Sunteți pe pagina 1din 20

Proiect PSA

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA

Cuprins
1. Tema de proiect3
2. Memoriu tehnic4
3. Memoriu justificativ de calcul..5
3.1Alegerea Semifabricatului5
3.2Calcule de verificare a avansului.7
3.2.1. Din punct de vedere a rezistentei piesei7
3.2.2. Din punct de vedere a rigiditatii piesei.8
3.2.3. Din punct de vedere a rugozitatii suprafetei......................................................................9
3.2.4. Din punct de vedere a rezistentei mecanismului de avans10
3.2.5. Din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului11
4. Avansul efectiv12
5. Stabilirea Vitezei Economice de Aschiere..12
6. Calculul Cutitului de Strung14
7. Determinarea parametrilor geometrici constructivi.16
8. Norme de tehnologia securitatii muncii...17
9. Bibliografie...18
10. Anexe Desene

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA

1.Tema de proiect

Sa se proiecteze un cutit de strung cu placuta din carbura metalica, fixata mecanic pentru
prelucrarea arborelui din figura.
Executie ms STAS 2300-89.

L=637[mm]
d=91[mm]
Ra=3,2 [m]
Material: OLC 25

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA

2. Memoriu tehnic

Cutitele sunt scule aschietoare de larga raspandire in constructiile de masini, folosindu-se la


prelucrarea pe strunguri universale, revolver, Carusel etc. In acest proiect de vom referi la cutite de
strung cu placuta din carbura metalica, fixate mecanic pentru prelucrarea arborelui precizat.
In functie de felul operatiei de prelucrare:
A) Cutite pentru strunjire;
B) Cutite pentru rabotare;
C) Cutite pentru mortezare.
Forma sculelor aschietoare este determinata de procedeul de lucru, de modul de detasare al
aschiilor si de forma piesei. Scula este destinata sa indeplineasca urmatoarele doua functii: sa aschieze
un strat de material de o anumita grosime, sa asigure obtinerea dimensiunilor si a formei necesare
piesei.
Partile componente ale sculelor aschietoare:

partea activa,

partea de calibrare,

corpul sculei si

partea de fixare a sculei.

Cutite cu placute aschietoare din carburi metalice fixate mecanic


Fixarea placutelor aschietoare prin lipire este o operatie laborioasa si costisitoare, datorita
acestui fapt trecerea la fixarea mecanica a placutelor pe corpul cutitelor se considera pe deplin
justificata, deoarece se obtin urmatoarele avantaje:

Se elimina tensiunile interne care apar in urma lipirii

Se asigura exploatarea rationala a placutelor

Permite folosirea unui singur corp de cutit la un numar mare de placute

Se reduce timpul pentru schimbarea sculei, intrucat suportul placutei nu se scoate de pe masina
dupa uzura, ci se inlocuieste usor si rapid, numai placuta

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA

Placa de prindere a placutei aschietoare joaca si rolul de prag de conducere si rupere al aschiilor

Creste productivitatea prelucrarii etc.

Datorita acestor avantaje se obtin o reducere de costuri pe muchia aschietoare, singurul factor
care justifica acceptarea, in anumite situatii a unor conditii de aschiere mai putin favorabile.
Fixarea mecanica a placutelor pe corpul cutitelor se realizeaza fie prin brida cu surub, fie cu
ajutorul unui excentric, a unei parghii, prin pana sau prin strangere directa cu surub.
Dintre materialele utilizate la executarea sculelor aschietoare, placutele din carburi metalice
sunt cele mai importante. Datorita proprietatilor lor generale ca: duritate ridicata (peste 80 HRC),
rezistenta mare la uzura si o mare stabilitate termica (pana la 900C), carburile metalice si nemetalice,
putand lucra cu viteze de aschiere de 2-6 ori mai mari decat in cazul sculelor din otel rapid, sculele
aschietoare din carburi metalice sunt in prezent cele mai raspandite.
Placutele din carburi metalice utilizate la aschiere se compun din carburi de wolfram, titan si
tantal legate intre ele cu ajutorul unui liant care este cobaltul.
In functie de compozitia chimica a placutelor se deosebesc trei grupe principale de aliaje dure:
P, M si K. Placutele din carburi metalice se folosesc in prezent la prelucrarea marii majoritati a
materialelor metalice si nemetalice, la prelucrarea materialelor plastice etc.
Intrucat forma acestor placute trebuie sa asigure unghiurile de aschiere in starea lor montata,
fara interventia ascutitorului si in orice pozitie succesiv, forma lor impreuna cu forma locasului trebuie
astfel alese incat geometria rezultanta sa satisfaca in conditii bune majoritatea cazurilor de prelucrare.
Din punct de vedere economic placutele negative reprezinta solutia cea mai avantajoasa. Dupa
uzura ele sunt rotite in acelasi plan de atatea ori cate muchii aschietoare poseda, dupa care pot fi
intoarse pentru a le utiliza din nou de acelasi numar de ori.
Se asigura interschimbabilitatea, durabilitatea acestora crescand cu 30% fata de celelalte
cazuri. Placutele fara unghi de asezare avand utilizate toate muchiile aschietoare, au o durata de
folosire dubla, fata de cele cu unghi de asezare.
La cutitele cu placute fixate mecanic avem unele dezavantaje: concentratori de tensiuni in zona
de fixare a placutei si aderenta de fixare marita numai in zona de fixare.

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA

3. Memoriu justificativ de calcul

Ls

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA

Ls 415 mm

ds 83 mm

Ra 3.2m

Material prelucrat:OLC 25
Ls

Lungimea semifabricatului

ds

Diametrul nominal final a sem.

Ra

Rugozitatea sem.

Asf 0 mm

Aif 0.12 mm

daN 10 N

dmax ds Asf

dmax 83 mm

dmin ds Aif

dmin 82.88 mm

Asf
Aif

Abaterea superioara finala a sem.

dmax

Diametrul final maxim a sem.

dmin

Diametrul final minim a sem.

Abaterea inferioara finala a sem.

3.1. Alegerea Semifabricatului


Ds 85 mm

Asi 0.4 mm

Dmax Ds Asi

Dmax 85.4 mm

Dmin Ds Aii

Dmin 84.1 mm

1
4

Diametrul nominal initial a sem.

Dmax

Diametrul initial maxim a sem.

Dmin

Diametrul initial minim a sem.

Ass
Ais

Abaterea superioara initiala a sem.

Asf Aif

r c

Ds

ts

STAS SR EN 10060 - 2004

Aii 0.9mm

Ls

c 0.03 mm
r 0.0125 mm

Abaterea inferioara initiala a sem.


D s ds

tmin
tmax

ts 1 mm

Dmin dmax
2

Dmax dmin
2

r c

tmin 0.508 mm
tmax 1.26 mm

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA
ts

Adancimea nominala de aschiere

tmax
tmin

Adancimea maxima de aschiere

Abaterea de la rectiliniaritate

Abaterea de la cilindricitate

Adancimea minima de aschiere

3.2. Calcule de verificare a avansului


3.2.1. Din punct de vedere a rezistentei piesei
3

ds

Wz
32

Wz 56135.057 mm

pt OLC 25 STAS 500

r 500

Wz
r

Modul de rezistenta axial

Rezistenta admisibila a sem.

F p

N
2

mm

a 160

N
2

mm

ks 3

Rezistenta la rupere a sem.

a Wz
Ls ks

F p 7214.144 N

ks

Coef. ce tine cont de modul de fixare

Fp

Rezistenta piesei la incovoiere

ss 0.4 mm

Cfz 300

Xfz 1

Yfz 0.75

ss

Avansul ales in fct. de calitatea suprafetei 2.5/20

Cfz

Coef. ales ce tine cont de material si conditii de prelucrare 2.9/25

Xfz
Yfz

Exponent ales - || Exponent ales - || -

KCFz 1

KMFz 0.89

KFz 1

KFz 1

KhFz 0.95

KwFz 0.9

KrFz 0.98

KvFz 0.83

ts
tsx
1
mm
ss
ssx
0.4
mm
Fp
F px
N

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA
Kz KCFz KMFz KFz KFz KhFz KwFz KrFz KvFz
Kz 0.619

KCFz
KMFz

Coef. - material de prelucrat (stare, grupa) 2.10/26

KFz

Coef. - influenta unghi de atac principal 2.14/27

KFz
KhFz

Coef. - influenta unghi de degajare 2.16/28

KwFz

Coef. - influenta lichid de aschiere 2.18/29

KrFz
KvFz

Coef. - influenta razei de rotunjire 2.19/31

Coef. - proprietati mecanice ale materialului 2.11/26

Coef. - corelat cu uzura sculei 2.17/29

Coef. - influenta vitezei de aschiere 2.20/32

F z Cfz tsx

Xfz

ssx

Y fz

Kz

F z 93.396 N

kg m
2

F r 1.12 F z

F r 104.603 N

Y fz

F px

s1

1.12Cfz tsx Kz
Xfz

mm

s1 113.131 mm

Kz

Factor de corectie ce tine cont de conditiile aschierii

tsx
ssx

Valoarea adancimii de aschiere fara U.M.

Fz

Forta de aschiere axiala calculata

Fr

Forta de aschiere rezultanta

s1

Avansul in fct. de rezistenta piesei

Valoarea avansului fara U.M.

3.2.2. Din punct de vedere a rigiditatii piesei


4

E 210000

mm

ds
64

I 2329604.884 mm

fmax

F r Ls
E I

fmax 0.015 mm

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA
E

Modul de elasticitate longitudinal

Moment de intertie

fmax

Sageata maxima

fadm

Asf Aif

fadm 0.03 mm

p 110

0.75

p E I fadm

s2

1.12 Cfz tsx Kz Ls

fadm

Xfz

1mm

s2 518.198 mm

1.33333333333333

Sageata admisibila d.p.d.v a tolerantei

s2

Avansul in fct. de rigiditatea piesei

Coef. ce tine seama de modul de prindere a


piesei

3.2.3. Din punct de vedere a rugozitatii suprafetei


R 2.2 mm
2

Hm

ss

Hm 0.009 mm

8 R

tdeg 2 mm

i 0.7

1 55 deg

ce i ss sin 1
ce 0.229 mm

fadm Hm ce 0.268 mm
R

Raza la varf a cutilului sau placutei

Hm

Inaltimea maxima a microneregularitatilor

Coef. in fct. de proprietatile materialului

Unghi de atac principal

ce
tdeg

Adancimea stratului ecruisat


Toleranta la degrosare

Hmax 4 Ra

Hmax 12.8 m

10

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA

Hmax

Hmaxx

mm

Rx

R
mm
1
1.07

Hmaxx Rx 0.65

s3

0.21

Hmax

mm

s3 0.118 mm

Rugozitatea maxima

Hmaxx

Rugozitatea maxima fara U.M.

Rx

Raza la varf a cutitului sau placutei fara U.M.

s3

Avansul in fct. de rugozitatea suprafetei

3.2.4. Din punct de vedere a rezistentei mecanismului de avans


F x 0.2 F z

F x 18.679 N

F y 0.4 F z

F y 37.358 N

0.1
Fx

Forta de aschiere radiala

Fy

Forta de aschiere tangentiala

Coeficient de frecare

Qa F x F z F y

Qa 31.755 N

Ps 3 kW

Qa
Ps
F t

Forta de avans care solicita caruciorul


Puterea strungului ales
Ps 10kN
7kW

Xc 0.2 ( 1 0.4)

F t 4285.714 N
Xc 0.34

11

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA
1

0.75

Ft

s4

Xfz

Xc Cfz tsx Kz

1mm

s4 276.917 mm

1.3333333333333333

Xc

Coef. in functie de coeficientul de frecare

Ft

Forta tangentiala maxima la care rezista pinionul

s4

Avansul in fct. de rezistenta mecanismului de avans

3.2.5. Din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului


1

k1
4

qc 1

k2
5

6 2 k2 6 k1 qc

c 1.3

qc

2 4.81

c 4

ai37 150

1.5 0.5 2 k1 qc

2.101

qc

4.399

mm

Cfz tsx

Xfz

ssx

ai37

Y fz

Kz

N
2

mm

mm

B 1.655 mm

Bs 32 mm

0.75

Bs ai37

s5

Xfz

Cfz tsx Kz

1mm

1.3333333333

s5 1077.318 mm

ai37

Rezistenta admisibila la incovoiere pt. cutit din OL37

Latura minima a patratului in sectiune transversala a cutitului

Bs
s5

Latura standardizata a patratului in sect. transv. a cutitului


Avansul in fct. de rezistenta corpului cutitului

12

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA

4. Avansul efectiv
s1 113.131 mm

s2 518.198 mm

s3 0.118 mm

s4 276.917 mm s5 1077.318 mm

sef 0.126 mm
sef

Avansul efectiv minim dintre cele calculate

5. Stabilirea Vitezei Economice de Aschiere


Cve 273

y ve 0.15

x ve 0.20

mve 0.20

T ve 60

kTe 1

kMe 1.0

kste 1.1

kv1e 1

kprel kMe kv1e

kprel 1

Cve

Coef. ce tine cont de material si conditiile de aschiere 2.21/37

y ve

Exponent ce tine cont de material si conditiile de aschiere 2.21/37

Xve

Exponent ce tine cont de material si conditiile de aschiere 2.21/37

mve
T ve

Exponentul durabilitatii 2.21/37

kTe
kMe

Coef. care depinde de durabilitatea cutitului 2.22/38

kste

Coef. care depinde de starea materialului prelucrat 2.27/40

kprel

Coef. de prelucrabilitate

Durabilitatea economica a sculei 2.21/37


Coef. de prelucrabilitate 2.26/40

kee 1

kse 1.23

ke 1.04

ke 1

k1e 0.97

kre 1

kq1e 0.93

kh1e 1

kde 1

kwe 0.9

ke 1

13

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA
kve kTe kprel kste kee kse ke ke k1e kre ke kq1e kh1e kde kwe
kee
kse

Coef. care depinde de starea suprafetei materialului prelucrat 2.28/42

ke

Coef. care depinde de unghiul de degajare a sculei 2.30/42

ke

Coef. care depinde de unghiul de atac principal al sculei 2.31/43

k1e
kre

Coef. care depinde de unghiul de atac secundar a sculei 2.31/43

kq1e
kh1e

Coef. care depinde de aria sectiunii corpului cutitului 2.33/43

kde
kwe

Coef. care depinde de forma fetei de degajare 2.35/43

kve

Coef. de corectie a vitezei

Coef. care depinde de materialul partii aschietoare a sculei 2.29/42

Coef. care depinde de raza de rotunjire a muchiei taisului 2.32/43


Coef. care depinde de uzura cutitului 2.34/43
Coef. care depinde de lichidul de aschiere utilizat 2.36/44

Cve kve

v e
T ve

nef

mve

tsx

y ve

2v e

ssx

x ve min

v e 165.177

min

SN 320
nal 630

Pasch

2 rad

min

F z v ef
6

v ef

ds
2

min

2 rad

nef 633.462

ds

ve

Viteza economica de aschiere

nef

Turatia efectiva

nal 2.38/45
Turatia aleasa

nal

v ef 164.274

m
min

s 0.8

Pasch 42.618 W

Pasch
Pef
s

Pef 53.272 W

v ef

Viteza efectiva de aschiere

Pasch
s

Puterea de aschiere

Pef

Puterea efectiva de aschiere

14

Randamentul strungului

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA

6. Calculul Cutitului de Strung


Hcs 20 mm

Bcs 20 mm

lcs 30 mm

X1cs 0

Hcs

Inaltimea cutitului de strung

Bcs
lcs

Latimea cutitului de strung

X1cs
2cs

Coef. pt. aproximarea cutitelor drepte

2cs 4.81

Lungimea pana la prinderea cutitului de strung


Coef. in fct. de raportul laturilor sectiunii cutitului 2.39/49

csmax

F z mm F y
B csH cs

H cs
2

F x lcs F y X1cs

H csB cs

cstot 1.5

Fy
Bcs H cs

Fz
Bcs Hcs

F z X1cs
2

Hcs Bcs

2cs

Fx

Hcs
2
2

Hcs Bcs

2cs

csr csmax 4 cstot


csmax 0.304

k1 0.25

qcs

cs

cs

N
2

mm

cstot 0.463

k2 0.4

Hcs

cs

lcs
Hcs

N
2

mm

csr 0.974

N
2

mm

cs 1.5

qcs 1

Bcs

6 cs 2 k2 6 k1 cs qcs

qcs
1.5 0.5 2cs k1 qcs

qcs

cs 10.45

cs 2.101

15

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA
2

cs cs 4 cs

csmax'

cstot'

cs

F z cs

csmax' 2.44

Bcs

F z cs
Bcs

Bcs

Bcsnec

cs

cs 2.63

cs Cfz tsx

Xfz

ssx

Y fz

acs

N
2

mm

N
2

mm

cstot' 0.491

Fz

acs 100

cs 11.263

mm

N
2

mm

kg m

m s

Bcsnec 4.123 mm

Bcs2 acs

0.75

sadm

Cfz tsx

Xfz

1mm

1.3333333333

sadm 94.504 mm

csmax

Efort unitar normal

cstot

Efort unitar tangential total

csr

Efort unitar normal maxim

acs

Sarcina admisibila

csmax'

Efort unitar normal

cstot'

Efort unitar tangential total

cs

Efort unitar total maxim

Bcsnec

Latura necesara a patratului in sectiune transversala

sadm

Avansul admisibil in functie de dimensiunile


cutitului

16

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA

7. Determinarea parametrilor geometrici constructivi:


r 500

opt

pentru OLC 45

mm

25 10 4

7deg

daN

2
mm

opt 0.000000366693 deg

CCMT060204 PS5

45 deg
0 deg
90deg

45 deg

0 deg

Rezistenta admisibila la rupere a semifabricatului

opt

Unghi de degajare in fct. de duritatea semif.

Unghi de asezare ales

Unghi de atac principal ales

Unghi de inclinare ales

Unghiul muchiei de aschiere principal

y atan( sin( ) tan( ) cos( ) tan( ) )

y 0 deg

y acot( sin( ) cot( ) cos( ) tan( ) )

y 9.85082103 deg

x atan( tan( ) cos( ) sin( ) tan( ) )

x 0 deg

x acot( cos( ) cot( ) sin( ) tan( ) )

x 9.85082103 deg

Unghi de degajare lateral

x
y

Unghi de asezare lateral

Unghi de asezare posterior

Unghi de degajare posterior

17

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA

8.Norme de tehnologia securitatii muncii


In conformitate cu legile in vigoare, se vor respecta urmatoarele norme de tehnica securitatii
muncii specifice prelucrarii prin aschiere:
- lucrul la masinile-unelte e permis numai personalului califcat, pregatit in acest scop;

18

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA
- inainte de inceperea lucrului se va verifica starea tehnica a masinii, si se va porni masina in gol;
- se va verifica existenta impamantarii la reteaua electrica;
- in timpul lucrului se vor folosi ecrane de protectie sau ochelari de protectie impotriva aschiilor;
- imbracamintea sa fie bine stransa pe corp, iar parul acoperit;
- nu se admite folosirea sculelor si a uneltelor defecte;
- controlul suprafetelor prelucrate se face obligatoriu dupa ce a fost decuplata piesa de la mecanismul
de miscare;
- la ivirea unei defectiuni se va intrerupe lucrul si se va anunta reglorul sau electricianul din cadrul
atelierului intretinere al sectiei;
- nu se admite parasirea locului de munca fara avizul maistrului si lasand masina in functiune;
- la inchiderea lucrului se vor curata masinile si se ung organele in miscare, ghidajele;
- se va respecta ciclul de intretinere si reparatii utilaj.

9 . Bibliografia

1. Proiectarea sculelor aschietoare, Gh. Secara, editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979

19

Student:Kolak Tiberiu-Tomi

Proiect PSA
2. Proiectarea sculelor aschietoare, Indrumator de proiectare, Gl. Abrudan, E. Bejan, 1982

3. Tehnologii de prelucrare pe strunguri, A. Vlase, editura tehnica, Bucuresti, 1989

20

Student:Kolak Tiberiu-Tomi