-PROIECT ECOTEHNOLOGIE 2-

CUPRINS
1.Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

2.Determinarea indicatorului de calitate al mediului pentru cele 3 medii

3.Stabilirea unor metode de prevenire a poluarii

4.Stabilirea unor metode de reducere a poluarii mediului

5.Bilantul de mediu

6.Transformarea unei organizatii industrial intr-o organizatie ecotehnologica

DETERMINAREA GRADULUI OPTIM DE REDUCERE A POLUĂRII ŞI A INDICATORULUI DE

CALITATE A MEDIULUI
 Poluarea zero este un vis. Reducerea totală a poluă rii nu este posibilă nici
tehnologic, nici economic, deoarece presupune cheltuieli antipoluare insuportabile
de orice economie dezvoltată . Trebuie gă sită o cale de armonizare a intereselor
producă torilor care urmă resc profituri imediate, cu interesele întregii societă ţi,
care doreşte să tră iască într-un mediu nepoluat. Pentru aceasta se determină un
optimum economic luâ nd în considerare cheltuielile pentru dezvoltare (fig. 4.83) şi
beneficiile depoluă rii. Se consideră gradul optim de reducere a poluă rii punctul n0,
în care diferenţa dintre cele două curbe a şi b este maximă , adică acolo unde se
respectă condiţia:

tgα= tgβ

Această analiză nu este întotdeauna uşor de făcut deoarece pagubele produse de poluare
sunt mai greu de cuantificat decât cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de
producţie, de prevenire a poluării sau de reducere a poluării. Oricum, un studiu privind reducerea
poluării este mai uşor de făcut la nivelul întregii economii decât la nivelul unei instalaţii industriale,
unde se poate face o analiză de forma prezentată în figura 4.84. În aces caz gradul optim de
reducere a poluării este 0 n , aflat la intersecţia celor două curbe.

Ar trebui ca n0'=n0, dar de cele mai multe ori este imposibilă estimarea corectă a pierderilor
datorate poluării. Mai aproape de realitate este abordarea problemei luând în considerare gradul
de interes al societăţii de a plăti depoluarea pentru a realiza un anumit grad de puritate a
mediului înconjurător. Pentru a nu simţi efectele poluării, societatea este dispusă să suporte
cheltuielile de de poluare Cd (fig. 4.85) cu avantajele Av.
 Din acest grafic se constată că pe măsură ce gradul de reducere a poluării creşte,
avantajul/utilitatea socială Av pentru care societatea este dispusă să plătească contribuţii suplimentare
descreşte, iar cheltuielile pentru reducerea poluării Cd cresc. Din analiza zonelor ce apar în figura 4.85
se pot trage următoarele concluzi: - în zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece cheltuielile sunt
mult mai mici faţă de avantaje şi se văd avantajele reducerii poluării; - în zona II se înregistreză pirderi
mari deoarece poluarea este deja redusă iar cheltuielile cresc foarte mult în comparaţie cu avantajele
obţinute; - în punctul M se realizează gradul optim de reducere a poluării dat de n0. Pentru o
optimizare a etapei este necesară îndeplinirea condiţiei:

n0  n0  n0 ;
 În ţările dezvoltate, investiţile alocate pentru protecţia mediului deţin ponderi însemnate, diferenţiate pe
ramuri industriale. Tehnologiile noi, de reducere sau prevenire a poluării deţin 1,2% din PIB iar pierderile, ca
urmare a faptului că nu se iau măsuri antipoluante mai consistente, sunt de aproximativ 5% din PIB.

Se poate determina şi un interval de timp topt, pentru realizarea unui optimum economic privind
reducerea poluării, folosind o relaţie de forma:

Cam ( t )−C am( t 0 )

t opt = [ani]
α ∙ C pp−β ∙ C rp

în care : Cam este capacitatea de asimilare a mediului în urma efectuării cheltuielilor pentru reducerea
poluării existente; Crp - cheltuieli cu reducerea poluării existente la timpul t; Cpp - cheltuieli făcute pentru
prevenirea poluării şi menţinerii ei în limitele standard; α şi β -coeficienţi ce exprimă creşterea capacităţii de
asimilare, respectiv de încadrare în limitele standard, raportaţi la unitatea monetară cheltuită; t0 şi t - momentul
de timp iniţial şi respectiv, de perspectivă.

Pentru o proiectare corectă a unui proces tehnologic sau a unei activităţi cu impact asupra mediului este
necesară cunoaşterea în fiecare etapă a acestuia a indicatorului de calitate a mediului. Acest indicator de calitate a
mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecărui poluant i, cu relaţia.

CMA i−C ef
I cm= i
[%]
C max −CMA
i i

în care: Icmi - este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului "i"; CMAi - concentraţia maximă
admisibilă în poluant „i"; Cefi - concentraţia efectivă, la momentul calculării, în poluantul „i"; Cmax - concentraţia
maximă în poluant „i" ce conduce la degradarea inevitabilă a mediului.

Acest indicator are valorile cuprinse între 0 (când poluarea este maximă şi inevitabilă) şi 1 (când mediul
este curat).

Indicatorul calităţii mediului se poate calcula şi ca sumă a tuturor poluanţilor „p", din mediul respectiv, cu
relaţia:

I p
CMA i −C ef
cmi = ∑ i

i=1 C max −CMA

i i

în care: Icmt este indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluanţilor „p”, existenţi în mediu la
momentul calculării.
Tabel 1.Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului

Poluant Limita admisa Limita de

interventie
[mg/m3]
[mg/m3]
K 2 Cr2 O 2
Pb 0,5 1,1

Materii in suspensie
Cr

Zn
Degresanti NMVOC 100 220
CH 4 2,62 25

CO 115 240
CO 2 12 228

N2 O 200 400

NH 3 100 200

NO X 500 1010

SO 2 300 600

Praf 60000 120000

Fenoli 1,7 3,4

Cl
TO 1,7 3,1

Fe2 O 3 4 8
 Tabel 2: Dispozitii comunitare asupra poluarii apei:

Poluant Limita admisa Limita de interventie

[mg/m3] [mg/m3]

K 2 Cr2 O 2
Fluor 200 750

Cl

S 1 5

Solvent

Fenol 1,7 3,4

Praf 60000 120000

Pb 0,5 1,1

Materii in suspensie

Toluen

Tabel 3: Dispozitii comunitare asupra poluarii apei:

Poluant Limita admisa Limita de

interventie
[mg/m3]
[mg/m3]
K 2 Cr2 O 2
F 200 750
Cl

S 1 5
NMVOC 100 220
 Toluen

CO 115 240
CO 2 12 228

NO X 500 1010

Pb 0,5 1,1

Materii in suspesie
Fenol 1,7 3,4
Fe2 O3 4 8

Capitolul 2. Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii

Una din cele mai importante şi prompte consecinţe a activităţii de prevenire a poluării va fi analiza
ciclului de viaţă a produsului şi procedurile standardizate de calcul ale costurilor ciclului de viaţă a
produsului.

Metoda preferată de prevenire a poluării este reducerea sursei, deoarece ea se adresează sursei
poluatoare, înainte de producerea poluării. Reducerea sursei înseamnă „orice practică de reducere a
cantităţii de substanţe periculoase, poluante sau contaminante, care urmează să fie debarasate în
mediul înconjurător, înainte de reciclare, tratare sau debarasare".

Principalele bariere în prevenirea poluării se prezintă mai jos

- Limitările tehnice –nevoia de cercetare şi dezvoltare continuă

- Lipsa de informare – nu există acces la toate căile de prevenire a poluării

- Preferinţele consumatorului – vrea costuri minime

- Posibilitatea scăderii duratei de viaţă , durabilităţii şi competivităţii, adică a calităţii produsului

- Aspect economic – marile companii au în vedere profitul imediat

- Lista de pieţe – nu toţi acceptă produse reciclate , recondiţionate

- Neconştientizarea avantajelor prevenirii poluării –lipsa de informaţie şi de perspectivă

- Grijă în diseminarea informaţiilor confidenţiale despre produse – teama de concurenţă

- Reglementările actuale – încurajează controlul, colectarea şi depozitarea deşeurilor şi nu

prevenirea poluării
 TEHNICI DE PREVENIRE A POLUARII

Reducerea sursei Reciclarea pe loc sau dupa

Schimbari de produs Transformarea-

-Substituire Controlul Folosirea si -Procesat pentru
-Conservare sursei refolosirea recuperare
-Compunerea produsului -Reintoarcerea in -Procesat pentru
produsul original subprodus
-Materialul brut
pentru alt produs

Schimbari tehnologice Imbunatatirea procesului de

Schimbari ale -Schimbari ale procesului functionare
materialului intrat -Schimbari de echipamente -Masuri procedurale
-Purificarea materialului -Informatizarea proceselor -Imbunatatirea
-Substituirea -Schimbari ale ordinei ciclului de managementului
materialului functionare -Utilizarea mai eficienta a
materialului
-Programarea productiei
 Capitolul3.Metode de prevenire a poluării

Poluanţi Acţiuni posibile asupra:

Aprovizionării Stocare şi manipulare Procese de fabricaţie

Umidificarea stivelor
Praf Selecţia materiei prime Stropirea cu materiale
purvurulente

Înlăturarea aminelor Precauţie in depozitarea

Precauţie în tratarea
AMINE Utilizarea produşilor de şi utilizarea stocurilor in
produşilor de izolaţie utilizaţi
substituţie scopul aprovizionării

Sortarea deşeurilor reciclabile

(procedee de fabricaţie la
înaltă temperatură) Înlăturarea prafului de metale
Metale grele grele in scopul reciclării înainte
de valorificare

Procurarea combustibilului si Economie de energie

Oxizi de sulf (S02) a materiei prime cu mic Combustia in strat fluidizat
SOS) conţinut de sulf
Injecţii cu agenţi de
Desulfurarea combustibilului desulfurare in focar

Oxizi de azot
Înlăturarea anumitor produşi Reglarea combustiei
(NO, N02)

Oxizi de carbon Economie de energie Reglarea

0 noua politica energetica
(CO, C02) combustiei (in cazul CO)

Acoperişul depozitelor
Compuşi organici
Înlăturarea anumitor solvenţi de hidrocarburi Procedee de etanşare
volatili (COV)
Stocaj etanş

Dioxinne si Sortarea deşeurilor reciclabile Cunoaşterea buna a

furani (procedee la înaltă
temperatură) proceselor
 tehnologice

Poluarea zero este un vis. Reducerea totală a poluării nu este posibilă nici tehnologic deoarece
presupune cheltuilei antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltată. Trebuie găsită o cale de
armonizare a intereselor producătorilor care urmăresc profituri imediate, a intereselor întregii
societatim care doreşte să trăiască într-un mediu nepoluant. Pentru acestea se determina un optim
economic luând în considerare cheltuielile pentru dezvoltare şi beneficiile depoluării.

Această analiză nu este uşor de făcut deoarece pagubele produse de poluare sunt mai greu de
cuantificat decât cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de producţie, de prevenire a
poluării sau de reducere a poluării. Oricum un studiu privind reducerea poluării este mai uşor de făcut
la nivelul întregii economii decât la nivelul unei instalaţii industriale, unde se poate face o analiză.

Metoda preferata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea se adreseaza

sursei poluatoare, inainte de producerea poluarii.Reciclarea se refera la refolosirea de materiale, care
ar trebui aruncate sau tratate ca deseuri.

Limitele impuse poluantilor atmosferici

Limitarea poluarii atmosferei evolueaza continuu, functie de cunoasterea mai bine a efectelor nocive
ale diferitilor poluanti atmosferici (modificariel climatice si ploile acide).

Tabelul nr.2 Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului

Poluant Limita Debit de la care se

admisa aplica norma [kg/h]
[mg/m3]

Oxizi de sulf exprimati in SO 2 300 25

Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 25

Amoniac 50 0,1

Compusi anorganici gazosi ai ciclonului exprimati in HCl 50 1

Compusi anorganici gazosi ai fluorului exprimati in HF 55 0,5
particule, picaturi
0,5
Compusi organici (exclusiv CH4) 150 2
 Praf 50-100 1

1
Metale grele 0,2 -1 1x10−3

Totalul de Cd, Hg, Yi si compusii lor 5x10−3

Totalul de As, Se, Te si compusii lor Totalul de Co, Cr, Cu, Sn, 25x10−3
Mn, Ni, Pb, Sb, V, Zn si compusii lor

Capitolul 4: Stabilirea metodelor de reducere a poluarii mediului.

Din cauza multor tragedii ale mediului Înconjurător, de la jumătatea secolului XX, multe naţiuni
au instituit legi cuprinzătoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluării
necontrolate şi pentru a preveni viitoarele contaminări ale mediului.

Înţelegerile internaţionale au jucat un rol important în reducerea poluării globale. Protocolul de

la Montréal cu privire la Substanţele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date internaţionale
până la care să fie reduse emisiile de substanţe chimice, cum ar fi CFC, despre care se ştie că distruge
stratul de ozon. Convenţia Basel pentru Controlul Transporturilor Internaţionale ale Deşeurilor
Periculoase şi Depozitarea Lor (1989) serveşte ca punct de reper pentru reglementările internaţionale
ce se ocupă de transportarea deşeurilor periculoase şi depozitarea lor.

Poluanti Actiuni posibile asupra:

Aprovizionare Stocare si manipulare Procese de fabricatie

Umidificarea stivelor
Praf Selectia materiei prime
Stropirea cu materiale
purvurulente

Inlaturarea aminelor Precautie in

depozitarea si Precautie in tratarea produsilor de
Amine
Utilizarea produsilor de utilizarea stocurilor in izolatie utilizati
substitutie scopul aprovizionarii
Oxizi de sulf Procurarea Economie de energie
combustibilului si a
 materiei prime cu mic
conntinut de sulf Combustia in strat fluidizat
(SO2, SOS)
Desulfurarea
combustibilului
Oxizi de azot
Inlaturarea anumitor
Reglarea combustiei
produsi
(NO, NO2)
Economie de energie
Oxizi de carbon
O noua politica
Reglatul combustiei
energetica
(CO, CO2)
(in cazul CO)

Acoperisul depozitelor
Compusi organici volatili
Inlaturarea anumitor de hidrocarburi
Procedee de etansare
solventi
(COV)
Stocaj etnas
Scoaterea deseurilor
reciclabile (procedee de Cunoasterea buna proceselor
Dioxine si furani
fabricatie la inalta tehnologice
temperatura)
Folosirea unor procese de
fabricatie sau de sudare care sa
polueze cat mai putin mediul
Fum
Pregatirea corecta a
componentelor in vederea
prelucrarii sau sudarii
Utilizarea unor masini si
Gaze esapament a unor combustibili
ecologici

Aprovizionarea cu Utilizarea acestor

substante care au un produse cu grija si
decapanti, degresanti impact cat mai redus aruncarea deseurilor
asupra mediului rezultate in locuri
inconjurator special amenajate

Acţiuni guvernamentale pentru combaterea poluării

 Diferite ţări au impus standarde în legislaţie cu privire la nivelele de concentraţie ce se cred a fi
suficient de scăzute pentru a proteja sănătatea publică. Standardele privind sursele de emisie au de
asemenea specificate limitele de emisie a substanţelor poluante în atmosfera astfel încât standardele
de calitate ale aerului să fie atinse. Cu toate acestea însă, natura problemei necesita implementarea
tratatelor internaţionale ale mediului, şi până în acest moment 49 de ţări au aprobat în Martie 1985
convenţia Naţiunilor Unite cu privire la stratul de ozon. "Protocolul de la Montreal", asa cum a fost
numită această convenţie renegociată în 1990 apela la îndepărtarea anumitor clorocarburi şi
fluorocarburi până la sfârşitul secolului şi asigură ajutor în vederea dezvoltării ţărilor în realizarea
acestor tranziţii. în plus, mai multe tratate internaţionale au fost semnate în scopul reducerii incidentei
ploii acide.

Procedee de reducere a concentraţiei de praf

Curăţire semifabricat*. Manipulare, depozitare, ambalare, livrare*:

Praful este dat de totalitatea paticulelor şi microparticulelor solide suspendate în aer, de obicei
vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule suspendate în aer au o mărime de aproximativ 0.002 ,
(2.0 ), iar cele mai mari au peste 2.5 . În funcţie de diametrul lor particulele ce formează praful
se considera fine dacă au diametrul mai mic de 2.5 şi grosolane, când au diametrul mai mare de 2.5
.

Particulele au în compoziţia lor Al, Că, Şi şi O sub formă de silicaţi de aluminiu, dintre care unii
mai conţin şi ionul de calciu.

Arderea incompletă a combustibilor de bază de carbon precum cărbunele, păcură, benzina şi

combustibilul diesel produce multe particule de praf numite fumingene, care în principal este formată
din cristaloizi de cărbune.

Normele de protecţia mediului limitează cantitatea de praf depusă într-un an la nivelul solului

la 200 .

Particulele materiale se îndepărtează fie prin filtrare (pentru cantităţi mici) fie cu ajutorul
colectoarelor de praf (pentru cantităţi mari). Alegerea metodei şi a echipamentelor corespunzătoare se
face ţinând cont de următoarele:

1. concentraţia de particule;

2. dimensiunea şi forma particulelor;

3. gradul necesar de reţinere a particulelor;

4. presiunea şi debitul aerului poluat;

5. caracteristicile fizice şi chimice ale prafului;

6. cerinţele utilizatorului şi metoda dorită de îndepărtare a particulelor.

Reţinerea pulberilor sau prafului se face prin desprăfuire cu ajutorul unor filtre care se
caracterizează prin:

1. debitul de gaze poluate care ies din proces şi sunt preluate în filtre;

2. diametrul particulelor pe care poate să le reţină;

3. temperatura maximă a gazelor, aduse în filtre;

4. gradul de reţinere sau eficienta filtrului;

5. pierderea de presiune în filtru;

6. costurile anuale de întreţinere.

Avantajele utilizării filtrelor de aer:

• asigura debitul de aer pentru desfăşurarea optimă a proceselor din motor ;
• etanşeitate de 100% datorită calităţii hârtiei şi îmbinării prin lipire ;
• geometrie optimă de îndoire a pliurilor ;
• siguranţă în exploatare ;
• reducerea zgomotului de absorbţie a aerului şi reglarea rece/cald ;
• tehnologie modernă bazată pe poliuretan; [greutate diminuată faţă de tehnologia clasică] ;

Execuţie semifabricat*:

Generalităţi

Oxizii de azot, denumiţi în mod general NO x sunt consideraţi poluanţi importanţi prin efectele pe
care le au atât asupra ecosistemelor cât şi asupra sănătăţii oamenilor. Oxizii de azot cuprind: monoxidul
de azot (NO); dioxidul de azot (NO2) sau hipoazotida; protoxidul de azot (N2O; trioxidul de azot (N2O3);
tetraoxidul de azot (N2O4) şi pentaoxidul de azot (N2O5).

Dintre aceştia cel mai periculos este NO 2, care este toxic pulmonar şi NO, care este instabil şi în
timp se oxidează formând NO2.

Sursele de emisii
 Oxizii de azot se formează în timpul arderilor.

Toate procedeele ce utilizează arderea (cuptoare, cazane, generatoare cu abur, turbine cu gaze,
motoare termice) şi unele procese de fabricaţie (elaborarea de metale şi aliaje, producerea de acid
azotic, producerea de amâne, procesele de sudare, etc.) formează oxizi de azot.

Tehnologii de limitare a formării oxizilor de azot în timpul arderii

Limitarea formării oxizilor de azot în timpul arderii se poate face prin aşa numitele mişcări primare
de reducere a NOx (tab.4 ) care au ca scop:

7. scăderea temperaturii de ardere;

8. evitarea vârfurilor de temperatură, prin uniformizarea şi amestecarea rapidă a reacţiilor în

flacără;

9. reducerea timpului de rezidenţa la temperaturi înalte;

10. reducerea oxigenului în zona de reacţie;

11. reducerea, la sfârşitul flăcării, a oxizilor de azot deja formaţi.

Tabelul 6. Masuri primare de reducere a NOx

Masura primara Efectul sau este asupra

Reducerea excesului de aer NOx termic + NOx combustibil

Preincalzirea redusa a aerului NOx termic

Reducerea sarcinii NOx termic

Reducerea in trepte

Etajarea arderii combustibilului NOx termic + NOx combustibil

Etajarea aerului

Arzatoare cu NOx redus NOx termic + NOx combustibil

Aer multiplu NOx termic + NOx combustibil

Proiectarea cazanului

Localizarea arzatoarelor NOx termic

Strat fluidizat NOx termic

Recircularea gazelor de ardere NOx termic

Injectie de abur/apa NOx termic

Reducerea excesului de aer

Se face cu ajutorul unor arzătoare perfecţionate care să conducă la o ardere completă şi

uniformă, cu un reglaj fin a raportului aer/combustibil şi îmbunătăţirea amestecului în zona de reacţie.

Preîncălzirea redusă a aerului

Se bazează pe faptul că prin preîncălzirea redusă se reduce rata de formare a NO x termic.

Variaţia producţiei de NOx termic cu temperaturi de preîncălzire t, a aerului este dată de relaţia:

NOT [p*p*m] = 34 + 0,0667*t [°C]

Reducerea sarcinii de funcţionare

Funcţionarea la sarcini parţiale are de asemenea ca rezultat reducerea de NO x.

Această metodă nu se poate lua în considerare decât pe termen scurt, când este necesară limitarea
momentană a emisiei de NOx.

Combustia catalitică

Un catalizator permite, în principiu, scăderea considerabilă a temperaturii la care este întreţinut

fenomenul de autocombustie. De exemplu, folosirea unui arzător radiant la care temperatura de
ardere este limitată de masă refractara în care are loc această ardere, reduce la valori de 20...40mg/m
N (la o proporţie de 3%O2), valori mult mai mici decât în cazul arzătoarelor clasice.

Tehnologii de reducere a emisiilor COV

Prelucrări mecanice*:

Se deosebesc 2 categorii de tehnologii: de recuperare, care permit valorificarea solvenţilor în

calităţi de materie primă pentru alte procese industriale şi de distrugere, care permit valorificarea
solvenţilor sub forma energetică.

În principal, se folosesc trei tehnologii de recuperare şi anume:

 - condensarea pentru debite mici (sub 1000 /h), cu concentraţii mari, care permit recuperarea
compuşilor fără modificarea compoziţiei chimice. Principalele domenii de aplicare sunt la stocarea
hidrocarburilor în chimie, petrochimie, farmacii şi anumite aplicaţii de degresare (pulverizarea). Se
disting două tehnici de condensare:

- condensarea criogenică, prin care permite scăderea temperaturii până la -180 C prin utilizarea
azotului lichid ca sursa de frig.

Pentru procedeele de tratare a monosolventilor şi solvenţilor nemiscibili în apă se foloseşte

absorbţia cărbunelui activ în granule (este un fenomen fizic prin care un solid fixează pe suprafaţa să
moleculele unui corp, sub acţiunea unei forţe Van der Wals).

Poluarea apelor

Decantarea (sedimentarea)

Decantarea este procesul fizic de separare din apele uzate a particulelor solide organice sau
anorganice prin depunere gravimetrica in spatii cu regim hidraulic controlat. Timpul de decantare este dependent
de dimensiunea particulelor dispersate in masa de apa.

Combaterea poluarii

In zilele noastre tot mai multi oameni isi indreapta atentia asupra problemelor de mediu si trai
deoarece Pamantul este un depozit foarte bogat de resurse naturale care fac posibila existenta vietii.In
intreaga lume se fac demonstratii in care oamenii cer sa nu se mai foloseasca substante care distrug
mediul.Actiunile pentru reducerea poluarii sunt foarte importante daca vrem ca viata pe Pamant sa
continue.Conservarea mediului incunjurator reprerzinta un ansamblu de masuri ce trebuie luate pentru
prevenirea si inlaturarea poluarii,a diminuarii efectelor ei asupra mediului prin folosirea celor mai
potrivite tehnologii nepoluante,prin actiuni care sa limiteze efectele distrugatoare ale unor fenomene
naturale.

Cum am putea contribui pentru combaterea poluarii

Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe
care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul,
sau transporturile publice.Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara
energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.
Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara
obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt
disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta
folosinta.Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat
pentru a pastra caldura casei.Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie:
cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste
becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile.
Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat
poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.Invata cat mai mult posibil despre problemele
energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina.Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-
ar putea informa.Pentru a mentine in stare nealterata(a conserva) factorii de mediu(apa,aer,sol),a
preveni si combate fenomenele nedorite care produc poluarea in oras este necesar sa se respecte
prevederile Legii pentru protectiea mediului:
-amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depozitelor de deseuri menajere la
periferia localitatilor sau in zonele din afara lor;
-mentinerea,intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor,arborilor si arbustilor de protectie
stradala;
-intretinerea si infrumusetarea cladirilor,a curtilor si imprejurimilor acestora,a spatiilor verzi din curti si
dintre cladiri;
-intretinerea curata a luciilor de apa(a lacurilor,santurilor) din parcuri,zone de agrement si de interes
turistic;
-  protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale.
Controlarea poluării atmosferice
Cele mai sensibile strategii de control ale poluării atmosferice implică metode ce reduc,
colectează, captează sau reţin poluanţi înainte ca ei să intre în atmosferă. Din punct de vedere ecologic,
reducând emisiile poluante cu o mărire a randamentului energetic şi prin măsuri de conservare,
precum arderea de mai puţin combustibil este strategia preferată. Influenţând oamenii să folosească
transportul în comun în locul autovehiculelor personale, ajută de asemenea la îmbunătăţirea calităţii
aerului urban. Poluanţii industriali pot fi la rândul lor captaţi în filtre sau precipitatori electrostatici.

POLUAREA ATMOSFERICA 

Poluarea atmosferica, dupa definitia Comisiei Europene din 1967, corespunde prezentei substantelor
straine sau unei variatii importante a proprietatilor componentelor aerului, astfel incat sa provoace un
efect nociv, sau o imbolnavire.

Poluarea atmosferei se datoreaza expulzarii in aer, mai ales deasupra marilor aglomeratii urbane, a trei
categorii de substante :

12. gaze (dioxid de carbon, oxid de carbon, hidrocarburi nearse, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf,
amoniac, fluor, clor) si aerosoli de metale sau oxizi (de Pb, Hg etc.);
13. particule lichide, care reprezinta emanatii din diferite procese industriale sau apar in aceasta
forma prin procese de condensare chimica; jb573d3217zbbr
14. particule solide sub forme de fumuri de ardere, prafuri industriale, vulcanice sau prafuri
provenite de la explozii atomice (continand in special doi izotopi radioactivi periculosi)

Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting :

- poluarea industriala;

- poluarea casnica;

- poluarea datorata mijloacelor de transport;

La agravarea situatiei si atingerea limitelor superioare ale gradului de poluare contribuie o serie de
factori: clima, pozitia geografica, natura si extinderea activitatii industriale .

De exemplu, gazele reziduale si impuritazile sub forma de particule, aflate la temperaturi superioare
celei atmosferice, sunt evacuate sub presiune la inaltimi mari prin cosurile fabricilor.

De aceea, factorii dinamici (miscarile aerului pe orizontala, verticala, temperatura, precipitatiile) in

stransa legatura cu cei de pozitie geografica pot influenta raspandirea la distante foarte mari a
poluantilor, concomitent cu diluarea sau concentrarea lor .

Astfel in depresiuni, concentratiile de impuritate cresc datorita spatiului limitat in care are loc
raspandirea lor.

Principalii poluanti urbani sunt :

15. CO2 (concentratia in atmosfera creste cu 10 6-8 in fiecare luna);

16. CO,SO2,NO,NO2 (rezultat in mari cantitati din descompuneri biologice)

17. N2O (rezultat din degradari biologice in sol)

18. hidrocarburi

METODE DE COMBATERE A POLUARII AERULUI

Pentru a stavili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul rand de metode de control
de mare eficienta. Apoi este necesara

stabilirea nivelului normelor de emisie care pot fi deversate in aer de diversele surse de poluare si a
concenratiilor maxime admisibile de poluanti in aerul localitatilor.

Dupa cum s-a stabilit la reuniunea expertilor de la Viena (1972) in primul rand este necesar sa fie
elaborate normele de igiena pentru SO2, CO, NOx, CO2, pesticidele in suspensie, care determina
imbolnaviri acute si cronice .

In prezent la noi sunt date norme de concentratii maxime admisibile pentru un numar de 447
substante poluante .
Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in :

19. exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita productie ca

fiind ca fiind cele mai putin poluante ;

20. recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ;

21. amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor pe care le are
situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica;

22. adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante;

In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca “maximul se poate realiza la sursa “.

Aceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp
masuri preventive, de limitare a poluarii aerului si masuri care vizeaza valorificarea integrala a
materiilor prime. Retinerea substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a materiei prime este
si mult mai usor de realizat decat dupa ce acestea s-au ejectat in atmosfera .Pentru a realiza o
productie nepoluanta exista mai multe posibilitati: alegerea sau pregatirea unur materii prime fara
impuritati , spalarea combustibililor, ermetizarea instalatiilor in care se desfasoara procese de
productie generatoare de pulberi si gaze, dirijarea pulberilor si gazelor spre instalatiile de epurare .

POLUAREA APEI

Mentinerea puritatii apei in cadrul natural inseamna mentinerea continutului de saruri si gaze, de
organisme si microorganisme specifice unei ape naturale nealterate.

Prin poluarea apelor se intelege, conform concluziilor conferintei internationale privind aceasta
problema (Geneva 1961), “modificarea compozitiei sau starii apelor unei surse survenita ca urmare a
activitatii omului astfel incat apele devin mai putin adecvate tuturor sau numai unora dintre utilizarile
pe care le pot capata in stare naturala ”.Un oras, sau un complex industrial, care poseda mai multe guri
de evacuare a apelor uzate si halde de reziduri, reprezinta un generator de poluari multiple .Poluantii
aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in urmatorele categorii
mai importante:

- substante organice, reziduri biologice;

- substante anorganice;

- substante radioactive;
- produse petroliere;

- microorganisme patogene;

- ape fierbinti;

Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai mare decat al apelor menajere
orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare. In present, “paleta” de poluanti s-a
diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale spectaculoase din ultimele decenii.

Apele uzate provenite de la complexele de crestere a animalelor pun probleme deosebite de epurare
datorita marii lor incarcari organice.Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special
poluanti anorganici , toxici, dizolvati sau in stare de suspensie.In sectoarele in care se dezvolta tehnica
nucleara sunt necesare precautii deosebite deoarece efluentii continand substante radioactive pot
declansa “poluari in cascada “.Coloana vertebrala a industriei, termoenergetica, produce poluarea
raurilor, lacurilor, prin faptul ca deverseaza ape fierbinti.

COMBATEREA POLUARII APELOR

Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa. In acest scop se utilizeaza doua tipuri de
procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina consecventa de organismele de conducere si conceptie
tehnica.

Primul grup de procedee se caracterizeaza printr-o “maniera de conducere preventiva” si include toate
metodele care urmaresc limitarea evacuarii de reziduri in ape.Inca din faza de proiectare a instalatiilor
industriale, de transport, edilitare etc. , trebuie adoptata o conceptie care corespunde unei orientari
diametral opuse fata de cea veche, caracterizabila lapidar prin ideea “apa spala tot”.Astfel, rezidurile
solide, in special ale substantelor de mare toxicitate, nu este necesar sa fie antrenate pe cale umeda, ci,
pot fi evacuate la halte sau crematorii .Se cauta reducerea consumurilor de apa in industrie prin
recircularea apei, folosita ca agent de racire si reintroducerea in sistem a celei utilizate ca solvent, dupa
corectarea adecvata a calitatii .In al doilea grup de procedee se incadreaza diferitele metode de
epurare ale apelor uzate .Apele uzate trebuie sa fie supuse unor tratamente prin care sa se inlature
incarcarea lor cu poluanti pana la o limita.Epurarea cuprinde o succesiune de procese fizice si chimice,
biologice si fizico-chimice necesare pentru inlaturarea diferitelor categorii de poluanti.Pentru
distrugerea germenilor patogeni se mai include operatia de dezinfectie prin tratarea cu clor sau
azot.Dar indiferent de felul poluarii, si de locul unde o regasim (aer, apa…) este mult mai usor s-o
prevenim decat s-o combatem. Si asta depinde numai de noi, oamenii !!!

Metode de reducere a poluarii apelor

Apa este constituita din surse subterane si din parauri, rauri sau lacuri, ca surse de suprafata.
Exista o diferenta intre calitatea surselor naturale de apa amintite mai sus si calitatea apei solicitata de
consumatori. Aceasta diferenta este eliminata prin aplicarea unor tehnologii de tratare a apei.

Din cauza amplificarii fenomenului de poluare, solutiile devin si mai complicate. Sunt situatii in
care apa se aduce de la distante mai mari de 100 km, sau se pompeaza de la adancimi de peste 300 km.
Pe de alta parte procedeele de tratare presupun consumuri energetice ridicate si lucrari de investitie
costisitoare care ridica costul apei intr-un mod alarmant, ajungand in unele cazuri la nivelul materiilor
prime de baza.

In urma diferitelor actiuni omenesti se modifica atat cantitatea cat si calitatea substantelor
care patrund in ape ceea ce duce la un dezechilibru al mediului ambiant. Marea majoritate a
interventiilor in acest echilibru sunt in sensul sporirii substantelor admise in ape producand poluarea
acestora.

Poluarea afecteaza toate formele apei in natura.Exista cai de patrundere a unor substante
poluante in apa atmosferica, in apa scursa la suprafata solului, in apa marilor si oceanelor si in apa
subterana.

Nivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni de pe glob in care
populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid, fara luarea unor masuri pentru protectia calitatii
apelor. Primejdia impurificarilor apelor a devenit evidenta tocmai in acele regiuni intrucat dezvoltarea
economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata.

Sursele de poluare a apei sunt diferite. Cele care produc murdarirea in urma evacuarii unor
substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor scopuri : orase canalizate,
crescatorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse organizate, iar cele care produc murdaria
prin patrunderea necontrolata a unor substante in ape, locuri necanalizate sunt surse neorganizate.

Dupa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in :

23. permanente;

24. nepermanente;

25. accidentale.

Dupa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi :

26. naturale;

27. atrificiale , datorate activitatii omului care, la randul lor, pot fi subdivizate in :

- ape uzate;
 - depozite de deseuri.

Referitor la apele subterane, sursele de poluare provin din :

28. impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere sau
foraje;

29. impurificari produse de inflatiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape care
produc si impurificarea dispersata a surselor de suprafata;

30. impurificari produse de sectiunea de captare, din cauza nerespectarii zonei de protectie
sanitara sau a conditiilor de executie.

Sursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter permanent.Ele

provoaca adesea modificari influentand negativ folosirea lor.

Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt :

31. trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de patrundere a unor saruri
in cantitati mari in apele de suprafata sau in straturile acvifere.Rocile radioactive pot duce la
contaminarea unor ape de suprafata sau subterane.

32. Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari
prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule fine cum sunt cele din
marne si argile care se mentin mult timp in suspensie.

33. Vegetatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce la fenomene di impurificare variabile in
timp in functie de perioada de vegetatie;

34. Vegetatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor cat si prin caderea
plantelor intregi.Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere
care conduc la o impurificare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de
gheata.

Sursele de poluare accidentala naturale sunt in general rare.Ele se datoreaza unor fenomene
cu caracter geologic.
Sursele de poluare permanent artificiale

Principala sursa de poluare permanenta o constituie restitutiile de ape dupa utilizarea lor de catre
folosinte.

Dupa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate :

35. ape uzate menajere;

36. ape uzate publice;

37. ape uzate industriale;

38. ape uzate de la unitati agrozootehnice si piscicole;

39. ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii de apa ale sistemului de
canalizare de la spalatul si stropitul strazilor si incintelor;

40. ape meteorice infectate.

O sursa importanta de impurificare a apelor o constituie depozitele de deseuri sau de diferite reziduri
solide, asezate pe sol, sub cerul liber.impurificarea provenite de la aceste depozite poate fi produsa prin
antrenarea directa a rezidurilor in apele curgatoare de catre apele de ploaie, in cadere sau de catre apele
care se scurg in sol.

Mai pot fi amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt in marea lor majoritate legate
de problema de risc industrial.

Reducerea poluarii poate fi realizata pe mai multe cai :

41. introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluate in procesele industriale;

42. reducerea cantitatii de ape uzate, evacuate in rauri prin introducerea practicii recircularii apei;

43. recuperarea materialelor utile din apele uzate, avand astfel evantajul asigurarii unei adevarate
surse de materie prima;

44. extinderea procedeelor de colectare si evacuare pe cale uscata a rezidurilor, mai ales la
crescatoriile de animale;

45. imbunatatirea randamentului de epurare prin perfectionarea tehnolohiilor, instalatiilor si

exploatarii acesteia.
Analiza economica

Din toate problemele cu care se confrunta America Latina, poluarea apei este una din cele mai
critice.Poluarea apei distruge direct mediul, lacurile, raurile, cauzand consecinte negative pentru
activitatile pescaresti si turism.De asemeni, poluarea apei dauneaza si pentru sanatatea oamenilor.

Poluarea apei in alte tari

Tarile studiate sunt : Brazilia, Chile, Ecuador, Guatemala, Mexic si Peru.

Poluarea apei este o problema importanta in toate tarile cu toate ca exista diferente
intre ele.Un indicator important reflecta severitatea problemei care este mortalitatea asociata cu
diaree acuta si boli intestinale molipsitoare, amandoua provenind de la calitatea apei si conditiile
sanitare. Tabelul urmator arata raportul mortalitatii asociata cu cele doua boli.

Brazilia Chile Ecuador Guatemala Mexic Peru

Pe capitala 2,207 3,068 1,298 943 2,289 1,345

Populatia 159.2 13.8 10.98 9.74 91.21 22.45
(milioane)

Capitolul 5: Bilantul de mediu.

RAPORT ASUPRA BILANTULUI

DE MEDIU NIVEL II

PENTRU

S.C. ALVIMEC S.R.L.

BENEFICIAR : S.C. ALVIMEC S.R.L..

ELABORAT: S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L., inscris in Registrul National al elaboratorilor de
studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 50 pentru intocmirea Bilanturilor de mediu

Bilanţul de mediu, conform O.U.G. nr. 195/2005, este definit ca procedurã de a obţine informatii
asupra cauzelor şi consecintelor efectelor negative cumulate anterioare, prezente şi anticipate ale
activitatii, in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament.

Bilanţul de mediu va identifica şi cuantifica rãspunderea pentru starea mediului în zona de impact
a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligaţii sau acordarea unor compensatii, potrivit
prevederilor legale, pentru refacerea calitatii mediului.

Bilanţul de mediu este întocmit în conformitate cu:

Ordinul nr.184/1997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a bilanţurilor de mediu, completata

de Ordinul nr. 709/1999

Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementãrii privind evaluarea poluarii mediului,
completata de Ordinul nr. 1144/2002 si Ordinul nr. 592/2002

Bilanţul de mediu nivel II a fost cerut întrucât bilanţul de mediu nivel I a indicat calitativ şi
cantitativ un anumit nivel al poluării pe amplasamentul analizat fiind necesare clarificãri privind
confirmarea / infirmarea poluãrii identificate şi nivelul la care acesta se situeazã în raport cu limitele
maxime admise pentru poluanţi prin legislaţia în vigoare.

Bilanţul de mediu nivel II prezintã investigaţiile asupra amplasamentului şi a zonei de impact

pentru a determina intensitatea poluãrii prin prelevãri de probe şi analize fizico-chimice ale factorilor de
mediu apă, aer şi sol.

Date generale:
Denumire: S.C. ALVIMEC S.R.L.

Adresa: Iasi, strada: Letcani, nr. 227

Telefon: 0232 296 776 Fax: 0232 296 956

e-mail: alvimec@cryo.ro

Pagina web: www.alvimec.ro

Cod: 707280

Profilul de activitate:

ALVIMEC este o societate cu raspundere limitata, organizata ca intreprindere mica, infiintata in

anul 1993 , cu activitate de productie in domeniul mecanic.

Produse de referinta:

a) stante ;

b) matrite;

c) piese stantate ;

d) piese ambutisate ;

e) cartuse filtrante pentru filtrarea gazelor ;

f) subansamble pentru arzatoare cu gaze naturale.

ALVIMEC desfasoara activitate de cercetare-dezvoltare, care se materializeaza in lucrari

stiintifice, brevete de inventie, tehnologii si produse noi.

46. Descrierea rezultatelor investigatiilor realizate

47. Solul

1. Necesitatea efectuarii investigatiilor

 Din informatiile furnizate de societate, in data de 18.05.2010 a fost un eveniment de poluare a
albiei raului Bahlui pe o lungime de cca. 10 m, in urma antrenarii de apele pluviale a uleiului uzat si a
emulsiei de ulei de pe platforma de depozitare temporara a containerului metalic cu span.

In urma evenimentului, societatea a luat urmatoarele masuri:

48. s-a executat rebord din beton in jurul spatiului de depozitare;

49. s-a acoperit depozitul
50. s-a inlaturat urmarile poluarii din paraul Ghertu prin utilizare de materiale absorbante
Prin masurile luate a fost stopata posibilitatea de continuare a poluarii.

În vederea stabilirii gradului de poluare a solului in urma evenimentului produs, s-au recoltat
probe de sol de la adancimea de 5 cm si 30 cm de pe malul drept al raului, in locul unde a fost antrenat
uleiul uzat si emulsia de ulei.

In proba de sol prelevata s-a analizat indicatorul “Continutul total de hidrocarburi din petrol”
avand in vedere ca uleiurile sunt obtinute din prelucrarea petrolului.

1. Descrierea investigatiilor si tehnicilor de lucru

Tehnicile de prelevare a probelor de sol au respectat recomandãrile anexei A.3 din Ordinul nr.
184/1997, şi anume:

51. vegetaţia a fost complet îndepãrtatã de pe aria de prelevare a probei;

52. s-a utilizat un instrument de prelevare care a asigurat prelevarea unui volum de mostrã suficient
analizei;

53. prelevarea s-a realizat de la douã adâncimi diferite, reprezentând adâncimile situate la 5 cm şi
respectiv 30 cm de suprafaţa solului;

54. conservarea probelor s-a realizat conform procedurilor standard.

55.

Prelevarea probelor de sol a fost efectuata în data de 27.09.2010 de catre responsabil protectia
mediului a S.C. ALVIMEC S.R.L. si in prezenta evaluatorului.
Descrierea locului de prelevare

Locul de prelevare a probei de sol si tipul de teren supus investigaţiilor analitice sunt prezentate în
tabelul urmator:

Cod probă Amplasare Tip teren

Proba 1 si 2 Malul drept al raului Bahlui in imediata apropiere a pamant

podului

Tehnicile de lucru

- Modul de lucru: conform SR 13511/2007

- Aparatura folosita: conform SR 13511/2007

1. Interpreatarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor în stabilirea nivelul de poluare s-a realizat în conformitate cu

reglementãrile în vigoare, şi anume:

56. Ordinul nr.184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu;

57. Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea poluãrii
mediului.

Valorile de referinţã pentru proba de sol prelevata sunt stipulate în Ordinul nr.756/1997.

Conform acestui Ordin, folosinţa terenului este clasificatã astfel:

 58. folosinţã sensibilã a terenurilor este reprezentatã de utilizarea acestora pentru zone
rezidenţiale şi de agrement, în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de
restricţii, precum şi suprafeţele de terenuri prevãzute pentru astfel de utilizãri în viitor;

59. folosinţã mai puţin sensibilã a terenurilor include toate utilizãrile industriale şi comerciale
existente, precum şi suprafeţele de terenuri prevãzute pentru astfel de utilizãri în viitor.

Zona amplasamentului societatii este încadrata în zonă de teren cu folosinţă mai puţin
sensibilă

Nivelul poluãrii funcţie de concentraţiile poluanţilor evacuati în mediu este dat de Ordinul
nr.756/1997, şi este definit astfel:

“Poluarea potenţial semnificativã - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depãşesc pragurile de

alertã prevãzute în reglementãrile privind evaluarea poluãrii mediului. Aceste valori definesc nivelul
poluãrii la care autoritãţile competente considerã cã un amplasament poate avea un impact asupra
mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a mãsurilor de reducere a concentraţiilor de
poluanţi în emisii/evacuãri.”

Prag de alertã - concentraţii de poluaţi în sol , care au rolul de a avertiza autoritãţile

competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determinã declanşarea unei
monitorizãri suplimentare şi / sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuãri.

“Poluarea semnificativã - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depãşesc pragurile de

intervenţie prevãzute în reglementãrile privind evaluarea poluãrii mediului”.

Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în sol, la care autoritãţile competente vor dispune
executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuãri.

Valorile de referinţă normate de Ordinul nr. 756 / 1997 pentru indicatorul analizat “ Total
hidrocarburi din petrol” sunt prezentate în tabelul urmator:

Prag de alertã Prag de intervenţie

Valori (mg/kg subst. usc.) (mg/kg subst. usc.)

Indicator normale folosinţă

folosinţă folosinţă mai folosinţă
(mg/kg s.u.) mai puţin sensibilă a puţin sensibilă a sensibilă a
sensibilă a terenului terenului terenului
terenului
Total hidrocarburi < 100 1000 200 2000 500

din petrol (THP)

Analiza asupra investigaţiilor analitice realizate a urmărit stabilirea gradului de poluare al solului,
datorat poluarii accidentale din data de 18.05.2010.

Analizele la probele de sol recoltate au fost efectuate in perioada 28.09 – 05.10.2010 si au fost
efectuate de Laboratoarele TONNIE Ploiesti, care a eliberat Raport de incercare nr.1617/05.10.2010
(anexa la BM II).

In tabelul urmator se prezintă valorile măsurate la cele două adâncimi de prelevare, pentru
indicatorul analizat în probele de sol prelevate

Indicatori Sol recoltat de la 5 cm Sol recoltat de la 30 cm

adancime adancime

Total hidrocarburi din petrol (THP), 20 40

mg/kg s.u.

Caracterizare nivel de poluare al solului de pe amplasamentul statiei

Valorile obtinute pentru cele doua probe de sol se incadreaza in valorile normale, conform
Ordinul 756/1997.

CONCLUZII

Conţinutul de “Total hidrocarburi din petrol” din arealul investigat încadrează poluarea la un
nivel nesemnificativ.

Rezultatele analizei indica faptul ca uleiul mineral fiind un produs petrolier greu nu a percolat
stratul de sol din zona afectata, acesta fiind preluat de materialele absorbante, iar o parte fiind antrenat
de apele raului Bahlui.
 1. Rezultatele investigatiilor

Interpretarea rezultatelor s-a făcut pe baza urmãtoarelor reglementãri şi normative:

60. Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu;

61. Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementãrii privind evaluarea poluãrii
mediului;

62. H.G. nr. 352 / 2005 - Hotărâre privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, intrucat
in Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile nu este prevazut indicatorul “substante
extractibile” si nici indicatoprul “produs petrolier”.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt prezentate in tabelul
urmator:

Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20

Rezultatele investigatiei:

Laboratorul de Calitatea apelor – A.N. “Apele Romane”, Administratia Bazinala de Apa SIRET a
efectuat analize la proba de apa prelevata din fantana aflata in aval de societate, valorile obtinute in
urma analizelor fiind consemnate in Raport de Incercare nr. 2072/29.09.2010 (anexa la BM II).

Indicatorul analizat si valorile obtinute sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr. Crt. U.M. Rezultatele incercarii Valoare

Indicator de calitate informativa

1. Substante extractibile cu solventi mg/dm3 < 20 2,6
organici

Capitolul 6: Transformarea unei organizatii industriale intr-o organizatie ecotehnologica.

1.Iniţierea implementării modelului organizaţiei ecotehnologice

Fiecare tip de organizaţie are specificul ei de organizare şi funcţionare şi din acest punct de
vedere, este dificil să se recomande o metodologie comună, aplicabilă oriunde şi oricând şi al cărei
succes este garantat Întotdeauna. Deşi consultanţii dispun adeseori de metodologii vproprii, uneori chiar
foarte performante, bazate pe o bogată experienţă profesională, totuşi nu se poate spune că există o
singură cale de reuşită. în continuare se vor preciza câteva idei şi indicaţii care să folosească celor ce
doresc să implementeze sau să menţină un astfel de sistem.

Crearea unui climat al schimbării. în cadrul organizaţiilor au loc o serie de schimbări; unele sunt
de mică anvergură, influenţând un individ sau un grup restrâns de indivizi, ca de exemplu schimbări mici
În organizarea muncii la un loc de muncă; altele sunt de amploare mare, influenţând organizaţia În
ansamblu ei sau domenii majore ale acesteia, (ca de exemplu asimilarea unui nou produs sau
implementarea unui nou sistem de management)

Realitatea este că, doar criteriile de competitivitate conduc piaţa. Organizaţia nu poate modifica aceste
criterii, iar mediul care creează presiunile exteme nu se va modifica. De aceea, schimbarea trebuie să
vină din partea organizaţiei

Există nenumărate exemple de organizaţii care au plătit scump ignorarea

modificării condiţiilor pieţelor ezitând sau refuzând să se adapteze la aceste
schimbări. Schimbările sunt modificări reale care se aplică în orice parte
componentă a organizaţiei: planuri şi programe de activitate, domeniul de actiune al managementului,
maşini şi utilaje, echipamente, structura de organizare oamenii înşişi etc.
 Forte pentru schimbare Forte care se opun schimnbarii

Figura 17.. Procesul schimbarii organizationale

Figura 18. Consecintele ignorarii schimbarii

Figura 19. Factorii interni si externi ai schimbarii

În figura 19 se reprezintă schemele factorilor interni şi externi care pot

produce schimbări într-o organizaţie .

Factorii externi ai schimbării derivă din factorii mediului organizaţional

extern: general şi specifici.

2.Conştientizarea necesităţii implementării managementului mediului.

Managerii din diverse organizaţii recunosc, în general, nevoia pentru schimbare, ca pe o modalitate de a
face faţă presiunilor cornpetitive, dar mulţi nu înţeleg cum trebuie să fie implementată schimbarea.

Cheia către succes este de a integra angajaţii, rolurile şi responsabilităţile acestora din cadrul
organizaţiei, în cadrul unei structuri de procese. O abordare bazată pe procese şi începând cu declararea
viziunii şi misiunii, analizând factorii critici de succes şi identificând procesele de bază, este cel mai
eficient mod de angajare a personalului în procesul schimbării:
Managementul superior trebuie să înceapă dezvoltarea noii structuri
orientate pe proces prin angajamentul la toate nivelurile respectând anumite etape. Punctul de start
trebuie să fie o analiză generală a organizaţiei şi a transformărilor solicitate de echipa managerială, Prin
realizarea acestei analize diagnostic asupra schimbărilor impuse, asupra problemelor care există şi
asupra domeniilor care trebuie imbunătăţite, se obţine un angajament iniţial, vital pentru începerea
procesului de transformare.

Figura 20. Arhitectura de procese

Procesele de bază descriu ce se realizează sau ce trebuie să fie tacut astfel

încât organizaţia să realizeze factorii de succes. Prima etapă în înţelegerea
proceselor de bază este de a identifica o reţea, arhitectură de procese de acelaşi ordin de importanţă

Odată procesele de bază definite, este necesar ca pentru noua structură de procese să fie stabilite
obiectivele, ţintele şi indicatorii de performanţă.

Este necesară; de asemenea, descompunerea proceselor de bază în subprocese, activităţi şi sarcini.

Sarcinile sunt realizate de către indivizi. Angajatul trebuie să înţeleagă sarcina şi poziţia lui în ierarhia
proceselor.

Un program efficient de prevenire a poluarii trebuie:

-sa reduca riscul de raspundere civila sau penala

-sa reduca costurile de functionare

-sa protejeze sanatatea umana si mediu

-sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii

-sa imbunatateasca morale si participarea angajatilor

BIBLIOGRAFIE

-Gh.Amza, Ecotehnologie si dezvoltare durabila vol II

-www.dempozitmaculatura.ro

-www.spms.pub.ro/fisiere/depoluare/curs.pdf
-http://www.georemediation.ro/index.php/servicii-mi/bilantul-de-mediu

-http://www.calitateaer.ro/

-http://www.caaries.ro/index.php?Itemid=69&id=61&option=com_content&view=article