus ca importan i se manifest att n perioada de execuie ct i n exploatare. In perioada de execuie, lucrrile de construcii distrug fauna din amplasamentul construciilor definitive i provizorii. La sfritul execuiei, dup demolarea i ndeprtarea construciilor provizorii, fauna se poate reface cu rapiditate. Efectele negative din perioada de execuie, cnd vegetaia existent este defriat i ndeprtat temporar de pe suprafeele destinate organizrilor de antier, drumurilor provizorii de acces la amplasamentul lucrrilor etc, sunt de scurt durat i, avnd n vedere suprafeele mici afectate, sunt apreciate ca nesemnificative. Activitile din antier n perioada de execuie, au impact negativ i asupra faunei prin modificarea temporar a locurilor de adpost, reproducere i cuibrit. n faza de exploatare, n cazul unei exploatri normale nu va exista o alterare a vegetaiei i faunei terestre, asigurnd creterea i maturizarea n timp a plantaiilor. Dup darea n exploatare a sta, n cadrul proiectului de refacere ecologic sunt prevzute lucrri prin care se redau destinaiei iniiale terenurile ocupate temporar, se reface vegetaia pe amplasamentul lucrrilor de organizare a antierului etc. Astfel nct impactul asupra vegetaiei i faunei terestre este de importan redus. Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei slbatice, cu modificrile si completrile ulterioare, amplasamentul acestuia fiind situat la circa 2,75 km de situl Natura 2000 Munii si depresiunea Giurgeului, Functionarea obiectivulului poate prezenta riscul apararitiei unor incendii sau poluarea factorilor de mediu in cazul ca nu se iau masuri constructive si de exploatare pt preintampinarea acestor evenimente Produsul finit ETANOL sau soluie de etanol intra in categoria produselor chimice periculoase Nr CAS 64-17-5, UN 1170, Clasa 33 LICHID FOARTE INFLAMABIL Simbol F+ Fraze de risc R11 Foarte inflamabil, Punct de inflamare 13 0 C. Fraze de securitate: S7/9 Pstrai ambalajul nchis, S16-A se pstra departe de cldura, S23-A nu inspira gazul, S24/25- Evitai contactul cu pielea si ochi, S29- A nu se arunca in canalizare, S33- A se evita acumularea sarcinii electrice, S36/37/39- Purtai numai in ambalajul original si masca de protecie pentru ochi/fata, S45-In caz de accident sau boala, a se consulta medicul
Pag. 122
n conformitate cu HG 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substane periculoase se menioneaz; Alcoolul etilic nu este nominalizat la substane din Partea 1 a HG, dar ca lichid foarte inflamabil R11 la poziia 7b Lichide foarte inflamabile nota 3 b (substane si preparate avnd un punct de inflamabilitate mai sczut de 21 0C si care nu sunt extrem de inflamabile (fraza de risc R11 liniua a doua) Cantitatea relevanta cu limita inferioara coloana 2 n to 5.000, coloana 3 in to 50.000. Prevederea prezentei Hotrri se aplica amplasamentelor in cadrul crora sunt prezente substane periculoase in cantiti egale sau mai mari dect cele prevzute in anexa nr.1 Lund n considerare cantitatea de produse periculoase estimate a fi existente in unitate ct i categoria de periculozitate calculat, arat c unitatea nu se ncadreaz n prescrierile HG 804/2007 nici la limita superioar nici la limita inferioar a cantitii relevante. Unitatea are obligaia de a respecta prescrierile din raportul de securitate ntocmit i avizat. In conformitate cu art. 10 din Hotrrea susmenionata operatorul este obligat sa elaboreze un raport de securitate , care trebuie sa fie naintat SRAPM pt. amplasamente noi anterior nceperii construciei acestora cu respectarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului , potrivit prevederilor legislaiei specifice
Pentru reducerea riscului de explozie i incendii se iau urmtoarele msuri tehnice i organizatorice: Produsul finit bioetanolul este transferat, pentru 5-10 zile, n spaiile de depozitare situate n afara cldirii fabricii de bioetanol. Astfel, produsul principal ajunge n patru rezervoare cu capacitatea de 113 m3 fiecare (II-25 din lista de echipamente). Aceste rezervoare sunt protejate de cuve de protecie realizate din beton armat (pct.8 din planul de situaie) i sunt prevzute cu o pompe de manipulare, de evacuare, i de protecie contra incendiilor. Biogazul rezultat va fi stocat in rezervor etans ,prevazut cu dispozitive de protectie corespunzatoare, gazul produs va fi utilizat in centrala termica sau pentru generare de electricitate . Exploatarea cazanelor se va realiza in conformitate cu cartile tehnice a cazanelor si Normelor ISCIR In unitate nu se va depozita carburanti, alimentarea vehiculelor cu carburant se va realiza la statii de alimentare din exterior . Prin realizarea obiectivului, se va solicita i obine Autorizaie de funcionare din punct de vedere al stingerii incendiilor, conform noilor condiii existente n unitate. Se vor dota instalaiile cu utilajele de stngere conform normativelor n vigoare. Se va respecta programul privind aprovizionarea cu materii prime i materii auxiliare, depozitarea lor n sigurana i folosirea lor n conformitate cu instruciunile tehnologice elaborate Prin msurile de securitate luate pentru gestionarea materiilor prime i a produselor ce vor fi utilizate ct i de organizarea desfurrii proceselor tehnologice n unitate, nu vor fi accidente industriale cu impact asupra mediului inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniele rii, neexistnd posibilitatea impactului transfrontier.
Urmrirea procesului tehnologic permanent, respectarea parametrilor tehnici i funcionali prescrii, a normelor de protecia muncii i sigurana mpotriva incendiilor, unitatea va putea asigura exploatarea capacitilor de productie dar i respectarea condiiilor privind protecia sntii umane ct i a mediului. Totodata unitatea va lua masuri ca Gospodrirea deseurilor toxice i periculoase trebuie s asigure ca aceste s nu fie evacuate n condiii ilegale, respectnd cele stabilite la capitolul deeuri. Un alt aspect deosebit de important este funcionarea corespunztoare a instalaiilor de colectare, evacuare a apelor uzate menajere i pluviale, funcionarea separatorului de produse petroliere n vederea evitrii polurii solului cu produse petroliere
Operaiile i factorii care cauzeaz existena riscului sunt: manipularea substanelor inflamabile a cror vapori n amestec cu aer formeaz mediu exploziv; materiale inflamabile, ct i produsul finit.
Pag. 123
factorul om, gradul de instruire, disciplin, experien profesional; limitele explozive n amestec cu aer ncep de la concentraie mic;
Cauzele principale generatoare de accidente sunt: apariia unor neetaneiti, pierderi de produse, evaporarea acestora, formarea unor amestecuri de vapori aer i declanarea exploziei sau a incendiului cauzat de: folosirea focului deschis: sudur, scule mecanice ce produc scntei; suprafee fierbini ai unor utilaje; descrcri electrice sau electrostatice.
Pe baza datelor furnizate de unitate, privind cantitatea substanelor chimice periculoase ce urmeaz a fi depozitate n unitate, pentru desfurarea procesului de producie prezentate la cap II, ct i riscul prezentat, s-a calculat limita superioar i inferioar a cantitilor relevante conform prevederilor HGR 95/2003, aceste calcule arat c unitatea nu ntr sub incidena prevederilor reglementrii de mai sus, privind controlul activitilor care prezint pericole pentru accidente majore n care sunt implicate substane periculoase. La construirea si functionarea unitatii de productie bioetanol vor fi respectate princiipiile BAT in alegerea materiilor prime, consumurile minime de utilitati, recuperarea energiei termice, valorificarea superioara de materiilor secundare respectarea legistalatiei privind emisiile noxe in apa aer sol, asa cum a fost prezentat mai sus.
Lucrarea de fa reprezint studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul Fabrica biocombustibil bioetanol in localitatea Remetea Judeul Harghita realizat de S.C. Tehnical Trade SRL Miercurea Ciuc. Realizarea proiectului de fabricare a bioetanolului va prezenta un impact redus i moderat asupra mediului dup cum reiese din matricea de evaluare, datorit rezolvrii prin proiect a protejrii factorilor de mediu dup cum urmeaz: n perioada ce construcie, pentru o perioad de circa 12 luni, sunt parial afectai factorii de mediu, dar nivelul respectiv poate fi mult diminuat cu condiia respectrii recomandrilor fcute n acest studiu. Pentru protecia aerului se vor folosi utilaje de construcie moderne, cu emisii minime de noxe n gaze de eapament Materialele de construcie pulverulente vor fi depozitate n buncre etane Pentru protecia solului stratul superior va fi decopertat cu atenie deosebit, se va depozita separat i va fi folosit pentru refacerea zonelor verzi Alimentarea utilajelor cu motorin se va executa numai n afara antierului pentru evitarea polurii solului cu hidrocarburi lichide Schimbarea uleiurilor minerale se va face n ateliere de reparaii pentru a evita scurgerile de uleiuri pe pmnt. Solul amestecat cu hidrocarburi lichide este un deeu periculos i trebuie neutralizat ca atare. Dup terminarea lucrrilor de construcii se vor realiza spaii verzi amplasament pe terenurile rmase pe
Se va minimaliza poluarea solului cu materiale de construcii, n special cu ciment. Dup terminarea lucrrilor, deeurile de construcii vor fi transportate n locuri special amenajate, aprobate de Consiliul Local n ceea ce privete factorul de mediu ape de suprafa i subterane - n condiii unor lucrri de construcii corecte a obiectivului, impactul produs asupra apelor este redus. Pe amplasamentul investiiei nu vor fi depozitate materiale pulverulente n buncre deschise, nici motorin sau uleiuri minerale n limita posibilitilor n prima faz a construciilor se va realiza reea de drumuri betonate, reeaua de canalizare pluvial pentru a proteja calitatea apelor de suprafa. n perioada construciilor nivelul de zgomot cteodat poate depi valorile admise de standardele n vigoare. Avnd n vedere distana mare a antierului pn la casele de locuit cele mai apropiate i faptul
Pag. 124
c lucrrile de construcii se vor desfura n timpul zilei, locuitorii comunei nu vor fi afectai de zgomotul produs de construcii. O parte din utilajele vor fi transportate asamblate la antier, numrul de transporturi pe drumurile judeene Dj 153 C i D va crete semnificativ. Pentru diminuarea zgomotului se recomand reabilitarea drumurilor i asfaltarea poriunilor cu piatr cubic i de macadam
Impactul funcionrii instalaiilor de fabricare a bioetanolului asupra mediului este redus, dac se respect prescripiile tehnice, n condiiile unei exploatri la parametrii normali, prin respectarea parametrilor de evacuare prescrise se evita poluarea factorilor de mediu, fapt demonstrat prin monitorizarea permanenta a parametrilor de emisie noxe. Emisiile de noxe n atmosfer se ncadreaz n limitele legale att n ceea ce privete cantitile, ct i concentraia lor. Gazele arse din cazane au un coninut redus de oxizi de azot i dioxid de carbon, fiind folosit pentru ardere biogazul format din metan, dioxid de carbon, azot i oxigen, respectiv biomas (deeuri de lemne). n cazul reducerii consumului de biogaz surplusul va fi ars la fclie, aprinderea automat a gazului elimin pericolul emisiei de metan, gaz cu efect de ser. nlimea courilor i temperatura ridicat a gazelor de ardere asigur dispersia noxelor chiar n condiiile calmului atmosferic, casele de locuit se afl la distane mari de emisiile punctiforme. Emisia de dioxid de carbon tehnologic nu este limitat n normele de emisie, evacuarea prin co contribuie la dispersia gazului, pn la o utilizare a acestui gaz n ceea ce privete factorul de mediu sol, subsol - calitatea solului i subsolului nu va fi afectat n cazul respectrii prevederilor tehnologice. Deeurile lichide vor circula prin evi i prin canalizare, deeurile solide i semisolide (nmol din metanizare i din decantorul de la splarea cartofilor) prin conducte i n containere. Dealtfel materiile prime, produsele intermediare sun materii care se gsesc n natur, eventualele pierderi n amestec cu solul nu produc deeuri periculoase. Materialele auxiliare, considerate periculoase (acid sulfuric, hidroxid de sodiu) sunt utilizate n cantiti reduse i vor fi manevrate n instalaii adecvate, fr a exista posibilitatea scurgerii a acestora. Dac totui apar pierderi, va fi neutralizat cu materiale existente n fabric. Dup utilizare se vor regsi n ape uzate, n cantiti mici, astfel pH-ul soluiei nu va depi valorile admise. Se vor evita scurgerile de motorin i de uleiuri minerale pe solul din amplasament. Autovehiculele vor circula exclusiv pe drumurile uzinale asfaltate, eventualele scurgeri vor fi adsorbite cu rumegu sau nisip i tratate ca materiale toxice. n ceea ce privete protecia apelor de suprafa i subterane, apele tehnologice i de rcire, fluxurile tehnologice vor circula printr-un sistem nchis de la intrarea apei n fabric pn la ieirea apelor uzate spre staia de epurare. Calitatea apelor uzate care colecteaz toate fluxurile din tehnologie la intrare n staia de epurare trebuie s respecte toate prevederile NTPA 002/2005. Apele pluviale se vor scurge n zonele verzi, unde solul cu vegetaia abundent vor prelua aceste fluxuri. Se va menine curenia suprafeelor astfel nct calitatea apelor pluviale s nu scad sub prevederile NTPA 001/2005. n ceea ce privete nivelul zgomotului n timpul funcionrii, sunt utilaje la care nivelul emisiilor este apropiat de nivelul admis: morile, pompele, amestectoare, autocamioane i ncrctoare. Distana pn la primele case fiind mare se poate spune c nu vor fi depiri la limita caselor, innd cont i de faptul c transportul i ncrcarea materialelor nu se vor executa n timpul nopii. n ceea ce privete pericolul incendiului i de explozii, pericolul exist la depozitarea i manevrarea bioetanolului obinut. Menionm c toate instalaiile vor fi legate la pmnt pentru a evita apariia scnteilor din cauza electricitii statice, sistemul de stingere i de rcire a rezervoarelor rezolv pericolele aprinderii prin fluxul puternic de ap de incendiu. La umplerea autocisternelor vor fi luate msuri de prevenire i stingere a incendiului asemntoare ca la staii de benzin.
Exploatarea n condiii de siguran a tuturor instalaiilor conform prescrierilor tehnologice.
Pag. 125
La punerea n ficiune a obiectivului se va stabili un plan de monitorizare de detaliu, cu prevederi precise pentru beneficiar, de supraveghere a funcionrii din punct de vedere al proteciei mediului. Pe lng supravegherea curent, realizat de personalul unitatii, se va asigura supravegherea calitii aerului, a apelor evacuate n reeaua pluvial, a solului i subsolului precum i a apelor subterane. Pentru acestea periodic se vor preleva probe i se vor efectua analize de laborator. Punerea n funciune a fabricii presupune ntocmirea planului de management al riscurilor tehnologice.
Avnd n vedere concluziile studiului de impact, innd cont de impactul pozitiv asupra factorului uman i impactul negativ redus asupra unor factori de mediu, apreciem c sunt ndeplinite exigenele autoritii locale, Inspectoratul de Protecie a Mediului Harghita , pentru obinerea acordului de mediu, pentru de execuie a lucrrilor proiectate, condiionat de recomandrile i msurile compensatorii prezentate n capitolul anterior.
Intocmit
S.C. TOTAL PROIECT S.R.L.
Pag. 126

SC Technical Trade SRL - Raport Imp Bioetanol

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC Technical Trade SRL - Raport Imp Bioetanol

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 1 / 126

Cod cadastral BAZIN HIDROGRAFIC MURE COD IV.1.000.00.00.00.00.

ing. Kassay Gbor

ing. Minier Gabor

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 2 / 126

FIA CU RESPONSABILII LUCRRII

: ING. KASSAY GBOR

: ING. MINIER GABOR

: ING. MINIER GBOR

: DR. ING. TRK JNOS

: ING. TRK RPD

: ING. KASSAY ERZSBET

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 3 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 4 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 5 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 6 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 7 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 8 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 9 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 10 / 126

INFORMATII GENERALE DENUMIREA PROIECTULUI

AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE IMPACT

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 11 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 12 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 13 / 126

SUPRAFAA I SITUAIA JURIDIC A TERENULUI CE URMEAZ A FI OCUPAT DE OBIECTIVUL DE INVESTIIE

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 14 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 15 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 16 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 17 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 18 / 126

DESCRIEREA PROIECTULUI, CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR FORMELE FIZICE ALE PROIECTULUI

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 19 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 20 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 21 / 126

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 22 / 126

UTILAJE - ECHIPAMENTE DIN DOTARE

1-3 1-4 II II-l II-2

TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC

COPIE Revizuit 0 Pagina 23 / 126

II-23 II-24 II-25 III III -l III -2