BIOALDEVIN

PENTRU
ALIMENTARE CU APA SI EVACUARE APE UZATE LA

UNITATE VALORIFICARE SUBPRODUSE VINI-VITICOLE
IN ODOBESTI ,
S.C. BIOALDEVIN S.R.L.
1
I. MEMORIU TEHNIC
1. DATE GENERALE
2. INTRARI DE MATERII PRIME
3. PRINCIPALELE ACTIVITATI
4.EMISII SI REDUCEREA POLUARII
5. MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR
6. ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR
7. MONITORIZARE
8. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE
AFLA INSTALATIA
9.LIMITELE DE EMISIE
10.IMPACT
II. REGULAMENT DE FUNCTIONARE –EXPLOATARE SI

INTRETINERE AL FOLOSINTEI DE APA
III. ANEXE SI PIESE DESENATE
► Aviz de gospodarire a apelor , nr.28/ 10.06.2013, emis de SGA Vrancea

►Pct.de vedere privind posibilitatea deversarii apelor epurate in paraul
Cacaina(canal Sturza) nr 21824/13.12.2012 emis de ABA Siret Bacau
► Fise de inventariere foraje ( PF1,PF2,PF3)
► Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale
►Prezentare ministatie de epurare ape uzate menajere NC1
► Prezentare instalatie de dedurizare NALCO
► Prezentare statie pompare apa pentru incendiu Ebara
► Prezentare pompa centrifuga BM47
► Prezentare turn racire MITA
► Contract de vanzare- cumparare terenuri autentificat la
nr.3059/03.10.2012
► Contract pentru alimentarea cu apa potabila si preluarea in reteaua
publica de canalizare a apelor uzate menajere, industriale si meteorice ,in
vederea epurarii nr 2392 /20.08.2013 , incheiat cu SC CUP SA Focsani,
Suc . apa canal Odobesti
► Plan de incadrare in teritoriu
► Plan de incadrare in zona
► Plan de situatie retea canalizare ape pompate in pr. Cacaina
►Inventar de coordonate sist. de proiectie STEREO 70 ptr. elementele
componente ale folosintei de apa
►Plan general si retele exterioare
2
I. MEMORIU TEHNIC
1.DATE GENERALE SI LOCALIZAREA OBIECTIVULUI
Denumirea obiectivului :

IN ODOBESTI ,T-35,P-521,523
Titularul solicitarii si adresa: SC BIOALDEVIN SRL cu sediul in

Bucuresti ,Str. Elena Clucereasa nr. 11,biroul 4, sector 1,
cod postal 011551
Cod fiscal : 30659675
Nr. de ordine la ORC Bucuresti : J 40/10497/2012
Administrator: dl.German Leon Ubeda Romero
Responsabil proiect : ing. Copaciu Valentin, tel. 0723279503
Amplasament : Obiectivul este amplasat pe o suprafata de teren de 62.908 mp
intravilan atras prin PUZ in partea de NE a orasului Odobesti ,
T-35-Pc -521,523 , Sos. Vrancei Km7, jud. Vrancea
Vecinatati:
N V- rest proprietate SC Bioaldevin SRL
SV- teren primarie
SE- drum exploatare
NE- DN 2 D
Accesul auto si pietonal se face din DN 2D –partea stanga pe
directia de mers Focsani – Tg. Secuiesc
Forma de proprietate : privata
Regimul de lucru: - procesare -196 zile/an si 24 ore/zi
- intretinere – 56 zile/an si 24 ore/zi
Profilul de activitate: Distilarea,rafinarea si mixarea bauturilor alcoolice ,
Cod CAEN 1101
Capacitatea unitatii :
Capacitatea instalaţiei exprimata ca materii prime procesate anual, este următoarea:
Tescovina: 22456 tone
Turta de filtrare 4812 tone
Drojdie de vin: 9624 tone
Tartru brut: 800 tone
Capacitatea fabricii exprimata în volumul produselor finite este următoarea:
‐ Alcool din struguri:1371420 l Etanol 100%,care corespunde la:1714275 l
alcool din struguri 80%,
‐ Tartrat de calciu:801,20t (exprimat in CaT100 sau continut de Acid tartric)
‐ Seminţe de struguri:2694,72 t
Bazinul hidrografic : Siret, subbazin Putna , pr. Sturza
Cod cadastral : XII. 1.079.17.00.00.0. hm 200
Coordonator hidroedilitar de zona: A.N. ,,Apele Romane –
3
A.B.A. Siret Bacau, prin SGA Vrancea
Clasa de importanta : a III -a, categoria C
Obiectivul este amplasat in zona neinundabila unde nu exista lucrari hidrotehnice care pot
fi afectate de activitatea unitatii . Societatea dispune de sistem propriu de alimentare cu
apa si evacuare ape uzate si dejectii. Prezenta documentatie a fost intocmita conform
Ord.MMP nr.799/2012 cap. IV, O.U.G nr.152/2005 .
Unitatea se afla sub incidenta O.U.G. nr. 152 /2005 ,privind prevenirea si controlul
integrat al poluarii accidentale.
N.B. Prezenta documentatie a fost intocmita folosind date si formulari din Memoriul tehnic
elaborat de proiectantul general si din Raportul privind impactul asupra mediului
elaborat de SC IPROCHIM SA Bucuresti
Acte de reglementare emise anterior :
► Aviz de gospodarire a apelor , nr.28/ 10.06.2013, emis de SGA Vrancea

Elemente de coordonare si cooperare:
►Memoriu tehnic instalatii – faza PT+DDE, pentru CONSTRUIRE UNITATE

VALORIFICARE SUBPRODUSE VINI-VITICOLE IN ODOBESTI ,T-35,P-521,523
elaborat de SC Global Proiect SRL
►Raport privind impactul asupra mediului pentru CONSTRUIRE UNITATE
VALORIFICARE SUBPRODUSE VINI-VITICOLE IN ODOBESTI ,T-35,P-521,523
elaborat de SC IPROCHIM SA Bucuresti
nr.3059/03.10.2012
publica de canalizare a apelor uzate menajere, industriale si meteorice ,in
vederea epurarii nr 2392 /20.08.2013 , incheiat cu SC CUP SA Focsani,
Suc . apa canal Odobesti
Necesitatea si oportunitatea investitiei
Prin realizarea acestei investitii , se intentioneaza valorificarea potentialului traditional vini-

viticol al zonei , incadrindu-se in cadrul politicii nationale de promovare a ramurii agricole
si a sectoarelor conexe, cu implicatiile social –economice de dezvoltare a unitatii
administrative si crearea unor noi locuri de munca .
Necesitatea realizării acestei investitii deriva din interesele firmei BIOALDEVIN, in
vederea extinderii retelei de distributie alcool şi în România.
Principalii factori care conduc la necesitatea realizarii obiectivului sunt urmatorii:
4
- existenta materiei prime in zona, fara posibilitati de valorificare;
- recuperarea produselor valorificabile rezultate de la fabricile de vin;
- eficienta controlului gestionarii si eliminarea controlata a materiilor secundare
provenite de la fabricile de vin;
- alinierea la cerintele normelor Uniunii Europene, conform carora produsele secundare
rezultate de la fabricile de vin trebuie să fie livrate unei fabrici (în mod normal numită
distilerie), care să efectueze prelucrarea şi tratarea ecologică a reziduurilor după extracţia
de produse valoroase.
Utilitatea publică a investiţiei constă în dezvoltarea proiectului pentru o fabrică de producţie
alcool, care să aibă un impact asupra mediului înconjurător în limitele admise şi un grad
ridicat de siguranţă în exploatare şi în muncă.
Se precizează că materiile prime care vor fi tratate în cadrul fabricii BIOALDEVIN, indiferent
dacă vor fi preluate de această fabrică sau nu, sunt obţinute în cadrul fabricilor vini-viticole
din zonă şi reprezintă deşeuri pentru acestea.
Colectarea şi procesarea acestora în mod organizat este un beneficiu adus factorilor de
mediu din zona de impact.
Activitatea unitatii aduce un aport la dezvoltarea orasului Odobesti, creind noi locuri de
munca, raspunzand astfel unei cerinte ce conduce la imbunatatirea nivelului de trai in zona.
1.1 Prezentarea conditiilor specifice prezente ale amplasamentului ,inclusiv poluarea

istorica
Investiţia nouă este amplasa într-o zonă cu plantatii de vie, la aproximativ 6 km distanţă de
oraşul Odobeşti.
Terenul studiat are o suprafată totală de 62.908 mp, ce va fi sistematizat dupa cum
urmeaza:
- Suprafata construita: 6984,81mp
- Suprafata parcari, alei, drumuri,
trotuare, platforme: 22625,7 mp
- Parcări: 26 autoturisme, 39 autocamioane
- Spaţii verzi: 33297,49 mp
Accesul la terenul pe care se va realiza investiţia propusă se face prin partea de nord-est a
proprietăţii. Intrarea principala este din Drumul National DN 2D pietonal si carosabil. Drumul
asigură accesul autovehiculelor în bune condiţii.
În incintă se prevăd alei carosabile, platforma betonata si parcaje pentru autoturisme si
masini de mare tonaj. Zona de parcare a fost proiectata luand in considerare orele de varf
pentru primirea materiilor prime la fabrica.
Utilităţile necesare funcţionării fabricii sunt: apă potabilă, apă industrială (de proces,
recirculată, de spălare, apă caldă), apă de incendiu, abur saturat, energie electrică, gaz
metan, aer comprimat.
Utilităţile sunt asigurate fie din reţelele existente în zona amplasamentului (apă potabilă,
energie electrică, gaz metan), fie din reţelele proprii (apă tehnologică - foraje proprii, apă
caldă, abur saturat, aer comprimat).
În zona din vecinătatea obiectivului nu sunt semnalate valori naturale, obiective de
patrimoniu cultural sau arheologic: monumente istorice, muzee, instituţii de cultură şi artă
contemporană, etc.
Topografie
Amplasamentul investiţiei se află pe un teren plat, sistematizat, fără denivelări
importante.
5
Poluarea existentă : tipuri şi concentraţii de poluanţi
Descrierea stării amplasamentului instalaţiei
Pe baza observatiilor vizuale de la suprafata , această zonă poate fi considerată drept

nepoluată datorită activităţilor anterioare ( anterior terenul extravilan arabil a fost cultivat cu
vita de vie).
1.2. Schema generala a obiectivului
Instalaţii şi dotări existente pe amplasament :
Unitatea valorificare subproduse vini-viticole are urmatoarele construcţii:

□ CLADIRE PRODUCŢIE ALCOOL - Zona A1 (S = 2600 mp)
□ CORP ADMINISTRATIV ŞI VESTIARE - Zona S1 (S = 287,44 mp)- in curs de
amenajare
□ CASA POARTA - Zona S2 (S = 47,02 mp)
□ GOSPODARIE DE APA POTABILA INDUSTRIALA SI DE INCENDIU - Zona I
(S = 150,35 mp)
□ PRODUCTIE DE ÎNGRĂŞĂMINTE / CLĂDIRE DEPOZITARE - Zona SK (S =
400,00 mp)
□ DEPOZIT EXTERIOR TURTA DE FILTRARE - Zona P (S = 1100,0 mp)
□ DEPOZIT EXTERIOR TESCOVINA - Zona R (S = 1500,0 mp)
□ DEPOZIT EXTERIOR TESCOVINA / TURTA DE FILTRARE - Zona PR (S =
900 mp)
□ CLĂDIRE PRODUCŢIE ALCOOL - Zona A1 (S = 2600 mp)

Clădirea are regim de inaltime parter, h max = 15m cu o inaltime libera de 12m sub fermele
metalice. Cladirea are o forma dreptunghiulara in plan, avand intre axe urmatoarele
deschideri 65mx44m. Structura intregii cladiri este metalica avand inchideri din panouri
metalice tip sandwich. In zonele situate spre rezervoarele de alcool si distilarie, inchiderile
vor fi de caramida plina de 37,5cm pentru a asigura o protectie antiexplozie. Acoperisul
este in doua ape cu o panta de 5%.
In zona de centrala termica si grupuri sanitare se va amplasa la 4m inaltime o supanta in
suprafata de 85 m2 pentru echipamentele tehnologice necesare pentru incalzire si ventilatie
adiacente centralei termice.
Suprafata construita este de 2600 m2.
Suprafata desfasurata este de 2685 m2.
Fundaţii si structură
Structura metalica cu fundatii izolate. Structura este alcatuita din cadre cu stalpi metalici
prefabricati incastrati in fundatii izolate, de tip talpa din B.A. Peste stalpi reazema grinzi
metalice, iar peste grinzi reazema pane pentru sustinerea invelitorii.
Acoperisul: panou tip sandwich tip invelitoare cu grosimea de 100mm.
Închidere exterioară perimetrala:
Panou sandwich cu grosimea de 100mm. In zona rezervoarelor de alcool, inchiderile vor fi
de caramida plina de 37,5cm pentru a asigura o protectie antiexplozie.
Tamplarie exterioară:
o Usă metalică dublă pentru centrala termica. o Usi
sectionale metalice
o Usi pietonale metalice cu deschidere spre exterior
6
 Ferestre - Tamplarie Aluminiu cu geam dublu
Tamplarie interioară:
o Usi metalice rezistente la foc acolo unde este cazul
o Ferestrele vor fi din aluminiu cu sticlă dublă si izolare acustică.
Finisaje
o Sarpanta vizibila.
o Pardoseala de ciment cu pantă pentru drenaj.
 Pereti: in zonele de compartimentari: vopsea lavabila.
□ CORP ADMINISTRATIV ŞI VESTIARE - Zona S1 (S = 287,44 mp)

In curs de amenajare
Este proiectat pentru 26 persoane - personal productie si 40 de persoane in total. Cuprinde:

birouri, laborator, vestiare, cantină, duşuri, toalete, spălătorii.
Distributie dreptunghiulară in plan (28,6mx13,6mm) regim de inaltime parter si o înăltime de
max 5m.
Suprafata construita este de 287,44m2
Suprafata desfasurata este de 287,44m2
Fundaţie si structură
Structura in cadre din beton armat cu inchideri in dreptul stalpilor din zidarie de 30cm.
Stalpii vor avea dimensiunile de 40cmx40cm. Acoperirea se va realiza in terasa. Fundatiile
vor fi de tip grinzi de fundare dispuse pe ambele directii. Cladirea va avea alei si trotuar de
protectie.
Acoperis. tip terasa cu termo si hidroizolatii. Compartimentările
interioare se vor realiza din zidarie.
Tamplarie exterioară:
o Usi din aluminiu cu geam.
Usă de sticlă vitrate din aluminiu (usile principale).
 o Ferestre. Aluminiu cu geam dublu.
o Usi din PVC.
 o La grupurile sanitare se vor monta grile de transfer
Finisaje.
 o Tavan fals din plăci casetate de 60x60 cm cu izolare acustică - demontabile
o Pardoseala gresie, mocheta la birouri
 o Pereti: vopsea lavabilă si plăci faiantă de ceramică la grupurile sanitare ,
vestiare, spalatorii si in dreptul mobilierului cu spalator de la bucatarie, la
laborator in zona de lucru si la cabinetul medical. Spre cladirea de productie,
se va amplasa un utilaj special pentru cantarirea autocamioanelor care vor
intra in incinta.
□ CASA POARTA - Zona S2 (S = 47,02 mp)

 Clădire dreptunghiulară, regim de inaltime parter cu o înăltime totală de 4,5m.
Dimensiunile in plan vor fi de 5,7m x 8,25m. Suprafata construita este de
47,02 m2. Suprafata desfasurata este de 47,02 Fundatie si structură
 Structura in cadre din beton armat cu inchideri exterioare stalpilor din zidarie
de 30cm. Stalpii vor avea dimensiunile de 30cmx30cm. Acoperirea se va
realiza in terasa. Fundatiile vor fi de tip grinzi de fundare dispuse pe ambele
directii. Acoperis: tip terasa cu termo si hidroizolatii. Compartimentările
interioare se vor realiza din zidarie. Tamplarie exterioară:
7
 o Usi din aluminiu cu geam.
 o Ferestre: Tamplarie aluminiu cu geam dublu.
 o Usi din PVC. La grupurile sanitare se vor monta grille de transfer.
Finisaje:
 o Tavan: tavan fals din plăci casetate 60x60 cm cu izolare acustică -
 demontabile o Pardoseala
gresie
 o Pereti: vopsea lavabilă si plăci faiantă de ceramică la grupul sanitar.
 □ GOSPODARIE DE APA POTABILA INDUSTRIALA SI DE INCENDIU

- Zona I (S = 150,35 mp)
 Clădire dreptunghiulară, regim de inaltime parter (8,4mx17,9m), h max
5m. Suprafata construita este de 150,35 m2. Suprafata desfasurata
este de 150,35 m2. Fundatii si structură
 Structura metalica cu fundatii izolate. Structura este alcatuita din cadre cu
stalpi metalici prefabricati incastrati in fundatii izolate, de tip talpa din B.A.
Peste stalpi reazema grinzi metalice, iar peste grinzi reazema pane pentru
sustinerea invelitorii.
 Pardoseala parterului va fi din sapa de beton vopsita, nivel ±0,00 executat
monolit cu pante pentru drenaj.
 Acoperis:
 o Panouri sandwich cu grosimea de 100mm.
Închidere exterioară:
 o Inchideri perimetrale din zidarie din caramida eficienta de 30 cm grosime
Închidere interioara:
o Inchiderea intre cele doua incaperi se va realiza din zidarie de caramida de 25cm
grosime Tamplarie exterioară:
 Usi metalice cu grille de ventilatie aprox 1,5 m2
 o Geamuri metalice
□ PRODUCŢIE DE ÎNGRĂŞĂMINTE / CLĂDIRE DEPOZITARE - Zona SK (S =

400,00 mp)
- Produs stocat: Îngrăşământ
- Pardoseală: Beton
- Dimensiuni clădire: 20 m x 20 m
- Suprafaţă: 400 m2
Pereţii din prefabricate din beton au fiecare o lăţime de 1,5m şi o înălţime de 3,00m.
Obiect C, Zonele P, R, PR. Depozite exterioare de materii prime solide

Există 3 depozite exterioare de materii prime solide:
□ DEPOZIT EXTERIOR TURTA DE FILTRARE - Zona P (S = 1056,0 mp)
□ DEPOZIT EXTERIOR TESCOVINA - Zona R (S = 1440,0 mp)
□ DEPOZIT EXTERIOR TESCOVINA / TURTA DE FILTRARE - Zona PR (S =
900 mp)
Aceste depozite sunt depozite in aer liber, cu pardoseală de beton şi delimitate perimetral
prin pereţi din prefabricate din beton.
Toate depozitele au o reţea de conducte de colectare din beton / oţel inoxidabil (jgheaburi),
al căror rol este de a colecta tot lichidul rezultat prin strivirea (stoarcerea) materiilor prime
8
tescovină şi turta de filtrare de către încărcătoarele frontale în timpul operaţiunilor de
depozitare.
O staţie de pompare va pompa toate lichidele colectate către zona de distilare.
Zona P, Depozit exterior turtă de filtrare
- Produs depozitat: Turta de filtrare
- Podea: beton prefabricat
- Impermeabilizare: imbinat etans cu garnitura de cauciuc
- Dimensiuni: lăţime 22 m
Lungime 48 m
- Suprafata: 1056 m2
- Împrejmuire: 3 pereţi din beton prefabricat,
- Dimensiunea pereţilor:
Inaltime: 3m
Lungime: 50 m
- Acoperit: deschis, neacoperit.
Toată zona este înconjurată de un şanţ de beton care colectează lichidul scurs de la
materiile prime. Jgheabul este lat de 200mm, adânc de 200mm, acoperit de o plasă de oţel
inoxidabil. Lungimea totală: 160m.
Zona R, Depozit exterior tescovină

- Produs depozitat: Tescovina
S 1440 mp
Zona PR, Depozit exterior tescovina / turta de filtrare
- Produs depozitat: Tescovina / Turta de filtrare
- Impermeabilizare: imbinat etans cu garnitura de cauciuc
- Dimensiuni: latime 15,83 m
Lungime 56,92 m
2
- Suprafata: 900 m
- împrejmuire: 3 pereti din beton prefabricat,
- Dimensiunea peretilor:
Inaltime: 3m
Lungime: 56,92 m
- Acoperit: deschis, neacoperit.
Toată zona este înconjurată de un şanţ de beton care colectează lichidul scurs de la
materiile prime. Jgheabul este lat de 200mm, adânc de 200mm, acoperit de o plasă de oţel
inoxidabil. Lungimea totală: 160m.
INSTALAŢII CONEXE
► Turn de răcire fabricatie MITA , tip PMS 9/110 K12

Turnul este de tip deschis, cu ventilaţie forţată (mecanică).
Q= 17 mc/h
P= 237,21 KW
► Staţie de epurare ape uzate Obiectul B.

Secţiunea ape uzate
9
Suprafaţa totală a acestei secţiuni de epurare ape uzate este de 4.000 m 2, betonată, cu o
reţea de conducte de beton de colectare (jgheab) pentru scurgerea apelor / lichidelor din
zonă. Toate apele uzate colectate vor fi pompate către etapa de oxidare.
Zona WW va include o cameră mică, care va permite lucrătorilor de a efectua analize
simple şi rapide (cum ar fi pH-ul, etc.).
Suprafaţa şi volumul camerei-laborator este: 12m 2, 32,5m3, Hliberă = 2,70m.
UTILAJE Şl ECHIPAMENTE
Utilajele şi echipamentele care se vor utiliza în fluxul tehnologic de fabricare alcool

desfăşurat la unitatea de valorificare subproduse vini-viticole BIOALDEVIN sunt împărţite în
cadrul următoarelor secţii:
1. Tescovina
2. Seminţe de struguri
3. Turta de filtrare şi drojdie de vin
4. Distilerie
5. Tartrat de calciu
6. Epurarea apelor uzate.
AUTOMATIZAREA
Următoarele instalaţii sunt prevăzute cu sisteme automatizate de control:

* Cazanul Nr. 1
* Cazanul Nr. 2
* Uscător tartrat de calciu
* Uscător seminţe de struguri
* Staţia de Tratare Chimică
CAZAN NR. 1 şi CAZAN NR. 2
Sistemul de monitorizare şi control este identic la cele două cazane.

Centrala va avea o functionare automata in toate secventele de operare, respectiv: pornire,
oprire, regim stabilizat si de avarie. Se va gestiona intregul sistem de date si se vor
coordona principalele bucle de automatizare ale echipamentelor principale:
a) Cazan:
- Mentinerea nivelului constant in tambur;
- Mentinerea temperaturii la iesire din cazan, prin varierea debitului de injectii a
cazanului de abur;
- Mentinerea presiunii constante in cazan prin urmarirea debitului de abur viu;
- Reglarea automata a arderii prin gestionarea admisiei de aer in cazan;
- Reglarea automata a depresiunii/presiunii in focar (dupa caz);
- Nivelul apei se regleaza prin niveluri automate, pompa de apa se pune in functionare
cand coboara nivelul apei si se opreste cand urca nivelul. Cazanul (centrala) nu
porneste daca este nivel maxim sau minim.
- Presiunea aburului din cazan de asemenea se regleaza prin intermediul unor
comutatoare automate, care opresc arzatorul cand se ajunge la presiunea optima si il
pornesc cand coboara presiunea;
- Aerul de la intrarea in arzator deasemenea se regleaza automat prin cutia de control al
arzatorului.
Alimentarea cu apa trebuie sa aiba un anumit nivel de salinitate, acest lucru se

realizeaza prin decalcifiere injectie de dezincrustant in rezervorul condensatorului.
10
Poarta ceas de monitorizare, la fiecare 2 ore trebuie reinarmat temporizatorul.
Pentru a o pune in functionare trebuie pus selectorul tabloului in functionarea
arzatorului si porneste singura.
USCATOR TARTRAT DE CALCIU

Uscătorul pentru tartratul de calciu va fi echipat cu următoarele dispozitive aferente
arzătorului:
- Furnizor SAIT, Italia
- Cap de combustie: Camera de aer echipată cu uşi de control al aerului de ardere,
Transformator de aprindere Pilot
aprindere electro-gaz Distribuţie
a gazelor, Conveior aer
parabolic Detector UV de flacără
Indicator flacără Detector
presiune aer
- Reglare flacără / Sistem de control şi modulare:
Controlul electric modular Servo,
Arborele cu came pentru reglarea raportului aer-gaz Supapa de reglare a debitului
de gaz, Contact consens pentru aprindere flacără mică,
- Panou electric: Aparate electrice de control pentru electro-ventilator
Dispozitive electrice de control pentru pompa de apă şi pompa de ulei,
Sistem de reglare şi protecţie flacără, Echipament de alarmă
sonoră.
- Alimentare cu gaz: de la 175 Nmc/h până la 1.500 Nmc/h
- Set reducere gaz: presiunea de alimentare: Bar: 0,50; Presiune redusă:
Bar: 0,35
USCATOR SEMINTE DE STRUGURI

DENUMIREA TIPULUI: Arzător multiflama modular SBS.
TIPUL: ATMOSFERIC; este compus din doua corpuri de arzator sau venturi si doua orificii
care furnizeaza o putere máxima de 290 Kw.
SISTEMUL DE CONTROL AL PUTERII: MODULAR, printr-un control PID - realizat printr-
un regulator de temperatura in functie de temperatura dorita. Sistemul PID controleaza
presiunea optima a arzatorului. Iesirea analogica a regulatorului de temperatura conduce
un transductor de presiune si acesta se conduce la un regulator de presiune. Controlul
puterii se realizeaza prin modularea presiunii optime a arzatorului in functie de necesitatile
termice.
SISTEMUL DE APRINDERE: se realizeaza printr-un transformator de inalta tensiune si o
bujie de aprindere; bujia de aprindere se gaseste in orificiul corpului nr. 1. SISTEMUL DE
CONTROL AL FLAMEI: este prin ionizare; bujia de ionizare se găseşte in orificiul copului
nr. 2.
TIPUL GAZULUI UTILIZAT: Gazul combustibil ce va fi consumat de acest echipament va fi
GAZ NATURAL sau GAZ PROPAN, conform indicatiilor din placuta de identificare.
PRESIUNEA ALIMENTARII CU GAZ: Presiunea de alimentare acestor aparate cu GAZ
NATURAL si GAZ PROPAN este aceeaşi. Presiunea de alimentare: 2.500 mbar Presiunea
minima de alimentare: 1.500 mbar Presiunea maxima de alimentare: 4.000 mbar
PRESIUNILE OPTIME ALE ARZATORULUI:
Presiune minima: 100 mbar. Presiune maxima: 2.000 mbar
ARZATOR HL-2/20: Biflama de 2 venturi in Vana de Aer, special preparata pentru munca in
depresiune (uscator SERc7/10) automat cu sistem de amplu control modular proportional
(relatie 1:5, amplu). Control de aprindere prin Sonda de Ionizare: Combustibil: GAZ
NATURAL a>1 bar Puterea maxima : 300KWt/h
11
Rampa de control Gaz (la presiunea necesara) cu valvula de control a presiunii de
siguranta.
In tablou se gasesc Programatorul si Transductorul ce vor primi semnalul 4:20 mA de la
regulatorul sau de temperatura, pentru a-l transforma in presiune proportionala de aer
comprimat ce-l va transmite, prin intermediul valvulei de membrana, la gaz.
Acest sistem permite o modularitate 5:1, putand fi marita pana la 10:1 optional.
STATIA DE TRATARE CHIMICA

Menţinerea parametrilor chimici la iesire din statia de tratare, indiferent de debitul de adaos
cerut de instalatie;
Reglarea automata a burajului (presiunii in condensador);
Sistemul de Control poate fi impartit in:
-Unitatea de service, interfata om-masina de tip HMI
-Unitatea de control in timp real.
Descrierea funcţională şi tehnologică. Capacitate şi profil de producţie

Descrierea activitatii si fluxul tehnologic
2.1. Procese tehnologice de producţie
 Date generale despre obiectul investiţiei

Activitatea specifică desfăşurată de S.C. BIOALDEVIN S.R.L. este distilarea, rafinarea
şi mixarea băuturilor alcoolice (Cod CAEN 1101).
Titularul de activitate a avut în vedere construcţia unei unităţi de valorificare
subproduse viniviticole, în concordanţă cu normele, normativele şi standardele în vigoare în
domeniu.
Obiectivul cuprinde clădiri de producţie alcool şi instalaţii auxiliare acesteia (depozite de
materii prime solide şi lichide, produse finite, subproduse; ateliere), corp administrativ şi
vestiare, centrală termică de producere abur, puţuri forate, gospodării de apă, staţie de
epurare ape uzate, separatoare de hidrocarburi şi de grăsimi, platforme, drumuri, parcări,
etc.
 Capacitatea fabricii
‐ Tescovina: 22456 tone
‐ Turta de filtrare: 4812 tone
‐ Drojdie de vin: 9624 tone
‐ Tartru brut: 800 tone
‐ Alcool din struguri:1371420 l Etanol 100%,care corespunde la:1714275 l Alcool din struguri
80%,
‐ Seminţe de struguri:2694,72t
 Regimul de funcţionare
Regimul de functionare al fabricii este următorul: 24 ore/zi, 7 zile/saptamana,
28 săptămâni de prelucrare/an şi 8 săptămâni de întreţinere/an.
Practic, fabrica va intra in functiune o data cu începerea sezonului de cules al viţei
de vie (septembrie). Fabrica va functiona in perioada septembrie - martie, toamna - iarna.
12
 Număr de personal
Personalul aferent fabricii este estimat la 26 de angajaţi, din care: 16 muncitori, 2
angajaţi laborator, 1 manager instalaţie, 2 manageri producţie, 2 personal administraţie, 3
angajaţi pază.
 Materii prime şi auxiliare

Materiile prime care vor fi procesate în cadrul unităţii de valorificare subproduse vini-
viticole sunt constituite din:
1. Drojdie de vin. Acesta este un produs lichid, reprezentand partea groasă avinului
care se depune în butoaie în timpul fermentării. Acesta este recuperat de la partea
de jos a vasului prin pompare. Este compus în principal din:
 apa
 etanol
 bitartrat de potasiu
 drojdii
 compusi naturali de vin
2. Turta de filtrare. Acesta este un produs solid, obţinut prin filtrarea drojdieid e vin printr-
un filtru de presă. Este compus în principal din:
 apa
 etanol
 drojdii
3. Tescovină. Acesta este un produs solid, reprezentand partea solidă carerămâne de
lastoarcerea strugurilor proaspeţi. Este compus în principaldin:
 coji de struguri
 seminte de struguri
 etanol
 polifenoli
Materiile prime sunt alimentate de BIOALDEVIN de la unităţile vini-viticole din zonă.

Drojdia de vin este aprovizionata fie in camioane in vrac, fie in cisterne mai mici.
Odata ajunsa la fabrica, aceasta este pompata din camion sau din cisternele mici in 4
rezervoare de stocare drojdie de vin (TK5 - 200 000 l, TK6 - 200 000 l, TK7 - 290 000 l si
TK8 - 290 000 l).
Tescovina si Turta de filtrare sunt alimentate la fabrica vrac cu ajutorul camioanelor.
Acestea sunt descarcate in locuri special amenajate in acest scop. Camioanele de
transport vor fi acoperite si protejate impotriva pierderilor de produse.
În total, materiile prime vor fi stocate în fabrică în următoarele arii / volume:
 Depozite acoperite: 1000 m2
 Depozite deschise: 3500 m2
 Rezervoare: 980 m3
 Utilităţi
Apă potabilă necesară instalatiilor sanitare si de protectia muncii (grupurisanitare, cantina,
laboratoare, spalatorie haine, cabina poarta, producerea apei calde menajere, dusuri de
salvare si fantani pentru ochi, etc.) -alimentare din reteaua publică de apă potabilă din
zonă (CUP Focsani);
Apă tehnologică pentru asigurarea consumurilor de apa în procesul de
fabricaţie si apa pentru stingere incendii - alimentare din sursa proprie -
13
3 puţuri forate în incintă;
Energie electrică, alimentată pe platformă la tensiunea de 400V/230V-50Hz, prin
intermediul unui post de transformare 20/0,4kV, de la reţeaua existentă în zonă;
Aer comprimat: 8,6 bar, uscat, fără ulei, se asigură de la instalaţia de aer comprimat a
societăţii;
Gaz metan - alimentarea se va face prin racordare la conducta de gaze naturale
principală ce trece prin faţa fabricii. Consumatorii de gaze naturale de pe
platformă sunt: Cazan Nr. 1 şi Cazan Nr. 2, Uscator tartrat de calciu, Uscator seminţe de
struguri, Sistem de incalzire al cladirii de birouri. Consumul total de gaz metan estimat este
de 700 mc/h.
Abur saturat presiune3-6 bar, temperatura 120-160C - se asigură din reţeaua
societăţii,fiind produs de cazanele de abur ale Centralei termice amplasată în cadrul
Obiectului A, Zona K. Camera cazanelor (producţie de 4500 kg/h abur).
Agentul termic pentru încălzirea spaţiilor (birouri) este apa caldă 60/80°C. Aceasta se va
asigura local, prin preparare într-o centrală termică murală pe gaz, amplasata in spatiul
cu destinatie tehnica din clădirea de birouri. Puterea termică nominală a centralei este de
50 kW (în condensatie, cu randament ridicat 90%).
 Produse finite
Produsele finite obtinute in cadrul fabricii BIOALDEVIN sunt:
1. Tartrat de calciu. Este materia primă pentru a recupera acidul tartric natural L (+). Acidul
tartric natural L (+) are un volum de piaţă de aproximativ 52.000 de MTone şi este utilizat
în principal în:
 Vinificaţie
 Produse de panificatie
 Industria de constructii
 Industria alimentara
 Băuturi răcoritoare
 Industria electronica
Tartratul de calciu este una dintre principalele materii prime utilizate pentru
obţinerea acidului tartric. Tartratul de calciu se obţine la prelucrarea tescovinei, drojdiilor
de vin, vinasei, pietrei de vin şi a apelor de spălare a rezervoarelor la întreprinderile
vinicole de prelucrare primară. Tartratul se găseşte, ca sare, în diverse plante şi struguri
de viţă de vie, din bobiţele căreia tartratul trece în vin, iar apoi în produsele secundare
vinicole.
Se prezintă ca un praf cristalin fărâmicios, de culoare albă până la cenuşie, fără urme de
mucegai sau putrefacţie. Tartratul de calciu se descompune sub acţiunea
microorganismelor, mai ales când este umed, ceea ce cauzează pierderi de acid tartric.
Fluiditatea tartratului se păstrează în condiţii de umiditate de până la 80%. Când această
valoare a umidităţii este depăşită produsul devine brun.
(Sursa: http://www.scribd.com/doc/111996862/PRODUSE-SECUNDARE-VINICOLE)
Acidul tartric este folosit precum aditiv alimentar (E334), antioxidant, regulator de pH și
sechestrant. (Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_tartric)
2. Etanol. Etanolul are un volum de piaţă de 320 milioane de litri numai în UE. Este
materia primă pentru urmatoarele produse:
 Brandy
 Oţet
 Lichioruri
 Diverse bauturi
14
 Combustibil bio
3. Seminte de struguri sau ulei din seminţe de struguri. Uleiul din seminţele de struguri
este utilizat în principal pentru:
 Comercializare ulei alimentar
 Cosmetice
4. Combustibil solid. Este în mod normal, folosit in primul rand în calitate de

combustibil in cadrul instalaţiei de producţie, dar poate fi vândut în vrac sau ambalat
drept combustibil pentru a încălzi casele particulare. Combustibilul solid provine din
presarea cojilor, acesta fiind de fapt coji de struguri, cu o putere calorifică excelenta.
5. Fertilizant. Este un îngrăşământ organic natural, ce provine din cojile de

struguri solide amestecate cu solutie de drojdie. După amestecare, produsul
obtinut se depoziteaza pe termen scurt pentru a permite generarea de acizi
fulvici şi humici. Acesta este folosit ca îngrăşământ pentru urmatoarele culturi:
 Grâu
 Porumb
 Viţă de vie în creştere
 Legume
 Pomi fructiferi
 Procesul de fabricaţie / Descrierea fluxului tehnologic
Procesele de producţie a etanolului, tartratului de calciu si semintelor de struguri

sunt conectate unele de altele in următoarea ordine. La inceput, procesul are trei rute
diferite, care depind de materia prima procesata. Vom numi "Ruta A" cea urmata de
tescovina, "Ruta B" cea urmata de turta de filtrare, "Ruta C" cea urmata de drojdia de vin
si "Ruta A-C" in momentul in care cele trei rute se unesc in procesul de productie.
Ruta A (Tescovina)
 Tescovina este prima materie primă furnizată la utilajele de distilare alcool sau la banda
de spalare pentru extragerea acidului tartric ;
Initial aceasta se spala pentru a elimina acidul tartric. Lichidul de spalare cu
acid tartric merge la Ruta B;
 Tescovina este apoi trecuta printr-un filtru presa unde se usuca partial;
 Dupa prese, tescovina este trecuta pe o sita vibratoare continua pentru a separa
semintele de struguri. Cojile de struguri sunt separate si transportate de o banda
transportoare pentru a fi folosite ca ingrasamant;
 Semintele sunt uscate intr-un uscator continuu;
 Semintele de struguri sunt stocate.
Ruta B (Turta de filtrare)

 Turta de filtrare este mai intai alimentata intr-o statie de dizolvare unde se
amesteca cu lichidul care provine din Ruta A;
 Suspensia obtinuta este apoi curatata de seminte si coji cu ajutorul unui
sistem de cernere continua ( pasatrice);
 Suspensia obtinuta de la turta de filtrare este trimisa la un rezervor de stocare
TK 9, TK 10 pentru a alimenta distileria.
Ruta C (Drojdia de vin)
15
 Drojdia de vin este pompata la acelasi sistem de cernere continua folosit la
cernerea turtei de filtrare;
 De aici ea este pompata catre depozitare pentru a alimenta distileria.
Ruta A-C (Tescovina, turta de filtrare si drojdia de vin procesate împreună)

Suspensia este pompata intr-o coloana de distilare pentru striparea alcoolului
din tescovina si din drojdia de vin;
 Parasind coloana de distilare, suspensia este pompata in partea de tartrat de calciu in
cazul in care se adauga sare de calciu pentru precipitarea de tartrat de calciu;
 Tartratul de calciu este separat prin centrifugare, apoi uscat si ambalat;
Solutia care paraseste sectiunea de tartrat de calciu este condusa la sectia
de epurare a apelor uzate;
 Apele uzate sunt fermentate pentru a recupera bio-metan, apoi oxidate si
denitrificate pentru a se conforma cu normele impuse pentru evacuarea apelor uzate.
 Ruta A (Tescovina)
Tescovina este alimentată de BIOALDEVIN de la unităţile viticole.
Tescovina este alimentata la fabrică vrac, cu ajutorul camioanelor. Aceasta
estedescarcata in locurile special amenajate in acest scop.
Cu ajutorul unui incarcator frontal, tescovina este incarcata intr-un siloz TL1. Din TL1, cu
ajutorul unor benzi rulante CN1 (3,0Kw), transportor elicoidal SF2 (2,2 kW), benzi rulante
cu cupe CN2 (7,5 kW), urmate de un alt transportor elicoidal SF3 (5.5kW), tescovina
este alimentata in paralel la striperele de alcool DAL1, DAL2 si DAL3.Tescovina poate sa
fie alimentata si direct la banda de spalare fara a mai trece prin striperele de alcool ,cu
ajutorul transportorului elicoidal SF 26 (3 kW)si apoi SF 3C(1.5 kw) .Aburul la striperele
de alcool ,este furnizat pe la partea de jos iar tescovina este pastrata in miscare de
agitare cu ajutorul agitatoarelor MV5 (4,4Kw), MV6 (4,4Kw) si MV7 (4,4Kw).
La trecerea tescovinei in contracurent cu aburul, alcoolul 30% condenseaza in
condensatorul NT2 si in final NT2 - "santinela". Cu ajutorul pompelor BM16 (2,2 Kw) si
BM18 (2,2 Kw), alcoolul 30% este pompat in rezervoarele de stocare TK1 (capacitate
45000 l) si TK2 (capacitate 45000 l).
Tescovina (fara etanol) paraseste coloanele DAL1, DAL2 si DAL3 cu
transportoarele elicoidale SF4 (4,4 Kw), SF5 (4,4 Kw) si SF6 (4,4 Kw), iar cu ajutorul
transportatorului elicoidal SF26 (3,0 Kw) este transportata la sectia de spalare tescovina
PW8 si alimentata cu transportatorul elicoidal SF3 C (1,5 kW).
Tescovina este distribuita cu o banda rulanta CN3, care inainteaza lent cu ajutorul
cutiei de viteze MV13 (5,5 kW). Se formeaza un pat de tescovina de aproximativ 30 - 40
cm inaltime, care se spala in contracurent cu apa. Apa este alimentata pe la capatul unde
se elimina tescovina si apoi este pompata inapoi, pas cu pas, utilizand 21 pompe
numerotate BM2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-14A,14B,14 C,14 D,14 E,14 F,14 G (0,75 kw
fiecare).Recircularea apei cu
ajutorul pompelor duce la cresterea concentratiei de acid tartric in lichidul de
spalare.
In momentul in care lichidul de spalare ajunge in BM2, acesta are concentratia maxima
de acid tartric si este pompat catre rezervorul de stocare TK9 (45000 l), urmand a fi prelucrat
in Ruta A-C.
Tescovina spalata de acidul tartric paraseste banda rulanta PW8 cu ajutorul unui
transportor elicoidal SF8 (7,5 kW) alimenteaza presa. Din transportorul elicoidal SF8,
tescovina intra intr-o presa
continue SF10 (7.5 kw), in care aceasta este presata pentru a scoate excesul de apa
pentru a obtine o separare eficienta a semintelor de struguri. Apa estecondusa in
rezervorul TK23 (sectiunea tartrat de calciu) sau la Statia de tratare ape uzate.
Tescovina zvantata, dupa presare, cade pe un transportor elicoidal SF11 (3 Kw), apoi cu o
16
banda rulanta CN4 (2,2 kW) este alimentata pe o sita vibratoare, in scopul separarii
semintelor de struguri de coji. Cojile ramase (fara alcool, tartrat de calciu si seminte de
struguri) cad pe transportoarele elicoidale SF18 (3 kW) si SF16 (3 kW), si sunt alimentate
pe banda rulanta CN5 (3 kW ) care transporta cojile uzate la platforma de compostare.
Semintele de struguri parasesc sita vibratoare cu ajutorului transportorului CC21 cu lant
(2.2kw)sunt introduse in uscator. Caldura necesara uscatorului este furnizata prin arderea
gazului metan (74 Nm3/h). Gazele arse parasesc uscatorul cu ajutorul ventilatorului VN1
(30 kW) dupa ce sunt trecute in prealabil prin filtrul FM1 (pentru curatarea fumului).
Semintele de struguri uscate parasesc uscatorul cu ajutorul transportorului elicoidal
SF19A(2.2 kW) si sunt incarcate in saci big bag de 1000 kg.
 Ruta B (Turta de filtrare)
Turta de filtrare este alimentata de BIOALDEVIN de la unitatile viticole.
Turta de filtrare este aprovizionata in vrac cu ajutorul camioanelor, este descarcata si
depozitata in locuri special amenajate, în vederea prelucrării sale.
Turta de filtrare este alimentata cu un incarcator frontal in buncarul de receptive a drojdiei

solide. De aici cu ajutorul transportatoarelor elicoidale SF21 (3 kW) si SF22 (3 kW) turta
de filtrare estealimentata mai intai la o operatie de dizolvare efectuata de catre DL1 care, cu
o turbina de mare viteza AG1 (3 kW), dizolva turta de filtrare in lichidul de spalare al
tescovinei.
Solutia de spalare de la tescovina provine din rezervorul TK9 si este pompată cu ajutorul
BM 23(2,2 kW) catre buncar, DL1 si DL2.
Deci, de fapt, spalarea tescovinei este folosita pentru a dizolva turta de filtrare.
Dizolvarea grosiera se face in DL1, in timp ce a doua dizolvare "fina" se efectueaza in DL2
cu o turbina de mare viteza AG2 (3 kW). Chiar si in aceasta a doua etapa dizolvarea
“fina”, suspensia de turta de filtrare se efectueaza tot cu solutie de la spalarea tescovinei.
Suspensia fina este alimentata intr-un sortator rotativ RS27 (2,2 kW)(pasatrice), care
separa materialul solid ramas de la suspensia turtei de filtrare (pietre mici, coji si
seminte de struguri). Solidele care sunt separate aici sunt transportate cu ajutorul unei
benzi rulante CN7 (1.5 kW) intr-un loc de stocare special amenajat.
Suspensia de turta de filtrare cade intr-un rezervor de stocare si de aici, aceasta este
pompată prin BM241 (4,0 Kw) catre rezervoarele de stocare TK10 (100000 l) si TK11
(100000 l). In ambele rezervoare de stocare, suspensia este pastrata in miscare de catre
un agitator extern, respectiv MX1 (7,5 kW) si MX2 (7,5 kW). Din rezervoarele de stocare
suspensia este alimentata la distilerie cu pompa BM25 (4,0 Kw).
 Ruta C (Drojdia de vin)

Drojdia de vin este alimentata de BIOALDEVIN de la unitatile viticole.
Drojdia de vin este aprovizionata in camioane in vrac sau in recipiente de volum mic .
Odată ajunsa la fabrică, aceasta este pompata de la camion sau de la cisternele mici
cu ajutorul pompei BM22 (4,4 Kw) in 4 rezervoare de stocare drojdie de vin TK5 (200000 l),
TK6 (200000 l), TK7 (290000 l ) si TK8 (290000 l).
Drojdia de vin este pompata de la rezervoarele TK5 - TK8 cu pompa BM21 (3 kW) la
sortatorul rotativ RS27 (2,2 kW)(Pasatrice). Solidele care sunt separate aici sunt
transportate cu ajutorul unei benzi rulante CN7 (1.5kW) intr-un loc de stocare special
amenajat.
Drojdia de vin curatata este colectata intr-un rezervor de stocare, de unde cu pompa
BM241 (4,0 Kw) este condusa catre rezervoarele de stocare TK10 (100000 l) si TK11
17
un agitator extern, respectiv MX1 (7,5 kW) si MX2 (7,5 kW). Din rezervoarele de stocare,
suspensia este alimentată la distilerie cu pompa BM25 (4.0Kw).
 RUTA A-C.
Distilare, recuperarea alcoolului
Primul pas al Rutei A-C este distilarea suspensiei de drojdie de vin si turta de filtrare,
in lichidul de spalare a tescovinei, in scopul de a distila, evapora si condensa alcoolul
brut.
Din rezervoarele de stocare TK10 si TK11, suspensia este alimentata la distilerie cu pompa
BM25 (4 kW). Datorita schimbatorului de caldura E10 suspensia ajunge deja calda la
coloana de distilare C10. Pompa BM27 (2,2 kW) colecteaza suspensia de la E10 si
alimenteaza coloana de distilare. Aburul pentru evaporarea alcoolului este furnizat pe la
partea inferioara a coloanei.
In timpul distilarii, pompa BM26 (1.1 kW) extrage uleiurile (iso-amil alcoolii). Alcoolul
condensat la 80% etanol, este extras cu pompa BM29 (2,2 kW) si trecut mai intai prin
alcool-metru si depozitat partial in rezervorul TK14 (3000 l), de unde acesta cade in
rezervorul de stocare TK15 (50000 l).
Sistemul este racit cu ajutorul turnului de racire TR1, dotat cu o ventilatie puternica datorita
ventilatorului MR1 (7,5 kW), iar apa este recirculata de pompa BM30 (15 kW).
Alcoolul 80% este stocat si păstrat intr-o zona inchisa, sigilata si controlata. Odata ce
alcoolul a fost verificat folosind contorul fiscal,trece in rezervorul TK15, acesta este
pompat cu pompa BM31 (3 kW) la sectiunea de stocare care este, de fapt, constituită din
rezervoarele TK16 (135000 l) si TK18 (135000 l). Din aceste rezervoare, cu ajutorul
pompei BM32, alcoolul brut 80% este livrat catre clienti.
Odată ce suspensia turtei de filtrare si a drojdiei de vin in lichidul de spalare a
tescovinei ajunge la partea inferioara a coloanei, aceasta e fara alcool deoarece alcoolul a
fost complet distilat.
Suspensia este apoi pompata din partea de jos a coloanei la sectiunea de extractie a
tartratului de calciu cu pompa BM29 (2,2 kW).
Recuperarea tartratului de calciu

Pompa BM29 pompeaza suspensia turtei de filtrare si a drojdiei de vin in lichidul de spalare
a tescovinei direct la rezervorul TK23, aici avand loc prima reactie de la sectiunea de tartrat
de calciu.
Cantitatea de tartrat de calciu este obtinută prin adaugarea de saruri de calciu, care
genereaza tartratul de calciu (CaT) insolubil, conform reactiilor urmatoare:
 Prima reactie:
2 KHT + CaCO3  CaT + K2T + H2O + CO2
 A doua reactie:
K2T + CaCl2  CaT + 2KCl
Simboluri:
KHT = Bi-tartrat de potasiu
CaCO3 = Carbonat de calciu
CaT = Tartrat de calciu
K2T = Tartrat de potasiu
H20 = Apa
CO2 = Dioxid de carbon
CaCl2 = Clorura de calciu
KCl = Clorura de potasiu
Carbonatul de calciu este extras din silozul de stocare SL3 (18000 l) de

transportorul elicoidal SF23 (3,0 Kw) si se amesteca cu apa in rezervorul TK19 (10000 l)
pentru a genera o suspensie de 30%. CaCO 3 este pastrat in suspensie de catre
18
agitatoarele AG3 (3,0 Kw) pentru rezervorul TK19 si AG5 (2,2 kW) pentru rezervorul TK20.
Suspensia este pompata cu pompa BM33 (1,1 kW) la rezervoarele TK23 si TK24.
Volumul de suspensie de CaCO3 adaugata depinde de pH-ul suspensiei de intrare de la
turta de filtrare - drojdie de vin - tescovina - lichid de spalare. pH-ul constant de reactie
este dictat de un pH-meter instalat in rezervorul TK 24, care printr-un invertor ruleaza
pompa la viteza corecta pentru a avea in permanenta volumul corect.
Clorura de calciu se adauga in lichid in concentratie de 35 - 40%. Solutia de CaCl 2 se

prepara in rezervorul TK21 (10000 l), prin dizolvarea simpla a cristalelor de CaCl 2 in apa.
Dizolvarea rapida este favorizata de agitatorul AG (3,0 Kw). Apoi solutia se muta in
rezervorul TK22 (2000 l), echipat cu agitator AG6 (2,2 kW) si de aici este pompat cu
pompa BM34 (1,1 kW) in TK25.
Volumul de solutie de CaCl2 adaugat depinde de volumul de suspensie de CaCO 3. Deci,
odată ce se determina viteza pompei BM33, printr-o constanta simpla avem viteza pompei
BM34 pentru a adauga cantitatea corecta stoechiometrica de CaCl2.
La inceput, suspensia turta de filtrare - drojdie de vin - tescovina ajunge in rezervorul

TK23 (17000 l), unde are loc prima reactie la aproximativ 70°C. Rezervorul esteechipat cu
un agitator AG7 (3 kW) care garanteaza un contact bun intre CaCO 3 si acidul tartric
(continut sub forma de sare de potasiu acida) din suspensia turta de filtrare - drojdie de vin -
tescovina.
Tartratul de calciu se formeaza deja in rezervorul TK23 si, deoarece este format de cristale
grele, trebuie sa fie pastrate in suspensie prin agitare eficienta, care se realizeaza prin
instalarea unui agitator in fiecare rezervor.
Suspensia de tartrat de calciu CaT se transfera de la rezervoarele TK23 si TK24 la un
rezervor de 17000 l TK25. Toate tancurile sunt dotate cu agitatoare de 4 kw.
Rezervorul TK25 (17000 l) este dotat cu un agitator AG9 (4kW). In rezervorul TK25
se adauga solutie de clorura de calciu cu pompa BM34. Apoi
suspensia se transfera in rezervorul TK26 (17000 l), echipat cu agitator AG10 (4 kW), apoi
in rezervorul TK27 (17000 l), echipat cu agitatorul AG11 (4 kW), si in cele din urma la
ultimul rezervor de reactie, care este numit TK28 (17000 l), echipat cu agitatorul AG12 (3
kW).
Pentru a avea un randament mai bun in materie de recuperare a tartratului de calciu

CaT, rezervoarul TK26 este echipat cu un sistem intern de serpentine de racire, care
permite reducerea temperaturii suspensiei pana la 35°C.
In rezervorul TK28 reactia este completă.
Suspensia de CaT este pompata din TK28 cu pompa BM35 (15 kW) catre
decantaror care are un volum de 42000 l. Acesta este echipat cu un agitator lent MV44
1A(4 Kw) si un dispozitiv de vibrare VB1 si VB2 (0,45 Kw), cu scopul de a amesteca
cristalele mici de tartrat de calciu suspendate.
In interiorul decantorului, CaT decanteaza incet in partea de jos a conului si
este extras continuu de catre o supapa rotativa VVB1 (1.5kW). Evacuarea tartratului de
calciu in rezervorul de colectare TK29, echipat cu agitator AG13 (0.55 kW), se face pentru a
obtine o suspensie groasa de CaT in apa. Aceasta suspensie este pompata cu pompa
BM35 (15Kw) catre cele 2 centrifugi pentru a separa cristalele de CaT in
suspensie.
CaT extras de la centrifuga are aproximativ 20-25% umiditate si trebuie sa fie uscat.
Centrifugele descarca CaT pe transportorul elicoidal SF24 (2,2 kW), care alimenteaza
uscatorul. CaT ajunge la sistemul de dozare CD50 (5,5 kW) care pastreaza constanta
alimentarea CaT la moara MF52 (0,75 KW), unde are loc contactul CaT umed cu aer cald
care vine din camera de ardere, acesta obţinându-se în urma arderii gazului metan în
19
GB43 (40 Nm3/h).
Sistemul este pastrat depresurizat cu ajutorul ventilatorului VN3 (7.5 kW) care tine sistemul
in miscare si duce tartratul de calciu in tubul de fluidizare din interiorul filtrului -
ciclon FM2. Aerul este curatat de praf cu ajutorul sacilor din material instalati in filtru si
tartratul de calciu uscat sedimenteaza in partea de jos a conului filtrului-ciclon.
Tartratul de calciu uscat este extras de supapa rotativa VR2 (0,75 KW) si colectat pe
transportorul elicoidal SF25 (2,2 kW) care alimenteaza materialul in saci voluminosi, in
scopul de a avea saci de 1000 kg CaT uscat care se transporta cu camionul.
Solutia rezultata paraseste sedimentatorul si cade in rezervorul de TK30 (4400 l) echipat cu

agitatorul AG14 (3 kW) si de aici este pompat cu pompa BM36 (15 kW) la TK28 instalat
cu scopul de a recupera cristalele de tartrat de calciu.
Lichidul uzat paraseste TK 28 si este mai intai colectat in rezervorul TK31 (4400 l), fiind
apoi pompat cu pompa BM37 (3 kW) la rezervorul TK33, care este primul vas al Statiei de
epurare a apelor uzate.
Tartru brut
Tartrul brut este alimentat de la unitati viticole si este aprovizionat in saci mici de 25 kg sau
in saci voluminosi. Produsul este depozitat in saci pana la intrarea in procesul de productie.
Este necesar ca tartrul brut (RKHT) sa fie macinat in particule fine. Acest lucru se
realizeaza cu ajutorul unui furnizor extern.
Tartrul brut macinat este procesat initial la tartratul de calciu.
Tartrul brut poate fi procesat in aceeasi instalatie ca tartratul de calciu.
Productia incepe in rezervorul TK23 iar reactia decurge la fel ca la recuperarea
tartratului de calciu din drojdia de vinsi turta de filtrare.
Reactia se efectueaza sub controlul pH-ului prin adaugarea de CaCO 3 si CaCl2. Odata ce
suspensia de tartrat de calciu ajunge in final in rezervorul TK28, aceasta merge la ST36
pentru a permite sedimentarea tartratului de calciu, care este extras continuu pe la partea
inferioara a rezervorului de sedimentare si trimis la centrifuga.
Dupa centrifugare, tartratul de calciu din tartrul brut macinat se usuca in SD2 si este ambalat
in saci voluminosi de 1000 kg.
Apa reziduala paraseste ST36 si merge in rezervorul TK30 si cu pompa BM36 la
cicloanele situate deasupra rezervorului TK28. Solidul este descarcat in rezervorul TK28 iar
lichidul (de fapt, suspensia) se duce la rezervorul de TK31, apoi cu pompa BM37 la
rezervorul TK33, care este primul vas al Statiei de epurare a apelor uzate.
Fertilizant (îngrăşământ)
Tescovina prelucrată, evacuată din proces, este de fapt doar coji de struguri,
rezultata de la distilarea alcoolului, spalarea pentru scoaterea acidului tartric si separarea
prin sortare a semintelor de struguri.
Tescovina uzata este colectata pe platforma de depozitare îngrăşământ. Pe
aceasta platforma tescovina uzată uscată este amestecata în procent de 40-60%
impreuna cu biomasa (nămol deshidratat) provenind din fermentarea aeroba si anaeroba a
apelor uzate tehnologice.
Cele doua solide sunt mai intai atent amestecate, apoi urmează o fermentare
corespunzatoare care genereaza acizi humici si fulvici, care sunt de fapt acizii organici
originali produsi de micro-flora de pe sol. Pentru a realiza corect fermentarea, amestecul de
tescovina uzata si biomasă trebuie să fie întors (răsturnat)la intervale de 72 - 96 ore
pentru a facilita contactul dintre oxigen si micro-flora.
Dupa 40-50 de zile de fermentare se obtine un ingrasamant care este pregătit pentru a
fi expediat in vrac catre fermieri.
20
2. INTRARI DE MATERII PRIME
2.1 Selectarea materiilor prime
Tipuri de materii prime si materiale auxiliare utilizate
Consumul de resurse estimat

Materii prime şi auxiliare
a)Pentru a estima volumul de materii prime pe care o instalaţie de producţie

alcool construită în Odobeşti ar fi în măsură să proceseze, se estimează
colectarea materiilor prime din următoarele zone, prezentate mai jos ca procent
din suprafaţa totală a podgoriilor:
O Moldova: 34% din totalul materiilor prime disponibile în România,
O Muntenia: 28% din totalul materiilor prime disponibile în România,
O Oltenia: 10% din totalul materiilor prime disponibile în România,
O Dobrogea: 5% din totalul materiilor prime disponibile în România.
b)Acest lucru înseamnă că fabrica de alcool BIOALDEVIN va putea colecta
circa 75% din toată cantitatea de subproduse vini-viticole din România.
Materiile prime procesate (uzate) constituie o problemă pentru combinatele de vinificaţie în
ceea ce priveşte impactul asupra mediului. În prezent, materiile prime prelucrate sunt doar
denaturate şi împrăştiate pe pământ. Colectarea lor într-un site (locaţie) va reduce impactul
asupra mediului şi va genera produse care au o valoare adăugată mare, deoarece există
cerinţă pentru ele din partea industriei alimentare.
Materii prime, substanţe sau preparate chimice utilizate

În etapa de realizare a proiectului „Construire unitate valorificare subproduse vini-viticole"
pe platforma BIOALDEVIN nu se vor utiliza substanţe periculoase, astfel că proiectul
propus nu va exercita impact asupra factorilor de mediu.
Substanţe chimice utilizate în activităţile din cadrul obiectivului
La momentul începerii activităţii în fabrica de alcool BIOALDEVIN, tehnologia aplicată va fi
în măsură să recupereze toate produsele valoroase, fără utilizarea de substanţe chimice
periculoase.
Substanţele chimice vor fi folosite pe amplasament in cadrul următoarelor secţiuni:
1.Depozitare materii prime:
a.Metabisulfit de potasiu
b.Metabisulfit de sodiu (ambele substanţe sunt dezinfectante, antioxidante,
agenţi de conservare)
Cantitate: 500 kg / an,
2.Procesul de distilare:
Nu sunt utilizate chimicale in cadrul procesului de distilare.
3.Secţia Tartrat de calciu:
a.Carbonat de calciu- 360 Tone / an,
b.Hidroxid de calciu - 130 Tone / an,
c.Clorura de calciu -200 Tone / an,
d.Acid azotic
21
e.Acid clorhidric diluat -200 Tone / an,
f.Hipoclorit de sodiu - 2.000 kg / an,
4.Turnul de răcire (TR1):
Substanţele chimice utilizate pentru tratarea apelor (Sare cuaternară de amoniu) sunt în
conformitate cu normele UE privind tratarea apei de racire si sunt în cantităţi mici (sub 10
l/zi).
5.Secţia tratare apă uzată:
a.Policlorura de aluminiu
b.Floculanţi
c.Hidroxid de sodiu
6.Cazane:
Substanţele chimice utilizate pentru tratarea apei necesare pentru producere abur la
cazanele Centralei termice sunt în conformitate cu normele UE cu privire la tratarea apelor
cazanului si sunt în cantităţi mici (mai puţin de 10 l/zi).
Conditii de preluare, transport, manipulare, depozitare
Materiale auxiliare: sunt achizitionate de la diversi furnizori, in recipienti sau ambalaje

specifice, sunt depozitate in magazii, sub gestiune si utilizate in functie de necesitati, cu
respectarea conditiilor de manipulare si folosire, dupa caz;
Apa potabila si tehnologica: este preluata din bransament retea si sursa proprie (foraje)
Toate materiile prime si materialele auxiliare sunt preluate, manipulate si depozitate in
locuri special amenajate, astfel incat sa nu se produca un impact negativ asupra mediului.
Se respecta conditiile impuse prin fisa tehnica pentru substantele chimice utilizate si
legislatia specifica pentru deseurile de ambalaje rezultate din utilizarea acestora.
Apa pentru stingerea incendiilor :
- obiectivul are o rezerva de incendiu intangibila ,stocata in bazinul betonat etans,
Vin =250mc
2.2 Cerintele BAT pentru reducerea poluarii
Toate materiile prime si materialele auxiliare vor fi preluate, manipulate si depozitate in

locuri special amenajate, astfel incat sa nu se produca un impact negativ asupra mediului.
Se vor respecta conditiile impuse prin fisa tehnica de securitate, pentru substantele chimice
utilizate; se va respecta legislatia specifica pentru gestionarea deseurilor de ambalaje
rezultate din utilizarea acestora .
Se vor respecta recomandarile BAT in domeniu:
COMPARAREA TEHNICILOR PROPUSE DE TITULARUL ACTIVITATII CU

CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE
Evaluarea tehnologiei de fabricare a alcoolului din subproduse vini-viticole şi a emisiilor

aferente acesteia a luat spre comparaţie Reference Document on Best Available
Techniques in the Food, Drink and Milk (FDM) Industries - ediţia August 2006.
Procesele de producţie specifice fabricaţiei de alcool din deşeuri de struguri şi vin nu
prezintă o descriere detaliată în cadrul BAT.
În continuare se prezintă recomandările generale ale BREF referitoare la diverse etape ale
procesării materiilor prime într-o unitate de fabricare FDM (Alimente, Băuturi şi Lapte), în
care se încadrează şi fabricaţia de alcool BIOALDEVIN.
22
Cele mai bune tehnici BAT pentru întregul sector FDM (alimente, băuturi şi lapte)
S-a stabilit un număr de tehnici BAT general aplicabile la toate sau la majoritatea
operaţiunilor industriale FDM, descrise în continuare. Acestea sunt tehnici generale care se
folosesc în mod obişnuit în întregul sector, indiferent de procesele folosite sau de produsele
fabricate.
• Pentru toate instalaţiile FDM, BAT înseamnă a aplica următoarele:

1 să se asigure, de exemplu prin instruire, că salariaţii sunt conştienţi de aspectele de
mediu privitoare la operaţiunile desfăşurate de unitate şi de responsabilităţile
personale
2 să se proiecteze/selecteze echipamentele, care optimizează consumul şi nivelele de
emisie şi facilitează funcţionarea şi întreţinerea corectă, de ex. să optimizeze
sistemul de conducte pentru capacitate, să se minimalizeze pierderile de produs şi
să instaleze conducte la un gradient pentru a facilita auto-drenarea
3 să se controleze emisiile de zgomot la sursă prin proiectarea, selectarea,
funcţionarea şi întreţinerea echipamentelor, inclusiv a vehiculelor ca să se evite sau
să se reducă expunerea şi, unde sunt necesare reduceri ulterioare ale nivelelor de
zgomot, îngrădirea echipamentelor care produc zgomot
4 să se utilizeze programe de întreţinere (mentenanţă) regulate
5 să se aplice şi întreţină o metodologie de prevenire şi minimalizare a consumului de
apă şi energie şi producerea deşeurilor inclusiv:
5.2 analiza proceselor de producţie, inclusiv fazele procesului individual, să se
identifice zonele cu consum mare de apă şi energie şi evacuările mari de deşeuri, să se
identifice oportunităţile de reducere a lor, ţinând cont de cerinţele de calitate a apei pentru
fiecare aplicaţie, igiena şi siguranţa alimentară
5.3 evaluarea obiectivelor, ţintelor şi limitelor sistemului
5.4 identificarea opţiunilor pentru minimalizarea consumului de apă şi energie şi
producţia de deşeuri folosind o abordare sistematică cum ar fi utilizarea tehnologiei de vârf
5.5 realizarea unei evaluări şi a unui studiu de fezabilitate
5.6 implementarea unui program de minimizare a consumului de apă şi energie şi producţia
de deşeuri şi
5.7 monitorizarea continuă a consumului de apă şi energie; a nivelelor de producţie şi
eficienţa măsurilor de control. Aceasta poate implica atât măsurarea cât şi inspecţia
vizuală
6 implementarea unui sistem de monitorizare şi revizuire a consumului şi a nivelelor de

emisie atât pentru procesele de producţie individuale cât şi de la nivelul întregii
platforme, ca să permită optimizarea nivelelor de performanţă reale. Exemple de
parametri care să fie monitorizaţi includ: consumul de energie; consumul de apă;
volumele de apă reziduală; emisiile din aer şi din apă; producerea deşeurilor solide;
cantitatea de produse şi subproduse; consumul de substanţe periculoase şi
frecvenţa şi gravitatea evacuărilor şi scurgerilor neplanificate. Este necesară o bună
cunoaştere a intrărilor şi ieşirilor din proces pentru a identifica priorităţile şi opţiunile
de îmbunătăţire a performanţei de mediu. Un bun sistem de monitorizare va include
înregistrări ale condiţiilor de funcţionare, metode de prelevare probe şi analitice şi va
asigura că echipamentele de măsură sunt calibrate. Informaţiile suplimentare sunt
disponibile în "Documentul de Referinţă privind Principiile generale de monitorizare"
[96, EC, 2003]
23
7 să se păstreze un inventar precis al intrărilor şi ieşirilor în toate fazele procesului de
la recepţia materiilor prime la expedierea produselor şi tratamentele de la capătul
conductei
8 să se aplice planificarea producţiei pentru minimizarea generării de deşeuri şi a
frecvenţei de igienizare
9 transportul materiilor prime solide, produselor, co-produselor, sub-produselor şi

deşeurilor uscate, inclusiv evitarea utilizării apei pentru transport, exceptând situaţia în
care are loc spălarea cu reutilizarea apei în timpul transportului şi unde este necesar
acest tip de transport pe apă pentru a se evita deteriorarea materialului de transportat
10 să se minimizeze timpii de depozitare pentru materialele perisabile
11 să se separe evacuările, să se optimizeze folosirea, refolosirea, recuperarea şi
evacuarea (şi să se minimalizeze contaminarea apei reziduale)
12 să se prevină căderea materialelor pe podea, de ex. folosind dispozitive de protecţie la
stropire poziţionate adecvat, ecrane, cuve de picurare
13 să se optimizeze segregarea fluxurilor de apă, să se optimizeze refolosirea şi tratarea
acestora
14 să se colecteze fluxurile de apă, cum ar fi condensatul şi apa de răcire separat pentru a
se optimiza refolosirea
15 să se evite folosirea unei cantităţi mai mari de energie decât este necesar pentru
procesele de încălzire şi răcire, fără a dăuna produsului
16. să se minimizeze disconfortul datorat zgomotului de la vehicule

17.să se aplice metode de depozitare şi manipulare conform recomandărilor documentului
" BREF pentru Depozitare" [95, EC, 2005]. Pot fi necesare controale ulterioare pentru a se
asigura şi a se respecta standardele de igienă şi siguranţă a alimentelor
18.să se optimizeze aplicarea controalelor de proces ca de ex. prevenirea şi minimizarea
consumului de apă şi energie şi minimizarea generării de deşeuri şi în special:
19.1 acolo unde se aplică procese de încălzire şi/sau materialele sunt depozitate sau
transferate la temperaturi critice sau în intervalul de temperaturi critice, să se controleze
temperatura prin măsurare şi corecţie adecvată
19.2 acolo unde materialele sunt pompate sau curg, să se controleze curgerea şi/sau
nivelul, prin măsurarea adecvată a presiunii şi/sau a curgerii şi/sau a nivelului şi folosind
dispozitive de control, cum ar fi supapele
19.3 acolo unde sunt depozitate lichidele sau reacţionează în rezervoare sau vase, fie în
timpul proceselor de fabricaţie fie în cele de curăţare, să se folosească senzori de
detectare a nivelului şi senzori de măsurare a nivelului
19.4 să se folosească măsurarea analitică şi tehnicile de control pentru a reduce risipa de
materiale şi apă precum şi generarea de apă uzată la procesare şi curăţare şi în special
la:
19.4.1 măsurarea pH-ului, pentru a controla adaosurile de acizi şi baze şi să se

monitorizeze fluxurile de apă uzată, să se controleze amestecarea şi neutralizarea
înaintea tratării ulterioare sau a evacuării
19.4.2 să se măsoare conductivitatea, pentru a se monitoriza nivelurile de
săruri dizolvate înainte de refolosirea apei şi să se detecteze nivelurile de detergent
înainte de refolosirea detergentului
24
19.4.3 acolo unde fluidele prezintă turbiditate sau sunt opace datorită prezenţei
suspensiilor, să se măsoare turbiditatea, pentru a monitoriza calitatea apei de proces
şi să se optimizeze atât recuperarea materialului/ a produsului din apă şi refolosirea
apei pentru spălare
20 să se folosească comenzi automate de pornire/oprire ca să se alimenteze cu apă de

proces numai când este necesar
21 să se selecteze materiile prime şi materialele auxiliare care minimizează generarea de
deşeuri solide şi emisiile dăunătoare în aer şi apă
22 răspândirea (împrăştierea) pe teren este o opţiune pentru evacuarea materialelor din
sectorul FDM, în funcţie de normele legislative locale
• Utilizarea apei
Dacă se foloseşte apa subterana BAT înseamnă următoarele:
1 să se pompeze numai cantităţile de apă care sunt realmente necesare
• Sistemele de aer comprimat

Pentru generarea aerului comprimat, BAT presupune următoarele:
1 să se revizuiască nivelul presiunii şi să îl reducă pe cât este posibil
2 să se optimizeze temperatura de intrare a aerului
3 să se monteze amortizoare la admisia şi evacuarea aerului, ca să se reducă nivelele de
zgomot
Sistemele de abur
Pentru sistemele de abur, BAT înseamnă realizarea următoarelor:
1 să maximizeze returul condensatului
2 să evite pierderile de abur de la returul condensatului
3 să se izoleze conductele nefolosite
4 să se îmbunătăţească captarea aburului
5 să se repare neetanşeităţile
6 să se minimizeze golirea boilerului
• Minimizarea emisiilor în aer

Emisiile în aer provin din surse diverse în timpul prelucrării şi curăţării şi de la uscarea
materialelor/produselor.
Ar trebui aplicate tehnicile BAT de proces integrat, prin care se minimizează emisiile în aer
prin selectarea şi folosirea substanţelor şi tehnicilor. Selecţia tehnicilor de reducere a
emisiilor către aer se poate face apoi, dacă este necesar un control ulterior.
• Pentru prevenirea emisiilor în aer de la instalaţiile FDM, BAT înseamnă

următoarele:
1 să se aplice şi să se întreţină o strategie de control al emisiilor de aer, inclusiv:
1.1 definirea problemei
1.2 un inventar al emisiilor de pe şantier, inclusiv, de ex. în funcţionarea anormală
1.3 măsurarea emisiilor importante
1.4 evaluarea şi selectarea tehnicilor de control a emisiilor în aer
2 colectarea gazelor reziduale, a mirosurilor şi pulberilor la sursă şi dirijarea lor la
echipamentul de epurare sau reducere
25
3 optimizarea procedurilor de pornire şi oprire pentru reducerea emisiilor în aer,
echipamente care să funcţioneze eficient de fiecare dată când este necesară reducerea
4 dacă nu se specifică altfel, unde BAT-urile integrate în proces care minimizează
emisiile în aer prin selectarea şi folosirea substanţelor şi aplicarea tehnicilor nu
realizează nivele de emisii de 5 - 20 mg/Nm3 pentru praful (pulberea) uscat(ă) şi
60 mg/Nm3 pentru pulberea umedă/lipicioasă şi <50 mg/Nm3 COT, să se
realizeze aceste nivele prin aplicarea tehnicilor de reducere. Acest document nu
ia în considerare în mod special emisiile de la instalaţiile energetice de ardere
din instalaţiile FDM şi aceste nivele nu reprezintă nivelele de emisie asociate de
la acele instalaţii de ardere.
5 acolo unde BAT-urile integrate în proces nu elimină mirosurile, să se aplice
tehnici de reducere.
• Epurarea apei uzate

Epurarea apei uzate este o modalitate la capătul conductei de prevenire şi control al
poluării apei.
Apa reziduală provine de la surse diferite atât ca rezultat al consumului de apă în timpul
procesării şi curăţării şi de la uscarea materialelor FDM.
BAT-ul integrat în proces care minimizează atât consumul cât şi contaminarea apei trebuie
aplicat. Se poate face apoi selecţia tehnicilor de epurare a apei.
Nu s-a ajuns la concluzii generale dacă este mai bine să se epureze apa reziduală de la
instalaţiile FDM de pe platformă sau din afara lui, cu excepţia unor tehnici primare.
• Pentru epurarea apei reziduale de la instalaţiile FDM, BAT înseamnă a se folosi o

combinaţie adecvată din următoarele:
1. aplicarea unei sortări iniţiale a solidelor la instalaţia FDM

2 eliminarea grăsimilor folosind un separator de grăsimi la instalaţia FDM, dacă apa
reziduală conţine grăsimi, uleiuri animale sau vegetale
3 aplicarea egalizării fluxului şi încărcării
4 aplicarea neutralizării apei reziduale puternic acidă sau alcalină
5 aplicarea sedimentării la apa reziduală care conţine SS (Suspensii solide)
6 aplicarea flotaţiei aerului dizolvat
7 aplicarea epurării biologice (tehnici aerobe şi anaerobe)
8 utilizarea gazului metan produs în timpul epurării anaerobe, pentru producerea căldurii
şi/sau energiei
26
Dacă nu se specifică altfel în acest capitol, nivelele concentraţie ale parametrilor apei uzate
prezentate în Tabelul 5.1 sunt informative pentru concentraţiile la emisie care ar putea fi
realizate cu acele tehnici care sunt considerate în general că reprezintă BAT. Acestea nu
reprezintă nivele realizate de obicei în industrie, dar se bazează pe analiza experţilor din
Grupul tehnic de lucru.
Un Stat membru nu este de acord cu nota de subsol din Tabelul 5.1, deoarece consideră
că abaterile de la BAT, de ex. datorate condiţiilor locale, sunt permise exclusiv ca să
întărească cerinţele din autorizaţiile de mediu.
În tabelul următor se prezintă o comparaţie între nivelul evacuărilor poluanţilor în apă

estimate a se realiza la BIOALDEVIN, concentraţiile maxim admise pentru aceşti poluanţi
conform legislaţiei româneşti şi valorile concentraţiilor poluanţilor specifici apei uzate
epurate rezultate dintr-o unitate tipică FDM, recomandate de documentul BAT.
Tabelul
IndicatorU.M.Concentraţie efluent final BIOALDEVINCMA10
conf.
NTPA 001/2007Recomandări BATpH-7 - 86,5 - 8,56 - 9Materii în
suspensiemg/dm31535<50CCOCrmg O2/dm375125<125CBO5mg
O2/dm310 - 1525<25Azot totalmg/dm3510<10
27
IndicatorU.M.Concentraţie efluent final
BIOALDEVINCMA conf. NTPA 001/2007Recomandări BATAzot
amoniacalmg/dm312-Azotaţimg/dm31525-Azotitimg/dm30,21-
Sulfaţimg/dm3200600-Fosformg/dm30,510,4 - 5Clorurimg/dm3400500-
Solide sedimentatemg/dm30,2 - 0,4--
Când este necesară o epurare ulterioară fie pentru a atinge aceste nivele sau pentru a se
respecta limitele de evacuare speciale, există următoarele tehnici:
9 să se elimine biologic azotul
10 să se aplice precipitarea pentru eliminarea fosforului, simultan cu tratarea nămolului
activat, unde este cazul
11 folosirea filtrării pentru îndepărtarea impurităţilor din apa reziduală
12 eliminarea substanţelor periculoase şi prioritar periculoase
13 aplicarea filtrării cu membrană
Când calitatea apei uzate este adecvată pentru refolosire la procesarea FDM, BAT
înseamnă următoarele:
14 să refolosească apa după ce a fost sterilizată şi dezinfectată, evitând folosirea clorului
activ şi cu respectarea standardului Directivei Consiliului 98/83/EC [66, EC, 1998].
BAT-ul reprezintă tratarea nămolului rezultat din apa reziduală folosind una sau o
combinaţie din tehnicile următoare:
15 stabilizarea
16 îngroşarea
17 deshidratarea
18 uscarea, dacă se poate folosi căldura naturală sau căldura recuperată din procesele
instalaţiei.
Nu a fost identificat BAT pentru folosirea sau evacuarea nămolului de la apa reziduală.
• Evacuări accidentale
In general, pentru a preveni accidentele şi a minimiza pericolul lor pentru mediu per
ansamblu, BAT înseamnă a realiza următoarele:
1 să se identifice sursele potenţiale de incidente/evacuări accidentale care pot dăuna
mediului
2 să evalueze probabilitatea apariţiei de incidente/evacuări accidentale potenţiale şi
gravitatea lor în cazul în care au loc, de ex. să se facă o evaluare a riscului
3 să se identifice acele incidente posibile/evacuări accidentale pentru care sunt necesare
controale suplimentare pentru a împiedica producerea lor
4 să se identifice şi să se implementeze măsurile de control necesare pentru prevenirea
accidentelor şi să se minimizeze daunele aduse mediului
5 să se dezvolte, implementeze şi să se testeze regulat un plan de urgenţă
6 să se investigheze toate accidentele şi pierderile şi să se păstreze înregistrările
Evaluare conform BAT
28
Comparaţia procedeelor aplicate în cadrul BIOALDEVIN cu documentul de referinţă BAT,
referitoare la procesele şi operaţiile unitare desfăşurate în cadrul fabricaţiei de alcool din
prelucrarea deşeurilor de struguri şi vin, arată următoarele:
- fazele procesului tehnologic analizat nu sunt specific detaliate în cadrul BAT pentru
producţia de băuturi;
- fabricaţia de alcool proiectată a se construi la Odobeşti respectă tehnicile BAT
general aplicabile la operaţiunile industriale din sectorul FDM;
- toate sursele punctiforme de emisie a pulberilor în aer de pe amplasament prezintă
valori ale concentraţiilor mai mici decât limita de 5 - 20 mg/Nm 3 pentru praful
(pulberea) uscat(ă) recomandată de documentul BAT;
- apele uzate tehnologice epurate în staţia proprie de epurare, îndeplinesc la
evacuarea din fabrica de alcool BIOALDEVIN cerinţele corespunzătoare
condiţiilor de deversare in apele de suprafaţă şi, totodată, respectă valorile
indicate de documentul de referinţă pentru cele mai bune tehnici disponibile în
industria de Alimente, Băuturi şi Lapte.
2.3 Utilitati
Utilităţile necesare funcţionării fabricii sunt: apă potabilă, apă industrială (de proces,
recirculată, de spălare, apă caldă), apă de incendiu, abur saturat, energie electrică, gaz
metan, aer comprimat.
Utilităţile sunt asigurate fie din reţelele existente în zona amplasamentului (apă potabilă,
energie electrică, gaz metan), fie din reţelele proprii (apă tehnologică - foraje proprii, apă
caldă, abur saturat, aer comprimat).
2.3.1 Folosinta de apa
Alimentarea cu apa se asigura din două surse:

a)Alimentarea din reteaua publica din zona (CUP Focsani) - pentru asigurarea consumurilor
de apa potabila necesare instalatiilor sanitare si de protectia muncii (grupuri sanitare, sala
de mese, laboratoare, spalatorie haine, cabina poarta, producerea apei calde menajere,
dusuri de salvare si fantani pentru ochi, etc.)
b)Alimentarea din sursa proprie – 3 puturi forate H=85 m- pentru asigurarea consumurilor
de apa tehnologica si apa pentru stingere incendii.
Apa potabila va fi utilizata doar in scopuri menajere, cum ar fi: birouri; laboratoare, vestiare,
sala de mese,toalete, duşuri, cazane locale pentru producţia de apa calda, etc.
Apa din puturi va fi utilizata in urmatoarele scopuri: cazane, dizolvare turta filtrare, spalare
tescovina, spalare tartrat de calciu in centrifuga CaT, coloana de distilare, stripare
tescovina la alcool, filtru de biomasa, turnul de racire, spalare diverse suprafete, stingerea
incendiilor, orice alta aplicaţie care are nevoie de apa tehnologica.
Canalizarea
Tipurile de ape uzate evacuate din cadrul unităţii de valorificare subproduse vini-viticole
sunt :
-ape uzate provenite din procesele tehnologice - sunt tratate in Statia de epurare a apelor
uzate din cadrul fabricii. După tratare sunt evacuate în pârâul Cacaina;
29
-ape pluviale de pe acoperişul clădirilor - ape considerate conventional curate, sunt
colectate separat si apoi evacuate pompat in pr. Cacaina
- ape pluviale posibil poluate din zona supusa circulaţiei si depozitarii materiilor prime - sunt
trecute printr-un separator de produse petroliere si substante extractibile, apoi colectate
intr-un rezervor subteran, şi de aici sunt pompate dirijat si controlat in pr. Cacaina;
-ape uzate menajere rezultate din activităţi igienico-sanitare ale angajaţilor - sunt conduse
prin conducte de colectare pana la statia de epurare ape menajere, de tip modular,
dimensionată pentru 26 de persoane/zi cap. 1 mc/zi. Pe evacuarile de la cantina si de la
spalatorie echipamente protectie este amplasat un separator de grasimi SG , Q SG = 2 l/s
Rezervor tampon ape uzate tehnologice epurate .
Rezervorul este suprateran,V= 40 mc, dotat cu toate stuturile necesare, izolat termic pentru
protectie la inghet. Umplerea acestui rezervor se face cu ajutorul unor pompe amplasate
intr-un camin pe canalizarea subterana a apelor conventional curate rezultate din epurarea
tehnologica.
Din rezervorul de acumulare apele epurate se vor evacua pompat,controlat si temporizat
catre limita incintei de unde urmeaza a fi preluate in canalul Cacaina.
Ptr. pompare s-a prevazut o pompa centrifuga orizontala de suprafata fabricatie
Pompetravaini s.p.a. , tip BM47, Q = 18 mc/h, P= 3KW , H ref = 17 mcL
Alimentarea cu apa potabila
Sursa de apa
Bransament la reteaua publica de alimentare cu apa a cartierului Unirea-Odobesti ,
administrata de SC CUP SA Focsani ,conform Contract nr 2392 /20.08.2013 , incheiat cu
SC CUP SA FOCSANI, Suc . apa canal Odobesti
Instalatii de captare
Nu este cazul .
Instalatii de aductiune si inmagazinare
Aductiune : de la reteaua publica/ caminul cu apometru la distribuitorul din camera

tehnica spre consumatorii din incinta , tub PE HD , Dn 50 , L ad pot = 200 m
Inmagazinare : nu este cazul in aceasta etapa
Instalatii de distributie
Instalatiile sanitare interioare sunt alimentate prin presiunea asigurata de distribuitorul de

apa rece , prin reteaua exterioara de apa potabila (executata din polietilena de inalta
densitate).
In interiorul cladirii reteaua de distributie apa potabila rece alimenteaza obiectele
consumatoare din cadrul grupurilor sanitare, din sala de mese, din laboratoare, spalatorii
rufe, dusuri de salvare si fantani de ochi precum si sistemul de preparare a apei calde
menajere (boilere termice si electrice).
Intregul sistem de distributie se realizeaza din conducte din PE HD ,din polipropilena
reticulata Pn 10 Dn 16÷50mm pentru apa rece, respectiv polipropilena reticulata cu insertie
de aluminiu Pn 10 Dn 16÷25 mm pentru apa calda. Pe conducte sunt prevazute robinete de
sectionare si golire in punctele principale.
30
Ldis pot tot = 300 m
Instalatii de tratare
Ptr. apa potabila - nu este cazul , apa din reteaua publica fiind conventional tratata in
vederea potabilizarii.
Debite si volume de apa potabila supuse autorizarii (bransament la reteaua publica )
Q zi med pot = 1,22mc/zi = 0,05 mc/h =0,01 l/s

Q zi max pot = 1,46 mc/zi=0,06mc/h =0,02 l/s
Q orar max pot = 0,17 mc/h
Q zi min pot= 0,51 mc/zi= 0,02 mc/h = 0,005 l/s
V pot mediu anual= 1,22 mc/zi x 252 zile /an = 0,307 miimc/an
V pot max anual = 0,368 miimc/an
V pot min anual =0,128 miimc /an
Alimentarea cu apa tehnologica si ptr. stropit - igienizat spatii
Sursa de apa
Sursa de apa tehnologica o constituie 3 foraje hidrogeologice de medie adancime,

respectiv :
- PF1 , adancime H= 85 m , Qcap = 2,5 l/s = 9 mc/h , Nhs =-43,50 m , Nhd = - 43,85 m
Datele tehnice, constructia si caracteristicile hidrogeologice ale forajelor sunt prezentate in
Fisele de inventariere - anexate.
Puturile PF1, PF2 si PF3 sunt exploatate , cu cate o electropompa submersibila inox
import
fabricatie Pedrollo tip 4SR 6/23 ,Q= 9 mc/h , Pmot= 3 kw x 380 V, H ref= 67mcA
De la foraje, apa ajunge in rezervoarele de inmagazinare printr-o conducta de

aductiune din PE HD , Dn 63-75-90 in lungime de L ad th = 300 m .
Rezerva de apa pentru tehnologie va fi stocata intr-un rezervor metalic izolat, amplasat
suprateran cu un volum util Vinmg th = 170 mc cu urmatoarele caracteristici principale:
- tip: cilindric suprateran, realizat din placi de otel galvanizat;
- volum util: 170 mc;
- racord alimentare/umplere rezervor Dn100 mm, inclusiv ansamblu distribuitor Dn150mm +
3 x robineti cu plutitor Dn100 mm;
- racord aspiratie pompe tehnologie - 2 buc x Dn200 mm;
31
- dispozitiv de preaplin;
- golire de fund cu robinet Dn100 mm;
- indicator de nivel cu cadran vizibil de la nivelul solului;
- incalzitoare electrice termostatate cu protectie, ca masura suplimentara de precautie
impotriva inghetului;
- aerisire sub forma de pipa;
- inclusiv alte elemente auxiliare necesare (fundatie, scara de acces cu cos si platforme,
izolatie, acoperis etc.).
Distributia apei ptr. consum tehnologic si igienizare -stropire se va face printr-o retea
realizata din conducte PE HD, OL-Zn si PP , Dn 110,90,75,63, 50, 40, 32 , 20 ,16 mm , Pn
6, racordate la instalatiile interioare prin flanse sau racorduri de compresiune.
L tot distr th = 700 m
Adiacent rezervorului de inmagazinare a apei ptr. consum tehnologic este montat un grup
de pompare /distributie apa dublu /geaman , fabricatie Travaini tip TCH-65-250/1 ,Q= 35
mc/h , Pmot= 3,3 kw x 380 V, H ref= 20mcA ( 2 buc) actionate in sistem hidrofor.
Grupul de pompare mentine presiunea si debitul, constante in reteaua de distributie apa
tehnologica si la punctele de consum.
Comanda electropompelor multicelulare de suprafata (2 buc.) care compun grupul de
pompare se va face prin panouri electrice automate cu presostate si vase de expansiune
Vex= 500 l.
Apa necesara cazanelor din centralele termice este dedurizata prin intermediul unui grup
de dedurizare automat fabricatie NALCO, tip Ultra Soft – Duplex ,cu parametrii de
functionare , P= 3-6 Kgf/cmp, T=2-40 0C ,Qmax= 7,5 mc/h .
Regenerarea rasinii se face cu solutie de Na Cl (sare cuaternara).
Debite si volume de apa tehnologica supuse autorizarii (sursa subterana)
Q s zi medth =566 mc/zi= 23,58mc/h=6,55 l/s

Q s zi maxth= 1.2 x Q s zi med= 1.2 x 566= 679,2 mc/zi=28,3 mc/h=
= 7,86 l/s
Q s zi minth= 237,72 mc/zi=9,90 mc/h=2,75 l/s
Q s orar maxth = 45,28 mc /h
V s med th anual= 566 x 252 zile = 142,632 miimc/an

V s max th anual= 171,158 miimc/an
V s min th anual = 59,905 miimc/an
Alimentarea cu apa pentru combaterea incendiilor
Retea de apa pentru incendiu compusa din:
32
-retea inelara exterioara subterana executata din teava din polietilena de inalta densitate
PEID pentru instalatii de alimentare cu apa, diametrul: Øexg=250x34.5mm (PEID Dn 200
mm - 8", SDR 7.4, presiunea nominala PN 6 bar), prevazuta cu hidranti de incendiu
exteriori supraterani Dn100mm cu 2 racorduri tip B si 1 racord tip A ;
-bransamente intre reteaua exterioara de incendiu si punctele de alimentare a instalatiei de
hidranti interiori.
Distributia apei ptr. combaterea incendiilor se face printr-o retea realizata din conducte
PE HD si OL-Zn , Dn 250,200,110,63, 50 mm
L tot distr inc = 1100 m
Instalatie hidranti interiori.
Conform NP086/2005 - Art. 4.1, este obligatorie prevederea de instalatii de stingere
incendii cu hidranti interiori pentru Obiectul A1 Cladire productie alcool.
Hidrantii de incendiu interior au fost amplasati in locuri vizibile si accesibile, in special langa
intrarile in cladire. Hidrantii se monteaza aparent si sunt complet echipati, respectiv: cutie
de protectie, furtun plat tip C cu lungime de 20 m, teava de refulare universala(jet si
pulverizare), cheie.
Debitul de calcul al instalatiei de hidranti interiori este Qhi=5l/s (doua jeturi in functiune
simultana, 2 jeturi pe punct - cf. Art. 4.36 - NP086/2005,).
Timpul de functionare ce trebuie asigurat: 10 minute (conf. ,,Normativ pentru proiectarea si
exploatarea, instalatiilor de stingere a incendiilor”, indicativ NP 086-05 Art. 6.34 aliniat 1).
Rezerva de apa ce trebuie asigurata: Vhi= 5.0 l/s x 600sec = 3 mc.
Instalatie hidranti exteriori.

Conform NP086/2005 - Art. 6.1, este obligatorie prevederea de instalatii de stingere
incendii cu hidranti. Reteaua de alimentare a hidrantilor exteriori este executata ingropat,
sub adancimea de inghet (~1.1m), inelara, care face legatura intre grupul de pompare
pentru incendiu si punctele de consum (hidrantii interiori si hidrantii exteriori). Reteaua s-a
executat din teava de polietilena de inalta densitate PEID pentru instalatii de alimentare cu
apa, diametrul: Øexg=250x34.5mm (PEID Dn 200 mm - 8", SDR 7.4, presiunea nominala
PN 10 bar), prevazuta cu hidranti de incendiu exteriori supraterani Dn100mm (12 buc) cu 2
racorduri tip B si 1 racord tip A. Pe retea au fost pozate camine pentru vane de sectorizare
(sigilate in pozitia „normal deschis”), pentru a mentine functionalitatea ei si in caz de avarie
pe anumite tronsoane; vanele de sectorizare s-au pozitionat astfel incat sa nu se intrerupa
functionarea a mai mult de 10 hidranti exteriori si pentru tronsoane de maxim 300 m.
Pentru alimentarea instalatiei de hidranti interiori si exteriori de la pompele mobile ale
brigazii de pompieri, pe distribuitorul instalatiei din statia de pompare (Obiect „B”) s-a
prevazut o conducta Dn 100, echipata cu robinete de inchidere, ventile de retinere si 2
racorduri fixe tip B, infundate, amplasate pe peretele exterior al cladirii, marcate cu
indicatoare, la inaltimea de 1.0 m de la nivelul trotuarului cladirii.
Debitul de calcul al instalatiei de hidranti exteriori este Qhi=20l/s.
Timpul de functionare ce trebuie asigurat: 3 ore (conf. NP 086/05 Art. 6.34).
Rezerva de apa ce trebuie asigurata: Vi = 20 l/s x 3.6 x 3 h = 216 mc.
Rezerva de apa pentru incendiu

Rezerva intangibila de apa pentru stingerea incendiilor este stocata intr-un rezervor metalic
izolat, amplasat suprateran cu un volum util de 250 mc cu urmatoarele caracteristici
principale:
33
- racord alimentare/umplere rezervor Dn100mm, inclusiv ansamblu distribuitor Dn150mm +
3 x robineti cu plutitor Dn100mm;
- racord aspiratie pompe incendiu - 2 buc. x Dn250mm cu cot si dispozitiv anti-vortex;
- racord pentru proba grupului de pompare de incendiu (la partea superioara a rezervorului,
deasupra nivelului robinetelor cu plutitor) - 1 x Dn250mm;
- racord tip pentru realimentare masini pompieri Dn150mm, cu ramificatie si 2 racorduri tip
A cu robineti de sectionare;
- golire de fund cu robinet Dn100mm;
Statia de pompare pentru incendiu

Pentru instalatiile de stingere a incendiilor cu hidranti interiori si hidranti exteriori, s-a
prevazut un grup de pompare comun, complet automatizat, fabricatie Ebara Pumps Europe
S.P.A.,
tip FFBD 11 ENRS 65-250-226/30 E/28,6D+2,2P
Principalele caracteristici tehnice:
- 1 pompa activa cu actionare electrica: Q= 800- 2200 l/min, P=6.5bar; P mot= 30 kw x 380V
- 1 pompa cu actionare Diesel: Q= 800- 2200 l/min, P=6.5bar; P mot= 28,7 kw
- 1 pompa pilot/jockey cu actionare electrica tip Matrix:E5-9T/2,2 ; Q= 30-130 l/min,
P=7,1bar;
Pmot= 2,2 kw x 380V
- racorduri flexibile la conexiuni conducte;
- pompe cu turatie fixa;
- distribuitor de refulare;
- sasiu comun pentru toate cele 3 pompe;
- tablouri de forta si automatizare;
- recipienti hidro-pneumatici cu membrana elastica;
- clapete de sens, vane, racorduri flexibile;
- alte elemente auxiliare de automatizare, protectie, testare.
Evacuarea apelor uzate. Instalatii de canalizare , preepurare si epurare
Evacuarea apelor uzate (menajere, tehnologice, meteorice) se face prin pompare (dupa ce
sunt supuse proceselor de epurare in incinta) in paraul Cacaina din partea de S-V a
amplasamentului, in conditiile de calitate impuse de NTPA 001/2005.
Instalatii de canalizare
Canalizare menajera interioara.
Sistemul interior de canalizare menajera preia ape uzate de la grupurile sanitare,
laboratoare, cantina, spalatorii rufe. Conductele de evacuare sunt din polipropilena pentru
canalizari interioare PP cu diametre 50-110mm. Traseele subterane (de sub placa de cota
±0.00 pana la conexiunea la canalizare exterioara) sunt din PVC-KG, pozate sub adincimea
de inghet (~1.1m) si asezate pe pat de nisip.
Reteaua exterioara de canalizare menajera.
34
Este realizata din tuburi de policlorura de vinil tip greu (PVC-KG) , Dn 110-160 pentru
montare ingropata, pe care au fost montate 10 camine de vizitare Cm . Sunt evacuate la
canalizarea menajera apele uzate de la grupurile sanitare. Pe evacuarile de la cantina si de
la spalatorie echipamente protectie este amplasat un separator de grasimi
bicompartimentat din beton armat subteran , Q SG = 2 l/s.
Apele uzate menajere sunt trecute prin ministatie de epurare ptr. ape uzate menajere si
apoi efluentul epurat este deversat in bazinul din b.a. etans subteran de pompare a apelor
conventional curate BDECPP.
L can men = 250 m
Ministatia de epurare ape uzate menajera anaeroba NC1

S-a prevazut o ministatie de epurare compacta, capacitate 1mc-zi, tip NC1, anaeroba ,
alcatuita dintr-un container din PE, compartimentat in spatii tehnologice si calitatea apelor
evacuate conform NTPA 001.
In cadrul ministatiei se disting:
-zona de intrare influent
-zona de decantare
- zona de fermentare namol
-zona de limpezire supernatant
-zona de iesire efluent
Se recomanda montarea in amonte pe reteua de canalizare menajera a unui separator de
grasimi.
Procesul de tratare
-tratare mecanica
-tratare biologica cu namol activ
- sedimentare gravitationala
Namolul in exces este depozitat in zona de decantare/fermentare in interiorul ministatiei,
unde poate fi retinut timp de 1-2 ani , functie de incarcare , pana la curatire/evacuare de
operator specializat .
Efluentul rezultat in urma epurarii va trebui sa satisfaca acele conditii de calitate a apelor
epurate evacuate in receptori naturali ,canalul Sturza/Cacaina , impuse prin NTPA 001 –
HG 352/ 2005 ( alte detalii tehnice in anexele documentatiei)
Reteaua de canalizare ape uzate tehnologice
Este realizata din sifoane de pardoseala, guri de scurgere , canale tehnologice , rigole si
tuburi de policlorura de vinil tip greu (PVC-KG) ,Dn 160-200 mm pentru montare ingropata
L can th = 550 m
Preia apele uzate provenite din procesele tehnologice din centrala termica , dizolvare turta
filtrare, spalare tescovina, spalare tartrat de calciu in centrifuga CaT, coloana de distilare,
stripare tescovina la alcool, filtru de biomasa, turnul de racire, spalare diverse suprafete sau
orice alta aplicaţie care are nevoie de apa tehnologica.
Sunt tratate in Statia de epurare a apelor uzate tehnologice din cadrul fabricii. După
tratare sunt colectate in bazin suprateran metalic cilindric V= 40 mc ,analizate in
laboratorul propriu si evacuate prin pompare în pârâul Cacaina; lungimea conductei
metalice Dn 65 ptr. pomparea apei tehnologice epurate din bazinul colector pana la caminul
de derivatie a retelei de canalizare prin pompare a apelor curate in pr. Cacaina , este de L
can efl = 150 m .
35
Statia de epurare ape uzate tehnologice
(conform specificatiilor SC AGROVIN SA)
Ciclul de epurare va fi realizat în următorii pasi:

- Digestia anaerobă în două etape
- Separarea nămolului prin sedimentare naturală
- Oxidarea si nitrificarea într-un bazin aerat
- Denitrificarea
- Sedimentarea finală naturală
- Clar-floculare
- Descărcarea efluentului în apele de suprafată
Tratamentul nămolurilor aerobe si anaerobe:
-extractia bio-nămolului în exces
-îngrosarea si depozitarea nămolurilor aerobe si anaerobe
-uscarea mecanică al nămolului prin apăsarea într-o presă cu centură continuă.
1.0 TEHNOLOGIE
Tehnologia aplicată în stația de pre-epurare a apelor reziduale descrisă mai jos este în
prezent instalată și operează în următoarele țări:
- Spania
- Franţa
- Italia
- USA
- Australia,
- Chile.
1.1. GENERALITĂȚI
Fabrica BioAldevin este amplasată în municipiul Odobesti, județul Vrancea, România.
Aceasta reprezintă cea mai importantă zonă de producție vini-viticolă a țării.
1.2. PRODUCȚIA
Materiile prime ale distileriei vor fi subprodusele provenite din prelucrarea strugurilor și
vinului, care se efectuează la combinatele de vinificație.
a. Materiile prime sunt:
i. Tescovină, care este formată din:
1. Pielițe și semințe de struguri
ii. Drojdie de vin, care reprezintă:
1. Sedimentul lichid natural depus în timpul fermentării
mustului.
iii.Turte de filtru:
1. Reziduu solid ce provine din filtrarea drojdiei de vin.
iv. Vinul
v. Tartru brut:
1. Cristalele naturale care se recuperează de pe pereții
butoaielor în care se realizează maturarea vinului.
b. Din procesul de prelucrare a materiilor prime uzate (inclusiv tartru brut) se
recuperează:
i. Tartrat de calciu,
ii. Seminte de struguri.
36
PROCES TEHNOLOGIC - STAȚIA DE EPURARE A APELOR UZATE
Toate materiile prime uzate, procesate care părăsesc secțiunea de distilare și secțiunea de
tartrați vor fi procesate într-o instalație de pre-epurare ape uzate în următoarele etape:
- Digestia anaerobă într-o etapă dublă, care este direct urmată de un sistem
de separare a nămolului prin decantare;
- Digestia anaeroba se face in interiorul a doua tancuri Anaerob 1 (3200 m3)
si Anaerob 2(2300 m3)
- Secțiunile de oxidare și de-nitrificare operat la încărcare redusă și urmată de
un sistem de separare a nămolului prin decantare;
- Toate nămolurile vor fi procesate și uscate într-un echipament de presare
continuă .
Randamentul secțiunii anaerobe va fi maximizat, astfel încât să se realizeze alimentarea
secțiunii de oxidare, cu o încărcare organică scăzută.
Secțiunea de oxidare va efectua următorul pas cu scopul de a descompune materia
reziduală organică și nitrații.
Acest tip de tehnologie, pe lângă controlul total și respectul față de mediu, va permite o
recuperare foarte mare de energie, reprezentată de bio-metan produs în secțiunea
anaerobă și utilizat în cazan pentru producerea de abur ce va fi folosit în fabrica de distilare
și la încălzirea orcărei secțiune care o necesită. Gazul rezultat in momentul de fata se va
arde prin intermediul unei flacari in atmosfera.
În perioada de volumul maxim al producției (în mod normal, din octombrie, până în martie a
anului următor), debitul la sectiunea apelor uzate va fi de aproximativ 200 m 3/zi, în timp ce
valoarea pentru fiecare parametru al apelor tratate și curate va respecta în totalitate valorile
locale și normele legate pentru apele uzate.

2. DESCRIEREA SECȚIUNII PENTRU APE UZATE
2.0. CICLUL DE TRATAMENT AL APEI
Lichidele uzate (borlanda/vinasă) ce urmează a fi prelucrate la secțiunea de ape uzate
(care provin din distilarea tescovinei, drojdiei de vin, turtei de filtru, vin și de la secțiunea de
recuperare a tartraților) vor fi pompate prin conducte dedicate într-o cisternă-tampon de
colectare TK33.
În cisterna-tampon lichidele vor fi încălzite cu ajutorul aburului prin barboare ce vine de la
boilere unde li se ajustează si pH.
Borlanda conține o concentrație mare de materii organice de origine vegetală dizolvate
(borlanda nu conține bacterii patogene sau metale grele).
Substanțele organice sunt prezente sub formă de substanțe solide decantate, particule în
suspensie și substanțe dizolvate
Odată ce apa uzata provenita de la fluxul tehnologic ajunge la temperatura de 37-39° C
este pompată la secțiunea anaerobă(Anaerob 1 si Anaerob 2).
Ciclul de epurare este realizat în următorii pași:
- Digestia anaerobă în două etape (Anaerob 1 si Anaerob 2),
- Separarea nămolului prin sedimentare naturală ( DECK 1)
- De-Nitrificarea ( DEN)
-- Oxidarea (OXI)
- Sedimentarea finală naturală ( DECK 2, DECK 3)
- În cele din urmă, un pas de clar-floculare,
- Descărcarea apei în apele de suprafață,
- Tratamentul nămolurilor aerobe și anaerobe:
 extracția bio-nămolului în exces,
37
 îngroșarea și depozitarea nămolurilor aerobe și anaerobe,
 uscarea mecanică al nămolului prin apăsarea într-o presă cu centură
continuă.

Digestia anaerobă este de fapt punctul cel mai important, deoarece este planificată să
permită descompunerea a 95% din încărcarea organică a apei ce provine din fluxul
tehnologic.

2.1. PRINCIPII DE DIGESTIE ANAEROBĂ
Digestie anaerobă este un proces de stabilizare care se aplică în mod normal în nămol
primar și excedentar din stațiile municipale de tratare a apelor uzate și în poate fi aplicat
direct și cu succes pe borlande (ape reziduale din procesul tehnologic),rezultate din
procesarea sub-produselor de vinificație din cauza concentrație foarte ridicate și prezenței
materiei organice în suspensie și în soluție.
Din punctul de vedere al cineticii chimice, alegerea a reactoarelor a fost în conformitate cu
următorul principiu :
"Reactoarele bazate pe amestecare totală și reciclare a nămolului", sistem
prezentat în continuare:

Procesul complet de digestie anaerobă se realizează în faze sau trepte consecutive bine
delimitate, fiecare în acord cu cinetica reacțiilor consecutive.
În detaliu, putem spune că avem cele trei reacții prezentate mai jos:

 Hidroliză,
 Fermentare acidă,
 Fermentare Bio-metan (digestie alcalină).
Cele trei etape sunt efectuate, inițial, în interiorul primului digestor anaerob 1 și finalizate în
interiorul celui de-al doilea digestor anaerob 2 .

2.1.2. PARAMETRII FUNCTIONALI.
Pentru parametrii functionali care au fost folosiți pentru a dimensiona caracteristicile fabricii
în funcție de încărcarea cea mai mare, am considerat un volum maxim de 350 m3/zi, care
38
va fi volumul zilnic odată ce BioAldevin va colecta volumul maxim de materii prime permise
în zonă (inclusiv Moldova, Rusia și Ucraina).

Tabelul 1 arată cifrele la care ne referim în timpul vârfurilor de sezon.

Valoarea parametrilor tipici în ceea ce privește procesarea drojdiei de vin, turta de filtru și
spălarea tescovinei, precum și procentul de compuși volatili (pe substanța uscată) au fost
deduși din cifrele experimentale din fabrici și procese tehnologice similare și din analiza
borlandei rezultate din acest tip de proces.
În plus, în distilerie de borlande, cantitatea de nutrienți, în special azot și fosfor (în afară de
carbon), sunt prezente în cantitate suficientă pentru a garanta anabolismul celular corect,
fără adaos de orice alți nutrienți.
In ceea ce privește substanțele chimice care urmează să fie permise în acest proces,
trebuie să subliniem faptul că SO2 maxim permis este de 100 - 150 mg / l, astfel încât
singurul calciu care este permis în procesul de tartrat este tartratul de calciu sau clorura de
calciu.

Tabelul 1. PARAMETRI FUNCȚIONALI
Vin, tescovină, drojdie de vin, turtă
Materii prime / procesare U.M. de filtru,
(și apele reziduale din tartru brut)
Debit zilnic m3 / zi 360
3
Debit mediu în 24 ore m /h 15
Concentrare SST solid kg/m3 60 (30 - 60)
Total materie uscată kg / zi 21.600 (60 gr / l x 360 m3)
COD specific mg / l 90.000 (48.000 – 120.000)
COD total kg / zi 32.400
Specific BOD-5 mg / l 30.000
Total BOD-5 kg / zi 10.800
Rata de materie volatilă -VM VM / SST 67
%
VM furnizate către sistem kg / zi 14.500

2.1.3. DATE FUNCȚIONALE ALE DIGESTOARELOR ANAEROBE

Planificăm efectuarea digestiei anaerobe în condiții mezofile (20 - 55 ° C), ceea ce
înseamnă o temperatură de aproximativ 38 ° C. Aceste condiții de funcționare au fost
experimentate suficient și permit utilizarea căldurii reziduale a borlandei, de fapt, fără a fi
nevoie de nici un adaos de nutrienți.
Se aplică un fel de digestie numită "convențională", deoarece procesele de la "pat fix" sau
"pat fluidizat" nu pot fi aplicate în efluenții noștri datorită concentrației foarte mare de solide
care există în borlanda reziduală de la prelucrarea drojdiei și tescovinei.
Digestia anaerobă se desfășoară în două digestoare distincte care lucrează într-o
succesiune, care constituie etapa dublă și oferă posibilitatea de utilizare mai eficientă a
nămolului decât exploatarea normală hidrauliă, în timp ce o reciclare a nămolului anaerob
din al doilea digestor în primul permite o mai bună pornire și stabilitate a funcționalității
întregului sistem.
Această reciclare reduce foarte mult eventualitatea și necesitatea neutralizării borlandei, cu
excepția începutului sezonului și în caz de flux foarte mare / de vârf sau în cazul prelucrării
doar a vinului.
39
Reflecțiile tehnice despre cinetica reacțiilor de proces al digestiei anaerobe (la temperatura
de 38 ° C), precum și timpul necesar reactiilor, împreună cu reflecții prudențiale, practice și
tehnice sugerează ca este necesar să se calculeze și să se ia în considerare un timp total
de exploatație între 12 și 14 zile care urmează să fie împărțit între digestorul primar și
secundar (raportul este de 0,65 în prima etapă și 0,35, în a doua etapă).

2.1.4. VERIFICAREA TIMPULUI DE REȚINERE
Digestorului principal va avea un volum de 3.500 m 3,

digestorului secundar va avea un volum de 2.300 m 3,
prin urmare,volumul total al digestiei este:

(3.500 + 2.300) = 5.800 m3,
care oferă un timp de reținere:
5.800 m3 / 360 m3/zi = 16 zile timp de reținere

acesta este un număr de zile extrem de favorabil pentru realizarea completă a întregii
reacții de descompunere anaerobă, la temperatura de 38 ° C.
Putem spune că încărcarea volumetrică menționată la COD și VM, arată clar că sistemul
nostru are o rezervă tampon (cameră) pentru a prelua cele mai grele condiții de exploatare.

2.1.5. VERIFICAREA ÎNCĂRCĂRII VOLUMETRICE.
Volumul digestorului este acum verificată pe încărcarea volumentrică (fluxul) a compușilor
organici volatili (VM), care constituie în mod normal 67% din substanța uscată și, de
asemenea, verificată la încărcare volumetrică COD.
Sarcina volumetrică a VM pe condiția globală a sarcinii max. este:

L-VM = 0,67 x 21.600 = 2.50 kg VM/m3 * zi (sarcina maximă admisă este de 4 - 5).
5.800
Sarcina volumetrică a COD se calculează astfel:

L-COD = 32.400 = 5.60 kg COD/m3 * zi (sarcina maximă acceptată este de 7 - 10).
5.800

2.1.6. AGITAREA (AMESTECAREA) DIN DIGESTOARE ȘI RECICLAREA
NĂMOLULUI.
Amestecarea nămolului în interiorul digestorului primar (principal) este bine cunoscută ca
un aspect critic și fundamental pentru a avea un randament bun al procesului deoarece
trebuie să evităm zonele "moarte", sedimentarea de material inert si stratificări.
Agitarea în fiecare dintre cele două digestoare este realizată prin utilizarea de agitatoare
mecanice cu întreținere externă ușoară( MX 3,4,5,6,7,8 de 7,5 kw fiecare ).
Amestecarea din digestorul secundar este, în mod normal, mai lentă decât în digestorul
primar, deoarece este necesar să facilităm o ingrosare parțială a nămolului.
Aceste condiții sunt folosite pentru a crește volumul util al digestiei finale și pentru a obține
un nămol gros care ar fi perfect pentru extracție, uscare și reciclare.

2.1.7. DEPOZITARE BIOGAZ
Biogazul generat în digestorul primar și secundar se acumulează într-un clopot-tampon,
sigiliu hidraulic, cu o capacitate de aproximativ 30 m 3.

40

2.1.8. CONVERSIA ȘI PRODUCEREA DE BIOGAZ
Fluxul zilnic, în termeni de substanță uscată este (în condiții standard de operare):

- Materia uscată totală - SST: 21.600 kg SU / zi
- Materie volatile - VM: 14.500 kg VM / zi
- COD Total: 32.0 m3 / zi.

Factorul de conversie, care arată de fapt recuperare de biogaz, menționată la kg de materii
volatile (VM), furnizat de sistem este estimat la:

0,5 Nm3 / kg VM,
care corespunde unei producții zilnice de Bio-metan de aproximativ:

14.500 x 0,5 = 7.250 Nm3 / zi, care reprezintă= 300 Nm3 / h de bio-metan,

care are o putere calorifică de: PCI = 5.000 Kcal/Nm 3.
Producția poate fi demonstrat și confirmat de următorul calcul, în conformitate cu COD
furnizate la secțiunea anaerobe:

0,23 Nm3 / kg COD
care dă,

0,23 x 32.400 = 7.250 Nm3 / zi, care reprezintă = 300 Nm3 / h de bio-
metan.

"Tabelul 2" arată parametrii funcționali și randamentele calculate și așteptate în secțiunea
anaerobe.

Tabelul 2
CIFRE FUNCȚIONALE ALE DIGESTOARELOR
(Calculate în cazul drojdiei, cea mai defavorabilă situație)
Debit total zilnic m3 / zi 360
COD zilnic total kg COD / zi 32.400
BOD zilnic total kg BOD / zi 10.800
Volumul digestoarelor m3 5.800
Încărcare volumetrică cu VM kg VM/m3 * zi 2,50
Încărcare volumetrică cu COD kg COD/m3 * 5,60
zi
3
Rata de producție de Bio-gaz pe Nm /kg VM 0,50
MV
Rata de producție de Bio-gaz pe Nm3/kg COD 0,23
COD
Bio-metan produs zilnic Nm3/zi 7.250
Putere calorifică inferioară Kcal/Nm3 5.000
Timp de reținere zile 16
Separarea COD și BOD-5 % 90-95
Separare VM furnizat % 80
41
2.1.9. RECUPERAREA ȘI UTILIZAREA BIO-GAZULUI
Bio-metanul se colectează într-un clopot-tampon (de fapt, un rezervor de gaz),
apoi sunt furnizate la un compresor de gaz (300 Nm3 / h) care pompează gazul catre
o sectiune unde va fi ars in atmosfera.

2.2. Verificarea ÎNCĂRCĂRII PRINCIPALE privind PASUL ANAEROB.

2.2.1. Secțiunea floculare clară.
Functionare :.
Pe scurt, putem rezuma modul în operează secțiunea:
- Floculare: la borlanda digerată trebuie adăugați poli-electroliți și/sau poli-
cloruri. Făcând acest lucru coloizii sunt de-stabilizați cu
generarea ulterioară de fulgi stabili, persistenți și grei.

- Decantarea: nămolul greu, sub formă de fulgi este colectat în partea
de jos.

- Separare: nămolurile ușoare și grele sunt separate de apele curate
datorită unui dispozitiv de separare dedicat. Nămolul conține
5% materie uscată după etapa de separare.

Dimensionarea și parametrii funcționali ai stației de decantare.
În scopul separării nămolului după fermentare, este proiectat un echipament care este în
măsură să accepte un flux de 10 - 15 m3/h, care este echivalent cu 360 m3/zi. Principalele
caracteristici tehnice sunt:
- Suprafața de decantare: 50 m2
- Electricitate pentru motorul agitatorului 3 Kw
- Timpul de reținere: 10 h
- Randament privind recuperarea/pierderea de solide în suspensie:> 90%
- Supernatantul cu COD în intervalul: 700 - 1600 mg / ltr
- Supernatantul cu BOD în intervalul: 150 - 500 mg / ltr.

Cifrele de mai sus au fost extrapolate de la stațiile de epurare a apelor uzate în același fel
de distilerii, de prelucrare a aceleiași tipologii de materii prime și folosind același ciclu de
epurare.
Nămolul separat este încă într-o formă lichidă având 5% substanță uscată și se îngroașă
în secțiunea dedicată îngroșării.
Apa care părăsește secțiunea dedicată îngroșării este trimisă la secțiunea de-nitrificare/
oxidare.

2.2.2. Verificarea reducerii.
Borlanda ce alimentează digestoarele are un debit de vârf maxim de 360 m 3/zi, cu
aproximativ 10,800 kg CBO / zi. Putem calcula o reducere a BOD (în cazul cel mai
42
prudențial) de 90% (de fapt, reducerea CBO poate ajunge 95%), care oferă următoarele
cifre la intrarea și ieșirea digestorului:
-apa uzată efluentă din digestoare:

= 10.800 x (1 - 0,9) = 1.080 kg BOD-5 / zi.

După fermentare este planificată o secțiune pentru adăugarea de poli-electroliți cu scopul
de separare a nămolului anaerob.
Eficiența acestui pas poate fi calculat ca fiind 85%, deci vom avea:

= 1.080 x (1 - 0,85) = 162 kg CBO-5 / zi

Aceasta corespunde la:

162 kg/zi x 1.000.000 / 360 m3/zi = 450 mg, BOD-5 / ltr.

Amoniacul (NH4) detectat la acest pas al efluentului arată o valoare de: 310 mg / ltr.
3. DESCRIEREA DE-NITRIFICĂRII ȘI OXIDĂRII

Această secțiune aplică sistemul clasic (și bine testat), care conține, în ordine:

- Bazinul de de-nitrificare
- Bazinul de oxidarea și de nitrificare
- Ultimul pas de sedimentare.
Acest sistem oferă următoarele avantaje:

- Randament excelent și stabilitate
- Nu este nevoie de adaos de nutrienți
- Cererea de energie foarte scăzută (o parte din CBO este separat prin de-
nitrificare)
- Suprafăță redusă necesară decantării nămolului.

3.1. BAZIN DE DE-NITRIFICARE (DEN)

Efluentul ce provine din digestia anaerobă, care se află încă la o temperatură de
aproximativ 18° C, alimentează pasul de de-nitrificare și permite estimarea următoarei
viteze a de-nitro:

30 gr (NO3 - N) / kgss gr

această viteză de reacție se calculează la o temperatură de lucru (minimă) de 15° C și
permite utilizarea aceleiași surse de carbon care ajunge în borlanda digerată.
Dacă acceptăm că avem de procesat un efluent cu o concentrație în nitrați de 310 mg/ltr,
cantitatea de nitrați, de epurat pe zi este:

310 g/m3 x 360 m3/zi = 112 kg NO3-N/zi
1.000

din care rezultă că substanța uscată "de lucru", în bazinul de de-nitrificare trebuie să fie de
(luând în considerare, de asemenea, viteza de reactie solicitată):
43

112 kg/zi x 1.000 = 3.700 kg ss
30 gr (NO3-N) kgss gr

Presupunând că păstrăm în bazin concentrația nămolului la 4 kgss/m 3, vom calcula volumul
bazinului în:
3.700 kg ss = 925 m3
4 kg ss / mc

Lichidul în pasul de de-nitrificare va fi păstrat omogen cu dispozitive de agitare (mixere), a
căror putere poate fi calculată a fi:

7 W/m3 x 925 m3 = 6.475 g (6,5 kW = 3.5 + 3.5)

Dacă presupunem că adâncimea medie a bazinului va fi 6 m, vom calcula o suprafață de:

925 m3 / 6 m = 155 mp

Timpul de ședere, în conformitate cu fluxul efluentului, se calculează a fi:

925 m3 / 360 mc/zi = 2,7 zile.

3.2. BAZINUL DE OXIDARE-NITRIFICARE(OXI)

Efluentul plutitor ce provine din sectiunea de decantare a nămolului anaerob va fi procesat
într-o secțiune de oxidare a nămolului activ. Pasul ce urmează este o stație de decantare
pentru nămol activ.
Efluentul clar va fi ulterior prelucrat într-o etapă floculare clară pentru epurarea finală, apoi
va fi deversat în apele de suprafață.
Nămolul aerob va fi reciclat înapoi la pasul de oxidare unde urmează să fie utilizate pentru
a activa ciclul, între timp excesul este pompat la ultimul pasul de sedimentare.
Pentru a dimensiona pasul de oxidare, trebuie să considerăm perioada cu încărcarea cea
mai mare a sezonului, care corespunde momentul procesării turtei de filtru și tescovinei.

Următorul tabel prezintă parametrii de intrare:
Debit de zi cu zi: m3/zi 360
3
Debit mediu: m /h 15
Concentrația BOD: mg / ltr 450
Încărcarea cu BOD rap. la
kg / g 162
total:
Concentrația NH3 - N: mg / ltr 310
Încărcarea totală cu NH3: kg / zi 112
Dimensionarea secțiunii oxidare.

- Considerăm descompunerea în întregime a BOD,
- Nu considerăm descompunerea încărcări organice la pasul de de-
nitrificare,
- Nămolul în bazinul este păstrat la 4 kg/m 3,
44
- Factorul de sarcină este presupus a fi: 0,030 kg BOD descompus/kg de
nămol
- Factorul de încărcare volumetrică (scăzut) este egal cu: 0,12 kg BOD/m 3
(0,03 x 4)
Volumul bazinului de oxidare se calculează în:

V = încărcare totală BOD = 162 = 1.350 m3
VLF 0.12
Dacă considerăm adăncimea bazinului 6,00 metri, suprafata este calculată a fi:

1.350 m3 / 6,00 m = 225 mp
Timp de ședere este calculat a fi:

1.350 m3 / 360 = 3,8 zile
Încărcarea volumetrică scăzută permite o eficiență foarte ridicată din secțiunea aerobă,
care de fapt înseamnă că efluentul final va fi ușor sub limitele regulamentului local pentru
apele uzate, în special în ceea ce privește BOD, COD și nitrați.
Vom putea ajunge la un randament mai mare de 99% în ceea ce privește descompunerea
factorilor de mai sus.

Verificarea puterii pentru secțiunea de oxidare.

Calculul de mai jos este efectuat pentru a verifica puterea turbinelor care urmează să fie
instalate la secțiunea de oxidare, chiar și în cazul în care avem de oxidat (adică de a aduce
într-o formă de nitrați) tot amoniacul - NH4:
Referitor la încărcarea de oxidat asumată, cererea de oxigen ar fi:

- Pentru a descompune BOD: 1,8 kg O2 / kg BOD

- Pentru a oxida amoniac: 4,6 kg O2 / kg NH3

- Nevoia de oxigen a efluentului prelucrat se calculează a fi:

[(1,8 x 0,45) + (4,6 x 0,31)] = 2,24 kg O2 / m3

Presupunând factorul de randament al aeratoarelor a fi:

- 1 kg O2 / Kwh

(Cu un oxigen dizolvat de aproximativ 2 mg / l), vom avea nevoie de următoarea
puterea în ceea ce privește energia electrică instalată:

2,24 kg O2/m3 x 360 m3/zi = 33,60 Kwh / h (consum mediu)
1 kg O2 / Kwh x 24 de ore

45
Dacă presupunem că factorul de vârf al sistemului ar putea fi o valoare de 1,5 ori sarcina
medie, calculul dă, în termeni de energie electrică instalată:

33,60 x 1.5 = 50 kW instalat

Considerăm instalarea în bazinul de oxidare un număr de 4 turbine submersibile, cu o
putere electrică individuală de 15 kW fiecare pentru a da un total de 60 kWh instalat, din
care rezultă o putere electrică instalată un pic mai mare decât cererea maximă.
Desigur, cererea de energie electrică poate fi redusă în mod automat în condiții normale de
funcționare (adică fără vârfuri de sarcină).
Efluentul cu nitrați ce părăsește partea de oxidare se va descompune în secțiunea de de-
nitrificare.
Nămolul din secțiunea de sedimentare finală va fi re-circulat la sectiunea de-nitrificare sau
trimis direct la secțiunea de tratament a nămolului.
Cifrele de mai sus arată o supra-dimensionare (mai mare decât nevoile din practică) ale
secțiunii de oxidare.

Cifrele de mai sus arată în mod clar faptul că secțiunea de oxidare va fi capabilă să facă
față valorilor de vârf mai mari și, de asemenea, înseamnă că secțiunea de oxidare va fi
capabilă să accepte și să prelucreze un volum zilnic mai mare al efluenților, fără nici o
creștere a volumului acesteia.

3.3. DECANTAREA FINALĂ (A NĂMOLULUI).

Verificarea vitezei de sedimentare.
Pentru secțiunile finale de decantare (de fapt, avem două secțiuni de decantare)
considerăm o suprafață de:

- [(5m x 10m) x 1 Secți] = 50 mp

Viteza de sedimentare este calculată a fi:

Viteza = debit = 360 / 24 = 0,30 m / h care este o valoare
conservativă.
mp (5 x 10) x 1

3.4. FLOCULAREA CLARĂ FINALĂ

Verificarea vitezei de decantare.

Pentru sectiunea de floculare clară finală considerăm o suprafață de:

- [(5m x 10m) x 1 Secții] = 50 mp

Viteza de sedimentare este calculată fi:

Viteza = debit = 360/24 = 0,30 m / h care este o valoare conservativă.
mp (5 x 10) x 1

46

3.5. VALORI LIMITĂ ÎN CARE EPURAREA APELOR UZATE SE VA ÎNCADRA.

Mai jos sunt prezentate principalele valori cu care secțiunea de tratament al apelor uzate va
fi capabilă să se conformeze în comparație cu cifrele reale pe care efluentul le va avea în
momentul în care ajunge la punctul de deversare:
Valori admise
Valori admise
pentru deversare
U.M Valori regăsite în pentru deversare
PARAMETRI în stația de
. efluent în ape de
epurare
suprafață
municipală
pH mg/l 7-8 6,5 - 8,5 6,5 - 8,5
COD mg/l 75 125 500
BOD mg/l 10 – 15 25 300
N-Tot mg/l 5 10 -
N - NH4 mg/l 1 2 30
N - NO3 mg/l 15 25 -
N - NO2 mg/l 0,2 1 -
Cloruri mg/l 400 500 -
Sulfați mg/l 200 600 600
Fosforul mg/l 0,5 1,0 5
Solide soluționare mg/l 0,2 – 0,4 - -
Solide mg/l 15 35 350
sedimentate
Valorile regăsite în efluentul deversat sunt mai mici decât limitele pentru deversarea apelor
uzate în apele de suprafață.
Există oricum posibilitatea de a deversa apele uzate la stația de epurare municipală.

4. PROCESAREA/ TRATAMENTUL NĂMOLULUI AEROB ȘI ANAEROB.

Volumul de nămol anaerob produsă depinde de fluxul zilnic de ape care urmează să fie
prelucrate și pe materiile prime prelucrate.
Ca primă estimare, se pot calcula următoarele producții specifice:
Tipul de ape Fluxul zilnic Producție specifică Volumul zilnic

uzate m3/zi m3 SL/ m3 ww m3/zi
Turtă de filtru
360 0,10 (materie uscată 30%) 36
și tescovină
4.1. SECȚIUNEA DE ÎNGROȘARE A NĂMOLULUI
47
Secțiunea de îngroșare primește nămol , în comun de la fiecare dintre secțiunile de
decantare.
La secțiunea de îngroșare, nămolul este îngroșat de la 5% (valoarea nămolului la părăsirea
secțiunii de decantare), până la 8%.

4.2. DESHIDRATAREA NĂMOLULUI.
Din punctul de îngroșare, nămolul este pompat la echipamentul deshidratare cu ajutorul
pompei perisaltice , care este de fapt o presă continuă cu centură dublă.
În momentul introducerii nămolurilor în presă, acestora trebuie să le fie adăugat un poli-
electrolit pentru a genera fulgii de nămol.

După ce părăsește secțiunea de presare, nămolul conține 25 - 30% substanță uscată și
poate fi ușor mutat cu un încărcător frontal.

4.3. DEPOZITAREA NĂMOLULUI DESHIDRATAT.
Nămolul deshidratat produs de presa continuă cu centură dublă este stocat într-o zonă
dedicată, care are o suprafata de 250 mp.
Volumul de depozitare este de:

250 x 2 = 500 m3
Având în vedere o producție de biomasă de 36 m 3 pe zi, cu o materie uscată de 30%,
timpul de stocare a biomasei la fabrică este:

500 / 36 = 14 zile.

Zona de depozitare a biomasei se află în apropierea DECK 2.
Biomasa, care este complet lipsită de metale grele și de germeni patogeni poate fi ușor
utilizată ca îngrășământ, deoarece este nevoie de o concentrație foarte mare de carbon,
azot, fosfor și de potasiu pentru fermele agricole de fructe și legume din zona.
Biomasa este, de asemenea, foarte eficientă ca îngrășământ o dată aplicată la cultura de
porumb și grâu.
Și, desigur, la vița de vie.
Utilizarea biomasei din fabricile de tratare a apelor uzate din agricultură este aplicată la
scară largă în Italia, Franța și Spania.

5. APA
Ce rezulta in urma procesului de epurare va fi depozitata in tancul TK 39 , V=40 mc,
urmand apoi cu ajutorul pompei BM 37 (3 Kw) sa fie pompata catre pr. Cacaina.
Amenajarea gurii de evacuare a efluentului in emisar pr. Cacaina
Gura de evacuare a efluentului este amenajata pentru a proteja malul stang al paraului de
eroziune prin spalare.
Malurile paraului in zona amplasamentului pot fi expuse infiltratiilor si degradarilor prin
eroziune si spalare , ptr. care a fost necesara o amenajare de protectie.
La alegerea solutiei constructive s-au avut in vedere urmatoarele criterii:
a) hidraulic - adancimea albiei si viteza de curgere a apei ,
- datele hidrologice locale ( la viitura istorica din 2005 , amplasamentul nu a fost
inundat in zona constructiei )
48
b) economic -folosirea materialelor avute la dispozitie de beneficiar
- posibilitatea de mecanizare a lucrarilor
c) geotehnic – teren de fundare cu rezistenta ridicata
d) puncte obligate – apara malul stang al pr. Cacaina
Amplasamentul statiei de epurare si traseul conductei de evacuare nu vor fi afectate de
inundatii. Fiind vorba despre un parau cu regim nepermanent de curgere , dar cu
caracterul torential in cazul ploilor abundente din amonte , a fost realizata o constructie
permanenta masiva pentru a rezista solicitarilor ce apar la ape mari si a nu fi antrenata sau
degradata. In acest sens s-a realizat unui zid de captusire din beton armat care asigura
stabilitatea maselor de pamant din spate si protejarea impotriva efectelor viiturilor .
Dimensiunile constructive ale zidului :
Lungimea: L= 3,000m
Inaltimea : H= 4,00m
Grosimea : g=0.20
Inclinarea zidului : 300
Fundatia zidului a fost realizata din beton armat marca B 100 , turnat aderent pe peretii
sapaturii . Elevatia zidului a fost turnata fara intrerupere peste fundatie ptr. a prelua
sarcinile si a le transmite fundatiei .Armarea zidului s-a realizat cu plasa metalica tip
Buzau.
Conducta de evacuare prin pompare a efluentului este racordata la gura de
varsare,amplasata pe malul pr. Cacaina.
Aceasta este o conducta din PE HD, Dn 200, Pn 6, L 1ev efl = 270 m pe care s-au prevazut
3 camine de derivatie ( in incinta fabricii ) si PVC KG , Dn 250 , L 2ev efl = 650 m (in
exteriorul amplasamentului pe traseul aferent drumului de exploatare de la limita proprietatii
din SV pana la pr. Cacaina) , traseu pe care au fost montate 4 camine de vizitare.
Pentru a evita patrunderea apelor mari in caz de viitura dinspre parau ,la iesire se va
monta un clapet de protectie a scurgerii impotriva unui asemenea fenomen (clapet anti-
broasca).
Frecventa de monitorizare si valorile indicatorilor de calitate a apelor uzate epurate si
descarcate in pr. Cacaina vor fi stipulate in Autorizatia de gospodarire a apelor emisa de
organul teritorial de reglementare in domeniul gospodaririi apelor.
Canalizarea meteorica interioara

Sistemul interior de colectare a apelor meteorice de pe acoperis consta in colectoare si
receptoarele de acoperis care dirijeaza apele catre canalizarea exterioara meteorica curata.
Conductele de evacuare sunt din polietilena de inalta densitate PEID 110-200mm. Traseele
subterane sunt pozate sub adincimea de inghet si asezate pe pat de nisip.
L can acp = 150 m

Reteaua exterioara de canalizare meteoric curata.
Este realizata din tuburi de policlorura de vinil tip greu (PVC-KG) pentru montare ingropata.
Sunt evacuate la canalizarea meteorica neimpurificata si conventional curata apele
colectate de pe acoperisuri. Aceste ape corespund cerintelor NTPA 001/2005 si sunt
deversate in bazinul din b.a. etans subteran de pompare a apelor conventional curate
BDECPP
din care se pompeaza in paraul Cacaina.
Retelele exterioare de canalizare s-au executa ingropate in pamant, etanse, avand camine
de vizitare in punctele caracteristice ( 8 buc.)
Caminele de vizitare sunt cf. STAS 2448, cu capac cf. STAS 2308 carosabile sau
necarosabile.
49
L can plv1 = 310 m
Reteaua exterioara de canalizare meteorica posibil impurificata.

Este realizata din tuburi de policlorura de vinil tip greu (PVC-KG) pentru montare ingropata.
Sunt evacuate la canalizarea meteorica posibil impurificata apele colectate de pe drumuri si
platforme, apele din camera turbinei, apele de pe pardoselile depozitelor de biomasa.
Aceste ape sunt colectate prin 23 gheigere si o retea de canalizare din PVC- KG ,Dn 200,
prevazuta cu 16 camine de racord-decantare , sunt trecute apoi printr-un separator de
produse petroliere si substante extractibile subteran bicompartimentat din b.a. cu V SH = 5
mc . Dupa trecerea prin separator, apele considerate conventional curate (ar trebui sa
corespunda cerintelor NTPA 001- 2005) sunt deversate in bazinul din b.a. etans subteran
de pompare a apelor conventional curate BDECPP din care se pompeaza in paraul
Cacaina.
L can plv2 = 675 m
Rezervor tampon ape conventional curate

In acest bazin din b.a. ,etans subteran de pompare a apelor conventional curate BDECPP
cu
V BDECPP = 20 mc, din care se pompeaza in paraul Cacaina, sunt colectate urmatoarele
categorii de ape :
- efluent rezultat din ministatia de epurare ape uzate menajere
- ape pluviale neimpurificate colectate de pe acoperisuri constructii
- ape pluviale preepurate prin separatorul de hidrocarburi si subst.
extractibile
Conducta de evacuare prin pompare a acestor ape este racordata la gura de
varsare,amplasata pe malul pr. Cacaina.
Aceasta este o conducta din PE HD, Dn 200, Pn 6, L 1ev efl = 270 m pe care s-au prevazut
3 camine de derivatie ( in incinta fabricii ) si PVC KG , Dn 250 , L 2ev efl = 650 m (in
exteriorul amplasamentului pe traseul aferent drumului de exploatare de la limita proprietatii
din SV pana la pr. Cacaina) , traseu pe care au fost montate 4 camine de vizitare.
S-a prevazut un grup de pompare din BDECPP a apelor pluviale tratate, ape pluviale
curate si ape uzate menajere epurate (conforme cerintelor NTPA 001/2005) catre paraul
Cacaina, format din 1 pompa activa si 1 de rezerva, fabricatie Travaini tip TCH-80-
200/1 ,Q= 75 mc/h , Pmot= 5,5 kw x 380 V, H ref= 12 mcA ( 2 buc) .
Zona de protectie sanitara a surselor de alimentare cu apa

Conform HG 930 /2005 ,art. 14 in jurul surselor de apa subterane se vor institui zone de
protectie sanitara cu regim sever de 20 x 20 m , S= 400 mp prin imprejmuire si marcare cu
placute avertizoare . Zona de protectie cu regim de restrictie se suprapune cu cea cu regim
sever, in cazul acviferelor de adancime.
In zona de protectie sanitara sunt interzise :
-pasunatul animalelor
- accesul persoanelor straine ,altele decat cele care se ocupa cu gospodaria de apa
- deversarea de combustibili si lubrefianti
- depozitarea gunoaielor de orice fel
- excavatii in teren , haznale, WC- uri etc
50
SCHEMA TEHNOLOGICA A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APA
SI EVACUARE APE UZATE
OBIECTIV: BIOALDEVIN S.R.L ODOBESTI
SURSA : Bransament SURSA : Foraje 3 buc

retea publica apa rece H= 3x80 m
FORAJ FORAJ
Apa pentru consum
H=52m CAPTARE:
H=52m
potabil si ig. sanitar ELECTROPOMPE SUBM.
Pedrollo ,Q= 9 mc/h ,Href=
67 mcA, P= 3 KW
Retele interne canalizare

ape uzate menajere si Bazin inmagazinare Bazin inmagazinare
separator grasimi suprateran radial suprateran radial
metalic V= 170 mc metalic V= 250 mc
apa tehnologica apa incendiu
Ministatie de Ape pluv.posibil

epurare ape uzate contaminate Distributie sistem hidrofor Distributie cu grup pompare
menajera cu ppe. centrf. Travaini ,Q= 35 incendiu cu actionare
mc/h ,Href= 20 mcA, electrica si mot. Diesel 30
P=3 KW – 2 buc kw
Separator hid. si
subst. extractibile
Apa pentru consum Retele de hidranti

tehn. interiori si exteriori
Bazin din b.a. ,etans Ape pluv.conv.
BDECPP cu V = 20 mc, curate
din care se pompeaza
in pr.Cacaina Statie de epurare
ape uzate tehn.
Pompare cu ppe. centrf.

Travaini ,Q= 75 mc/h
,Href= 12 mcA, P=5,5
Rezervor V=40 mc ape
KW – 2 buc uzate tehn. pompate in
pr. Cacaina
Retea canalizare ape epurate

cf. NTPA 001/2005 cu
descarcare in pr. CACAINA
BREVIARUL DE CALCUL
Determinarea cantitatilor de apa de alimentare ,s-a facut conform SR 1343/1-2006 , STAS

1478-90 ,Ord MS nr. 1957/95
51
Necesarul de apa potabila
Apa este folosita de catre angajatii societatii in scop potabil si igienico-sanitar :

Nr. de angajati : n = 26 angajati
Norma de apa : q = 40 l /zi / ang.
Regim de lucru : 196+56 =252 zile /an , 24 ore /zi

Q zi med pot = q x n x ks xkcxkp = 40 x26 x1,05x1,02x1,1= 1,22mc/zi =
= 0,05 mc/h =0,01 l/s
Q zi max pot = Q zi med pot x k zi = 1,22 x1,2= 1,46 mc/zi=0,06mc/h =0,02 l/s,
unde :
k zi- 1,2- coeficient de neuniformitate a debitului zilnic
k c - 1,02 – coeficient pentru intretinerea retelei de canalizare
k s -1,05 – coeficient pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare
cu apa
k p - 1,1 –coeficient pentru acoperirea pierderilor tehnic admisibile
Q orar max pot = ko xQ zi max pot / 24 ore = 2,8 x 1,46 :24 = 0,17 mc/h
unde:
ko- coeficient de neuniformitate a debitului orar ko=2,8
Necesarul de apa tehnologica si ptr. stropit - igienizat spatii
Reprezinta apa folosita pentru cazane, dizolvare turta filtrare, spalare tescovina, spalare
tartrat de calciu in centrifuga CaT, coloana de distilare, stripare tescovina la alcool, filtru de
biomasa, turnul de racire, pentru nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa si
ale statiei de epurare si pentru spalarea ,igienizarea si stropirea suprafetelor si spatiilor
verzi din incinta
Regim de lucru : 196 zile/an , 24 ore /zi
Conform specificatiilor tehnologice ale beneficiarului :
- qth = 25 mc/h
N th = 25 mc/h x 24 h x ks xkcxkp =600 x1,05x1,02x1,1 =
=706,86 mc /zi , rotund 707 mc/zi
Q th zi med = 707 mc/zi = 29,45 mc/h = 8,18 l/s
Q th zi max = k zi x Q th zi med= 1,2 x 707 = 848,4 mc/zi=35,35mc/h = 9,81 l/s
Q th zi min = 297 mc /zi = 12,37 mc/h = 3,43 l/s
Q th orar max = 2,8 x 848,4 : 24 ore = 98,98 mc/h
V th med anual = 707 mc/zi x 196 zile = 138,572 miimc /an
V th max anual = 848,4 x 196= 166,286 miimc/an
V th min anual = 297 x 196= 58,212 miimc/an
Necesarul total de apa :
Q zi med = Q zi med ig-san +Q th zi med =

= 1,22+707= 708,22 mc/zi = 29,50 mc/h = 8,19 l/s
52
Q zi max = 1,46+848,4= 849,86 mc /zi = 35,41 mc/h = 9,83 l/s
Q orar max = 99,15 mc/h
Q zi min= 0,51+ 297= 297,51 mc /zi = 12,39 mc/h = 3,44 l/s
V med anual = 0,307+138,572 = 138,879 miimc /an

V max anual = 0,368+166,286 =166,654 miimc/an
V min anual = 0,128+ 58,212 = 58,340 miimc/an
Cerinta de apa potabila ( sursa – retea publica )
Cerinta de apa potabila a fost calculata pentru un necesar de

Npot= 1,22 mc/zi,tinand cont de pierderile prin reteaua de distributie
Qs=Ks x Kp x Npot = 1.02 x 1.1 x 1,22 = 1,37 mc /zi
unde :
Ks-1.02-coeficient supraunitar pentru sursa de apa, fara
statie de tratare
Kp-1.1-coeficient care tine seama de pierderile de apa prin conducte
Qs- cerinta de apa
Q s zi med pot = 1,37 mc/ zi= 0,05 mc/h = 0,01 l/s
Q s zi max pot = 1,37 x 1,2= 1,64 mc/zi= 0,06 mc/h = 0,02 l/s
Q s zi min pot = 0,57 mc/zi = 0,02 mc/h = 0,006 l/s
Qs pot orar max = 2,8 x 1,64 : 24 ore = 0,19 mc/h
V s med pot anual = 1,37 x 252 = 0,345 miimc /an

V s max pot anual = 0,413 miimc/an
V s min pot anual= 0,144 miimc/an
Cerinta de apa tehnologica si ptr. stropit - igienizat spatii ( sursa-foraje)
Cerinta de apa s-a calculat pentru un necesar Ntehn=707 mc/zi si un grad de recirculare
de 30 %
Qs= Ks x Kp x (N – rN) + kr x N x r = 1,02 x 1,1 x ( 707- 0,30 x 707) +0,05 x 707
x0,30= = 555,27+10,60= 565,87 mc/zi ~ 566mc/zi
unde :
Ks-1.02-coeficient supraunitar pentru sursa subterana de apa, fara statie de tratare
Kp-1.1- coeficient care tine seama de pierderile de apa prin conducte
Qs- cerinta de apa
Kr- 0.05 -coeficient ce tine seama de nevoile tehnologice ale instalatiilor de recirculare
r= 30% gradul de recirculare

= 7,86 l/s

53
Evacuarea apelor uzate
Volume de ape uzate menajere epurate evacuate :

( grad de evacuare 80 %)
Q ev men med= 0.8 x 1,22= 0,97 mc/zi
Q ev men max= 0.8 x 1,46 = 1,17 mc/zi
Q ev men min =0.8 x 0,51 = 0,40 mc/zi
V med men ev anual = 0,97 x 252 zile = 0,244 miimc/an

V max men ev anual = 1,17 x252 = 0,295 miimc/an
V min men ev anual= 0,100 miimc/an
Volume de ape uzate tehnologice epurate evacuate :

( grad de evacuare 50 %)
Q ev med th= 0,5 x 566 = 283 mc/zi=11,79 mc/h=3,27 l/s

Q ev max th= 0,5 x 679,20 =339,60 mc/zi= 14,15 mc/h= 3,93 l/s
Q ev min th= 0,5 x 237,72= 118,86mc/zi= 4,95 mc/h=1,37 l/s
V med ev th = 283 x 196 zile = 55,468 miimc/an

V max ev th = 339,60 x 196 = 66,561 miimc/an
V min ev th = 237,72 x 196 = 46,593 miimc/an
Volume de ape totale uzate-menajere+tehnologice - evacuate anual:
Q ev med = 0,97 + 283 = 283,97 mc/zi=11,83 mc/h= 3,28 l/s

Q ev max = 1,17 + 339,60 = 340,77 mc/zi= 14,19 mc/h= 3,94 l/s
Q ev min = 0,40 + 118,86 = 119,26 mc/zi= 4,97 mc/h= 1,38 l/s
V med ev =0,244+55,468 = 55,712 miimc/an

V max ev =0,295+66,561 = 66,856 miimc/an
V min ev =0,100+46,593 =46,693 miimc/an
Apele pluviale
Conform STAS 1846/90 si STAS 9470 / 73, formula de calcul a cantitatii de ape
pluviale
colectate si evacuate este :
Qp= m x s x Φ x I ,unde,
 m=0.8 pentru durata ploii ≤ 10min,coeficient adimensional
 S1= 0,2934 ha suprafata cladiri/acoperisuri
 S2= 2,265 ha suprafata drumuri, parcari si sup. betonate
 S3= 0,4325 ha -suprafata spatiilor verzi
 Φ1=0.95 coeficient de scurgere pentru acoperisuri
 Φ2=0.80 coeficient de scurgere pentru suprafete betonate
54
 Φ3=0.10 coeficient de scurgere pentru spatii verzi
 I= 125 l/s .ha, intensitatea ploii de calcul
1. Debitul de ape pluviale colectate si evacuate de pe acoperisul constructiilor :
Qpac = 0.8 x125 x 0,2934 x 0.95 =100 x 0,28 = 28 l/ s
2.Debitul de ape pluviale colectate si evacuate de pe alei si din parcari ce vor trebui
trecute
prin decantor substante extractibile si separator de hidrocarburi :
Qppltf = 0.8 x125 x 2,265 x 0.80 =100 x 1,81 = 181 l/ s
3. Debitul de ape pluviale infiltrate in sol aferente spatiilor verzi :
Qpsv = 0.8 x125 x 0,4325 x 0.1 =100 x 0,043 = 4,3 l/ s
Apa pentru stingerea incendiilor
Rezerva de apa intangibila pentru combaterea incendiului va fi de 216 mc , stocata in

rezervorul de inmagazinare cu V inc = 250 mc .
Pe reteaua de distributie exterioara din PE HD , Dn 200 au fost prevazuti 12 hidranti
exteriori de incendiu Dn 100.
Cf. Art. 4.3.3.3. STAS 1478/1990, timpul maxim de refacere a rezervei de incendiu t=24h.
Rezulta debitul minim de apa ce trebuie asigurat de la puturile de apa: qPUTURI = 216/24
= 9.2mc/h = 2,5 l/s.
Obiectivul va fi prevazut si cu pichete PSI, cu extinctoare cu pulbere chimica si lazi de
nisip , conform Scenariului de interventie la incendiu avizat de ISU Vrancea .
Hidrometria de exploatare
Volumele de apa extrase din subteran sunt contorizate cu apometre Dn 50 montate pe

conducta de refulare/ aductiune aferenta fiecarui foraj .
Volumele de apa consumate in scop potabil sunt contorizate cu apometru Dn 50 prin grija
furnizorului de apa rece , respectiv SC CUP SA Focsani, Suc. Odobesti.
Apele uzate evacuate nu sunt contorizate .
2.3.2.Cerintele BAT pentru utilizarea apei
• Utilizarea apei
Dacă se foloseşte apa subterana BAT înseamnă următoarele:
- să se pompeze numai cantităţile de apă care sunt realmente necesare
Scop Activitate Frecventa

Potabil Utilizarea de catre Permanent
angajati
Tehnologic Proces tehnologic Permanent
55
Cerinte BAT privind utilizarea eficienta a apei
Recomandare BAT Modul de aplicare la Persoana Observatii

operator responsabila de
aplicare
Masurarea si - apometru
inregistrarea consumului - evidenta scrisa a Resp.
lunar consumului mec.energetic
Detectarea si repararea In cazul aparitiei Se remediaza
scurgerilor de apa scurgerilor ........... ,, ........... imediat
2.3.3 Sistemele de canalizare

Instalatii de canalizare si evacuare ape uzate
A se vedea subcapitolele anterioare .
2.3.4. Recircularea apei
S- a prevazut un grad de recirculare a apei de consum tehnologic ( prin turnul de

racire ) de 30 %.
2.3.5.Alte tehnici de minimizare a consumului de apa
-să se folosească măsurarea analitică şi tehnicile de control pentru a reduce risipa de

materiale şi apă precum şi generarea de apă uzată la procesare şi curăţare şi în special la:
-măsurarea pH-ului, pentru a controla adaosurile de acizi şi baze şi să se monitorizeze
fluxurile de apă uzată, să se controleze amestecarea şi neutralizarea înaintea tratării
ulterioare sau a evacuării
-să se măsoare conductivitatea, pentru a se monitoriza nivelurile de săruri dizolvate înainte
de refolosirea apei şi să se detecteze nivelurile de detergent înainte de refolosirea
detergentului
- acolo unde fluidele prezintă turbiditate sau sunt opace datorită prezenţei suspensiilor, să
se măsoare turbiditatea, pentru a monitoriza calitatea apei de proces şi să se optimizeze
atât recuperarea materialului/ a produsului din apă şi refolosirea apei pentru spălare
-să se folosească comenzi automate de pornire/oprire ca să se alimenteze cu apă de
proces numai când este necesar
2.3.6. Apa utilizata la curatenie/ spalare
- ptr. minimizarea consumului de apa folosit la curatenie /spalare se vor folosi

aparate de spalare cu jet sub presiune
Fig. 1 Gura de varsare efluent in pr. Cacaina
56
3. PRINCIPALELE ACTIVITATI
3.1 Inventarul proceselor,descriere,capacitate maxima
 Date generale despre obiectul investiţiei

Activitatea specifică desfăşurată de S.C. BIOALDEVIN S.R.L. este Distilarea, rafinarea
şi mixarea băuturilor alcoolice (Cod CAEN 1101).
Titularul are în vedere desfasurarea activitatii de valorificare subproduse viniviticole, în
concordanţă cu normele, normativele şi standardele în vigoare în domeniu.
 Capacitatea fabricii
80%,
57
 Regimul de funcţionare
Regimul de functionare al fabricii este următorul: 24 ore/zi, 7 zile/saptamana,
28 săptămâni de prelucrare/an şi 8 săptămâni de întreţinere/an.
Practic, fabrica va intra in functiune o data cu începerea sezonului de cules al viţei
de vie (septembrie). Fabrica va functiona in perioada septembrie - martie, toamna - iarna.
 Număr de personal
Personalul aferent fabricii este estimat la26 de angajaţi, din care: 16 muncitori, 2 angajaţi
laborator, 1 manager instalaţie, 2 manageri producţie, 2 personal administraţie, 3 angajaţi
pază.
 Materii prime şi auxiliare

Materiile prime care vor fi procesate în cadrul unităţii de valorificare subproduse vini-
viticole sunt constituite din:
1. Drojdie de vin. Acesta este un produs lichid, reprezentand partea groasă avinului
care se depune în butoaie în timpul fermentării. Acesta este recuperat de la partea
de jos a vasului prin pompare. Este compus în principal din:
 apa
 etanol
 drojdii
2. Turta de filtrare. Acesta este un produs solid, obţinut prin filtrarea drojdieide vin printr-un
filtru de presă. Este compus în principal din:
 apa
 etanol
 drojdii
3. Tescovină. Acesta este un produs solid, reprezentand partea solidă carerămâne de
lastoarcerea strugurilor proaspeţi. Este compus în principaldin:
 coji de struguri
 seminte de struguri
 etanol
 polifenoli
Materiile prime sunt alimentate de BIOALDEVIN de la unităţile vini-viticole din zonă.

Drojdia de vin este aprovizionata fie in camioane in vrac, fie in cisterne mai mici.
Odata ajunsa la fabrica, aceasta este pompata din camion sau din cisternele mici in 4
rezervoare de stocare drojdie de vin (TK5 - 200 000 l, TK6 - 200 000 l, TK7 - 290 000 l si
TK8 - 290 000 l).
Tescovina si Turta de filtrare sunt alimentate la fabrica vrac cu ajutorul camioanelor.
Acestea sunt descarcate in locuri special amenajate in acest scop. Camioanele de
transport vor fi acoperite si protejate impotriva pierderilor de produse.
În total, materiile prime vor fi stocate în fabrică în următoarele arii / volume:
 Depozite acoperite: 1000 m2
 Depozite deschise: 3500 m2
 Rezervoare: 980 m3
 Utilităţi
Pentru implementarea proiectului „Construire unitate valorificare subproduse viniviticole”se
vor face racordările la reţelele de utilităţi existente în zona amplasamentului, în vederea
58
alimentării cu următoarele:
Apă potabilă necesară instalatiilor sanitare si de protectia muncii (grupurisanitare, cantina,
laboratoare, spalatorie haine, cabina poarta, producerea apei calde menajere, dusuri de
salvare si fantani pentru ochi, etc.) -alimentare din reteaua publică de apă potabilă din
zonă (CUP Focsani);
Apă tehnologică pentru asigurarea consumurilor de apa în procesul de
fabricaţie si apa pentru stingere incendii - alimentare din sursa proprie -
3 puţuri forate în incintă;
Energie electrică, alimentată pe platformă la tensiunea de 400V/230V-50Hz, prin
intermediul unui post de transformare 20/0,4kV, de la reţeaua existentă în zonă;
Aer comprimat: 8,6 bar, uscat, fără ulei, se asigură de la instalaţia de aer comprimat a
societăţii;
Gaz metan - alimentarea se va face prin racordare la conducta de gaze naturale
principală ce trece prin faţa fabricii. Consumatorii de gaze naturale de pe platformă
sunt: Cazan Nr. 1 şi Cazan Nr. 2, Uscator tartrat de calciu, Uscator seminţe de struguri,
Sistem de incalzire al cladirii de birouri. Consumul total de gaz metan estimat este de 700
mc/h.
Abur saturat presiune3-6 bar, temperatura 120-160C - se asigură din reţeaua
societăţii,fiind produs de cazanele de abur ale Centralei termice amplasată în cadrul
Obiectului A, Zona K. Camera cazanelor (producţie de 4500 kg/h abur).
Agentul termic pentru încălzirea spaţiilor (birouri) esteapa caldă 60/80°C. Aceasta se va
asigura local, prin preparare într-o centrală termică murală pe gaz, amplasata in spatiul
cu destinatie tehnica din clădirea de birouri. Puterea termică nominală a centralei este de
50 kW (în condensatie, cu randament ridicat 90%).
 Produse finite
Produsele finite obtinute in cadrul fabricii BIOALDEVIN sunt:
1. Tartrat de calciu. Este materia primă pentru a recupera acidul tartric natural L (+). Acidul
tartric natural L (+) are un volum de piaţă de aproximativ 52.000 de MTone şi este utilizat
în principal în:
 Vinificaţie
 Produse de panificatie
 Industria de constructii
 Băuturi răcoritoare
 Industria electronica
Tartratul de calciu este una dintre principalele materii prime utilizate pentru
obţinerea acidului tartric. Tartratul de calciu se obţine la prelucrarea tescovinei, drojdiilor
de vin, vinasei, pietrei de vin şi a apelor de spălare a rezervoarelor la întreprinderile
vinicole de prelucrare primară. Tartratul se găseşte, ca sare, în diverse plante şi struguri
de viţă de vie, din bobiţele căreia tartratul trece în vin, iar apoi în produsele secundare
vinicole.
Se prezintă ca un praf cristalin fărâmicios, de culoare albă până la cenuşie, fără urme de
mucegai sau putrefacţie. Tartratul de calciu se descompune sub acţiunea
microorganismelor, mai ales când este umed, ceea ce cauzează pierderi de acid tartric.
Fluiditatea tartratului se păstrează în condiţii de umiditate de până la 80%. Când această
valoare a umidităţii este depăşită produsul devine brun.
(Sursa: http://www.scribd.com/doc/111996862/PRODUSE-SECUNDARE-VINICOLE)
59
Acidul tartric este folosit precum aditiv alimentar (E334), antioxidant, regulator de pH și
sechestrant. (Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_tartric)
2. Etanol. Etanolul are un volum de piaţă de 320 milioane de litri numai în UE. Este
materia primă pentru urmatoarele produse:
 Brandy
 Oţet
 Lichioruri
 Diverse bauturi
 Combustibil bio
3. Seminte de struguri sau ulei din seminţe de struguri. Uleiul din seminţele de struguri
este utilizat în principal pentru:
 Comercializare ulei alimentar
 Cosmetice
4. Combustibil solid. Este în mod normal, folosit in primul rand în calitate de

combustibil in cadrul instalaţiei de producţie, dar poate fi vândut în vrac sau ambalat
drept combustibil pentru a încălzi casele particulare. Combustibilul solid provine din
presarea cojilor, acesta fiind de fapt coji de struguri, cu o putere calorifică excelenta.
5. Fertilizant. Este un îngrăşământ organic natural, ce provine din cojile de

struguri solide amestecate cu solutie de drojdie. După amestecare, produsul
obtinut se depoziteaza pe termen scurt pentru a permite generarea de acizi
fulvici şi humici. Acesta este folosit ca îngrăşământ pentru urmatoarele culturi:
 Grâu
 Porumb
 Viţă de vie în creştere
 Legume
 Pomi fructiferi
Procesul de fabricaţie / Descrierea fluxului tehnologic
Procesele de producţie a etanolului, tartratului de calciu si semintelor de struguri

sunt conectate unele de altele in următoarea ordine. La inceput, procesul are trei rute
diferite, care depind de materia prima procesata. Vom numi "Ruta A" cea urmata de
tescovina, "Ruta B" cea urmata de turta de filtrare, "Ruta C" cea urmata de drojdia de vin
si "Ruta A-C" in momentul in care cele trei rute se unesc in procesul de productie.
Ruta A (Tescovina)
 Tescovina este prima materie primă furnizată la utilajele de distilare alcool sau la banda
de spalare pentru extragerea acidului tartric ;
Initial aceasta se spala pentru a elimina acidul tartric. Lichidul de spalare cu
acid tartric merge la Ruta B;
 Tescovina este apoi trecuta printr-un filtru presa unde se usuca partial;
 Dupa prese, tescovina este trecuta pe o sita vibratoare continua pentru a separa
semintele de struguri. Cojile de struguri sunt separate si transportate de o banda
transportoare pentru a fi folosite ca ingrasamant;
 Semintele sunt uscate intr-un uscator continuu;
 Semintele de struguri sunt stocate.
60
Ruta B (Turta de filtrare)
 Turta de filtrare este mai intai alimentata intr-o statie de dizolvare unde se
amesteca cu lichidul care provine din Ruta A;
 Suspensia obtinuta este apoi curatata de seminte si coji cu ajutorul unui
sistem de cernere continua ( pasatrice);
 Suspensia obtinuta de la turta de filtrare este trimisa la un rezervor de stocare
TK 9, TK 10 pentru a alimenta distileria.
Ruta C (Drojdia de vin)

 Drojdia de vin este pompata la acelasi sistem de cernere continua folosit la
cernerea turtei de filtrare;
 De aici ea este pompata catre depozitare pentru a alimenta distileria.
Ruta A-C (Tescovina, turta de filtrare si drojdia de vin procesate împreună)

Suspensia este pompata intr-o coloana de distilare pentru striparea alcoolului
din tescovina si din drojdia de vin;
 Parasind coloana de distilare, suspensia este pompata in partea de tartrat de calciu in
cazul in care se adauga sare de calciu pentru precipitarea de tartrat de calciu;
 Tartratul de calciu este separat prin centrifugare, apoi uscat si ambalat;
Solutia care paraseste sectiunea de tartrat de calciu este condusa la sectia
de epurare a apelor uzate;
 Apele uzate sunt fermentate pentru a recupera bio-metan, apoi oxidate si
denitrificate pentru a se conforma cu normele impuse pentru evacuarea apelor uzate.
 Ruta A (Tescovina)
Tescovina este alimentată de BIOALDEVIN de la unităţile viticole.
Tescovina este alimentata la fabrică vrac, cu ajutorul camioanelor. Aceasta
estedescarcata in locurile special amenajate in acest scop.
Cu ajutorul unui incarcator frontal, tescovina este incarcata intr-un siloz TL1. Din TL1, cu
ajutorul unor benzi rulante CN1 (3,0Kw), transportor elicoidal SF2 (2,2 kW), benzi rulante
cu cupe CN2 (7,5 kW), urmate de un alt transportor elicoidal SF3 (5.5kW), tescovina
este alimentata in paralel la striperele de alcool DAL1, DAL2 si DAL3.Tescovina poate sa
fie alimentata si direct la banda de spalare fara a mai trece prin striperele de alcool ,cu
ajutorul transportorului elicoidal SF 26 (3 kW)si apoi SF 3C(1.5 kw) .Aburul la striperele
de alcool ,este furnizat pe la partea de jos iar tescovina este pastrata in miscare de
agitare cu ajutorul agitatoarelor MV5 (4,4Kw), MV6 (4,4Kw) si MV7 (4,4Kw).
La trecerea tescovinei in contracurent cu aburul, alcoolul 30% condenseaza in
condensatorul NT2 si in final NT2 - "santinela". Cu ajutorul pompelor BM16 (2,2 Kw) si
BM18 (2,2 Kw), alcoolul 30% este pompat in rezervoarele de stocare TK1 (capacitate
45000 l) si TK2 (capacitate 45000 l).
Tescovina (fara etanol) paraseste coloanele DAL1, DAL2 si DAL3 cu
transportoareleelicoidale SF4 (4,4 Kw), SF5 (4,4 Kw) si SF6 (4,4 Kw), iar cu ajutorul
transportatorului elicoidal SF26 (3,0 Kw) este transportata la sectia de spalare tescovina
PW8 si alimentata cu transportatorul elicoidal SF3 C (1,5 kW).
Tescovina este distribuita cu o banda rulanta CN3, care inainteaza lent cu ajutorul
cutiei de viteze MV13 (5,5 kW). Se formeaza un pat de tescovina de aproximativ 30 - 40
cm inaltime, care se spala in contracurent cu apa. Apa este alimentata pe la capatul unde
se elimina tescovina si apoi este pompata inapoi, pas cu pas, utilizand 21 pompe
numerotate BM2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-14A,14B,14 C,14 D,14 E,14 F,14 G (0,75 kw
fiecare).Recircularea apei cu
ajutorul pompelor duce la cresterea concentratiei de acid tartric in lichidul de
spalare.
61
In momentul in care lichidul de spalare ajunge in BM2, acesta are concentratia maxima
de acid tartric si este pompat catre rezervorul de stocare TK9 (45000 l), urmand a fi prelucrat
in Ruta A-C.
Tescovina spalata de acidul tartric paraseste banda rulanta PW8 cu ajutorul unui
transportor elicoidal SF8 (7,5 kW) alimenteaza presa. Din transportorul elicoidal SF8,
tescovina intra intr-o presa
continue SF10 (7.5 kw), in care aceasta este presata pentru a scoate excesul de apa
pentru a obtine o separare eficienta a semintelor de struguri. Apa estecondusa in
rezervorul TK23 (sectiunea tartrat de calciu) sau la Statia de tratare ape uzate.
Tescovina zvantata, dupa presare, cade pe un transportor elicoidal SF11 (3 Kw), apoi cu o
banda rulanta CN4 (2,2 kW) este alimentata pe o sita vibratoare, in scopul separarii
semintelor de struguri de coji. Cojile ramase (fara alcool, tartrat de calciu si seminte de
struguri) cad pe transportoarele elicoidale SF18 (3 kW) si SF16 (3 kW), si sunt alimentate
pe banda rulanta CN5 (3 kW ) care transporta cojile uzate la platforma de compostare.
Semintele de struguri parasesc sita vibratoare cu ajutorului transportorului CC21 cu lant
(2.2kw)sunt introduse in uscator. Caldura necesara uscatorului este furnizata prin arderea
gazului metan (74 Nm3/h). Gazele arse parasesc uscatorul cu ajutorul ventilatorului VN1
(30 kW) dupa ce sunt trecute in prealabil prin filtrul FM1 (pentru curatarea fumului).
Semintele de struguri uscate parasesc uscatorul cu ajutorul transportorului elicoidal
SF19A(2.2 kW) si sunt incarcate in saci big bag de 1000 kg.
 Ruta B (Turta de filtrare)
Turta de filtrare este alimentata de BIOALDEVIN de la unitatile viticole.
Turta de filtrare este aprovizionata in vrac cu ajutorul camioanelor, este descarcata si
depozitata in locuri special amenajate, în vederea prelucrării sale.
Turta de filtrare este alimentata cu un incarcator frontal in buncarul de receptive a drojdiei

solide. De aici cu ajutorul transportatoarelor elicoidale SF21 (3 kW) si SF22 (3 kW) turta
de filtrare estealimentata mai intai la o operatie de dizolvare efectuata de catre DL1 care, cu
o turbina de mare viteza AG1 (3 kW), dizolva turta de filtrare in lichidul de spalare al
tescovinei.
Solutia de spalare de la tescovina provine din rezervorul TK9 si este pompată cu ajutorul
BM 23(2,2 kW) catre buncar, DL1 si DL2.
Deci, de fapt, spalarea tescovinei este folosita pentru a dizolva turta de filtrare.
Dizolvarea grosiera se face in DL1, in timp ce a doua dizolvare "fina" se efectueaza in DL2
cu o turbina de mare viteza AG2 (3 kW). Chiar si in aceasta a doua etapa dizolvarea
“fina”, suspensia de turta de filtrare se efectueaza tot cu solutie de la spalarea tescovinei.
Suspensia fina este alimentata intr-un sortator rotativ RS27 (2,2 kW)(pasatrice), care
separa materialul solid ramas de la suspensia turtei de filtrare (pietre mici, coji si
seminte de struguri). Solidele care sunt separate aici sunt transportate cu ajutorul unei
benzi rulante CN7 (1.5 kW) intr-un loc de stocare special amenajat.
Suspensia de turta de filtrare cade intr-un rezervor de stocare si de aici, aceasta este
pompată prin BM241 (4,0 Kw) catre rezervoarele de stocare TK10 (100000 l) si TK11
un agitator extern, respectiv MX1 (7,5 kW) si MX2 (7,5 kW). Din rezervoarele de stocare
suspensia este alimentata la distilerie cu pompa BM25 (4,0 Kw).
 Ruta C (Drojdia de vin)

Drojdia de vin este alimentata de BIOALDEVIN de la unitatile viticole.
Drojdia de vin este aprovizionata in camioane in vrac sau in recipiente de volum mic .
62
Odată ajunsa la fabrică, aceasta este pompata de la camion sau de la cisternele mici
cu ajutorul pompei BM22 (4,4 Kw) in 4 rezervoare de stocare drojdie de vin TK5 (200000 l),
TK6 (200000 l), TK7 (290000 l ) si TK8 (290000 l).
Drojdia de vin este pompata de la rezervoarele TK5 - TK8 cu pompa BM21 (3 kW) la
sortatorul rotativ RS27 (2,2 kW)(Pasatrice). Solidele care sunt separate aici sunt
transportate cu ajutorul unei benzi rulante CN7 (1.5kW) intr-un loc de stocare special
amenajat.
Drojdia de vin curatata este colectata intr-un rezervor de stocare, de unde cu pompa
BM241 (4,0 Kw) este condusa catre rezervoarele de stocare TK10 (100000 l) si TK11
un agitator extern, respectiv MX1 (7,5 kW) si MX2 (7,5 kW). Din rezervoarele de stocare,
suspensia este alimentată la distilerie cu pompa BM25 (4.0Kw).
 RUTA A-C.
Distilare, recuperarea alcoolului
Primul pas al Rutei A-C este distilarea suspensiei de drojdie de vin si turta de filtrare,
in lichidul de spalare a tescovinei, in scopul de a distila, evapora si condensa alcoolul
brut.
Din rezervoarele de stocare TK10 si TK11, suspensia este alimentata la distilerie cu pompa
BM25 (4 kW). Datorita schimbatorului de caldura E10 suspensia ajunge deja calda la
coloana de distilare C10. Pompa BM27 (2,2 kW) colecteaza suspensia de la E10 si
alimenteaza coloana de distilare. Aburul pentru evaporarea alcoolului este furnizat pe la
partea inferioara a coloanei.
In timpul distilarii, pompa BM26 (1.1 kW) extrage uleiurile (iso-amil alcoolii). Alcoolul
condensat la 80% etanol, este extras cu pompa BM29 (2,2 kW) si trecut mai intai prin
alcool-metru si depozitat partial in rezervorul TK14 (3000 l), de unde acesta cade in
rezervorul de stocare TK15 (50000 l).
Sistemul este racit cu ajutorul turnului de racire TR1, dotat cu o ventilatie puternica datorita
ventilatorului MR1 (7,5 kW), iar apa este recirculata de pompa BM30 (15 kW).
Alcoolul 80% este stocat si păstrat intr-o zona inchisa, sigilata si controlata. Odata ce
alcoolul a fost verificat folosind contorul fiscal,trece in rezervorul TK15, acesta este
pompat cu pompa BM31 (3 kW) la sectiunea de stocare care este, de fapt, constituită din
rezervoarele TK16 (135000 l) si TK18 (135000 l). Din aceste rezervoare, cu ajutorul
pompei BM32, alcoolul brut 80% este livrat catre clienti.
Odată ce suspensia turtei de filtrare si a drojdiei de vin in lichidul de spalare a
tescovinei ajunge la partea inferioara a coloanei, aceasta e fara alcool deoarece alcoolul a
fost complet distilat.
Suspensia este apoi pompata din partea de jos a coloanei la sectiunea de extractie a
tartratului de calciu cu pompa BM29 (2,2 kW).
Recuperarea tartratului de calciu

Pompa BM29 pompeaza suspensia turtei de filtrare si a drojdiei de vin in lichidul de spalare
a tescovinei direct la rezervorul TK23, aici avand loc prima reactie de la sectiunea de tartrat
de calciu.
Cantitatea de tartrat de calciu este obtinută prin adaugarea de saruri de calciu, care
genereaza tartratul de calciu (CaT) insolubil, conform reactiilor urmatoare:
 Prima reactie:
2 KHT + CaCO3  CaT + K2T + H2O + CO2
 A doua reactie:
K2T + CaCl2  CaT + 2KCl
Simboluri:
KHT = Bi-tartrat de potasiu
CaCO3 = Carbonat de calciu
63
CaT = Tartrat de calciu
K2T = Tartrat de potasiu
H20 = Apa
CO2 = Dioxid de carbon
CaCl2 = Clorura de calciu
KCl = Clorura de potasiu
Carbonatul de calciu este extras din silozul de stocare SL3 (18000 l) de

transportorul elicoidal SF23 (3,0 Kw) si se amesteca cu apa in rezervorul TK19 (10000 l)
pentru a genera o suspensie de 30%. CaCO 3 este pastrat in suspensie de catre
agitatoarele AG3 (3,0 Kw) pentru rezervorul TK19 si AG5 (2,2 kW) pentru rezervorul TK20.
Suspensia este pompata cu pompa BM33 (1,1 kW) la rezervoarele TK23 si TK24.
Volumul de suspensie de CaCO3 adaugata depinde de pH-ul suspensiei de intrare de la
turta de filtrare - drojdie de vin - tescovina - lichid de spalare. pH-ul constant de reactie
este dictat de un pH-meter instalat in rezervorul TK 24, care printr-un invertor ruleaza
pompa la viteza corecta pentru a avea in permanenta volumul corect.
Clorura de calciu se adauga in lichid in concentratie de 35 - 40%. Solutia de CaCl 2 se

prepara in rezervorul TK21 (10000 l), prin dizolvarea simpla a cristalelor de CaCl 2 in apa.
Dizolvarea rapida este favorizata de agitatorul AG (3,0 Kw). Apoi solutia se muta in
rezervorul TK22 (2000 l), echipat cu agitator AG6 (2,2 kW) si de aici este pompat cu
pompa BM34 (1,1 kW) in TK25.
Volumul de solutie de CaCl2 adaugat depinde de volumul de suspensie de CaCO 3. Deci,
odată ce se determina viteza pompei BM33, printr-o constanta simpla avem viteza pompei
BM34 pentru a adauga cantitatea corecta stoechiometrica de CaCl2.
La inceput, suspensia turta de filtrare - drojdie de vin - tescovina ajunge in rezervorul

TK23 (17000 l), unde are loc prima reactie la aproximativ 70°C. Rezervorul esteechipat cu
un agitator AG7 (3 kW) care garanteaza un contact bun intre CaCO 3 si acidul tartric
(continut sub forma de sare de potasiu acida) din suspensia turta de filtrare - drojdie de vin -
tescovina.
Tartratul de calciu se formeaza deja in rezervorul TK23 si, deoarece este format de cristale
grele, trebuie sa fie pastrate in suspensie prin agitare eficienta, care se realizeaza prin
instalarea unui agitator in fiecare rezervor.
Suspensia de tartrat de calciu CaT se transfera de la rezervoarele TK23 si TK24 la un
rezervor de 17000 l TK25. Toate tancurile sunt dotate cu agitatoare de 4 kw.
Rezervorul TK25 (17000 l) este dotat cu un agitator AG9 (4kW). In rezervorul TK25
se adauga solutie de clorura de calciu cu pompa BM34. Apoi
suspensia se transfera in rezervorul TK26 (17000 l), echipat cu agitator AG10 (4 kW), apoi
in rezervorul TK27 (17000 l), echipat cu agitatorul AG11 (4 kW), si in cele din urma la
ultimul rezervor de reactie, care este numit TK28 (17000 l), echipat cu agitatorul AG12 (3
kW).
Pentru a avea un randament mai bun in materie de recuperare a tartratului de calciu

CaT, rezervoarul TK26 este echipat cu un sistem intern de serpentine de racire, care
permite reducerea temperaturii suspensiei pana la 35°C.
In rezervorul TK28 reactia este completă.
Suspensia de CaT este pompata din TK28 cu pompa BM35 (15 kW) catre
decantaror care are un volum de 42000 l. Acesta este echipat cu un agitator lent MV44
1A(4 Kw) si un dispozitiv de vibrare VB1 si VB2 (0,45 Kw), cu scopul de a amesteca
cristalele mici de tartrat de calciu suspendate.
64
In interiorul decantorului, CaT decanteaza incet in partea de jos a conului si
este extras continuu de catre o supapa rotativa VVB1 (1.5kW). Evacuarea tartratului de
calciu in rezervorul de colectare TK29, echipat cu agitator AG13 (0.55 kW), se face pentru a
obtine o suspensie groasa de CaT in apa. Aceasta suspensie este pompata cu pompa
BM35 (15Kw) catre cele 2 centrifugi pentru a separa cristalele de CaT in
suspensie.
CaT extras de la centrifuga are aproximativ 20-25% umiditate si trebuie sa fie uscat.
Centrifugele descarca CaT pe transportorul elicoidal SF24 (2,2 kW), care alimenteaza
uscatorul. CaT ajunge la sistemul de dozare CD50 (5,5 kW) care pastreaza constanta
alimentarea CaT la moara MF52 (0,75 KW), unde are loc contactul CaT umed cu aer cald
care vine din camera de ardere, acesta obţinându-se în urma arderii gazului metan în
GB43 (40 Nm3/h).
Sistemul este pastrat depresurizat cu ajutorul ventilatorului VN3 (7.5 kW) care tine sistemul
in miscare si duce tartratul de calciu in tubul de fluidizare din interiorul filtrului -
ciclon FM2. Aerul este curatat de praf cu ajutorul sacilor din material instalati in filtru si
tartratul de calciu uscat sedimenteaza in partea de jos a conului filtrului-ciclon.
Tartratul de calciu uscat este extras de supapa rotativa VR2 (0,75 KW) si colectat pe
transportorul elicoidal SF25 (2,2 kW) care alimenteaza materialul in saci voluminosi, in
scopul de a avea saci de 1000 kg CaT uscat care se transporta cu camionul.
Solutia rezultata paraseste sedimentatorul si cade in rezervorul de TK30 (4400 l) echipat cu

agitatorul AG14 (3 kW) si de aici este pompat cu pompa BM36 (15 kW) la TK28 instalat
cu scopul de a recupera cristalele de tartrat de calciu.
Lichidul uzat paraseste TK 28 si este mai intai colectat in rezervorul TK31 (4400 l), fiind
apoi pompat cu pompa BM37 (3 kW) la rezervorul TK33, care este primul vas al Statiei de
epurare a apelor uzate.
Tartru brut
Tartrul brut este alimentat de la unitati viticole si este aprovizionat in saci mici de 25 kg sau
in saci voluminosi. Produsul este depozitat in saci pana la intrarea in procesul de productie.
Este necesar ca tartrul brut (RKHT) sa fie macinat in particule fine. Acest lucru se
realizeaza cu ajutorul unui furnizor extern.
Tartrul brut macinat este procesat initial la tartratul de calciu.
Tartrul brut poate fi procesat in aceeasi instalatie ca tartratul de calciu.
Productia incepe in rezervorul TK23 iar reactia decurge la fel ca la recuperarea
tartratului de calciu din drojdia de vinsi turta de filtrare.
Reactia se efectueaza sub controlul pH-ului prin adaugarea de CaCO 3 si CaCl2. Odata ce
suspensia de tartrat de calciu ajunge in final in rezervorul TK28, aceasta merge la ST36
pentru a permite sedimentarea tartratului de calciu, care este extras continuu pe la partea
inferioara a rezervorului de sedimentare si trimis la centrifuga.
Dupa centrifugare, tartratul de calciu din tartrul brut macinat se usuca in SD2 si este ambalat
in saci voluminosi de 1000 kg.
Apa reziduala paraseste ST36 si merge in rezervorul TK30 si cu pompa BM36 la
cicloanele situate deasupra rezervorului TK28. Solidul este descarcat in rezervorul TK28 iar
lichidul (de fapt, suspensia) se duce la rezervorul de TK31, apoi cu pompa BM37 la
rezervorul TK33, care este primul vas al Statiei de epurare a apelor uzate.
Fertilizant (îngrăşământ)
Tescovina prelucrată, evacuată din proces, este de fapt doar coji de struguri,
rezultata de la distilarea alcoolului, spalarea pentru scoaterea acidului tartric si separarea
prin sortare a semintelor de struguri.
Tescovina uzata este colectata pe platforma de depozitare îngrăşământ. Pe
65
aceasta platforma tescovina uzată uscată este amestecata în procent de 40-60%
impreuna cu biomasa (nămol deshidratat) provenind din fermentarea aeroba si anaeroba a
apelor uzate tehnologice.
Cele doua solide sunt mai intai atent amestecate, apoi urmează o fermentare
corespunzatoare care genereaza acizi humici si fulvici, care sunt de fapt acizii organici
originali produsi de micro-flora de pe sol. Pentru a realiza corect fermentarea, amestecul de
tescovina uzata si biomasă trebuie să fie întors (răsturnat)la intervale de 72 - 96 ore
pentru a facilita contactul dintre oxigen si micro-flora.
Dupa 40-50 de zile de fermentare se obtine un ingrasamant care este pregătit pentru a
fi expediat in vrac catre fermieri.
3.3 Inventarul iesirilor –produselor
Preocuparea conducerii societatii ,prin compartimentul financiar –contabil ,se va axa pe

inregistrarea consumurilor de materii prime si materiale , substante ptr. igienizare
,consumuri specifice de apa ,energie si combustibil ,valorificarea prin comercializarea de
produse finite,toate acestea evidentiate prin formularele contabile tipizate (registre ,fise de
magazie,bonuri de consum –transfer ,borderouri etc.) sintetizate in balanta contabila de
venituri –cheltuieli .
Capacitatea fabricii exprimata în volumul produselor finite ce pot fi livrate anual :
80%,
3.4. Inventarul iesirilor (deseurilor )

- Deşeuri generate în perioada funcţionării obiectivului
Din procesul de fabricare a alcoolului prin valorificarea produselor de la fabricile de vin vor
rezulta următoarele tipuri de deşeuri:
> deşeuri din lemn (paleti), provenind din aprovizionarea de produse chimice
> materiale din polipropilenă (saci mari), provenind din aprovizionarea de
produse chimice
> materiale din polietilenă (saci), provenind din furnizarea de produse chimice
> ambalaje de hârtie (pungi), provenind din furnizarea de produse chimice
> materiale metalice (piese şi componente metalice uzate), provenite din
activitatea de întreţinere
> ulei mineral uzat, rezultat de la utilaje si echipamente
> deseuri de la filtre (panza de filtru folosita, particule retinute)
> deseuri de la statia de tratare a apelor uzate (şlam)
> deseuri de la separatorul de hidrocarburi
> deseuri de la separatorul de grăsimi
> deseuri menajere rezultate din activităţile igienico-sanitare ale personalului.
>
3.2. Managementul deşeurilor
Obiectivul principal al managementului deşeurilor este de a proteja sănătatea oamenilor şi

mediul înconjurător de efectele nedorite pe care le cauzează colectarea, transportul,
tratarea şi depozitarea deşeurilor.
66
Conceptul de control integrat al poluării prevede un mecanism prin care poluanţii emişi în
aer, apă şi sol pot fi controlaţi.
Managementul deşeurilor este direct legat de efectele de poluare a mediului pe care
deşeurile le pot genera şi de dificultatea de a fi depozitate.
Depozitarea şi gestiunea deşeurilor rezultate din lucrările de construcţie şi din procesul

tehnologic de fabricare alcool se vor face cu respectarea următoarelor acte normative:
Legea nr. 211/2011 - privind regimul deşeurilor

H.G. nr. 349/2005 - privind depozitarea deşeurilor, modificată şi completată de H.G. nr.
210/2007 şi H.G. nr. 1292/2010
67
H.G. nr. 856/2002 - privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, modificată şi completată de
H.G. nr. 210/2007
Ordinul M.M.G.A. nr. 95/2005 - privind stabilirea criteriilor de acceptare şi
procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de
deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri H.G. nr. 1061/2008 - privind
transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României
y
Ordinul M.M.G.A. nr. 757/2004 - pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea deşeurilor, modificat prin Ordinul nr. 1230/2005
Ierarhia deşeurilor se aplică în funcţie de ordinea priorităţilor în cadrul legislaţiei şi al politicii

în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor, după cum urmează:
-prevenirea;
-pregătirea pentru reutilizare;
-reciclarea;
-alte operaţiuni de valorificare;
-eliminarea.
Aplicarea ierarhiei deşeurilor are ca scop încurajarea acţiunii în materie de prevenire a
generării şi gestionării eficiente şi eficace a deşeurilor, astfel încât să se reducă efectele
negative ale acestora asupra mediului.
În acest sens, pentru anumite fluxuri de deşeuri specifice, aplicarea ierarhiei deşeurilor
poate suferi modificări în baza evaluării de tip analiza ciclului de viaţă privind efectele
globale ale generării şi gestionării acestor deşeuri.
Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi
fără a dăuna mediului, în special:
-fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
-fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
-fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
Producătorii/Deţinătorii de deşeuri, precum şi operatorii economici autorizaţi din punctul de
vedere al protecţiei mediului să desfăşoare activităţi de colectare, transport, stocare, tratare
sau valorificare a deşeurilor sunt obligaţi:
- să asigure evidenţa gestiunii deşeurilor pentru fiecare tip de deşeu, în conformitate cu
modelul prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările
ulterioare, şi să o transmită anual agenţiei judeţene pentru protecţia mediului; O să ţină o
evidenţă cronologică a cantităţii, naturii, originii şi, după caz, a destinaţiei, a frecvenţei, a
mijlocului de transport, a metodei de tratare, precum şi a operaţiunilor prevăzute în anexele
nr. 2 şi 3 la Legea 211/2011 şi să o pună la dispoziţia autorităţilor competente, la cererea
acestora;
O să păstreze evidenţa gestiunii deşeurilor cel puţin 3 ani, cu excepţia operatorilor
economici care desfăşoară activităţi de transport, care trebuie să păstreze evidenţa timp de
cel puţin 12 luni;
O să colecteze, să transporte şi să stocheze separat diferitele categorii de deşeuri
periculoase, în funcţie de proprietăţile fizico - chimice, de compatibilităţi şi de natura
substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de
incendiu, astfel încât să se poată asigura un grad ridicat de protecţie a mediului şi a
sănătăţii populaţiei, incluzând asigurarea trasabilităţii de la locul de generare la destinaţia
finală;
O să păstreze buletinele de analiză care caracterizează deşeurile
68
periculoase generate din propria activitate şi să le transmită, la cerere,autorităţilor
competente pentru protecţia mediului;
O să supună deşeurile care nu au fost valorificate unei operaţiuni de
eliminare în condiţii de siguranţă;
O să efectueze operaţiunile de tratare sau de a transfera aceste operaţiuni
unui operator economic autorizat care desfăşoară activităţi de tratare a
deşeurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deşeurilor în
conformitate cu ierarhia deşeurilor;
O să transporte deşeurile numai la instalaţii autorizate pentru efectuarea
operaţiunilor de tratare;
O să desemneze o persoană din rândul angajaţilor proprii care să
urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege sau să
delege această obligaţie unei terţe persoane;
O ca persoanele desemnate, să fie instruite în domeniul gestiunii deşeurilor,
inclusiv a deşeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de
specialitate.
Societatea BIOALDEVIN, ca deţinător de deşeuri, are obligaţia să asigure valorificarea sau
eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi
autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora.
In vederea prevenirii producerii de deseuri si pentru valorificarea deseurilor generate,
titularul activitatii are urmatoarele obligatii:
Aprovizionarea cu materii prime si materiale se va face cu respectarea programelor
stabilite, astfel incat sa nu de creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la generarea de
deseuri;
Toate deseurile vor fi manipulate si stocate astfel incat sa se previna orice contaminare a
solului sau a apelor si sa se reduca orice posibila degajare de emisii fugitive in aer;
Nu se va depasi capacitatea de depozitate a magaziilor, spatiilor special amenajate,
containerelor;
Se va tine evidenta gestiunii deseurilor conform prevederilor HG nr.856/2002;
3.5.Sistemul de exploatare,informatii privind monitorizarea apelor
3.5.1.Conditii anormale de functionare
3.6. Cerinte caracteristice specifice procesului de productie BAT
3.6.1 Implementarea unui sistem eficient de management al mediului
Aspecte generale
Strategia de functionare si dezvoltare a SC BIOALDEVIN SRL are in vedere realizarea
obiectivelor societatii, cu desfasurarea activitatii in conditii de siguranta pentru personalul
muncitor, pentru comunitatea locala si pentru mediul inconjurator.
Toate activitatile desfasurate pe amplasament sunt planificate adecvat. Monitorizarea
activitatii din punct de vedere al protectiei mediului se va face conform cerintelor legislatiei
in vigoare .
69
Instruire
Personalul care lucreaza in domeniul de activitate autorizat este calificat si instruit
corespunzator fiecarui loc de munca.
Fisele de post vor fi completate cu sarcinile si competentele in domeniul protectiei
mediului.
Se va realiza si aplica o procedura de instruire periodica a personalului relevant, care va
cuprinde:
-constientizarea implicatiilor privind respectarea factorilor de mediu pentru operator
si pentru fiecare loc de munca;
-cunoasterea obligatiilor pe linie de protectia mediului, pentru fiecare aspect al
activitatii;
-constientizarea personalului implicat in activitate privind efectele potentiale asupra
mediului, rezultate din functionarea instalatiilor in conditii normale sau anormale de
functionare;
-constientizarea personalului privind necesitatea de a raporta abaterea de la
conditiile impuse de legislatia in domeniul mediului si luarea masurilor atunci cand
apar poluari accidentale;-prevenirea emisiilor accidentale si masurile impuse atunci
cand acestea se produc;
-modul de analiza si evaluare periodica a instruirilor efectuate.
Prin procedura de instruire, se vor stabili si respecta:
-periodicitatea instruirilor;
-postul sau departamentul responsabil cu instruirea;
-modul de mentinere a evidentei instruirilor – scris.
Intretinere
Toate echipamentele si instalatiile sunt intretinute in stare de functionare corespunzatoare.
Anual se intocmeste un plan de revizie si intretinere a instalatiilor si echipamentelor.
Operatorul asigura un registru de evidenta a reviziilor, interventiilor si reparatiilor efectuate
in instalatii.
Reviziile si reparatiile sunt efectuate de personal calificat corespunzator.
Incidente
-se va elabora o procedura scrisa de investigare, rezolvare, comunicare si raportare a
incidentelor de mediu ce pot apare in desfasurarea activitatii, de stabilire a masurilor
necesare pentru reducerea impactului asupra mediului;
-dupa orice incident se va face o analiza a situatiei si se vor stabili masuri de prevenire a
unor situatii similare;
-se va institui un registru de consemnare a incidentelor, avariilor, accidentelor aparute in
desfasurarea activitatii si a masurilor luate in fiecare caz;
- se va stabili postul responsabil cu aplicarea acestei proceduri.
Reclamatii, sesizari
Operatorul asigura un registru pentru evidenta oricarei reclamatii sau sesizari din partea
publicului, referitoare la poluarea mediului datorita activitatii desfasurate in instalatia
autorizata. In registru se vor consemna:
‘-data si ora reclamatiei, numele reclamantului,
-detalii cu privire la natura reclamatiei,
- investigatiile facute de titularul activitatii si modul de rezolvare/actiune, dupa caz.
70
Analiza performantei de mediu
Se va elabora o procedura privind analiza performantei de mediu a fermei. Aceasta trebuie
sa cuprinda cel putin urmatoarele aspecte:
-stabilirea unor indicatori de performanta in domeniul mediului si a unui program de
monitorizare a acestora, stabilirea unui program de revizuire si imbunatatire a
performantei, dupa caz;
-modul in care managementul de varf al unitatii analizeaza performanta de mediu,
cel putin o data pe an, si ia deciziile corespunzatoare;
-responsabilitatile privind raportarea catre autoritati a performantelor de mediu
includerea aspectelor de mediu in urmatoarele domenii: planificarea sau proiectarea
unor activitati sau instalatii noi si controlul celor existente, aprobarea de capital si
alocarea de resurse, politica de achizitii, evidente contabile pentru costurile de
mediu.
3.6.2. Minimizarea impactului produs de accidente si de avarii

Prin natura activitatii, pot apare situatii de urgenta generate de intreruperea energiei,
incendii, calamitati, etc.
Pentru prevenirea acestor situatii si interventia in cazul aparitiei lor, activitatea este
organizata astfel:
- detine autorizatie pe linie PSI si dotarile necesare interventiilor;
reteaua de hidranti se mentine in perfecta stare de functionare;
-personalul este instruit la angajare si periodic;
-unitatea este verificata de Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta –
Grupul de pompieri Focsani, de Directia Sanitara Veterinara Vrancea, Directia de
Sanatate Publica.
Se va intocmi un plan de actiune in situatii de urgenta, care va cuprinde: planul fabricii,
actiunile necesare in situatii de urgenta, personalul si echipamentele de interventie,
autoritatile care vor fi instiintate si cele care pot asigura asistenta tehnica, analiza situatiei si
masuri de prevenire.
Se vor intocmi urmatoarele :
Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale
EMISII SI REDUCEREA POLUARII
În perioada funcţionării obiectivului
Din activităţile care se desfăşoara în cadrul unităţii de valorificare subproduse vini-viticole

BIOALDEVIN se emit poluanţi punctiform şi difuz.
Sursele punctiforme (surse dirijate) de poluare a aerului vor fi:

o surse de evacuare poluanţi proveniţi din procese de ardere a gazului metan (5
buc.):
coşuri de evacuare gaze arse aferente boilerelor (2 buc.);
coşuri de evacuare gaze arse aferente uscătoarelor (2 buc.);
coş de evacuare gaze arse aferent centralei termice pentru încălzirea spaţiilor de
birouri (1 buc.);
o surse de evacuare poluanţi proveniţi din procesul tehnologic (1 buc.):
71
■coş de evacuare gaze reziduale cu CO2 (1 buc.) de la rezervoarele de reacţie
tartrat de calciu (coşurile celor 6 rezevoare de reacţie CaT sunt conectate la un coş
comun de evacuare CO2, prevăzut cu ventilator). Dioxidul de carbon este un gaz
cu efect de seră, a cărui concentraţie în aer nu este limitată prin legislaţia de
mediu.
Sursele difuze de poluanţi emişi în atmosferă:

În conditii normale de functionare a fabricii nu trebuie sa existe emisii difuze la locul de
munca. Totusi, in anumite zone, este posibil să apară anumite emisii difuze, si anume: s
Obiect A, Zona D, Coloane de distilare. În conditii normale de lucru nu exista emisii difuze.
În cazul în care apar mici scurgeri, pot exista vapori de etanol în aer, care vor fi evacuată
in atmosferă prin intermediul sistemului de ventilaţie proiectat.
s Obiect A, Zona E, Depozit stocare temporară interioară alcool. Chiar şi în acest caz, daca
nu există scurgeri datorate rezervoarelor de depozitare, nu exista nicio emisie difuză. În caz
de scurgeri, sistemul de ventilaţie va evacua vaporii de etanol.
s Obiect A, Zona G, Spalarea tescovinei si productia de seminte de struguri. Nu sunt emisii
difuze în acest domeniu. Singurele emisii generate pot fi de la uscarea seminţelor de
struguri care sunt evacuate printr-un sistem de ventilatie dedicat.
s Obiect A, Zona K, Camera cazanelor. Nu exista nici o emisie difuza la Camera cazanelor.
Este instalat oricum un sistem de aerisire pentru a evacua excesul de vapori.
s Obiect A, Zona M, Atelier. Singurele emisii de noxe (CO, NOx) ar putea să apară în
timpul operatiilor de sudare a ţevilor, dar pentru evacuarea acestor emisii difuze va fi
instalat un sistem de aerisire dedicat acestei zone. Mai pot apărea, în cadrul incintei, gaze
de eşapament rezultate de la funcţionarea motoarelor autovehiculelor care vin la
alimentare şi aprovizionare, considerate ca porniri -opriri ale motoarelor
ASPECTE PRIVIND MIROSUL GENERAT DE ACTIVITĂŢILE FABRICII
Noua unitate de valorificare subproduse vini-viticole este amplasata in zona de nord - est a
orasului Odobesti, judetul Vrancea.
Distantele fata de cele mai apropiate localitati sunt urmatoarele:
Localitatea Unirea 1,5 - 2 km
Localitatea Campineanca 2,5 - 3 km
Orasele Odobesti, Focsani 4,5 - 5,5 km
Pentru protectia localitatilor invecinate la eventuale mirosuri care pot sa apara pe

amplasament s-au avut in vedere urmatoarele:
O Perimetral se va planta o perdea deasa de arbori; de preferat specia
Paulownia, care in cca. 3 ani ajunge la maturitate, cca. 20 m;
O Depozitele exterioare sunt inchise pe 3 laturi cu pereti inalti de 3 - 4 m, ceea
ce reduce posibilitatea pierderii de produse datorita vantului;
O Dupa ce se aprovizioneaza materia prima in depozitele exterioare, aceasta se
preseaza si se acopera cu o folie de plastic, ceea ce reduce substantial mirosul
degajat.
Fata de masurile prezentate, se face precizarea ca fabrica va lucra numai in perioadele reci
(toamna - iarna), astfel ca degajarea si imprastierea mirosurilor va fi redusa in limita unui
risc acceptabil.
72
Totadata, materiile prime care vor fi tratate in cadrul fabricii BIOALDEVIN si care pot fi
generatoare de miros, indiferent daca vor fi preluate de aceasta fabrica sau nu, ele sunt
obtinute in cadrul fabricilor vini-viticole din zona si sunt potentiale surse de miros.
Colectarea si procesarea acestora in mod organizat este un beneficiu adus factorilor de
mediu din zona de impact.
Platforma nu prezintă zone de protecţie speciale exterioare incintei însă măsurile avute în
vedere la realizarea obiectivului asigură că, în afara unor catastrofe naturale, orice accident
poate fi limitat şi controlat în interiorul acestuia.
În zona de impact a activităţii obiectivului nu sunt semnalate arii protejate, monumente
istorice sau obiective turistice.
Parametrii ce caracterizează emisiile punctiforme din cadrul fabricii sunt: s debitul de gaze
emise; s temperatura gazelor;
s concentraţiile poluanţilor, respectiv debitele masice ale poluanţilor; s înălţimea de emisie;
s diametrul coşului la vârf.
După punerea în funcţiune a fabricii de alcool BIOALDEVIN şi determinarea concentraţiilor
de poluanţi e m i ş i î n atmosferă din surse punctiforme şi existenţi în atmosfera locurilor de
muncă, atâta timp cât sunt respectate concentraţiile maxim admise impuse prin legislaţie,
impactul indus de activitatea desfăşurată asupra atmosferei este nesemnificativ.
Emisiile punctiforme, rezultate din activităţile desfăşurate în cadrul unităţii de valorificare
subproduse vini-viticole BIOALDEVIN se estimează că se vor încadra în limitele maxime de
concentraţii admise la evacuare de legislaţia de mediu, acest fapt caracterizând un impact
nesemnificativ asupra factorului de mediu aer în urma realizării proiectului.
73
4.1.Reducerea emisiilor din surse punctiforme in apa de suprafata si canalizare
APA
* În perioada funcţionării obiectivului
Tipurile de apă ce se vor utiliza la punerea în funcţiune a fabricii de alcool sunt:
s Apă potabilă necesară pentru asigurarea consumurilor igienico-sanitare;
s Apă industrială necesară pentru asigurarea consumurilor tehnologice;
s Apă necesară pentru asigurarea consumurilor instalaţiilor pentru stins incendiul.
Alimentarea cu apă se va asigura din două surse:

> Alimentarea din reţeaua publică din zonă (CUP Focsani) - pentru asigurarea
consumurilor de apă potabilă necesare instalaţiilor sanitare şi de protectia muncii
(grupuri sanitare, cantină, laboratoare, spălătorie haine, cabină poartă, producerea
apei calde menajere, duşuri de salvare şi fântâni pentru ochi, etc.)
> Alimentarea din sursă proprie - puţuri forate - pentru asigurarea consumurilor de apă
tehnologică şi apă pentru stingere incendii.
Categoriile de ape uzate ce vor fi evacuate după realizarea investiţiei, sunt:
• Ape uzate provenite din tehnologie - aceste ape sunt tratate in Staţia de epurare a
apelor uzate din cadrul fabricii. Din statie, apele epurate evacuate ce corespund NTPA 001
sunt colectate intr-un bazin subteran si apoi dirijate pompat şi esalonat catre punctul final de
evacuare din incintă - pârâul Cacaina.
Debitul mediu de ape uzate din procesul tehnologic evacuate catre statia de epurare
ape tehnologice este de 15mc/h.
Ciclul de epurare are următoarele faze:
s Fermentarea anaerobă în 2 faze (este cea mai importantă etapă, deoarece este
proiectată a realiza reducerea a 95% din încărcarea organică a apei uzate), s
Separarea nămolului prin decantare naturală, s Oxidarea şi nitrificarea în bazin ventilat /
aerat, s De-Nitrificarea, s Decantarea finală naturală, s Eventual, o etapă de floculare, s
Descărcarea (evacuarea) apei în apele de suprafaţă, s Tratarea aerobă şi anaerobă a
nămolului:
• Ape menajere, din activităţile igienico-sanitare ale personalului operator, ce vor fi
direcţionate prin canalizarea menajeră la staţia de epurare ape menajere de tip modular,
dimensionată pentru 40 de persoane/ zi (locuitori echivalenţi) şi apoi evacuate conform
NTPA 001 către punctul final de evacuare din incintă - pârâul Cacaina.
Pe evacuările de la cantină si de la spălatorie echipamente de protecţie se va amplasa un
separator de grăsimi.
AER – Emisii
Sursele punctiforme (surse dirijate) de poluare a aerului vor fi:

o surse de evacuare poluanţi proveniţi din procese de ardere a gazului metan (5
buc.):
■ coşuri de evacuare gaze arse aferente boilerelor (2 buc.);
■ coşuri de evacuare gaze arse aferente uscătoarelor (2 buc.);
■ coş de evacuare gaze arse aferent centralei termice pentru încălzirea
spaţiilor de birouri (1 buc.);
o surse de evacuare poluanţi proveniţi din procesul tehnologic (1 buc.):
■ coş de evacuare gaze reziduale cu CO2 (1 buc.) de la rezervoarele de
reacţie tartrat de calciu (coşurile celor 6 rezevoare de reacţie CaT sunt
conectate la un coş comun de evacuare CO2, prevăzut cu ventilator).
Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră, a cărui concentraţie în aer
nu este limitată prin legislaţia de mediu.
Sursele difuze de poluanţi emişi în atmosferă vor fi:
x Coloane de distilare, Obiect A, zona D - pot exista vapori de etanol în aer, care vor fi
evacuaţi prin intermediul sistemului de ventilaţie proiectat;
x Depozit stocare temporară interioară alcool, Obiect A, zona E - pot exista vapori de
etanol în aer, care vor fi evacuaţi prin intermediul sistemului de ventilaţie proiectat;
x Atelier, Obiect A, Zona M - pot să apară poluanţi (CO, NO x) în timpul operaţiilor de
sudare a ţevilor, evacuate printr-un sistem de aerisire dedicat acestei zone;
x Gaze de eşapament, rezultate de la funcţionarea motoarelor autovehiculelor care vin
la alimentare şi aprovizionare, considerate ca porniri - opriri ale motoarelor.
Emisiile punctiforme, rezultate din activităţile desfăşurate în cadrul unităţii de valorificare

subproduse vini-viticole BIOALDEVIN se estimează că se vorîncadra în limitele maxime de
concentraţii admise la evacuare de legislaţia de mediu, acest fapt caracterizând un impact
nesemnificativ asupra factorului de mediu aer în urma realizării proiectului.
ZGOMOT
Surse generatoare de zgomot:

Sursele de zgomote si vibatii sunt motoarele electrice ce acţioneaza utilajele dinamice şi cele
produse de mijloacele auto .
Motoarele electrice ce acţionează utilajele dinamice sunt de puteri mici, pentru care fabricantul
garantează un nivel de zgomot în timpul funcţionării sub valoarea admisă.
Zgomotul intens în producţie este dăunător nu numai ca un factor igienic; zgomotul cu niveluri
ridicate dezorganizează procesele de producţie, se exclude posibilitatea aplicării semnalizării
acustice, nu se aud semnalele avertizoare şi de avarie, personalul de conducere nu poate să
dea muncitorilor indicaţii verbale.
În unele cazuri, tocmai zgomotul excesiv limitează creşterea în continuare a puterii utilajului.
Astfel, zgomotul intens în producţie este extrem de nedorit atât din punct de vedere igienic cât
şi economic.
Vibraţiile sunt fenomene oscilatorii care se transmit prin solide, ca şi zgomotele. Ele sunt
caracterizate prin mărimi precum amplitudinea, frecvenţa, viteza şi acceleraţia.
Efectele vibraţiilor determină afecţiuni ale sănătăţii oamenilor, boala de vibraţii, funcţie de
energia şi direcţia lor de acţiune. Boala de vibraţii este provocată de vibraţii cu o gamă de
frecvenţe cuprinse între 17 - 250 Hz.
Leziunile cele mai frecvente se produc la nivelul oaselor, al articulaţiilor.
Sursele de zgomote şi vibraţii din cadrul Bioaldevin, în timpul funcţionării instalaţiilor, pot fi
generate de următoarele:
s Încarcatoare frontale (lopata mecanica);
s Stripare alcool (abur);
s Spalare tescovina (abur, pompe de recirculare);
s Presa tescovina (transportor);
s Uscatoare (tambur rotativ, ventilator, aer comprimat);
s Camioane;
s Moara de dizolvare turta de filtrare (agitator de mare viteza);
s Centrifuga;
s Boilere (abur, ventilator, pompa);
s Atelier (activitati mecanice - masini de gaurit, masina de gaurit cu percutie,
polizor, masina de stantat, sudura, cutter cu plasma, întreruperea alimentarii);
s Compresor de gaz (viteza mare), etc. s Pompe
La acestea se adaugă zgomote joase şi discontinue provenite de la activităţile de întreţinere
din exteriorul clădirilor şi de la autovehicule.
Măsuri pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Poluarea acustică, adică ansamblul perturbaţiilor sonore, dacă sunt în exces, poate fi atenuată
prin măsuri tehnice, elemente specifice normative şi acte de planificare urbanistice-mediu.
Dintre acestea amintim clasificarea acustică a teritoriului care, odată adoptată de Consiliul
Local ca parte integrantă şi condiţie pentru PUG, va fi coordonată cu celelalte instrumente
urbanistice.
Pentru reducerea expunerii la vibraţii, în procesul de muncă se adoptă o serie de m ăsuri, cum
sunt: limitarea propagării vibraţiilor, limitarea timpului de expunere, folosirea mijloacelor
individuale de protecţie.
Specificul activităţii ce se desfăşoară în cadrul proiectului de construcţie unitate de valorificare
subproduse vini-viticole implică posibilitatea apariţiei unei poluări sonore şi a unor vibraţii care
ating nivelele caracteristice motoarelor utilajelor.
Conform H.G. nr. 493/2006 - Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, modificată de H.G. nr.
601/2007, valorile limită de expunere zilnică la zgomot şi presiunea acustică de vârf sunt fixate
astfel: LEX, 8 h = 87 dB(A) şi pvârf = 200 Pa.
Limita maximă admisă la locurile de muncă pentru expunere zilnică la zgomot, este
87 dB(A), nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru. Nivelul acustic echivalent
continuu este considerat ca nivel acustic în dB(A) al unui zgomot constant şi care, acţionând
continuu pe toată durata săptămânii de lucru, are un efect auditiv similar cu efectul zgomotului
variabil măsurat real la locurile de muncă. Se constată încadrarea nivelului de zgomot în limita
impusă de legislaţia în vigoare.
Activităţile desfăşurate în cadrul lucrărilor de construcţie unitate de valorificare subproduse
vini-viticole prezintă probabilitatea generării de zgomote la un nivel acceptabil, care nu
perturbă starea de sănătate a personalului şi mediul ambiant.
5. MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR
Toate produsele chimice folosite sunt achiziţionate numai de la furnizori autorizaţi, pentru care
este ţinută o evidenţă strictă. Fişele tehnice de securitate sunt obţinute de la fabricanţi şi ţinute
într-un dosar de evidenţă.
Deseuri produse, mod de colectare – vezi pct .3.4
6. ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR

♦ Riscul de intoxicare
Se consideră substanţă cu efect poluant numai acea substanţă care produce un efect
măsurabil asupra subiecţilor ecosistemului, iar concentraţia maximă admisibilă este limita de la
care prezenţa acesteia ar produce efecte ireversibile în lanţul trofic.
Conform Art. 2 din Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu
modificările ulterioare, substanţa periculoasă este definită ca "Orice substanţă clasificată ca
periculoasă de legislaţia specifică în vigoare din domeniul chimicalelor".
Influenţa poluării asupra sănătăţii omului se poate manifesta mai mult sau mai puţin favorabil
prin efectele toxice care depind de:
- tipul şi caracteristicile substanţelor poluante (toxicitate, concentraţie, timpul de
expunere etc.);
- componentele biocenozei şi caracteristicile lor:
- speciile componente;
- vârsta, sexul, starea de sănătate;
- particularităţile individuale care conferă o rezistenţă mai mare sau mai mică
subiecţilor;
- condiţiile în care are loc poluarea;
- factorii climatici: temperatura, umiditatea atmosferică;
- starea de alimentaţie.
Toxicitatea se poate manifesta prin efecte acute, care se produc la puţin timp după
contact (ingerare, inhalare etc.) cu substanţa poluantă, sau prin efecte cronice, care apar după
o perioadă lungă de expunere.
Mecanismul de acţiune a toxicelor poate fi:

- acţiune locală, atunci când efectul se exercită la locul de pătrundere în organism;
- acţiune generală, atunci când acţiunea se exercită după pătrundere în circulaţia
sângelui;
- acţiune directă, efectele se produc imediat după pătrunderea toxicului în organism;
- acţiune indirectă, efectele se exercită prin intermediul unor modificări realizate după
pătrunderea toxicului în organism;
- acţiunea temporară / permanentă şi reversibilă / ireversibilă.
În "Convenţia privind accidentele industriale cu efecte transfrontiere" (Helsinki 1992), s-
au stabilit, preluându-se şi practicile uzuale din abordările de toxicologie, cantităţile prag limită
pentru substanţele care prezintă grad ridicat de periculozitate. Se consideră:
- substanţe foarte toxice: LC50 < 0,5 mg/l
- substanţe toxice: 0,5 mg/l < LC50 < 2 mg/l,
Substanţele periculoase vehiculate / manipulate / utilizate în cadrul activităţilor ce se vor
desfăşura în cadrul unităţii de valorificare subproduse vini-viticole sunt: Acid azotic, Acid
clorhidric, Alcool etilic, Clorură de calciu, Floculanţi, Hidroxid de sodiu, Hipoclorit de sodiu,
Metabisulfit de sodiu şi reactivi chimici de laborator.
Societatea va respecta regimul impus pentru substanţele periculoase, fiind prevăzute măsurile
corespunzătoare.
Prin măsurile adoptateîn desfăşurarea activităţii de la fabrica de alcool BIOALDEVIN se va
asigura reducerea impactului substanţelor periculoase la un nivel minim acceptabil, care nu va
afecta starea mediului şi sănătatea salariaţilor.
♦ Risc de arsuri termice

Agenţii termici de încălzire pot provoca arsuri în contact cu pielea. Arsurile datorate aburului
pot să apară în următoarele cazuri:
> atunci când conductele, armăturile nu sunt izolate termic;
> atunci când sunt scăpări pe trasee sau se lucrează la un traseu fără să fie izolat,
răcit şi golit, în prealabil;
> neetanşeităţi la flanşe sau ventile prin care circulă abur, condens sau apă
termoficată
> intervenţii la utilaje, conducte, armături prin care circulă abur/apă fierbinte când nu
sunt luate toate măsurile necesare evitării riscului producerii arsurii termice
♦ Pericolul de electrocutare
Accidentarea prin electrocutare poate apărea în urma acţiunii curentului electric de
medie tensiune (6 kV, 20 kV) şi joasă tensiune (0,4 kV) asupra corpului uman în momentul
stabilirii unui contact datorită următoarelor cauze:
• nerespectarea măsurilor specifice de securitate a muncii în staţiile electrice de
medie şi joasă tensiune;
• utilizarea unor improvizaţii la instalaţiile electrice;
• conductori neizolaţi la capete, sau cu izolaţia întreruptă;
• cabluri de sudură cu izolaţia întreruptă, deteriorată sau îmbinate din mai multe
bucăţi;
• nelegarea la pământ a aparatelor şi utilajelor acţionate electric.
Principalele măsuri de prevedere/protecţie la electrocutare sunt:
- legarea la pământ a tuturor părţilor metalice ale echipamentului electric;
- echipament adecvat de protecţie a angajaţilor: încălţăminte electroizolantă, m ănu şi
de protecţie;
- covor electroizolant în staţii;
- desfăşurarea manevrelor electrice cu foaie de manevră.
♦ Pericol de asfixiere
Pericolul de asfixiere poate apare la: intrarea şi lucrul în vase închise, rezervoare, camere care
nu au fost, în prealabil, ventilate corespunzător, în care există gaze cu conţinut de CO, oxizi
• Riscul de incendiu
Sursele care pot determina aprinderea materialelor combustibile şi favoriza apariţia unui
eventual incendiu sunt:
• Sursele de pericol generate de factorul uman: ordinea, disciplina, întreţinerea,
exploatarea
• Sursele posibile de aprindere care se iau în considerare pentru sălile aglomerate sunt,
după caz:
- surse de aprindere cu flacără: flacăra deschisă; flacăra închisă

- surse de aprindere de natură electrică: arcuri şi scântei electrice; scurtcircuit;
efect termic al curentului electric
- surse de aprindere de natură termică: obiecte incandescente sau supraîncălzite;
căldura degajată de aparate termice
- surse de aprindere naturale: trăsnet
- surse de aprindere datorate exploziilor
- alte surse, după caz.
În corelare cu sursele posibile de iniţiere a unui incendiu amintite, condiţiile care pot determina
sau favoriza aprinderea la unitatea de valorificare subproduse vini-viticole pot fi următoarele:
- utilizarea defectuoasă a sistemelor şi mijloacelor de încălzire;
- executarea lucrărilor cu foc deschis fără respectarea regulilor şi măsurilor
specifice;
- utilizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice şi echipamentelor cu defecţiuni
şi/sau improvizaţii de către personal necalificat;
- receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;
- neasigurarea dispozitivelor de protecţie a circuitelor electrice (cabluri, conducte)
împotriva supracurenţilor (de suprasarcină, de scurtcircuit), utilizarea de astfel de
dispozitive necalibrate corespunzător sau improvizate;
- utilizarea defectuoasă a instalaţiilor utilitare de gaz, ventilare-climatizare;
- deteriorarea suprafeţei de etanşare la schimbarea garniturilor sau curăţirea
necorespunzătoare a suprafeţei de etanşare la schimbarea garniturilor;
- funcţionarea instalaţiei la temperaturi şi presiuni superioare celor prescrise în
proiect;
- acumularea de gaze inflamabile şi explozive;
- fumatul în locuri cu risc mediu şi mare de incendiu;
- scurgeri (scăpări) de produse inflamabile: gaz metan, biogaz, alcool etilic;
- nereguli organizatorice;
- trăsnet.
Măsurile ce se iau în cazul avariilor, având ca efect explozie şi început de incendiu:
*- se anunţă inspectoratul pentru situaţii de urgenţă (ISU)
*- oprirea alimentării instalaţiei şi izolarea utilajului afectat de incendiu
*- se pun în funcţiune furtunurile de apă (după ce s-a localizat şi izolat incendiul)
*- se iau măsuri de localizare a incendiului
Centralele sunt dotate cu echipamente şi aparate care asigură o exploatare adecvată a
generatorului de abur, respectiv instalaţia electrică a fabricii este echipată cu un sistem de
comandă şi control care asigură funcţionarea automată şi un nivel ridicat de siguranţă
(Cazanele de producere abur ssistemul asigură funcţionarea automată a instalaţiei printr-un
software complex, cu autonomie în funcţionare, şi atunci când detectează anomalii de
funcţionare sau care depăşesc valorile maxime admise privind parametrii monitorizaţi, iniţiază
acţiuni corective, sau, după caz, oprirea instalaţiei).
Astfel, nu există riscul ca, în condiţii normale de funcţionare, instalaţia să producă accidente
care să afecteze sănătatea publică sau a mediului.
Pentru a evita riscul de incendiu provocat de producţia de alcool în zona distileriei şi zonele
imediat adiacente la zona de depozitare, este interzis să se folosească foc deschis. Se va
echipa zona de producţie cu echipamente de stingere a incendiilor adecvate, iar personalul va
fi instruit în mod corespunzător cu privire la pericolele şi procedurile care trebuie adoptate în
caz de situaţii de urgenţă.
+ DOTĂRI PRIVIND SECURITATEA LA INCENDII

Pentru echiparea fabricii BIOALDEVIN, conform documentaţiei pentru obţinerea avizului
privind securitatea la incendiu (Memoriu tehnic pentru instalatiile sanitare si de stingere a
incendiilor, întocmit de SC TEBODIN SRL), s-au prevăzut:
• Instalatie de stingere a incendiilor cu hidranti interiori pentru obiectul "A" - Cladire Productie
alcool. Debitul de calcul al instalatiei de hidranti interiori: 5 l/s (2 jeturi in functiune simultana, 2
jeturi pe punct);
• Instalatie de stingere a incendiilor cu hidranti exteriori pentru intreg amplasamentul. Debitul
de calcul al instalatiei: 20 l/s.
• Retea de apă pentru incendiu compusă din:
- retea inelara exterioara subterana executata din teava din polietilena de inalta densitate
PEID pentru instalatii de alimentare cu apa, diametrul: 0exg=25Ox34.5mm (PEID Dn
200 mm - 8", SDR 7.4, presiunea nominala PN 6 bar), prevazuta cu hidranti de incendiu
exteriori supraterani DnlOOmm cu 2 racorduri tip B si 1 racord tip A;
- branşamente intre reteaua exterioara de incendiu si punctele de alimentare a instalatiei
de hidranti interiori.
• Rezerva intangibilă de apa pentru stingerea incendiilor va fi stocata intr-un rezervor
metalic izolat, amplasat suprateran, cu volumul util de 250 m 3.
In cadrul fabricii exista personal special instruit să intervină în situaţii de urgenţă.

Alte măsuri pentru reducerea riscului de incendiu sunt:
- utilajele, traseele şi armăturile aferente instalaţiei vor fi prevăzute cu sisteme de
protecţie a mediului înconjurător;
- interzicerea funcţionării utilajelor nesupravegheate de operatori;
- interzicerea fumatului şi a lucrului cu foc deschis;
- fiecare salariat care deserveşte instalaţia va fi instruit corespunzător, privind
cunoaşterea şi respectarea cu stricteţe a normelor specifice de apărare împotriva
incendiilor;
-
7. MONITORIZAREA ACTIVITATII
Monitorizarea consumurilor si a iesirilor din instalatie

o Se vor inregistra consumurile de materii prime si materiale, apa, energie electrica,
combustibili;
o Se va tine evidenta reviziilor si reparatiilor efectuate in instalatii;
o Se va controla periodic si se va inregistra starea bazinelor de stocare apa, canalizari,
platforma namol, precum si interventiile efectuate;
o Se vor inregistra iesirile din instalatie: ape uzate , deseuri
Programul de monitorizare în funcţionarea unităţii de valorificare subproduse vini-

viticole BIOALDEVIN propus este prezentat mai jos:
FACTORUL DE MEDIU APĂ

Se recomandă monitorizarea trimestriala a calităţii apelor uzate rezultate din cadrul unitatii,
înainte de evacuare in emisar, pentru indicatorii:
- pH;
- Materii în suspensie;
- CCOCr;
- CBO5;
- Azot total;
- Azot amoniacal;
- Azotiti;
- Azotati;
- Sulfati;
- Fosfor;
- Cloruri;
- Reziduu fix.
FACTORUL DE MEDIU AER

Se recomandă monitorizarea semestrială a caracteristicilor emisiilor evacuate în atmosferă,
după cum urmează:
Surse dirijate de emisie în aer:
- coş gaze reziduale arzător boiler 1:
- coş gaze reziduale arzător boiler 2:
- coş gaze reziduale arzător uscare tartrat de calciu:
- coş gaze reziduale arzător uscare seminte de struguri:
- coş gaze reziduale centrală termică murală:
- coş gaze reziduale cu CO2 rezervoare reacţie CaT:
-
-
Surse nedirijate de emisie în aer:
- refulare filtru cu panza (uscător tartrat de calciu):
- refulare ciclon (uscător seminte struguri):
- refulare ventilator Cladirea Distileriei:
De asemenea, se recomandă monitorizarea semestrială a emisiilor difuze din atmosfera
locului de muncă din cadrul obiectivului, la urmatorii indicatori: Alcool etilic, Bioxid de carbon,
Oxid de carbon, Bioxid de sulf, Oxizi de azot (exprimati in NO 2), Hidrocarburi alifatice
(motorina).
Se vor efectua determinări ale concentraţiilor poluanţilor caracteristici - conform prevederilor
următoarelor normative:
Legea nr. 104/2011 - privind calitatea aerului înconjurător;
Ordinul M.A.P.P.M nr. 462/1993 - Ordin pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia
atmosferei şi normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici
produşi de surse staţionare.
FACTORUL DE MEDIU SOL / SUBSOL / APĂ SUBTERANĂ

Se recomandă monitorizarea anuala a calităţii apei subterane din puţurile forate în platformă,
pentru indicatorii:
- pH;
- duritate totală;
- turbiditate;
- oxidabilitate;
- nitrati;
- sulfati;
- parametrii microbiologici.
Monitorizarea factorului de mediu sol se va face în funcţie de cerinţe şi necesităţi.
FACTORUL UMAN
Se recomandă monitorizarea anuală a nivelului de zgomot şi vibraţii în zona de acţionare a
echipamentelor dinamice din cadrul obiectivului, cu respectarea limitelor maxim admise
prevăzute de:
- Legea nr. 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
- STAS 10009/1988 - Acustica urbană;
- H.G. nr. 493/2006 - Hotărâre privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, modificat prin
H.G. nr. 601/2007;
- H.G. nr. 1876/2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii, modificat prin H.G. nr.
601/2007.
8. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA INSTALATIA
Suprafata si situatia juridica a terenului ocupat

Suprafata totala a terenului studiat este de 62.908,0 m², facand parte din T-32 ,
Pc- 521,523
Terenul este proprietatea societatii, dobandit prin cumparare.
Incadrarea in teritoriul localitatii

Terenul este situat in partea de NE a orasului Odobesti .
Analiza geotehnica
Din punct de vedere geomorfologic orasul Odobesti face parte din zona piemontana joasa
.Relieful terenului este fragmentat de vai si torenti cu directia V-E.
Amplasamentul studiat :
- nu are resurse naturale ale subsolului
- nu se afla in zona inundabila
- parcela se suprapune partial zonei de protectie sanitara cu regim sever
a conductei de aductiune si de distributie apa potabila a orasului
Odobesti ( conform Aviz CUP )
- nu se afla in arii protejate pentru habitate sau specii
- pe teren nu au existat constructii sau activitati generatoare de poluare
a solului
Din studiu geotehnic intocmit, rezulta urmatoarea stratificatie a terenului :
- 0.00 – 0,80 m – sol vegetal negru cafeniu
- 0,80 – 4,50 m – praf nisipos argilos galben ,plastic virtos sensibil la umezire ;
- 4,50 – 6,00 – praf nisipos galben cu elemente de pietris marunt ;
Terenul se incadreaza in zona cu gradul 9 de seismicitate ;perioada de colt T=1,0 sec si
valoarea de varf a acceleratiei de ag = 0.32 ;
Presiunea conventionala de calcul : 150-180 kPa.
Terenul este in mare masura plan cu usoara inclinare spre est.
Caile de comunicatie
Principala cale de comunicatie existenta in zona este drumul national DN 2D , care are in
prezent un profil de cca 8 ml.Starea sa este buna.
Analiza fondului construit existent

In zona studiata ,paralel cu DN 2 D, sunt amplasate conducta de aductiune si cea de
distributie apa potabila a orasului Odobesti. Limitrof amplasamentului pe cele patru laturi sunt
plantatii de vii
9. LIMITELE DE EMISIE – a se vedea pct. 4
Masuri pentru prevenirea poluarii solului si apei freatice
- respectarea stricta a instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca;

- respectarea instructiunilor de folosire a materialelor, in special substante chimice,
combustibili;
- respectarea stricta a programului anual de revizii si intretinere a instalatiilor;
- respectarea planificarilor privind aprovizionarea cu materii prime, materiale auxiliare,
combustibili;
- evidenta gestiunii deseurilor;
- consemnarea tuturor operatiunilor in registre speciale, conform conditiilor din prezenta
autorizatie;
- functionarea corespunzatoare a sistemului de paza a obiectivului.
- efectuarea in siguranta a transportului de deseuri
10. IMPACT
Nu sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare a impactului asupra factorului de mediu
apă faţă de cele prevăzute prin proiect în perioada de funcţionare a obiectivului analizat.
Desfăşurarea activităţii nu va avea efecte negative asupra cursului de apă limitrof
amplasamentului şi resurselor de apă subterană din zonă.
( detalii in Impactul de mediu intocmit de titularul de activitate )
Consideratii privind mediul inconjurator

Pentru protejarea obiectivelor din incinta, unitatea este imprejmuita cu gard de beton si sarma,
montat pe stalpi de beton/metal cu inaltimea gardului de 2,0 m. Accesul in incinta unitatii, se
realizeaza printr-o poarta principala, cu deschiderea de 4,5 m pentru mijloace auto si pentru
personal.
In timpul noptii, siguranta este realizata de paznici. Unitatea este iluminata in timpul noptii.
Constructiile hidroedilitare, reteaua de canalizare si caminele de canalizare, sunt executate cu
materiale speciale hidrofuge, eliminand posibilitatea de poluare a solului.
Cantitatea de CO2 in aer, este nesemnificativa si nu constituie o sursa de poluare.
Obiectivele din cadrul unitatii, prin functionare, nu afecteaza ecosistemele acvatice si terestre
din zona.
Depozitarea se face in incaperi special amenajate, ferite de materiile prime folosite in
procesul tehnologic. Manipularea lor se executa de personal calificat si instruit.
Din analizele efectuate la probele de apa reziduale menajere si cele rezultate din spalarea
halelor de la fermele similare, cu descarcare dupa epurare mecanica si degradare aeroba, a
rezultat ca acestea nu au un impact negativ asupra factorului de mediu - apa.
Avand in vedere ca, halele de crestere si ingrasare porci, au in dotare ventilatoare pentru
aspiratia si refularea aerului asigurand o dispersie buna, impactul asupra factorului aer este
redusa.
Obiectivele studiate, nu au in dotare utilaje producatoare de vibratii, utilajele existente fiind
montate in constructii inchise, pe fundatii cu placi, pentru preluarea eventualelor vibratii
( ventilatoare, pompe ).
Nivelul de zgomot se situeaza sub valoarea limita reglementata de STAS 10.009/ 88 de 78
dB (A), in consecinta pentru acest factor de impact asupra mediului se situeaza in limite
normale.
Prin tehnologia propusă de titularul de activitate, se poate considera că impactul asupra apelor
de suprafaţă datorat evacuărilor este neglijabil.
Vecinatatea cu specii si habitate protejate sau zone sensibile

Nu este cazul .
Pe amplasamentul unitatii si in imprejurimi nu exista specii de animale sau plante protejate
prin reglementarile legale in vigoare. De asemenea, pe amplasament sau in vecinatatea
acestuia nu exista arii protejate din ratiuni istorice ,emisari sau receptori sensibili.
II. REGULAMENT DE FUNCTIONARE –EXPLOATARE SI
INTRETINERE AL FOLOSINTEI DE APA –
1. DATE GENERALE
Denumirea obiectivului

IN ODOBESTI ,T-35,P-521,523
Titularul solicitarii si adresa: SC BIOALDEVIN SRL cu sediul in

Bucuresti ,Str. Elena Clucereasa nr. 11,biroul 4, sector 1,
cod postal 011551
Cod fiscal : 30659675
Nr. de ordine la ORC Bucuresti : J 40/10497/2012
Administrator: dl.German Leon Ubeda Romero
Responsabil proiect : ing. Copaciu Valentin, tel. 0723279503
Amplasament : Obiectivul este amplasat pe o suprafata de teren de 62.908 mp
intravilan atras prin PUZ in partea de NE a orasului Odobesti ,
T-35-Pc -521,523 , Sos. Vrancei Km7, jud. Vrancea
Vecinatati:
N V- rest proprietate SC Bioaldevin SRL
SV- teren primarie
SE- drum exploatare
NE- DN 2 D
Accesul auto si pietonal se face din DN 2D –partea stanga pe
directia de mers Focsani – Tg. Secuiesc
Forma de proprietate : privata
Regimul de lucru: - procesare -196 zile/an si 24 ore/zi
- intretinere – 56 zile/an si 24 ore/zi
Profilul de activitate: Distilarea,rafinarea si mixarea bauturilor alcoolice ,
Cod CAEN 1101
Bazinul hidrografic : Siret, subbazin Putna , pr. Sturza

Cod cadastral : XII. 1.079.17.00.00.0. hm 200
Coordonator hidroedilitar de zona: A.N. ,,Apele Romane –
A.B.A. Siret Bacau, prin SGA Vrancea
Clasa de importanta : a III -a, categoria C
2.SITUATIA EXISTENTA
Alimentarea cu apa se asigura din două surse:

a)Alimentarea din reteaua publica din zona (CUP Focsani) - pentru asigurarea consumurilor de
apa potabila necesare instalatiilor sanitare si de protectia muncii (grupuri sanitare, sala de
mese, laboratoare, spalatorie haine, cabina poarta, producerea apei calde menajere, dusuri de
salvare si fantani pentru ochi, etc.)
b)Alimentarea din sursa proprie – 3 puturi forate H=85 m- pentru asigurarea consumurilor de
apa tehnologica si apa pentru stingere incendii.
Apa potabila va fi utilizata doar in scopuri menajere, cum ar fi: birouri; laboratoare, vestiare,
sala de mese,toalete, duşuri, cazane locale pentru producţia de apa calda, etc.
Apa din puturi va fi utilizata in urmatoarele scopuri: cazane, dizolvare turta filtrare, spalare
tescovina, spalare tartrat de calciu in centrifuga CaT, coloana de distilare, stripare tescovina la
alcool, filtru de biomasa, turnul de racire, spalare diverse suprafete, stingerea incendiilor, orice
alta aplicaţie care are nevoie de apa tehnologica.
Canalizarea
Tipurile de ape uzate evacuate din cadrul unităţii de valorificare subproduse vini-viticole sunt :
-ape uzate provenite din procesele tehnologice - sunt tratate in Statia de epurare a apelor
uzate din cadrul fabricii. După tratare sunt evacuate în pârâul Cacaina;
-ape pluviale de pe acoperişul clădirilor - ape considerate conventional curate, sunt colectate
separat si apoi evacuate pompat in pr. Cacaina
- ape pluviale posibil poluate din zona supusa circulaţiei si depozitarii materiilor prime - sunt
trecute printr-un separator de produse petroliere si substante extractibile, apoi colectate intr-un
rezervor subteran, şi de aici sunt pompate dirijat si controlat in pr. Cacaina;
-ape uzate menajere rezultate din activităţi igienico-sanitare ale angajaţilor - sunt conduse prin
conducte de colectare pana la statia de epurare ape menajere, de tip modular, dimensionată
pentru 26 de persoane/zi cap. 1 mc/zi. Pe evacuarile de la cantina si de la spalatorie
echipamente protectie este amplasat un separator de grasimi SG , Q SG = 2 l/s
Rezervor tampon ape uzate tehnologice epurate .
Rezervorul este suprateran,V= 40 mc, dotat cu toate stuturile necesare, izolat termic pentru
protectie la inghet. Umplerea acestui rezervor se face cu ajutorul unor pompe amplasate intr-
un camin pe canalizarea subterana a apelor conventional curate rezultate din epurarea
tehnologica.
Din rezervorul de acumulare apele epurate se vor evacua pompat,controlat si temporizat catre
limita incintei de unde urmeaza a fi preluate in canalul Cacaina.
Ptr. pompare s-a prevazut o pompa centrifuga orizontala de suprafata fabricatie Pompetravaini
s.p.a. , tip BM47, Q = 18 mc/h, P= 3KW , H ref = 17 mcL
Alimentarea cu apa potabila

Sursa de apa
Bransament la reteaua publica de alimentare cu apa a cartierului Unirea-Odobesti ,
administrata de SC CUP SA Focsani ,conform Contract nr 2392 /20.08.2013 , incheiat cu SC
CUP SA FOCSANI, Suc . apa canal Odobesti
Nu este cazul .
Aductiune : de la reteaua publica/ caminul cu apometru la distribuitorul din camera tehnica

spre consumatorii din incinta , tub PE HD , Dn 50 , L ad pot = 200 m
Inmagazinare : nu este cazul in aceasta etapa
Instalatiile sanitare interioare sunt alimentate prin presiunea asigurata de distribuitorul de apa
rece , prin reteaua exterioara de apa potabila (executata din polietilena de inalta densitate).
In interiorul cladirii reteaua de distributie apa potabila rece alimenteaza obiectele
consumatoare din cadrul grupurilor sanitare, din sala de mese, din laboratoare, spalatorii rufe,
dusuri de salvare si fantani de ochi precum si sistemul de preparare a apei calde menajere
(boilere termice si electrice).
Intregul sistem de distributie se realizeaza din conducte din PE HD ,din polipropilena reticulata
Pn 10 Dn 16÷50mm pentru apa rece, respectiv polipropilena reticulata cu insertie de aluminiu
Pn 10 Dn 16÷25 mm pentru apa calda. Pe conducte sunt prevazute robinete de sectionare si
golire in punctele principale.
Ldis pot tot = 300 m
Ptr. apa potabila - nu este cazul , apa din reteaua publica fiind conventional tratata in vederea
potabilizarii.
Debite si volume de apa potabila supuse autorizarii (bransament la reteaua publica )
Q zi med pot = 1,22mc/zi = 0,05 mc/h =0,01 l/s

Q zi max pot = 1,46 mc/zi=0,06mc/h =0,02 l/s
Q orar max pot = 0,17 mc/h
Alimentarea cu apa tehnologica si ptr. stropit - igienizat spatii
Sursa de apa
Sursa de apa tehnologica o constituie 3 foraje hidrogeologice de medie adancime, respectiv :
Datele tehnice, constructia si caracteristicile hidrogeologice ale forajelor sunt prezentate in
Fisele de inventariere - anexate.
Puturile PF1, PF2 si PF3 sunt exploatate , cu cate o electropompa submersibila inox import
fabricatie Pedrollo tip 4SR 6/23 ,Q= 9 mc/h , Pmot= 3 kw x 380 V, H ref= 67mcA
De la foraje, apa ajunge in rezervoarele de inmagazinare printr-o conducta de

aductiune din PE HD , Dn 63-75-90 in lungime de L ad th = 300 m .
Rezerva de apa pentru tehnologie va fi stocata intr-un rezervor metalic izolat, amplasat
suprateran cu un volum util Vinmg th = 170 mc cu urmatoarele caracteristici principale:
- racord alimentare/umplere rezervor Dn100 mm, inclusiv ansamblu distribuitor Dn150mm + 3
x robineti cu plutitor Dn100 mm;
- racord aspiratie pompe tehnologie - 2 buc x Dn200 mm;
- golire de fund cu robinet Dn100 mm;
Distributia apei ptr. consum tehnologic si igienizare -stropire se va face printr-o retea realizata
din conducte PE HD, OL-Zn si PP , Dn 110,90,75,63, 50, 40, 32 , 20 ,16 mm , Pn 6,
racordate la instalatiile interioare prin flanse sau racorduri de compresiune.
L tot distr th = 700 m
Adiacent rezervorului de inmagazinare a apei ptr. consum tehnologic este montat un grup de
pompare /distributie apa dublu /geaman , fabricatie Travaini tip TCH-65-250/1 ,Q= 35 mc/h ,
Pmot= 3,3 kw x 380 V, H ref= 20mcA ( 2 buc) actionate in sistem hidrofor.
Grupul de pompare mentine presiunea si debitul, constante in reteaua de distributie apa
tehnologica si la punctele de consum.
Comanda electropompelor multicelulare de suprafata (2 buc.) care compun grupul de pompare
se va face prin panouri electrice automate cu presostate si vase de expansiune Vex= 500 l.
Apa necesara cazanelor din centralele termice este dedurizata prin intermediul unui grup de
dedurizare automat fabricatie NALCO, tip Ultra Soft – Duplex ,cu parametrii de functionare ,
P= 3-6 Kgf/cmp, T=2-40 0C ,Qmax= 7,5 mc/h .
Regenerarea rasinii se face cu solutie de Na Cl (sare cuaternara).
Debite si volume de apa tehnologica supuse autorizarii (sursa subterana)

= 7,86 l/s

Alimentarea cu apa pentru combaterea incendiilor
Retea de apa pentru incendiu compusa din:

-retea inelara exterioara subterana executata din teava din polietilena de inalta densitate PEID
pentru instalatii de alimentare cu apa, diametrul: Øexg=250x34.5mm (PEID Dn 200 mm - 8",
SDR 7.4, presiunea nominala PN 6 bar), prevazuta cu hidranti de incendiu exteriori supraterani
Dn100mm cu 2 racorduri tip B si 1 racord tip A ;
-bransamente intre reteaua exterioara de incendiu si punctele de alimentare a instalatiei de
hidranti interiori.
Distributia apei ptr. combaterea incendiilor se face printr-o retea realizata din conducte PE
HD si OL-Zn , Dn 250,200,110,63, 50 mm
L tot distr inc = 1100 m
Instalatie hidranti interiori.

Conform NP086/2005 - Art. 4.1, este obligatorie prevederea de instalatii de stingere incendii cu
hidranti interiori pentru Obiectul A1 Cladire productie alcool.
Hidrantii de incendiu interior au fost amplasati in locuri vizibile si accesibile, in special langa
intrarile in cladire. Hidrantii se monteaza aparent si sunt complet echipati, respectiv: cutie de
protectie, furtun plat tip C cu lungime de 20 m, teava de refulare universala(jet si pulverizare),
cheie.
Debitul de calcul al instalatiei de hidranti interiori este Qhi=5l/s (doua jeturi in functiune
simultana, 2 jeturi pe punct - cf. Art. 4.36 - NP086/2005,).
Timpul de functionare ce trebuie asigurat: 10 minute (conf. ,,Normativ pentru proiectarea si
exploatarea, instalatiilor de stingere a incendiilor”, indicativ NP 086-05 Art. 6.34 aliniat 1).
Rezerva de apa ce trebuie asigurata: Vhi= 5.0 l/s x 600sec = 3 mc.
Instalatie hidranti exteriori.

Conform NP086/2005 - Art. 6.1, este obligatorie prevederea de instalatii de stingere incendii cu
hidranti. Reteaua de alimentare a hidrantilor exteriori este executata ingropat, sub adancimea
de inghet (~1.1m), inelara, care face legatura intre grupul de pompare pentru incendiu si
punctele de consum (hidrantii interiori si hidrantii exteriori). Reteaua s-a executat din teava de
polietilena de inalta densitate PEID pentru instalatii de alimentare cu apa, diametrul:
Øexg=250x34.5mm (PEID Dn 200 mm - 8", SDR 7.4, presiunea nominala PN 10 bar),
prevazuta cu hidranti de incendiu exteriori supraterani Dn100mm (12 buc) cu 2 racorduri tip B
si 1 racord tip A. Pe retea au fost pozate camine pentru vane de sectorizare (sigilate in pozitia
„normal deschis”), pentru a mentine functionalitatea ei si in caz de avarie pe anumite
tronsoane; vanele de sectorizare s-au pozitionat astfel incat sa nu se intrerupa functionarea a
mai mult de 10 hidranti exteriori si pentru tronsoane de maxim 300 m.
Pentru alimentarea instalatiei de hidranti interiori si exteriori de la pompele mobile ale brigazii
de pompieri, pe distribuitorul instalatiei din statia de pompare (Obiect „B”) s-a prevazut o
conducta Dn 100, echipata cu robinete de inchidere, ventile de retinere si 2 racorduri fixe tip B,
infundate, amplasate pe peretele exterior al cladirii, marcate cu indicatoare, la inaltimea de 1.0
m de la nivelul trotuarului cladirii.
Debitul de calcul al instalatiei de hidranti exteriori este Qhi=20l/s.
Timpul de functionare ce trebuie asigurat: 3 ore (conf. NP 086/05 Art. 6.34).
Rezerva de apa ce trebuie asigurata: Vi = 20 l/s x 3.6 x 3 h = 216 mc.
Rezerva de apa pentru incendiu

Rezerva intangibila de apa pentru stingerea incendiilor este stocata intr-un rezervor metalic
izolat, amplasat suprateran cu un volum util de 250 mc cu urmatoarele caracteristici principale:
- racord alimentare/umplere rezervor Dn100mm, inclusiv ansamblu distribuitor Dn150mm + 3 x
robineti cu plutitor Dn100mm;
- racord aspiratie pompe incendiu - 2 buc. x Dn250mm cu cot si dispozitiv anti-vortex;
- racord pentru proba grupului de pompare de incendiu (la partea superioara a rezervorului,
deasupra nivelului robinetelor cu plutitor) - 1 x Dn250mm;
- racord tip pentru realimentare masini pompieri Dn150mm, cu ramificatie si 2 racorduri tip A
cu robineti de sectionare;
- golire de fund cu robinet Dn100mm;
Statia de pompare pentru incendiu

Pentru instalatiile de stingere a incendiilor cu hidranti interiori si hidranti exteriori, s-a prevazut
un grup de pompare comun, complet automatizat, fabricatie Ebara Pumps Europe S.P.A.,
tip FFBD 11 ENRS 65-250-226/30 E/28,6D+2,2P
Principalele caracteristici tehnice:
- 1 pompa activa cu actionare electrica: Q= 800- 2200 l/min, P=6.5bar; P mot= 30 kw x 380V
- 1 pompa cu actionare Diesel: Q= 800- 2200 l/min, P=6.5bar; P mot= 28,7 kw
- 1 pompa pilot/jockey cu actionare electrica tip Matrix:E5-9T/2,2 ; Q= 30-130 l/min, P=7,1bar;
Pmot= 2,2 kw x 380V
- racorduri flexibile la conexiuni conducte;
- pompe cu turatie fixa;
- distribuitor de refulare;
- sasiu comun pentru toate cele 3 pompe;
- tablouri de forta si automatizare;
- recipienti hidro-pneumatici cu membrana elastica;
- clapete de sens, vane, racorduri flexibile;
- alte elemente auxiliare de automatizare, protectie, testare.
3. EXPLOATAREA LUCRARILOR
3.1 Exploatarea lucrarilor de alimentare cu apa
Exploatarea corecta a captarilor prin puturi forate impune crearea unei evidente clare
privind parametrii de functionare si a observatiilor facute pe parcurs ,evidenta care va fi
pastrata la captare si va cuprinde in mod obligatoriu , urmatoarele:
-debitele puturilor si nivelul de apa caracteristic corespunzator
Toate aceste date se inscriu zilnic intr-un registru special,care va fi contrasemnat de
conducatorul unitatii care gestioneaza alimentarea cu apa
In mod obligatoriu se vor inregistra zilnic la aceeasi ora pompele care functioneaza , indexul
contorilor de apa si energie electrica , presiunea si volumul de apa pompat si cantitatea de
energie electrica consumata in 24 de ore.
Evenimentele care apar (defectiuni, intreruperi de functionare,reparatii etc.) sunt consemnate
in fise care cuprind : data, descriere eveniment ,cauze ,masurile luate , durata . Exploatarea
corecta a retelei de distributie impune tinerea unei evidente la zi privind constructiile si
instalatiile care compun reteaua (planuri generale si de detaliu ale componentelor retelei –
camine,hidranti ,robineti,cismele,puncte de aerisire si golire) care se vor reactualiza dupa
fiecare lucrare de modificare sau extindere a retelei.
Pe aceste planuri trebuiesc figurate si celelalte retele (electrice,gaze, telecomunicatii) astfel
incit in cazul unor interventii sa nu se produca avarii reciproce . Se vor inregistra toate avariile
de pe retea,modul in care au fost remediate,frecventa acestora si adoptarea masurilor de
remediere sau inlocuire
3.1.1 ECHIPAREA PUTURILOR
a) La echiparea putului cu ansamblul submersibil s-a avut in vedere ca performantele

tehnice ale pompelor submersibile sa fie compatibile cu parametrii hidrostatici si
hidrodinamici determinati in timpul probelor de productie. Adancimea de fixarea a
pompelor submersibile trebuie sa se afle in cadrul domeniului optim de functionare
stabilit experimental de catre producator, astfel incat pompa sa nu fie suprasolicitata si
invers, sa nu se consume suplimentar energie, dimensionarea puterii motorului sa
corespunda inaltimii de refulare.
b) Mufarea cablului de coborare la pompa submersibila se va executa prin vulcanizare sau
cu benzi hidroizolante bine stranse, orice contact cu apa ducand la scurt-circuitarea
motorului pompei submersibile.
c) Inaintea introducerii pompei submersibile in put, se va umple cu apa spatiul rezervat
circuitului de racire al motorului, asigurandu-se strangerea i etansarea butonului de
obturare.
d) Cu pompa submersibila in pozitie verticala, se va face proba de sens a rotirii, aceasta
putand fi schimbata prin inversarea legaturilor intre doua faze de alimentare din tabloul
de comanda, fiind interzisa manevrarea pompei sub presiune.
e) In timpul introducerii pompei submersibile, cablul de alimentare va fi ancorat de sistemul
de refulare, evitandu-se astfel formarea de cute ce pot genera griparea ansamblului,
zdrobirea si sectionarea cablului.
f) Sorbul pompei va fi echipat cu sita de protectie, fixata in suruburi.
g) Pompa submersibila se va fixa cu cel putin 5 m sub cel mai coborat nivel hidrodinamic
stabilit in timpul probelor.
h) Se va evita fixarea pompei submersibile in dreptul filtrelor, pozitie ce ar genera o rapida
innisipare a putului.
i) Linia de refularea va fi dotata cu manometru de control montat inaintea vanei de
inchidere.
j) Conducta de refulare va avea diametrul interior corespunzator diametrului nominal al
pompei, direct sau prin reductie de trecere si va fi dotata cu teava laterala cu diametrul
de ¾ - 1 in, pentru controlul nivelului hidrodinamic.
k) Intre imbinarile conductelor de refulare se vor fixa garnituri cauciucate, flexibile,
nefisurabile.
l) Manevrarea ansamblului submersibil se va efectua cu utilaj corespunzator.
3.1.2) CONTROLUL COLOANEI FILTRANTE
a) La sondele aflate in exploatare de mai multi ani, introducerea pompei submersibile va fi

precedata de o sablonarea a coloanei in vederea determinarii unor eventuale
imperfectiuni ale coloanei de exploatare, a existentei podului de nisip, a inaltimii si
consistentei acestuia.
b) In cazul obturarii decantorului si a cca 1/3 din inaltimea tronsonului de filtre, se impune
denisiparea sondei.
c) Scaderea valorii cotei nivelului hidrostatic sub valoarea initiala indica fisurarea coloanei
de exploatare si comunicarea cu un orizont acvifer superior, cu calitati chimice si
bacteriologice posibil diferite.
d) La sesizarea existentei unor corpuri metalice sau scule cazute in put, echipe
specializate vor efectua operatiuni de instrumentatie, constand in introducerea unor
sabloane si modele si confectionarea unor scule special, necesare recuperarii.
e) Repararea coloanelor fisurate se efectueaza de catre echipe specializate si consta in
dublarea coloanei de exploatare si cimentarea spatiului inelar intermediar.
3.1.3) DENISPAREA FORAJULUI
a) Operatiunile de denisipare se executa de catre echipe specializate pentru a se evita

deteriorarea filtrelor.
b) Frecventa operatiunilor de denisipare este determinata de modul de exploatare a
sondei.
c) Denisiparea se executa cu pompe air-lift (Mamouth) excentrice sau concentrice, avand
sorbul prevazut cu pitz pentru dezagregarea podului de nisip.
d) Denisiparea se efectueaza pana la baza decantorului prin avansare „cu regim”, dupa un
program bine stabilit.
e) Denisiparea este apreciata ca realizata atunci cand la porniri repetate ale liftajului, dupa
pauze de 1 - 4 ore, apa produsa nu mai contine suspensii solide.
f) Apa produsa in timpul operatiunilor de denisipare se deverseaza mai intai intr-un
decantor, din supra-plinul caruia va fi dirijat inspre canalizare, pentru a se evita
colmatarea retelei de canalizare cu nisip din gaura de sonda.
g) Variatia procentuala a continutului de nisip si granulometria materialului solid va
conduce la aprecieri asupra posibilitatii avarierii filtrului.
h) La sondele cu filtre avariate se vor efectua dublari ale coloanei filtrante, daca diametrele
o permit, avand ca prima consecinta scaderea potentialului de debitare a sondei.
3.1.4) SUSPENDAREA PUTULUI
Sondele de exploatarea a apei pot fi suspendate pe perioade nedeterminate ca urmare a

deciziei de intrerupere a utilizarii, prin conservare, operatie care presupune efectuarea
urmatoarelor operatiuni:
- extragerea pompei submersibile;
- sablonarea gaurii de sonda;
- masuratori hidrostatice;
- clorinarea gaurii cu solutie 5% cloramina;
- cimentarea si blindarea capului de coloana;
- intocmirea unui proces - verbal de conservare cu mentionarea operatiunilor
efectuate.
3.1.5) ABANDONAREA PUTULUI
a) Abandonarea putului se va face pe baza deciziei de casare inscrisa intr-un document

avizat de A.N. “Apele Romane” S.A. – Administratia Bazinala de Apa Siret -Bacau ,
SGA Vrancea
b) Abandonarea putului survine in urma constatarii deteriorarii iremediabile a coloanei de
exploatare sau a coloanei filtrante, precum si in cazurile obturării gaurii de sonda cu
obiecte ce nu mai pot fi recuperate si impiedica introducerea pompei submersibile.
c) Pentru abandonarea putului se vor executa:

- extragerea pompei submersibile;
- sablonarea gaurii de sonda;
- masuratori hidrostatice;
- clorinarea gaurii cu solutie 5% cloramina;
- cimentarea filtrelor, cu oglinda la minim 5 m deasupra tronsonului superior;
- umplerea in continuare a coloanei cu argila;
- cimentarea si blindarea capului de sonda;
- bornarea sondei.
3.1.6) EXPLOATAREA CURENTA A SONDELOR
a) Exploatarea rationala a sondelor de apa se realizeaza numai in conditiile respectarii

debitului optim de exploatare obtinut din calculul parametrilor hidrogeologici al
exploatarii, pe baza datelor rezultate din probele de productie in corelare cu parametrii
obtinuti in zona.
b) De regula,” Q optim expl.” reprezinta 80 % din debitul admisibil ( Qa), dar poate cobori
pana la 60 - 70 %, atunci cand raza de influenta (Ra) este mare.
c) Pentru control,” Q optim expl.” reieit din calcule trebuie sa reprezinte cca. 80% din
debitul maxim obtinut la testele cu air-lift.
d) Pornirea pompei submersibile se va efectua cu vana deschisa 2-3 ture, deschiderea in
continuare facandu-se treptat, pe parcursul a 30-60 minute pana la stabilizarea sondei
la debitul propus pentru exploatare.
e) Pornirile dese ale pompei submersibile reduc fiabilitatea motorului, iar daca acestea se
executa cu vana complet deschisa, se accelereaza fenomenul de innisipare a sondei.
3.1.7) EXPLOATAREA SONDELOR IN PERIOADELE SECETOASE
a) Orizonturile acvifere raspund diferentiat la perioadele secetoase sezoniere, anuale si

multianuale. Astfel, acviferele de mica si medie adancime sunt afectate de perioadele
secetoase sezoniere, anuale si multianuale, in timp ce acviferele de mare adancime
sunt supuse numai la influenta perioadelor secetoase multianuale.
b) Influenta perioadelor secetoase se manifesta prin scaderi ale nivelului hidrostatic,
conditii in care mentinerea parametrilor de exploatare la valorile obisnuite perioadelor
normale, conduce la scaderea drastica a nivelului hidrodinamic, la fortarea stratului
acvifer si, implicit, la rapida innisipare a gaurii de sonda.
c) In timpul perioadelor secetoase se vor reduce debitele de exploatare cu 20-30%,
controlandu-se in permanenta denivelarile, care nu trebuie sa coboare sub limita
denivelarii admise.
d) Desi cu debit redus, daca se constata sporirea continutului in suspensii solide,
exploatarea se va opri pentru protejarea agregatului submersibil si stoparea innisiparii
sondei.
3.1.8) INSTALATII DE MASURA, CONTROL SI ALARMARE
a) Capul de coloana al putului va fi prevazut cu manometru pentru controlul permanent al

presiunii de lucru a pompei submersibile. Daca supapa pompei submersibile
funcţioneaza la acelasi manometru, cu pompa oprita se va citi presiunea inversa
generata de inaltimea coloanei de exploatare.
b) Aceasta valoare trebuie cunoscuta, stiind faptul ca presiunea inversa va limita
capacitatea de debitare a pompei submersibile.
c) Coloana de refulare a pompei submersibile va fi prevăzuta din constructie cu teava de
control (Ø ¾ -1 in) a nivelului hidrodinamic in timpul producerii sondei.
d) Dupa vana de inchidere se va monta un cupon de teava cu lungimea de 0,4 m, la
diametrul nominal al contorului si in continuare contorul de apa respectiv Dn 50.
e) Tabloul de comanda al pompei trebuie sa fie prevazut cu un sistem de alarma, de obicei
optic, pentru avertizare in cazurile de intrerupere a functionarii pompei submersibile, ce
pot interveni ca urmare a unor defectiuni electrice sau mecanice, sau a unei simple
caderi sau intreruperi de tensiune din reteaua de alimentare.
3.1.9) EVIDENTE SI RAPORTARI
■ Putul aflat in exploatare comporta o stricta evidenta a următorilor parametri,

consemnata in REGISTRUL DE EXPLOATARE :
 presiunea de lucru;
 tipul si seria pompei submersibile;
 volumul zilnic si cumulat de apa extrasa;
 masuratori hidrostatice si hidrodinamice;
 interventii in gaura de sonda;
 intreruperi in programul de functionare.
■ La finalul anului se va intocmi „Raportul hidrogeologic al exploatarii apei din sursa
subterana” in care se va mentiona evolutia parametrilor hidrodinamici al exploatarii si
date asupra chimismului apei, rezultate din buletinele de analiza eliberate de
laboratoarele de specialitate.
c)Volumele de apa extrase din subteran se comunica in scris, lunar si anual la A.N.
“Apele Romane” S.A. – Administratia Bazinala de Apa Siret Bacau– S.G.A. Vrancea
3.1.10) MATERIALE, ECHIPAMENTE SI UTILAJE IN REZERVA
a) Putul aflat in exploatare va avea asigurata in rezerva pompa submersibila cu

caracteristici corespunzatoare parametrilor hidraulicii ai sondei.
b) Se va asigura rezerva de manometre (10 at), astfel incat sonda sa nu produca fara
controlul presiunii pe pompa.
c) Se va asigura un stoc minim de cloramina necesara dezinfectarilor periodice ale
sistemului de exploatare a apei din sursă subterana.
d) Pe baza fiselor de evidenta a materialului tubular, se vor mentine in exploatare
conductele de refulare care nu prezinta un grad avansat de coroziune.
e) Se va sigura un stoc minim de granituri pentru etansarea conductelor de refulare.
3.1.11) MASURI DE PROTECTIA MUNCII
a) Interventiile in gaura de sonda vor fi efectuate numai de catre echipe specializate,

instruite pentru respectarea normelor de protectia muncii la sondele hidro.
b) Activitatea de urmarire si intretinere a utilajelor aflate in exploatare va fi incredintata
unui personal autorizat, instruit pentru exploatarea sondelor hidro.
c) Intrarea personalului autorizat in caminul sondei se va face dupa o prealabila aerisire,
nefiind permisa probarea existentei gazelor prin aruncarea de flacara deschisa in
interiorul caminului.
d) Interventiile la tabloul de comanda al putului se vor efectua numai de catre un
electrician autorizat.
e) Orice manevra a ansamblului submersibil este permisa numai dupa decuplarea
tensiunii ( scoaterea sigurantelor) din tabloul de comanda al putului.
3.1.12) MASURI DE PROTECTIE SANITARA
a) Sonda de exploatare a apei din sursa subterana pentru utilitati menajere, va fi cuprinsa
intr-un perimetru de protectie sanitara, delimitat cu panouri metalice si inchis accesului
persoanelor straine de exploatarea gospodariei de apa.
b) Zona de protectie sanitara va fi mentinuta in permanenta stare de curatenie, evitandu-
se posibilitatile de baltire a apelor meteorice, depozitarile de materiale de orice natura,
adapostirea animalelor domestice, cultivarea legumelor si raspandirea erbicidelor si
insecticidelor.
c) Caminul va avea capacul de vizitare inchis etans si situat deasupra nivelului solului
pentru a se impiedica patrunderea apelor meteorice. Orificiul de aerisire va fi prevazut
cu sita si ciuperca.
d) Pierderile accidentale de apa din interiorul caminului vor fi colectate in base si evacuate
in exterior.
e) Capacul coloanei de exploatare va fi etansat fata de ultima coloana de tubaj, astfel incat
sa se evite posibilitatea patrunderii in sonda a apei meteorice sau a altor corpuri straine.
f) Interventiile in gaura de sonda se fac cu scule dezinfectate in prealabil, iar dupa
finalizare, sonda va fi clorinata cu solutie 3% cloramina, dupa care va produce minim
24 de ore si se va recolta proba de apa pentru determinarea potabilitatii.
g) Controlul potabilitatii se va efectua trimestrial sau ori de cate ori este nevoie, prin
analize fizico-chimice si bacteriologice realizate de laboratoare de specialitate din cadrul
Ministerului Mediului sau a unui Centru de Medicina Preventiva.
h) Toate sesizarile efectuate la controlul zilnic preventiv se vor consemna in registrele de
evidenta a exploatarii, precum si masurile luate pentru remedieri.
3.2. Instalatii de masura si control
Volumele de apa extrase din subteran sunt contorizate cu apometre Dn 50 montate in

cabinele puturilor pe capul de pompare . Cantitatile de ape uzate , nu sunt masurate.
Apele uzate/epurate evacuate vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa nu aduca prejudicii igienei si sanatatii publice sau personalului de exploatare
b) sa nu diminueze prin depuneri capacitatea de transport a conductelor
c) sa respecte valorile maxime admise pentru indicatorii fizico-chimici din normativul NTPA
002/2002 ,modificat si completat cu HG 352/2005
d) sa nu contina substante organice greu biodegradabile; uleiuri,pacura, grasimi; substante
colorante sau urat mirositoare; toxice sau radioactive
3.3. Exploatarea in perioadele de inghet
In cazul gerurilor mari de iarna , daca dintr-o cauza oarecare , functionarea sistemului de
alimentare cu apa este intrerupta pentru o durata mai mare de 3 ore,toate conductele
,aparatele purtatoare de apa si rezervorul ,supuse inghetului ;se vor goli .
3.4. Exploatarea instalatiilor de canalizare
In timpul lucrului in canalizare ,camine de racord si instalatii de preepurare se interzice

fumatul sau iluminatul cu flacara deschisa ,iluminatul se va face numai cu lampi etanse sau
lampi portative cu tensiuni nepericuloase La coborarea in bazine sau camine se va verifica in
prealabil cu aparate de masura si control existenta gazelor toxice si periculoase
Vidanjarea bazinului si curatirea canalelor se face periodic de o firma specializata in astfel de
lucrari .Decolmatarea decantorului se va face cu un excavator cu cupa ori de cate ori este
necesar , astfel incat sa se asigure timpul necesar decantarii suspensiilor din apa de spalare.
3.5. Exploatarea instalatiilor de preepurare- epurare
a. Instalatii de epurare
Lunar se face instruirea operatorilor de la statia de epurare, gospodaria de apa si a

personalului care lucreaza in aria de productie, de catre seful locului de munca, cu privire la
insusirea Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.
4. PREVEDERI REFERITOARE LA INTRETINERE SI REPARATII
Prevederi comune
Prin lucrari de intretinere si reparatii se inteleg urmatoarele categorii de operatiuni si lucrari
cuprinse in regulamentul de exploatare si intretinere al sistemului de alimentare cu apa,
canalizare si evacuare a apelor uzate din cadrul SC Bioaldevin SRL :
■ - inspectii preventive;
■ - revizii preventive;
■ - reparatii curente planificate;
■ - reparatii in cazuri de avarie (accidentale);
■ - masuri suplimentare pentru pregatirea exploatarii pe timp de iarna;
■ - materiale, echipamente si utilaje de rezerva.
Prin inspectia preventiva se intelege vizitarea de catre echipa de inspectie, compusa din 2
operatori, a instalatiilor aferente gospodariei de apa (puturi forate, instalatie de pompare,
hidrofor si echipamente aferente, inclusiv tabloul si racordurile electrice), a retelei de distributie
a apei la consumatori (conducte, camine, ventile si robineti), a retelelor de canalizare pentru
apele uzate menajere, tehnologice si pluviale si a instalatiilor de epurare – stocare temporara a
apelor epurate si pluviale.
Pe parcursul derularii inspectiei se constata defectiunile vizibile existente si deficientele
aparute in procesul de exploatare.
Inspectia preventiva se realizeaza saptamanal, iar baza constatarilor facute se planifica
reparatiile periodice.
Prin revizia preventiva se intelege revizia care se efectueaza la toate componentele
gospodariei de apa, retelele de canalizare si instalatiile de epurare – stocare, de catre o echipa
compusa din 2 muncitori si care consta, pe langa verificarea starii fizice a acestora si a
modului de functionare a echipamentelor specifice, in executarea reparatiilor necesare
(etanseizari, ungerea unor mecanisme, diverse alte mici reparatii).
Revizia preventiva se realizeaza lunar
Reparatiile curente planificate constau in remedierea defectiunilor aparute in perioada dintre
doua revizii si care, prin natura lor nu duc la intreruperea imediata a functionarii sistemului de
alimentare cu apa. Totodata se efectueaza repararea, la intervale stabilite prin regulamente
specifice, a unor componente si mecanisme ale instalatiilor, in scopul prelungirii duratei lor de
functionare.
Reparatiile in caz de avarii au in vedere indeosebi interventiile pentru remedierea unor
defectiuni la echipamente si instalatii sau pentru inlocuirea acestora (pompe defecte, ventile,
etc.), decolmatarea sau inlocuirea unor tronsoane de conducte etc.
Masurile suplimentare pentru exploatarea in conditii de siguranta pe timp de iarna au in vedere
indeosebi: eliminarea totala a pierderilor de apa si verificarea-remedierea hidroizolatiilor.
Materialele si echipamentele de rezerva (conducte de diferite diametre, racorduri, ventile,
pompe, etc.) sunt necesare pentru asigurarea functionarii, exploatarii si intretinerii
corespunzatoare a folosintei de apa.
Puturi forate
a.Verificarea zilnica vizuala a starii partilor componente ale captarii
Se verifica si observa starea in care se afla capacele caminelor puturilor ,aparitia unor
eventuale tasari ale terenului ,curatenia incintei, inprejmuirea, caile de acces ,vegetatia, liniile
electrice sau de automatizare,incinta de protectie sanitara cu regim sever ,depozitarea abuziva
a unor materiale sau deseuri si orice prezenta nedorita . Se observa deasemeni aparitia unor
eventuale zone de baltire a apelor meteorice sau de alta provenienta , luindu-se masuri de
readucere la normal a situatiei .
b. Curatirea
Mentinerea curateniei atat in organele de captare propriu-zise cat si in interiorul constructiilor

auxiliare si in general in zona de protectie sanitara este o obligatie imperios necesara ceruta
personalului de exploatare.
Lunar se verifica gradul de atacare cu rugina a elementelor si instalatiilor metalice , care
dupa caz se ung sau se revopsesc . Curatirea puturilor forate se poate face in cazul aparitei
unor depuneri in apa sau atunci cand denivelarile in exploatare normala cresc exagerat de
mult . Se pot efectua operatii de curatire si stimulare a stratului acvifer cu pompa Mamuth in
sistem aer-lift putindu-se folosi si bai de solutii chimice (fosfati ,acid acetic ,etc.).
c.Reparatii curente
Remedierea avariilor sau degradarilor constatate la verificarile zilnice vizuale se va face cu

materiale de acelasi tip cu cele inlocuite sau de mai buna calitate si trebuie sa aiba in vedere
restabilirea situatiei anterioare producerii acestora .
d. Reparatii capitale in refacerea putului
Constau sau in inlocuirea unor parti din coloana de exploatare ,inlocuirea partiala sau totala a
utilajelor echipamentelor sau dispozitivelor aferente captarii prin foraj si se pot face numai pe
baza unui proiect avizat de factori competenti in luarea unei astfel de decizii. Se vor indica
solutiile tehnice si materialele specifice ce urmeaza a fi folosite .
Rezervoare
a.Intretinere si reparatii curente
Remedierea avariilor constatate in timpul vizualizarii zilnice se va face imediat cu materiale si

echipamente de inlocuire avind cel putin aceeasi calitate si tipodimensiuni cu cele initiale din
timpul executiei ,fara sa afecteze calitatea apei,capacitatea de inmagazinare sau conditiile
functionale initiale. Se interzice desfacerea ,slabirea sau scoaterea contravantuirilor interioare
,ruperea materialului de etansare sau izolare
b.Reparatii capitale –se fac pe baza unui proiect tehnic avizat
Reteaua de distributie
a.Verificarea vizuala zilnica a starii tehnice

-identificarea neetanseitatilor evidentiate prin pierderi vizibile sau ascunse
-constatarea deteriorarilor armaturilor si a anexelor retelei : garnituri neetanse,robineti blocati
,capace lipsa sau sparte ,camine de vizitare deteriorate
-implicatiile unor lucrari executate riveran retelei care ar putea afecta integritatea acesteia
5 .PREVEDERI REFERITOARE LA PERSONALUL DE EXPLOATARE
Instalatiile vor fi exploatate de personal calificat si autorizat conform normativelor in vigoare.

Operatiunile specifice sistemului de alimentare cu apa sunt asigurate de mecanici-instalatori
si electrician.
Responsabilitatea pentru coordonarea sarcinilor de serviciu revine sefului sect. Mec.energ.
Pentru lucrarile de exploatare, intretinere si reparatii luxcrarile se executa in echipa, numarul
personalului variind in functie de comlexitatea lucrarii si specificul acesteia .
In cadrul acestui compartiment exista personal calificat,care intervine in cazul aparitiei unei
avarii pana la rezolvarea acesteia ; acelasi personal calificat executa in colaborare cu
personalul statiei lucrarile de intretinere necesare unei exploatari normale a statiei. Personalul
calificat desemnat de Compartimentul mecano-energetic al SC Bioaldevin SRL pentru aceste
lucrari are urmatoarele atributii :
- sa cunoasca regulamentul de exploatare a instalatiilor;
- sa supravegheze si sa ia masuri pentru functionarea normala a
instalatiilor;
- sa semnaleze eventualele defectiuni;
- sa urmareasca respectarea prescriptiilor sanitare si de protectia
muncii;
- sa execute reparatiile si sa urmareasca modul de functionare al
instalatiilor;
- sa tina evidenta volumelor de apa potabila captate din reteaua
publica si a apelor uzate evacuate.
6. PRESCRIPTII SANITARE PENTRU SURSELE DE APA SI NORME DE SECURITATE A

MUNCII
6.1. Prescriptii sanitare pentru sursele de apa
Asigurarea si intretinerea zonei de protectie sanitara cu regim sever la sursele de apa

subterana, la rezervorul de inmagazinare , la conductele de distributie. Dezinfectia
periodica a rezervorului de inmagazinare
( anual)
Personalul de exploatare a instalatiilor aferente gospodariei de apa, va fi supus unui examen
medical, la angajare si periodic ( anual)
6.2. Prescriptii de securitatea muncii
Referitor la normele de securitate a muncii se vor respecta prevederile:

- NSSM pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare nr.28/1996
- NSSM pentru alimentari cu apa nr. 20/1995
- NSSM pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si
din procesele tehnologice nr. 19/1995.
Prevederi comune tuturor activitatilor de alimentare cu apa

Indicatoarele de avertizare vor fi fixate pe pereti, pe balustradele montate in jurul bazinelor, pe
stalpi de lumina sau pe tije metalice, la o inaltime de 1,20 - 1,50 m de la nivelul la care se
circula in zona instalatiei respective.
Inainte de intrarea lucratorilor in spatii care au fost un timp mai indelungat inchise (camine de
vane, de ventile, etc.) se va proceda la ventilarea adecvata a spatiilor respective, verificandu-
se absenta gazelor nocive cu aparatura adecvata.
Toate locurile de munca aflate la inaltime vor fi prevazute cu balustrade, cu capace din tabla
striata ori reborduri de beton.
Toate locurile de munca unde exista pericol de electrocutare, intoxicare, sufocare, cadere de
la inaltime etc. vor fi marcate cu tablite avertizoare.
In toate spatiile care, prin natura lor, prezinta un grad ridicat de umiditate (rezervoare, pompe)
se vor folosi lampi de alimentare la tensiuni nepericuloase.
Personalul de deservire va fi dotat cu echipamentle si materialele de protectie prevazute de
normativele in vigoare.
Pomparea apei
Inainte de inceperea lucrului la agregatele de pompare, se va face o verificare tehnica a
protectorilor si dispozitivelor de protectie, fiind interzis lucrul atunci cand acestea sunt defecte
sau lipsesc. Manipularea agregatelor de pompare se va face numai cu instalatii de ridicat
adecvate. Este interzisa depozitarea uleiurilor si a materialelor combustibile sau inflamabile in
preajma instalatiilor de pompare.
Distributia apei – conducte

Tasarile sau prabusirile de pavaj si/sau teren constatate vor fi semnalizate optic, atat ziua cat
si noaptea; daca la executarea sapaturilor se detecteaza gaze sau alte substante periculoase,
seful echipei va evacua lucratorii, instiintand conducerea unitatii sau dupa caz, utilizatorul care,
pentru continuarea lucrului va lua masurile necesare de eliminare a cauzelor care ar putea
duce la accidente de munca.Dezinfectarea portiunilor din retea dupa remedierea defectiunilor
se va face de o echipa special instruita in acest scop.
Exploatarea retelei de canalizare

In timpul lucrului in canale, camine, bazine vidanjabile, separator de grasimi, etc., se interzice
fumatul sau iluminatul cu flacara deschisa, iluminatul se va face numai cu lampi etanse sau cu
1ampi portative cu tensiune nepericuloasa.
Inainte de intrarea personalului in camine, bazinele vidanjabile si separator, daca se constata
existenta namolului pe fundul acestora, se va face o verificare cu aparate de masura si control
pentru a depista existenta eventualelor gaze toxice si periculoase.
In cazul curatirii canalelor cu dispozitive hidromecanice gen "scut", montarea acestora se va
face astfel incat lucratorii sa nu stea in spatele dispozitivelor; in cazul curatirii canalelor cu
dispozitive hidromecanice gen “WOMA”, se interzice realizarea presiunii de lucru inainte ca
extremitatea furtunului prevazut cu duza de spalare sa fie introdusa in interiorul canalului de
curatat.
6.2 1. Distributia apei
Daca la executarea unor sapaturi in vederea inlocuirii unor conducte se detecteaza gaze sau
alte substante periculoase seful de echipa va evacua lucratorii instiintind conducerea unitatii si
se vor lua masurile necesare de eliminare a cauzelor care ar putea duce la accidente de
munca. Dupa interventia la portiunea de retea avariata se va dezinfecta portiunea respectiva
de personal specializat in acest scop.
6.2.2. Exploatarea retelei

In timpul lucrului in camine. se interzice fumatul sau iluminatul cu flacara deschisa,
iluminatul se va face numai cu lampi etanse sau cu lampi portative cu tensiune nepericuloasa.
Inainte de intrare personalului in camine , daca se constata namol pe fundul acestora, se va
face o verificare cu aparate de masura si control pentru a depista existenta eventualelor gaze
toxice periculoase.
6.2.3.Decolmatarea rezervoarelor de inmagazinare

Coborarea in rezervor se face numai dupa golirea completa. Reglarea la orizontala a pieselor
montate la marginea lui, se va face numai din echipe alcatuite din cel putin doi lucratori dotati
cu centuri de siguranta, fixate in puncte rezistente.
6.3. Prevederi pentru exploatarea lucrarilor de canalizare si epurare
In timpul lucrului in canalizare ,camine de racord si instalatii de preepurare se interzice

fumatul sau iluminatul cu flacara deschisa ,iluminatul se va face numai cu lampi etanse sau
lampi portative cu tensiuni nepericuloase La coborarea in bazine sau camine se va verifica in
prealabil cu aparate de masura si control existenta gazelor toxice si periculoase Vidanjarea
bazinului si curatirea canalelor se face periodic de o firma specializata in astfel de lucrari .
Operatiile de vidanjare se efectueaza de catre echipe alcatuite din minimum doi lucratori dupa
o aerisire de minimum 15 min , in timpul operatiilor se interzice fumatul .Coborarea in bazine ,
pentru verificarea starii lor ,se face numai dupa o golire completa a acestora , de catre echipe
alcatuite din cel putin doi lucratori dotati cu centuri de siguranta ,fixate in puncte rezistente.
Pentru statia de epurare se vor respecta instructiunile de intretinere si reparatii specificate de
furnizorul echipamentelor .
Prevederi specifice
Prescripţii de tehnica securităţii în exploatarea şi întreţinerea lucrărilor şi instalaţiilor care fac

obiectul obţinerii autorizaţiei de gospodărire a apelor:
Se vor respecta prevederile Autorizaţiei de protecţia muncii şi Autorizaţiei sanitare de
fucţionare. Se vor respecta Normnele specifice de protecţie a muncii valabile la alimentări cu
apă pentru nevoi tehnologice
( captare, transport, distribuţie), prevăzute în Legea 319/2006 şi Ordinul Ministrului Muncii şi
Protecţiei Sociale.
Protectia si securitatea muncii se refera la asigurarea starii generale de securitate si a
integritatii fizice si psihice a personalului care lucreaza in obiectiv.La instructajul lunar de
protectia muncii se dezbat si apoi se verifica cunostintele personalului privind masurile
tehnice,sanitare,organizatorice si juridice,care au ca scopocrotirea vietii si sanatatii angajatilor
statiei,prin asigurarea celor mai bune conditii de munca, reducerea efortului fizic si
psihic,precum si prin asigurarea unor conditii speciale pentru cei care efectueaza munci grele
si periculoase cu risc marit de accidentare si pentru munca femeilor si a tinerilor.
Obiectivele managementului privind asigurarea starii de sanatate a angajatilor
- respectarea normelor generale si specifice de protectie si igiena a muncii;
- perfectionarea dotarilor pentru protectia muncii;
- asigurarea asistentei medicale si controlulperiodic al starii de sanatate al angajatilor;
In conformitate cu prevederile Legii Protectiei Muncii nr.319/2006,seful de unitate stabileste
prin programul de sanatate,protectie si securitate a muncii,masurile tehnice,organizatorice de
protectie a muncii corespunzatoare conditiilor de munca si a factorilor de mediu specifici din
unitate.In cadrul acestui program s-au stabilit:
- asigurarea personalului cu echipament de protectie si munca adecvat;
- asigurarea obiectivului cu materiale igienico-sanitare necesare
- asigurarea serviciului medical prin cadre de specialitate;
- asigurarea si mentinerea in permanenta a unui iluminat corespunzator la toate sectoarele
statiei;
- asigurarea prin compartimentul mecano-energetic al unitatii a unei exploatari
corespunzatoare a lucrarilor si instalatiilor statiei,executarea corespunzatoare a lucrarilor de
intretinere si reparatii.
Avand in vedere prevederile N.G.P.M. ART.31-38,conducatorul SC Bioaldevin SRL decide
constituirea Comitetului de securitate si sanatate in munca;acesta va face instruiri periodice cu
personalul statiei si va urmari respectarea programului de sanatate,protectie si securitate a
muncii.
In cazul producerii unor accidente cercetarea se va face de catre Comisia de specialitate din
cadrul societatii.Aceasta comisie prezinta procesul verbal de cercetare Inspectoratului
Teritorial de Protectie a Muncii,care asigura prelucrarea accidentului si urmareste masurile
dispuse.
Pentru protecţia apelor subterane, se vor respecta : Regulamentul de exploatare si Planul de
prevenire a poluarilor accidentale
III. ANEXE SI PIESE DESENATE
► Aviz de gospodarire a apelor , nr.28/ 10.06.2013, emis de SGA

Vrancea
► Fise de inventariere foraje ( PF1,PF2,PF3)
► Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale
nr.3059/03.10.2012
publica de canalizare a apelor uzate menajere, industriale si meteorice
,in vederea epurarii nr 2392 /20.08.2013 , incheiat cu SC CUP SA
Focsani, Suc . apa canal Odobesti
► Plan de incadrare in teritoriu
► Plan de incadrare in zona
► Plan de situatie retea canalizare ape pompate in pr. Cacaina
►Inventar de coordonate sist. de proiectie STEREO 70 ptr. elementele
componente ale folosintei de apa
►Plan general si retele exterioare

BIOALDEVIN

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BIOALDEVIN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PENTRU

ALIMENTARE CU APA SI EVACUARE APE UZATE LA

S.C. BIOALDEVIN S.R.L.

II. REGULAMENT DE FUNCTIONARE –EXPLOATARE SI

III. ANEXE SI PIESE DESENATE

► Aviz de gospodarire a apelor , nr.28/ 10.06.2013, emis de SGA Vrancea

1.DATE GENERALE SI LOCALIZAREA OBIECTIVULUI

UNITATE VALORIFICARE SUBPRODUSE VINI-VITICOLE

Titularul solicitarii si adresa: SC BIOALDEVIN SRL cu sediul in

Acte de reglementare emise anterior :

► Aviz de gospodarire a apelor , nr.28/ 10.06.2013, emis de SGA Vrancea

Elemente de coordonare si cooperare:

►Memoriu tehnic instalatii – faza PT+DDE, pentru CONSTRUIRE UNITATE

Necesitatea si oportunitatea investitiei

Prin realizarea acestei investitii , se intentioneaza valorificarea potentialului traditional vini-

1.1 Prezentarea conditiilor specifice prezente ale amplasamentului ,inclusiv poluarea

Pe baza observatiilor vizuale de la suprafata , această zonă poate fi considerată drept

1.2. Schema generala a obiectivului

Instalaţii şi dotări existente pe amplasament :

Unitatea valorificare subproduse vini-viticole are urmatoarele construcţii:

□ CLĂDIRE PRODUCŢIE ALCOOL - Zona A1 (S = 2600 mp)

□ CORP ADMINISTRATIV ŞI VESTIARE - Zona S1 (S = 287,44 mp)

Este proiectat pentru 26 persoane - personal productie si 40 de persoane in total. Cuprinde:

□ CASA POARTA - Zona S2 (S = 47,02 mp)

 □ GOSPODARIE DE APA POTABILA INDUSTRIALA SI DE INCENDIU

□ PRODUCŢIE DE ÎNGRĂŞĂMINTE / CLĂDIRE DEPOZITARE - Zona SK (S =

Obiect C, Zonele P, R, PR. Depozite exterioare de materii prime solide

Zona R, Depozit exterior tescovină

► Turn de răcire fabricatie MITA , tip PMS 9/110 K12

► Staţie de epurare ape uzate Obiectul B.

Utilajele şi echipamentele care se vor utiliza în fluxul tehnologic de fabricare alcool

Următoarele instalaţii sunt prevăzute cu sisteme automatizate de control:

CAZAN NR. 1 şi CAZAN NR. 2

Sistemul de monitorizare şi control este identic la cele două cazane.

Alimentarea cu apa trebuie sa aiba un anumit nivel de salinitate, acest lucru se

USCATOR TARTRAT DE CALCIU

USCATOR SEMINTE DE STRUGURI

STATIA DE TRATARE CHIMICA

Descrierea funcţională şi tehnologică. Capacitate şi profil de producţie

 Date generale despre obiectul investiţiei

 Materii prime şi auxiliare

Materiile prime sunt alimentate de BIOALDEVIN de la unităţile vini-viticole din zonă.

4. Combustibil solid. Este în mod normal, folosit in primul rand în calitate de

5. Fertilizant. Este un îngrăşământ organic natural, ce provine din cojile de

 Procesul de fabricaţie / Descrierea fluxului tehnologic

Procesele de producţie a etanolului, tartratului de calciu si semintelor de struguri

Ruta B (Turta de filtrare)

Ruta C (Drojdia de vin)

Ruta A-C (Tescovina, turta de filtrare si drojdia de vin procesate împreună)

Turta de filtrare este alimentata cu un incarcator frontal in buncarul de receptive a drojdiei

 Ruta C (Drojdia de vin)

Recuperarea tartratului de calciu

Carbonatul de calciu este extras din silozul de stocare SL3 (18000 l) de

Clorura de calciu se adauga in lichid in concentratie de 35 - 40%. Solutia de CaCl 2 se

La inceput, suspensia turta de filtrare - drojdie de vin - tescovina ajunge in rezervorul

Pentru a avea un randament mai bun in materie de recuperare a tartratului de calciu

Solutia rezultata paraseste sedimentatorul si cade in rezervorul de TK30 (4400 l) echipat cu

Consumul de resurse estimat

Materii prime şi auxiliare

a)Pentru a estima volumul de materii prime pe care o instalaţie de producţie

Materii prime, substanţe sau preparate chimice utilizate

Conditii de preluare, transport, manipulare, depozitare

Materiale auxiliare: sunt achizitionate de la diversi furnizori, in recipienti sau ambalaje

2.2 Cerintele BAT pentru reducerea poluarii