Reciclarea

Conform legii 426/2001 reciclarea reprezinta operatiunea de reprelucrare ntr-un proces de productie a deseurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri. In general, reciclarea previne pierderea unor materiale potential folositoare, reduce consumul de materii prime si reduce consumul de de energie si astfel producerea de gaze cu efect de sera. Reciclarea este un concept modern in gestiunea deseurilor. Materialele reciclabile pot proveni dintr-o gama larga de surse, incluzand gospodariile particulare dar si industriile. Ele includ sticla, hartia, aluminiul, asfaltul, fierul, textilele si plasticul. Deseurile biodegradabile, cum ar fi cele alimentare sau de gradina sunt de asemenea reciclabile cu ajutorul microorganismelor prin compost sau digestie anaeroba.

Materialele reciclabile trebuie sortate si seprate pe tipuri de produse. Contaminarea lor cu alte materiale trebuie prevenita pentru a le creste valoarea si a facilita procesarea. Sortarea poate fi efectuata de producator sau la centrele de colectare. Colectarea deseurilor se poate face in doua moduri: fie firma care le proceseaza le ia direct de la producator (care, in prealabil, le-a pregatit in pungi sau saci, pe categorii), fie producatorul le duce prin mijloace proprii la centrul de colectare. Reciclarea nu include refolosirea materialelor care isi pastreaza forma initiala pentru alte scopuri decat cele initiale. Reciclarea in uniunea europeana n anul 2008, fiecare cetean al oraelor mari din statele Uniunii Europene a produs 524 de kilograme de deeuri, din care 40% au ajuns n gropile de gunoi, 20% au fost incinerate, 23% reciclate i 17% distruse prin descompunere[. n anul 2007, cantitatea era de 525 de kilograme. Cei care au produs cel mai puin gunoi n 2008 au fost cehii cu 306 kilograme, iar cel mai mult danezii, cu 802 kilograme. Cele mai mici cantiti de deeuri au fost generate n Cehia (306 kg/persoan), Polonia (320), Slovacia (328), Letonia (331) i Romnia (382 kg/persoan)[. n schimb, cele mai mari cantiti de deeuri municipale au fost nregistrate n Danemarca (802 kg/persoan), Irlanda (733) i Cipru (770). rile care au recurs cel mai mult la reciclare sunt Germania (48%) din cantitatea de deeuri generat, Belgia (35%), Suedia (35%), Olanda (32%) i Austria (29%). Reciclarea in Romania Dintre toate rile europene, Romnia recicleaz numai 1% din ntreg volumul de deeuri pe care le produce, restul fiind aruncat la groapa de gunoi. La polul opus se afl Belgia, care recicleaz 94%. Anual, pn n 2013, obiectivele de colectare selectiv i reciclarea a deeurilor din ambalaje pe care le are Romnia cresc gradual, pn ajung la standardele europene. Obiectivul de valorificare

prin reciclare al Romniei este de 38% n 2009, 42% n 2010 i 46% n 2011[3]. n anul 2010, obiectivele de reciclare a hrtiei sunt la 60%, a plasticului 14%, a sticlei la 44% i a metalelor la 50%. Dac Romnia rateaz intele de valorificare i reciclare pe care le risc, amenzi de 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare obiectiv nendeplinit. Studiu informativ privind stadiul actual al cercetrii pe mapamond

Procesul globalizrii stimuleaz dezvoltarea rapid, circuitele economice i financiare, propag valorile universale i apropie societile ntre ele, oferind oportuniti multiple i beneficii economice i sociale pentru toate rile lumii. Pe de alt parte, n absena unor politici adecvate, procesul globalizrii poate conduce i la unele efecte negative, adevrate provocri la adresa statelor lumii noi, precum nclzirea globala, poluarea, afectarea biodiversitii i deertificarea, inechitatea distribuiei beneficiilor globalizrii ntre rile bogate i cele srace i adncirea decalajelor, tergerea specificitilor culturale, proliferarea armelor de distrugere n mas, criminalitatea transfrontalier sau terorismul. Acceptnd existena acestor aspecte, comunitatea internaional a recunoscut ca una din problemele majore ale perioadei actuale gsirea cailor prin care efectele pozitive ale globalizrii s fie maximizate i s se rsfrng asupra tuturor rilor i popoarelor, n timp ce efectele negative poteniale s fie eliminate sau reduse la minim. Numai n atari condiii, idealul general acceptat al dezvoltrii durabile poate fi atins, astfel nct tuturor locuitorilor planetei s le fie asigurat n mod echitabil dreptul la bunstare, libertate i pace. Recunoaterea oficial a acestor preocupri, precum i a voinei tuturor rilor de a i concerta eforturile n acest sens reprezint substana Declaraiei Mileniului, adoptat cu ocazia Summit-ul Mileniului, care a avut loc n septembrie 2000, la sediul ONU din New York.. Prin acest document, statele membre i-au reafirmat angajamentul de a aciona pentru asigurarea dezvoltrii durabile i eradicrii srciei la nivel global, a pcii, securitii i dezarmrii, a proteciei mediului, a bunei guvernri, democraiei i respectrii drepturilor omului, a mbuntirii i eficientizrii mecanismelor internaionale prin ntrirea ONU. n cadrul politicii externe a Romniei, problemelor globale actuale le este acordat o importan deosebit. Romnia se implic activ n eforturile comunitii internaionale de a le gsi soluii i i asum cu responsabilitate implementarea msurilor interne la care s-a angajat. Prin adoptarea Declaraiei Mileniului, statele membre ONU au stabilit o serie de inte clar definite n domeniul dezvoltrii durabile, obiectivele mileniului, pe care s-au angajat s le ating n orizontul anului 2015. Totodat, Summit-ul Mileniului a constituit punctul de pornire pentru iniiative multilaterale, axate spre obinerea de rezultate concrete. Dintre aceste iniiative multilaterale, cele mai importante momente n domeniul dezvoltrii economice i sociale au fost Conferina Internaional ONU pentru Finanarea Dezvoltrii i Summit-ul Mondial privind Dezvoltarea Durabil. Romnia acord o importan deosebit rezolvrii problemelor dezvoltrii durabile, cu accent pe reducerea decalajelor nord-sud, distribuia echitabil a beneficiilor globalizrii i eradicarea srciei, modificarea modelelor actuale de producie i consum, creterea eficienei energetice i dezvoltarea din timp a surselor alternative de energie, pentru a asigura o tranziie lin n momentul epuizrii rezervelor de hidrocarburi. Interesul Romniei s-a concretizat, printre altele, n participarea activ la reuniunile internaionale organizate n aceast problematic, n

angajamentele ambiioase asumate cu aceste ocazii, n rezultatele nregistrate n aplicarea msurilor pe care i le-a propus n vederea contribuiei la atingerea obiectivelor mileniului, i n eforturile de elaborare a unei strategii de dezvoltare durabil proprii, aflat n relaie de determinare cu dezvoltarea durabil la nivel global. n ceea ce privete protecia mediului, n strns legtur cu dezideratul dezvoltrii durabile, implicarea Romniei n eforturile internaionale este constant i intens. Romnia a semnat Protocolul de la Kyoto n 1999 i l-a ratificat n 2001. Apariia i evoluia fiinei umane au fost evenimentele care au introdus noi i puternice influente asupra mediului natural. Momentul n care omul a nvat s stpneasca sursele de energie a fost hotrtor, dar a reprezentat i nceputurile polurii mediului. Dac plantele i animalele se adapteaz la condiiile oferite de mediu, omul i-a impus voina, ncercnd s adapteze el mediul la necesitile sale i ale societii. Impunndu-si dreptul de a transforma mediul nconjurtor, omul nu a procedat raional i s-a trezit doar n momentul n care alarma s-a declanat natural. Atunci cnd a nceput s fie contient i a sesizat c este simultan i creaia si creatorul mediului, n plin civilizaie i expansiune industrial, a trecut la elaborarea unor strategii de evitare, limitare i refacere a distrugerilor datorate propriei evoluii. Astfel s-a nceput lupta general pentru protejarea stratului de ozon, limitarea efectului de ser, evitarea formrii ploilor acide, a distrugerilor de pduri sau specii, a pierderii biodiversitii, a polurii locale si transfrontier, a degradrilor ireversibile n general. S-au conceput noi tehnologii i aparate de investigat, s-au dezvoltat noi concepte, sau impus legislaii naionale i internaionale severe privind calitatea aerului, apei si solului, acionndu-se prin limitare direct la sursele de poluare. Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat, deoarece poluanii, o data ajuni n atmosfera, se disipeaz rapid i nu mai pot fi practic captai. Singurele modaliti pentru reducerea polurii aerului rmn deci limitarea evacurii substanelor nocive nspre atmosfera, prin aplicarea unor tehnologii avansate, rspndite n vest i restrns aplicate n Romnia. Nivelul imisiilor n zonele din apropierea solului depinde pe de o parte de cantitatea (debitul) de poluant luat n analiz, dar i de condiiile topografice i meteorologice concrete din zona, la momentul considerat.

SITUATIA DIN ROMANIA

Supravegherea calitii aerului a nregistrat o mbuntire n perioada 1997-2000, prin creterea numrului de staii de supraveghere i prin creterea numrului de indicatori monitorizai la o singura staie. Creterea numrului de staii de supraveghere i a indicatorilor monitorizai a fost posibil datorit dotrilor cu echipamente noi i moderne, n acest fel realizndu-se o monitorizare eficienta a calitii aerului. Din datele de calitate a aerului obinute din reeaua de monitorizare, aparinnd Ministerului Apelor si Proteciei Mediului, rezulta o uoara mbuntire a calitii aerului datorata diminurii activitilor economice, dar i a programelor de retehnologizare i modernizare realizate la nivelul unor unitari industriale, precum i activitii Inspectoratelor de Protecia Mediului (creterea numrului de inspecii la agenii economici a cror activitate produc impact semnificativ asupra calitii aerului).

n vederea aderrii la Uniunea Europeana, Romnia a elaborat n anul 1999, cu sprijinul Ageniei de Protecia Mediului din Danemarca Strategia Sectoriala de armonizare a legislaiei naionale cu legislaia Uniunii Europene, care acoper transpunerea i implementarea cerinelor comunitare n ceea ce privete calitatea aerului. Prin Documentul de Poziie naintat Comisiei Europene, Romnia, prin Ministerul Apelor i Proteciei Mediului i-a asumat responsabilitatea transpunerii i implementrii legislaiei de calitatea aerului pn n anul 2007. Relevana temei pentru dezvoltarea cunoaterii se leag de faptul c studiile privitoare la protejarea mediului ambient i grija pentru protecia sa nu este un obiectiv n sine, ci un proces aflat n continua dinamic, care necesit instrumente adecvate i aciuni concrete n corelaie cu un cadru legislativ coerent. Romnii s-au eliberat de carantina Cortinei de fier, sunt astzi liberi i chemai s-i articuleze dorinele, s-i aleag noua ordine. n vacuumul de putere lsat de prbuirea fostei URSS, romnii au ansa de a alege ntre Orient i Occident, iar dup toate aparenele, intrarea Romniei n Comunitatea Europeana este opiunea fundamental, liber exprimat a naiunii. Avantajele utilizrii Biodiesel-ului sunt evidente, aa cum rezult i din studiile efectuate de USA National Biodiesel Board, U.S. Environmental Protection Agency (EPA) under the Clean Air Act Section 211(b), sintetizate n tabelul de mai jos.

n Romnia, Ordinul nr. 462/1993 elaborat de Ministerul Apelor, Pdurilor si Proteciei Mediului fixeaz "Norme de limitare a emisiilor de poluani pentru instalaiile de ardere". Ulterior s-a completat pachetul de legi (Ordinul MAPM nr. 592/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor n suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor M. Of. 765 din 21 octombrie 2002 transpune parial Directiva nr. 99/30/EC i Directiva nr. 2000/69/EC, Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerrilor i clasificarea aglomerrilor i zonelor pentru evaluarea calitii aerului n Romnia M. Of. 739 din 9 octombrie 2002) - ordin emis pentru implementarea Directivei cadru nr. 96/62 i directivele fiice (99/30, 2000/69), dar fr suport tiinific, chiar fortt s-ar putea spune, sub biciuirea i presiunea timpului care se scurge n devafoarea noastr, dac nu se intervine cu aciuni concrete. Din pcate, lipsa unei evaluri directe n bani a efectelor aplicrii regulilor de protejare a mediului precum i investiiile imense materiale i umane ce trebuiesc generous implicate gsesc doar anevoios ecou i aplicabilitat practica. Ce pot fi mai de pre dect sntatea omului, echilibrul natural, meninerea tradiiilor evolutive?

Reciclarea uleiurilor alimentare uzate Uleiul este un lichid gras de provenien vegetal, animal, mineral sau sintetic, insolubil n ap i mai uor dect aceasta, folosit n alimentaie, n industrie, etc. Uleiurile pot fi de mai multe feluri: -uleiul vegetal: este un amestec de trigliceride i acizi grai, fluid la temperatur medie. Poate fi extras din diferite plante: floarea soarelui, rapi, nuc, mslin, soia, palmier, cocos, in, mac, ricin, porumb etc. Unele uleiuri vegetale sunt comestibile i se folosesc n alimentaie, altele sunt uleiuri industriale i se folosesc n tehnologie; -ulei animalier: de exemplu, untura de peste; -uleiul eteric: de exemplu, uleiul de lamaie; -uleiul mineral: este un extras din iei sau crbune, sunt hidrocarburi care conin sulf. Industria petrolier prin rafinare produce lubrifiani pentru ungerea mecanismelor, a motoarelor cu ardere intern, uleiuri pentru acionri hidraulice etc; uleiul sintetic este un uleila care prin sinteza uleiului mineral i se adauga hidrocarburi. -uleiul siliconic: se bazeaz pe polimeri i copolimeri din siliciu oxigenat, cu catenele laterale organice.

Uleiul vegetal Uleiurile i grsimile vegetale se gsesc n natur n esutul plantelor, fiind concentrat n semine, n pulp, n smburele fructelor, n tuberculi sau n germeni. Pentru ara noastr principala materie prim o reprezint plantele oleaginoase productoare de semine. Seminele separate de planta mam reprezint germenele unei viitoare plante. n timpul formrii i maturizrii seminelor oleaginoase, n celule are loc o acumulare de substane oleaginoase (grsimi, albumine, hidrani de carbon), care au rolul de a asigura germenului funciile vitale, pn cnd acesta devine capabil s-i asigure singur hrana mineral din sol i aer. Prezena acestor substane hrnitoare, determin valoarea seminelor oleaginoase ca materii prime pentru obinerea uleiului vegetal. Coninutul de materie gras n aceste pri ale plantei este foarte variabil. La plantele cultivate pentru producia de uleiuri vegetale, coninutul de ulei n semine, fructe i tuberculi, variaz ntre 18 i 60%. Dintre plantele oleaginoase n care uleiul este concentrat n semine amintim: floarea soarelui, soia, rapia; ca plante productoare de fructe oleaginoase: mslinul, cocotierul, palmierul; tuberculi oleaginoi produc arahidele, iar germeni oleaginoi conine porumbul. Ca materii prime n ntreprinderile de ulei din Romnia se folosesc seminele plantelor oleaginoase : floarea soarelui, soia, rapita, ricinul, maslinele, etc. Uleiu de floarea soarelui Uleiul din floarea soarelui, utilizat ca si carburant are avantajul ca este usor de pastrat, este stabil, nu este periculos, este putin poluant, nu are risc foarte mare de inflamare si are un indice de evapoare aproape de zero. Uleiul din floarea soarelui contine intre 10-15% oxigen, ceea ce duce la ameliorarea combustiei si la diminuarea nivelului poluarii. Uleiul de soia Soia are multiple ntrebuinri, fiind o plant bogat att n ulei, ct i n proteine. Din uleiul de soia se recupereaz lecitina, folosit ca emulgator n fabricarea margarinei, n industria cosmetic i farmaceutic, la fabricarea ciocolatei, etc. Uleiul de rapita Uleiul vegetal extras din seminele de rapi are dou mari ntrebuinri n domeniul alimentar i domeniul biocombustibilului. Pretabilitatea i eficiena culturii fiind raportat difereniat la aceste utilizrii i la posibilitile de valorificare a produsului finit. Uleiul vegetal de rapi este astfel utilizat n: industria agroalimentar si industria combustibililor. Se situeaza pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil, intre plantele oleaginoase. Uleiul de rapita are largi utilizari industriale si alimentare ; turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate in proteine(38-42%), glucide si saruri minerale ; paiele de rapita se folosesc in industria materialelor de constructii Uleiul de ricin

Fructul ricinului este o capsula formata din trei componente, in care se gaseste cate o seminta.. Samanta de ricin este acoprrita cu o coaja care nu este concrescuta cu endospermul. In aceasta se geseste tesut bogat in ulei. Continutul de ulei al cojii variaza intre 2.5 si 3.3 %. Se cultiva din timpurile cele mai vechi mai ales in China si Egipt, unde uleiul de ricin a fost folosit ca medicament. Uleiul de ricin terapeutic nu este toxic. Efectul toxic, in cazul ingerarii de seminte, se manifesta prin coagularea fibrinei, aglutinarea eritrocitelor, lezarea peretilor vaselor sanguine, iritarea mucoasei gastro-intestinale, leziuni hepatice si renale. Ingerarea a 5-6 seminte de catre un copil sau 10 seminte de catre un adult poate provoca moartea acestora.

Uleiul de masline Este la ora actuala cel mai folosit ulei in diversele tratamente naturiste, atat intern, cat si extern.Uleiul de masline trebuie realizat dupa standarde internationale, tinand cont de metoda de producere, de nivelul de aciditate si de caracteristicile organice.Culoarea nu dovedeste intotdeauna calitatea uleiului. Nuanta unui bun ulei de masline poate sa varieze de la verde (daca are clorofila ca element principal) pana la galben auriu (daca are caroten) Reciclarea uleiului alimentar uzat Uleiul de gatit reprezinta poluator serios, care piate afecta solul, lasandu-l arid, sau poate infesta cantitati importante de apa, o data ce ajunge in sistemul de canalizare. Un litru de ulei ajuns intrun lac poate polua un milion de litri de apa. In multe case din tari europene, colectarea uleiului este la fel de importanta ca cea a plasticului, a hartiei sau a sticlei. Un recipient destinat acestei colectari poate fi un PET, un bidon sau o canistra. Indiferent unde este colectat uleiul, important este ca el sa nu ajunga in natura, ci sa fie predat la un centru de specializat in colectarea lui.

Centrele specializate colecteaza urmatoarele tipuri de uleiuri uzate pentru a le recicla: -Ulei alimentar uzat, folosit de floarea soarelui; - Ulei alimentar uzat, folosit de palmier; - Ulei vegetal uzat, folosit de rapita; - Ulei vegetal uzat, folosit de soya; - Ulei vegetal uzat, folosit de masline; - Ulei alimentar de floarea sorelui expirat / stricat / ranced / nonconform; - Ulei alimentar de palmier expirat / stricat / ranced / nonconform; - Ulei vegetal de rapita expirat / stricat / ranced / nonconform; - Ulei vegetal de soya expirat / stricat / ranced / nonconform; - Ulei vegetal de masline expirat / stricat / ranced/ nonconform;

- Grasimi vegetale uzate; - Grasimi vegetale expirate / sticate / nonconforme; - Untura de animale; - Margarina/Unt expirat / stricat / ranced / nonconform; Uleiurile astfel colectate contin apa si particule de mancare asa ca acestea sunt transportate la un punct de filtrare. Aici amestecul este pompat intr-un compartiment si apoi incalzit pentru a elimina apa. Odata ce apa a fost eliminata uleiul poate intra intr-un proces multiplu de filtrare . Intr-o prima treapta uleiul trece printr-o sita vibranta care indeparteaza impuritatile cu dimensiuni mai mari, uleiul ramanand vizibil mai curat. In urmatoarea etapa acesta trece printr-o alta sita vibranta cu porozitatea mai scazuta, deci indeparteaza impuritati cu dimensiuni mai mici. Dupa aceasta a doua etapa uleiul inca mai contine impuritati microscopice, asa ca intra in cea de-a treia si ultima etapa de filtrare. Aceasta consta in trecerea uleiului prin 20 de filtre ultrafine care vor indeparta orice particula mai mare de un micron in diametru. Produsul obtiunut este folosit in continuare ca materie prima pentru obtinerea biodiesel-ului.

Obtinerea biodiesel-ului din uleiuri uzate alimentare

Biodieselul este un biocombustibil sintetic lichid care se obine din lipide naturale , ca uleiuri vegetale sau grasimi animale, noi sau folosite, prin procese industriale de esterificare i transesterificare. Se poate folosi n substituirea total sau parial a petro-dieselului. Biodieselul poate s se amestece cu motorin care provine din rafinarea petrolului n diferite cantiti. Se folosesc abrevieri potrivit procentajului de biodiesel din amestec: B100 n cazul folosirii de 100% biodiesel, sau notaii ca B5, B15 sau B30 unde numrul indic procentajul de volum biodiesel din amestec.

In 2005, productia totala de biodiesel la nivelul UE s-a majorat cu 65%, comparativ cu anul precedent, pana la un nivel de 3,18 milioane tone. Din aceasta, o pondere de peste 64% a fost asigurata de Germania (2,04 milioane tone), fiind urmata de Franta si Italia. In 2007, numai in Germania s-au produs 5.079.500 tone de biodiesel!Febra biodieselului din Europa occidentala si SUA a cuprins si Romania, insa numai la nivelul productiei de materie prima rapita pe care o serie de companii din vestul Europei intentioneaza sa o cultive la noi pe scara larga. Biomasele de tip ulei vegetal cele mai cunoscute si mai frecvent folosite sunt uleiul de rapita, de soia si de floarea soarelui, dar acesta se poate obtine si din uleiurile alimentare uzate. Proprietatile acestui tip de biomasa au inceput sa fie studiate odata cu inventarea in 1892 a motorului cu combustie interna pe baza de motorina de catre inginerul german Rudolf Diesel.

Pentru obtinerea biodieselului se folosesc o diversitate de tehnologii industriale: procesul bazabaza, cu catalizator din hidroxid de sodiu (soda caustica); procesul acid-baza prin care se face prima data esterificarea acida si apoi se continua procesul normal baza-baza; procese supercritice, la temperaturi inalte in care uleiul si alcoolul reactioneaza fara necesitatea ca un agent extern ca hidroxidul de sodiu sa actioneze in reactie; procese enzimatice in care se folosesc ca acceleratori de reactie ulei-alcool. Uleiurile vegetale i grsimile animale reprezint un potenial inepuizabil de energie, ce posed, dup prelucrare, caracteristici energetice asemntoare i de nivelul celor deinute de combustibilii de tip diesel (motorina). Astfel s-a dovedit c produsul final al estrificrii i anume esterul acid gras (bio-dieselul) obinut din prelucrarea grsimilor are caracteristici fizice foarte apropiate de cele ale combustibilului tip diesel clasic, iar obinerea sa este relativ simpl. i mai mult, trebuie subliniat faptul c, acesti noi combustibili, fie ei metil sau etil esteri de acizi grai, pot fi folosii direct n motoarele diesel, fr a le aduce modificri constructive, rezultnd depuneri nesemnificative n timpul combustiei lor . Drept transesterificare se denumete termenul general legat de clasa de reacii organice n cadrul crora un ester este transformat n altul, prin schimbarea numrului de alcoli. n cazul n care esterul iniial reacioneaz cu un alcool, procesul de transesterificare se denumete alcooliz. Reacia general de transesterificare este: RCOOR + ROH RCOOR + ROH

Astfel, devine evident faptul c transesterificarea reprezint de fapt o reacie de echilibru i c depinde n special de mixiunea reactanilor. Oricum presiunea catalizatorului (de obicei un acid sau o baz puternic) accelereaz considerabil i stabilizeaz echilibrul. Pentru a obine o cantitate mare de ester, se impune folosirea alcoolului n exces. Sunt civa factori foarte importani care i pun amprenta pe parcursul procedeului de transesterificare, i anume pornind de la tipul catalizatorului (alcalin sau acid) pn la raportul molar dintre alcool/grsime, puritatea reactanilor (n mare msur coninutul lor de umiditate) i al acidului gras liber. Acidul sulfuric sau sulfuros catalizeaz procesele de transesterificare. Raportul molar alcool/grasime este un factor esenial care influeneaz formarea produselor finale. Pe de alt parte, un exces exagerat de alcool ar face ca recuperararea glicerinei s devin dificil, astfel nct este ideal s se stabileasc experimental un optim pentru raportul molar alcool/grsime (ulei), pentru fiecare situaie n parte. Prepararea probelor Pentru inceput se determina continutul de acizi grasi din sarja de ulei folosita. Pentru aceasta se ia un mililitru din uleiul uzat si se va dilua in 10 mililitri de alcool. Apoi se va adauga un indicator in amestec pentru a indica pragul de pH 7. Titrarea se va efectua cu o solutie bazica precum hidroxidul de sodiu (1 mililitru de hidroxid de sodiu diluat in 1 litru de apa). In functie de rezultatul titrarii se va sti cantitatea de hidroxid de sodiu necesara pentru a neutraliza intraga cantatitate de ulei uzat.De exemplu daca la titrare vom avea nevoie de 4,7 ml de hidroxid de sodiu, pentru transforma in biodiesel o cantitate de 210 litri de ulei uzat vor fi nevoie de aproximativ 1,6 Kilograme de substanta.

Acest test trebuie facut de fiecare data deoarece continutul de acizi grasi difera de la o sarja de ulei la alta. Un alt compus folosit in proces este metanolul. Cantitatea de metanol in ulei este de 1:5,deci pentru volumul propus de ulei de 210 litri vor fi nevoie de 42 de litri de metanol. Metanolul si hidroxidul de sodiu vor fi introduse in proces in amestec. Acest amestec si uleiul uzat incalzit se vor amesteca timp de aproximativ o ora si jumatate, dupa care se va lasa sa decanteze pentru inca patru ore, astfel glicerina, produsul secundar, se va decanta in partea de jos a recipientului. Produsul secundar, si anume glicerina se va folosi pentru producerea de sapun. De asemenea impuritatie remase dupa filtrare se vor folosi pentru a produce furaje animale. Deci in urma procesului de reciclare a uleiului uzat nu vom avea niciun deseu. Pentru purificarea biodiesel se foloseste magnezol(silicat de magneziu)

Fig.1 Schema de productie a biodiesel. 1-rezervor depozitare materie prima; 2-preincalzitor;

3-reactor biodiesel; 4-rezervor de decantare; 5-rezervor de glicerina; 6-separator magnesol (silicat de magneziu); 7-filtru magnesol; 8-rezervor depozitare; 9-centrifuga magnesol; 10-filtru final; 11-rezervor methanol; 12-rezervor metoxid; 13-rezervor depozitare biodiesel; 14-recuperator metanol. Biodiesel-ul este un combustibil folosit pe motoare cu combustie interna de tip diesel, acesta nemodificand puterea motorului si consumul de carburant, functionarea acestuia fiind neschimbata. Comprimarea unui gaz conduce la creterea temperaturii sale, aceasta fiind metoda prin care se aprinde combustibilul n motoarele diesel. Aerul este aspirat n cilindri i este comprimat de ctre piston pn la un raport de 25:1, mai ridicat dect cel al motoarelor cu aprindere prin scnteie. Spre sfritul cursei de comprimare motorina (combustibilul) este pulverizat n camera de ardere cu ajutorul unui injector. Motorina se aprinde la contactul cu aerul deja nclzit prin comprimare pn la o temperatura de circa 700-900 C. Arderea combustibilului duce la creterea temperaturii i presiunii, care acioneaz pistonul. n continuare, ca la motoarele obinuite, biela transmite fora pistonului ctre arborele cotit, transformnd micarea liniar n micare de rotaie. Aspirarea aerului n cilindri se face prin intermediul supapelor, dispuse la capul cilindrilor. Pentru mrirea puterii, majoritatea motoarelor diesel moderne sunt supraalimentate cu scopul de a mri cantitatea de aer introdus n cilindri. Folosirea unui rcitor intermediar pentru aerul introdus n cilindri crete densitatea aerului i conduce la un randament mai bun. Importanta reciclarii si reciclarea selective

Reciclarea este un concept al secolului XX care insumeaza activitatile de colectare, sortare, procesare si valorificare a materialelor cu potential de refolosire, iar in momentul de fata

reprezinta singura solutie a contradictiei dintre cerintele procesului de crestere economica si caracterul restrictiv al resurselor. In general, reciclarea previne pierderea unor materiale potential folositoare, reduce consumul de materii prime si de energie si astfel producerea de gaze cu efect de sera.

Beneficii economice ale reciclarii Pe linga beneficiile pe care le are reciclarea asupra planetei exista si beneficii de natura economica:

Programele de reciclare bine puse la punct sunt mai ieftine decat colectarea, depozitarea sau incinerarea deseurilor Cu cat se recicleaza mai mult cu atat scad si costurile Reciclarea ajuta la scaderea costurilor in gospodariile unde ruleaza programe de colectare a deseurilor platite in functie de cantitatea si tipul lor Reciclarea creeaza locuri de munca Reciclarea scade costurile companiilor, efortul de reciclare fiind acoperit de economiile realizate

Beneficiile reciclarii supra mediului inconjurator Acum sa vedem si beneficiile pe care le aduce reciclarea asupra mediului inconjurator:

Reciclarea reduce cantitatea de deseuri ce trebuie depozitata in gropi de gunoi sau incinerata Fiecare tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci Energia pe care o recuperam cand reciclam un pahar de sticla poate alimenta un bec pentru patru ore Reciclarea reduce numarul de agenti poluanti din aer si apa Reciclarea reduce semnificati cantitatea de emisii de CO2 realizata prin extragerea si prelucrarea minereurilor Se foloseste cu 95% mai putina energie pentru reciclarea aluminiului fata de cea necesara producerii din materii prime (60% in cazul otelului, 40% in cazul hartiei, 70% pentru plastic si 40% pentru sticla) In America, o data de reciclare de 30% ar fi echivalenta cu a scoate 25 de milioane de masini de pe strazi Reciclarea ajuta la conservarea resurselor naturale precum lemn, apa si minereuri Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a biodiversitatii si previne eroziunea solului.

BIBLIOGRAFIE

1. L.Benoni, Ecologie generala, Ed.Eurobit, Timisoara, 2003. 2. H. M. Lim, Bio-fuel production, European patent application, No. 87305141.1 3.www.wikipedia.ro 4. www.greenagenda.ro 5. www.reciclare.org 6. www.maimultverde.ro 7. www.ecosapiens.ro 8. www.ecomagazin.ro 9. www.colectareuleiuzat.ro 10. www.omuletiiverzi.ro