Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Administrator,
Catalin POP
BORDEROU
I. Elemente de coordonare
2. Istoricul zonei
4. Depozitarea deseurilor
6. Securitatea zonei
13. Anexe
I. ELEMENTE DE COORDONARE
Temperatura aerului
a) Media lunara si anuala (0C)
20
15
10
0C
Temperatura medie
5
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
-5
lunile
Precipitatiile atmosferice
Pozitia geografica a zonei in care se afla ferma Oua de Tara, altitudinea si
configuratia reliefului cu gradul diferit de fragmentare si expunerea fata de advectia
maselor de aer predominante cu precadere nord - sud, sunt factori care imprima un rol
hotarator in distributia teritoriala a cantitatilor de precipitatii.
Cantitatea medie anuala a precipitatiilor se situeaza peste media anuala a
precipitatiilor pe teritoriul Romaniei, apreciata la 650 mm.
Din analiza variatiei anuale a cantitatilor medii lunare reiese ca maximul are loc in
mai iunie, cand alaturi de ploile frontale o contributie mare o au si cele de natura
convectiva.
In ianuarie si februarie, cand precipitatiile sunt in mare parte de natura frontala si de
advectie, se produce un minim principal, iar toamna, in octombrie un minim secundar.
Precipitatii atmosferice
a) Cantitatea medie lunara si anuala (mm)
An.
Ferma L u n a
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
700
Oua de Tara 36.8 38.7 46.9 57.2 89.8 92.0 71.7 63.1 65.6 53.6 36.9 47.7
Precipitatii atmosferice
a) Cantitatea medie lunara si anuala (mm)
150
100
mm
50
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
lunile
Sunt considerate in mod conventional zile cu precipitatii acele zile in care au cazut
precipitatii lichide sau solide in cantitati masurabile, incepand de la 0,1 mm.
In cursul anului numarul mediu lunar cu precipitatii lichide are cea mai mare
frecventa la sfarsitul primaverii si inceputul verii.
N 1.6 3.3 2.2 3.7 2.4 4.8 3.9 2.3 3.3 2.0 1.8 2.9 5.3
NE 0.3 0.2 0.5 0.2 0.6 0.3 0.6 0.2 0.1 0.1 0.2 0.1 2.4
E - 0.6 0.9 1.4 2.0 1.1 0.6 1.9 2.0 0.9 0.4 0.2 5.4
SE 3.0 7.2 12.0 10.3 11.2 9.4 10.2 13.2 11.4 14.9 7.7 3.6 8.8
S 1.2 1.7 1.8 1.2 0.9 0.4 1.8 0.9 0.3 0.9 0.8 0.7 3.3
SV 1.3 1.2 0.7 0.7 0.2 0.2 0.9 0.5 0.2 0.1 0.5 0.6 6.8
V 0.9 0.1 0.4 0.4 0.2 0.3 0.3 0.1 0.3 0.2 0.2 0.7 19.2
NV 4.5 3.2 4.1 2.8 2.8 2.7 2.4 1.3 2.8 1.9 4.1 3.4 19.5
Calm 87.2 82.5 77.4 79.3 79.7 80.8 79.3 79.4 79.6 79.0 84.3 87.7 81.3
Frecventa medie a vantului (%)
N NE E SE S SV V NV calm
5.3 2.4 5.4 8.8 3.3 6.8 19.2 19.5
Viteza medie a vantului (m/s)
N NE E SE S SV V NV -
1.4 1.4 2.3 2.3 1.5 1.6 1.8 2.3
Roza vanturilor
N
20
NV 15 NE
10
5
Frecventa medie
V 0 E
Viteza vantului
SV SE
Vantul
An.
Ferma L u n a
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1.2
Oua de Tara 1.0 1.2 1.3 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 1.0 1.0 1.1 0.9
Vantul
b) Viteza medie lunara si anuala (m/s)
2
1.5
m/s
0.5
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
lunile
2. ISTORICUL ZONEI
SC Oua de Tara SRL detine o suprafata de 138 305 mp teren inregistrat in
sistemul de Agricultura Ecologica, rezultati astfel (63.305 MP conform Act de alipire cu nr.
1845 / 14.11.2014, 18.000 mp conform Contract de Vanzare-Cumparare nr
2827/31.10.2014, 39.500 mp conform Contract de Vanzare-Cumparare nr.1018 /
25.06.2012, 12.500 mp conform Contractului de Vanzare-Cumparare nr. 1176 /
30.08.2013, 5.000 mp conform Contractului de Vanzare-Cumparare nr. 616 / 07.05.2014)
si 3 hale avicole executate si functionale (H3, H4 si H5) in suprafata de 2.191 mp (H3)
,1.847 mp (H4), respectiv 2.600 mp (H5), 1 filtru sanitar executat si functional in suprafata
de 40 mp.
Drumul si platformele betonate din fata halelor reprezinta o suprafata de 2.000
mp.
Aceasta ferma are codul de exploatatie 0-RO-AG-020 si este autorizata DSVSA
Arges cu autorizatia nr AG-161 din 03.07.2015.
In cadrul acestei ferme, functioneaza in prezent trei hale separate cu capacitati
egale de 10 000 capete fiecare (H3 si H4), si 12.000 capete (H5) totalizand o capacitate
maxima de 32. 000 capete.
3.2. Dotari
Societatea detine la acest punct de lucru 2 hale finalizate si intabulate, H3
executata in 2011 cu o suprafata de 2.191 mp si H4 executata in 2012 cu o suprafata de
1.847 mp si hala H5 in iulie 2015, care are 2.600 mp.
Toate halele sunt executate pe fundatie de beton, avand structura metalica, pereti
din panou sandwich, acoperis tip sarpanta si regim de inaltime parter inalt. Exista la
intrarea in ferma inca o cladire de 40 mp care are destinatia de vestiare si grup sanitar
pentru angajatii fermei care se ocupa de bunastarea animalelor.
Toate halele includ spatii tehnice si de depozitare si adapost dedicat pasarilor. In
toate halele, exista cuibare pe 120 mp/hala, cu banda de recoltat oua centrata pe mijlocul
lor de 100 m lungime/ hala actionata automat din afara adapostului, echipamente de
furajare, adapare si sistem de iluminat coordonate fiecare pe calculatorul propriu al halei.
Cele 2 hale de 10 000 capete fiecare (H3 si H4) au fiecare 2 ventilatoare variabile si
2 ventilatoare tip tunel, astfel incat sa asigure 1m3aer/ cap de pasare si cate 50 de guri de
admisie laterale montate in peretele sandwish al halelor care asigura circulatia aerului.
Hala H5 de 2.600 mp, de 12.000 capete, are 2 ventilatoare variabile si 2
ventilatoare tip tunel plus 3 ventilatoare de coama pentru a asigura 1m3aer/cap de pasare.
Ventilatoarele prezinta urmatoarea putere electrica instalata si urmatorul debit
nominal in functie de tip: ventilatorul variabil are 0,9 KW putere, avand DN=23130 m3/h si
ventilatorul de tunel are o putere de 1,5 KW si DN = 41930 m3/h iar ventilatorul de coama
are 0,8 KW putere si DN = 13 000m3/h.
Societatea detine 4 masini de transport cu sistem de refrigerare si autorizate de
Directia Sanitar Veterinara: 2 auto Fiat MaxiDucato cu o capacitate de 1,5t fiecare si 2
auto Mercedes Sprinter cu o capacitate de 1,7t fiecare.
SC MEGAN 2002 SRL - Bucuresti - 11 - august 2015
Bilant de mediu de nivel I - Crestere gaini ouatoare si productie oua de consum in sistem ecologic
apartinand S.C. OUA DE TARA S.R.L.
Ferma este dotata cu un generator electric cu puterea instalata de 70 kwa pentru
cazurile in care exista intreruperi de alimentare cu energie electrica.
Ferma detine si un motistivuitor pentru transportul paletilor, 3 lise manual pentru
transportul oualor in interiorul depozitelor si o lisa electrica.
Cantitati de materii prime, auxiliare si combustibili intrate/intrati in proces:
Materii prime:
Denumire UM Cantitate/ciclu
Puicute buc 32 000
Furaje combinate t 1 400
Apa potabila pentru adapare mc 2 190
Medicamentatie l 5
Gina de 16-18 sptmni se achiziioneaz de la societi specializate n
reproducie i cretere pentru gini, care dup o perioad de 6 saptamani de conversie in
care sunt furajate ecologic, pot fi certificate pentru producia ecologic. Intr-un ciclu de
producie se pierd prin mortalitate natural ntre 4 7 % din numrul populat iniial.
Denaturarea acestora se face de catre SC Protan SA cu care exista un contract si
care functioneaza in baza unei comenzi atat pentru cadavre pasari cat si pentru deseuri
din oua.
Sistemul de furajare este automat, fiind actionat conform programarii calculatorului
sau la interventia operatorului care asigura distributia hranei printr-un sistem culisant
asigurand la fiecare trecere, umplerea jgheaburilor cu furaje.
Furajul combinat se produce in moara proprie a societatii. Componena furajului
trebuie s fie certificata bio, porumbul si grau, fiind ingredientele de baz alturi de rotul
din soia nemodificat genetic si certificat ecologic. Furajul procesat este folosit doar pentru
consumul intern al fermelor si are un termen de valabilitate de 2 luni. Consumul de furaj
per pasre/zi este de cca 120 g, raportul de conversie kg furaj n kg ou este de ca 2,4.
Astfel intr-un ciclu de productie complet, de 12 luni, la o capacitate de 32 000 gaini, se pot
consuma 1400t furaj/ciclu de productie. Este important de specificat faptul ca nu toate
halele sunt populate in acelasi moment ; ele sunt populate la intervale diferite, astfel incat
depopularea sa fie partiala pentru a putea asigura un flux de oua continuu catre clientii
societatii.
Sistemul de adapare asigura in permanenta apa necesara. pentru baut.
Sistemul de adapare este constituit dintr-o serie de adapatoare individuale,
amplasate pe patru linii de adapare in hala. Adaparea se face cu linii de adapare cu cupe
si cu picuratori. Astfel liniile de adapare sunt suspendate, fiind executate din profile de
aluminiu pentru rigidizare. Pe conducta principala de alimentare cu apa inainte de
distributia pe cele patru linii de adapare sunt prevazute cu filtru de apa, regulator de
presiune, apometru, dozator pentru medicamente.
Ap potabila pentru adapare alimentarea cu ap se realizeaz din reeaua de
alimentare cu ap a fermei. Societatea detine un put forat la 90 m adancime si, printr-un
circuit de conducte se transporta apa la fiecare hala unde exista un vas tampon de 1000 l
apa dotat cu un grup de pompare. Consumul de ap de but pentru psri variaza intre
150- 200 ml / pasre / zi, aproximativ 7,6 m3/3 hale.
Medicaie Vaccinurile, vitaminele si medicamentele se achiziioneaz de la
furnizori specializai. Vaccinrile obligatorii sunt vacinarea de boala lui Marek i de
pseudopest, vaccinuri ce se administreaz n apa de but sau in aerosoli. Antibiotice se
administreaz doar la indicaiile medicului, n caz de necesitate, sub strict supraveghere.
Procurarea medicamentelor se face la cerere, nefiind necesar stocarea acestora. Pentru
eliminarea deseurilor medicale periculoase, SC Oua de Tara a incheiat un Contract de
Prestari servicii nr 328/2015, cu Stericycle Romania, care prevede , in responsabilitatea
4. DEPOZITAREA DESEURILOR
Pentru inlaturarea situatiilor necorespunzatoare existente in gospodarirea
deseurilor, s-au avut in vedere urmatoarele :
-eliminarea elementelor poluante datorita activitatilor de colectare , transport si depozitare
a deseurilor ;
-reducerea la dimensiuni minime a suprafetelor de teren necesare depozitarii definitive a
deseurilor ;
-depozitarea si neutralizarea deseurilor nevalorificabile in conditii de protectie a calitatii
factorilor de mediu .
In vederea respectarii principiilor care stau la baza gestionarii deseurilor in functie
de activitatile desfasurate in cadrul societatii , au fost identificate sursele generatoare de
deseuri, categoria deseurilor rezultate, au fost estimate cantitatile de deseuri pe categorii
si au fost prevazute masuri de colectare, recuperare si eliminare a deseurilor in conditiile
respectarii factorilor de mediu .
In cursul activitatii desfasurate, rezulta urmatoarele deseuri:
Pierderi/Deseuri de origine animala ( oua sparte in cadrul operatiei de recoltare si
sortare si cadavre de gaini in coerenta cu rata morbiditatii de 4-7% pe ciclu de productie).
Acestea sunt stocate in lada frigorifica pana la preluarealor pe baza de comanda si CSV-
uri de catre firma de denaturare.
Deseuri menajere in urma desfasurarii unei activitati umane cu folosirea
consumabilelor aferente procesului de productie ( hartie, echipamente de protectie de
unica folosinta, servetele) dar care sunt colectate diferentiat si selectiv si sunt preluate de
catre societatea Salubris cu care exista contract nr62/01.10.2012.
Deseuri nepericuloase medicale (seringi, ace, recipienti de medicamente sau de
vaccinuri) care sunt preluate de catre SC Stericycle Romania cu care SC Oua de Tara a
incheiat un Contract de Prestari servicii nr 328/2015, care prevede, in responsabilitatea
Prestatorului, colectarea, transportul si eliminarea finala a acestor deseuri medicale
nepericuloase la fiecare 2 saptamani.
Apa menajera si apele tehnologice sunt colectate in fosele ecologice de 3 mc cu
care sunt dotate fiecare dintre hale precum si filtrul sanitar; aceasta apa este in cantitate
redusa intrucat apa se foloseste in principal in adaparea gainilor. La sfarsit de ciclu de
productie / hala rezulta o cantitate estimata de 2-3 mc de apa de spalare/hala in urma
procesului de curatare a halei care se vidanjeaza, societatea avand in acest sens un
contract incheiat cu o firma autorizata pentru vidanjare si igienizare fose.
Dejectiile pasarilor apar in hala sub gratarele pe care stau pasarile. Singurul
subprodus potential poluant rezultat in urma productie de oua este dejectia de pasare.
Gunoiul de pasre rezultat este de ca. 0,75 m3 / 10.000 gini /zi. Cantitatea de dejectie
uscata si presata la sfaristul ciclului de productie a fost de cca 150 t/an/hal. Aceasta se
acumuleaza pe pardoseala din beton, sub gratarele pe care stau gainile si care sunt
situate la 80 cm inaltime fata de pardoseala halei.
Fiecare hala este special conceputa ca si suprafata, capacitate de ventilatie cu
monitorizarea constanta a nivelui de umiditate pentru depozitarea dejectiilor pe tot
parcursul ciclului de productie. Ventilaia automatizat asigur un microclimat foarte bun,
mprosptnd aerul din hal i astfel reducnd semnificativ umiditatea, mirosul i emisiile
de NH3. La final de ciclu este valorificata prin vanzare catre producatori agricoli ecologici
pentru ca este un ingrasamant natural foarte bogat in substante nutritive si calciu.
Managementul deseurilor
Managementul deseurilor este prezentat sub forma tabelara , dupa cum urmeaza:
Cod operaiune
Cantitate
Operaiune
Cod Denumire Surs
UM valorificare / Denumire operaiune
deeu deeu generatoare
eliminare
Cod operaiune
Cantitate
Operaiune
Cod Denumire
UM valorificare Denumire operaiune
deeu deeu
/ eliminare
Cod operaiune
Cantitate
Operaiune
Cod deeu Denumire deeu UM valorificare Denumire operaiune
/ eliminare
Ambalajele de materiale plastice, hartie, carton i ambalajele din lemn sunt predate
ctre pentru preluarea obligatiilor de valorificare i reciclare a deeurilor de ambalaje i a
datelor de raportare a deeurilor de ambalaje, ncheiat cu SC Sota Grup 21 SRL.
6. SECURITATEA ZONEI
Unitatea are asigurata paza si protectia, tot perimetrul fiind imprejmuit si pazit.
Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori in lant si influienta
acestora poate fi cauzata de :
bProiectarea si constructia cladirilor (hale) ;
bSistemul de colectare a apelor uzate si dejectiilor ;
bSistemul de ventilare si debitele evacuate ;
bTemperatura si sistemul de incalzire ;
bCantitatea si calitatea dejectiilor de pasari care depind de :
-strategia de furajare
-reteta furajera (nivelul de proteine)
-distributia apei si sistemul de adapare
-efectivele de pasari
Intocmit ,
ing. M. Georgescu