UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA I.M.S.T.

PROIECT

ECOTEHNOLOGIE II

Olteanu Sorin Ionut

Grupa 641 CB
 CUPRINS:

1. Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

2. Calcularea indicatorului de calitate al mediului
3. Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii si de obtinere a coeficientului
minim de poluare
4. Stabilirea metodelor de reducere a poluarii
5. Bilantul de mediu
6. Transformarea unei organizatii industrial intr-o organizatie ecotehnologica
 1. Determinarea gradului optim de reducere a poluarii

Reducerea totala a poluarii nu este posibila nici tehnologic,nici economic ,deoarece

presupune cheltuieli antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltata.
Trebuie gasita o metoda de armonizare a intereselor producatorilor care urmaresc
profite imediate,a intereselor intregii societati,care doreste sa traiasca intr-un mediu
nepoluant.Pentru aceasta se determina un optimum economic luand in considerare cheltuielile
pentru dezvoltare(fig.10.) si beneficiile depoluarii.Se considera gradul optim de reducere a
n
poluarii, punctul 0 ,in care diferenta dintre cele 2 curbe a si b este maxima(acolo unde
tg tg ).

Fig 4.1. Determinare gradului optim de reducere a poluarii;a cost total al prevenirii
n
sau al depoluarii;c-diferenta dintre cele doua curbe; 0 -gradul optim de reducere a poluarii.

Aceasta analiza nu este intotdeauna usor de facut deoarece pagubele produse de

poluare sunt mai greu de cunatificat decat cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii
noi de productie,de prevenire a poluarii sau de reducere a poluarii.Oricum,in studiu privind
reducerea poluarii este mai usor de facut la nivelul intregii economii decat la nivelul unei
instalatii industriale unde se poate face o analiza de forma prezentata in figura de mai sus.Ar
' n
trebuie ca n 0 = 0 dar de cele mai multe ori este imposibila estimarea corecta a pierderilor
datorate poluarii.
Mai aproape de realitate este abordarea luand in considerare gradul de interes al
societatii de a plati depoluarea pentru a realiza un anumit grad de puritate a mediului
inconjurator.Pentru a simti efectele poluarii societatea este dispusa sa suporte cheltuielile de
C
depoluare d (fig.de mai jos.)

Fig 4.2. Determinarea pierderilor cauzate de poluare :a-cheltuieli cu prevenirea poluarii sau
reducerea poluarii; b-pierderile datorate poluarii; c-suma celor doua curbe a si b; n0 -gradul
optim de reducere a poluarii.
 C
Fig 4.3. Gradul de reducere a poluarii in functie de costurile si utilitatile sociale : d -
A ''
cheltuieli pentru reducerea poluarii; v -utilitate sociala/avantajul reducerii poluarii; n 0 -grad
optim de reducere a poluarii.

A
Pe masura ce gradul de reducere a poluarii creste avantajul /unitatea sociala( v )
pentru care societatea este dispusa sa plateasca contributii suplimentare descreste,iar
C
cheltuielile pentru reducerea poluarii ( d ) cresc .Din analiza zonelor ce apar in fig. de mai
sus se pot trage urmatoarele concluzii:
-in zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vad avantajele reducerii polaurii;
-in zona II se inregistreaza pierderi mari deoarece poluarea este deja redusa iar cheltuielile
cresc;
-in punctul M se realizeaza gradul optim de reducere a poluarii
Pentru o optimizare a etapei este necesara indeplinirea conditiiei:
n 0 = n ' 0 = n '' 0
Se poate determina i un interval de timp topt pentru realizarea unui optimum economic
privind reducerea polurii, folosind o relaie de forma:
topt = Cam(t)-Cam(t0) [ani]
- Cpp -Crp
n care: Cam este capacitatea de asimilare a mediului n urma efecturii cheltuielilor pentru
reducerea polurii existente; Crp - cheltuieli cu reducerea polurii existente la timpul t; C pp -
cheltuieli fcute pentru prevenirea polurii i meninerii ei n limitele standard; a i ~ -
 coeficieni ce exprim creterea capacitii de asimilare respectiv de ncadrare n limitele
standard, raportai la unitatea monetar cheltuit; t0 i t - momentul de timp iniial i
respectiv, de perspectiv.
n rile dezvoltate, investiiile alocate pentru protecia mediului dein ponderii
nsemnate, difereniate pe ramuri industiale. Tehnologiile noi de reducere sau prevenire a
polurii dein 1,2 % din PIB, iar pierderile, ca urmare a faptului c nu se iau msuri
antipoluante mai consistente, sunt aproximativ de 5 % din PIB.
Se poate determina si un interval de timp pentru realizarea unui optimum
economic privind reducerea poluarii, folosind o relatie de forma:

In care : -este capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii cheltuielilor

pentru reducerea poluarii existente ;
-cheltuieli cu reducerea poluarii existente la timpul t ;
-cheltuieli facute pentru prevenirea poluarii si mentinerii ei in limitele standard ;
si coeficienti ce exprima cresterea capacitatii de asimilare respectiv de incadrare in
limitele standard, raportati la unitatea monetara cheltuita ;
si t momentul de timp initial si respectiv ,de perspectiva.
= 1.2
= 2.1
Cam= 15000lei
t = 3ani = 1095zile
to = 1an
Cpp = 10000lei
Crp = 5000lei

15000109515000365
topt = =7300 zile 20 ani
1.2100002. 16000

Pentru o proiectare corect a unui proces tehnologic sau. a unei activiti cu impact
asupra mediului este necesar cunoaterea n fiecare etap a acestuia a indicatorului de
calitate a mediului. Acest indicator de calitate a mediului Icm se poate calcula la nivelul
fiecrui poluant i, cu relaia.
CMAi C efi

Icmi= C max i CMAi [%]

In care :
-Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i;
-CMAi-concentratia maxima admisibila in poluant i;
C
- efi -concentratia efectiva la momentul calcularii in poluanti;
-Cmax concentratia maxima in poluant i ce conduce la degradarea inevitabila a mediului.
Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea este maxima si inevitabila)
si 1 (cand mediul este curat).

Indicatorulu calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor p din

mediul respectiv,cu relatia :
p
CMAi Cefi

Icmi= i 1 C max i CMAi ;
 In care :
-Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor p existenti in mediu la
momentul calcularii.
In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus,oricarui ecoproces de
prestare servicii sau oricarei activitatii rezultante in urma unui proces tehnologic trebuie avute
in vedere urmatoarele elemente:
- Planul calitatii;
- Traseul tehnologic;
- Diagrama flux a a procesului tehnologic;

Fig. 4.4. Conexiunea standardelor i a instrumentelor economice i juridice.

- etapele i momentele de impact asupra mediului;
- sursele de poluare;
- natura substanelor poluante;
- modul de aciune asupra mediului al substanelor poluante (natura
polurii);
- coeficientul de poluare n fiecare etapli i coeficientul total de poluare
pentru a stabili msurile necesare ndeplinirii obiectivelor stabilite i anume: modificrile
procesului tehnologic n vederea transformrii lui
ntr-un proces ecotehnologic;
- nlocuirea fazelor sau operaiilor cu poluare mare;
- indicatorul de calitate al mediului;
 - msurile de prevenire a polurii in fiecare etap de desfurare a procesului
tehnologic;
- msurile de reducere a polurii n fiecare etap de desfurare a procesului tehnologic;
- posibilitile nlocuirii unor substane poluante sau periculoase cu alte substane mai
puin poluante sau periculoase;
- msurile de recuperare, tratare i reciclare a reziduurilor secundare;
- msurile de recondiionare i reciclare a deeurilor;
- msurile de reintegrare n mediu a deeurilor;
- costurile cu reducerea polurii;
- gradul optim de reducere a polurii;
- costurile cu prevenirea polurii;
- bilanul ecotehnologic;
- conexiunea standardelor i a instrumentelor economice i juridice
- costurile implementrii unui sistem de management de mediu;
- posibilitile transformrii ntreprinderii ntr-o unitate ecotehnologic.

Numai printr-o astfel de abordare, societatea industrial-consumatoare

exponenial de resurse naturale i deci de poluare a mediului, trebuie s treac masiv la o
societate informaional-creatoare exponenial de inteligen, pentru a trece apoi Ia societate
a cunoaterii i n final la societatea contientizat.

2. Calcularea indicatorului de calitate al mediului

Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra
mediului etse necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a
mediului.Acest indicator de calitatea a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant
i, cu relatia:
CMAi Cef

Icmi= Cmax i CMAi [%]

in care, Icmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i; CMA i-concentratia
maxima admisibila in poluantul i; Cefi- concentratia efectiva, la momentul calcularii, in
poluantul i; Cmax concentratia maxima in poluantul i ce conduce la degradarea
inevitabila a mediului.
Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima si inevitabila) si
1 (cand mediul este curat).
AERUL
Tabelul 1. Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului
Limita de Valoarea efectiv
Limita admisa
Poluant interventie calculate
[mg/m3]
[mg/m3] [mg/m3]
Praf 50100 80100 83100
CO 100 200 90
SO2 300 501 425
CO2 50 110 39
Cd 4 8 3,99
NH3 50 81 80,5
Mn 0,5 1,1 0,41
NMVOC 100 220 83
Pb 0,5 1,1 0,41
CH4 150 300 142,5
Materiale grele 0,21 0,5 0,14

50100 0,029
1,669%
IcmPraf= 80100 50100
100 9,70
0,9%
IcmCO(monoxid de carbon)= 200 100
300 0,064
1,42%
IcmSO2(oxid de sulf)= 510 300
50 3,18
0,78%
IcmCO2(dioxid de carbon)= 110 50
4 0,0022
0,99%
IcmCd= 8 4
50 0,011
1,61%
IcmAmoniac= 81 50
0,5 0,001
0,83%
IcmMn(mangan)= 1,1 0,5
100 0,2
0,83%
IcmNMVOC(compusi organic volatile fara metan)= 220 100
0,5 0,0001
0,83%
IcmPb(plumb)= 1,1 0,5
150 6,77
0,95%
IcmCH4(metan)= 300 150
 0,21 0,0022
0,71%
Icm Metale grele= 0,5 0,21
Icmtotal= 1,669+0,9+1,42+0,78+0,99+1,61+0,83+0,83+0,83+0,95+0,71= 11,5

APA
Tabelul 2. Dispozitii comunitare asupra poluarii apei
Limita de Valoarea efectiv
Limita admisa
Poluant interventie calculate
[mg/m3]
[mg/m3] [mg/m3]
Cu 0,05 0,1
As 0,05 0,2
Cl 240 400
SO4 200 400
Pb 0,05 0,1
Fenoli 0,001 0,002
K2Cr2O7 3 5
Fe2o3 0,4 0,8

0,05 0,0001
0,52%
IcmCu(cupru)= 0,1 0,05
0,5 0,00015
0,99%
IcmAs= 1 0,5
240 0,00113
1,19%
IcmCl (clor liber)= 400 200
-

200 0,009
0,99%
IcmSO4= 400 200
0,1 0,0023
0,32%
IcmPb(plumb)= 0 , 4 0,1
0,2 0,0001
0,66%
IcmFenoli= 0,5 0, 2
3 0,0012
1,49%
IcmK2Cr2O7= 5 3
0,4 0,35
0,12%
IcmFe2O3(trioxid de fier)= 0,8 0, 4
Icmtotal=0,52+0,99+1,19+0,99+0,32+0,66+1,49+0,12=6,28
SOL
Tabelul 3. Dispozitii comunitare aspura poluarii solului
Limita de Valoarea efectiv
Limita admisa
Poluant interventie calculate
[mg/m3]
[mg/m3] [mg/m3]
Compusi sintetici
1000 10000
biodegradabili
Pb 10 100
Cl 14 30
Fenoli 1 10
F 200 750
S 1 5

10 0,00003
0,01%
cmcompusi= 1000 10
I
85 0,00001
5,66%
cmPb(plumb)=
100 85
I
4,5 0,000001
0,47%
IcmCl(clor)= 14 4,5
1 0,00001
0,11%
cmfenoli= 10 1
I
100 0,000055
0,15%
cmfluor= 750 100
I
1 0,16
0,21%
cmS= 5 1
I
Icmtotal=0,01+5,66+0,47+0,11+0,15+0,21=6,61

3. Stabilirea metodelor de prevenire a poluarii si obtinerea

unui coeficient minim de poluare

Metode pentru aer
-
Diminuarea emisiilor de gaze si pulberi in aer cu ajutorul filtrelor si a unor tehnologii

moderne aplicate in industrie

-
Construirea de vehicule cat mai putin poluante
-
Plantarea unor zone verzi de protectie
-
Producerea energiei prin procedee nepoluante(solar, eolian)
-
Utilizarea carburantilor nepoluanti de catre autovehicule sau dotarea acestora cu filtre

speciale
-
Extinderea si protejarea spatiilor verzi, a parcurilor, gardurilor vii
-
Protejarea padurilor

Metode pentru apa

-
Construirea de baraje
-
Epuarea apelor reziduale(cu ajutorul filtrelor)
-
Construirea de bazine speciale de colectare a deseurilor si rezidurilor pentru a

impiedica deversarea directa a acestora in apele de suprafata

-
Construirea de zone de protectie a apelor
-
Construirea unor statii de epurare a apelor reziduale ale localitatilor

Metode pentru sol

-
Construirea de zone de depozitare a gunoaielor
-
Diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor
-
Modernizarea gropilor de gunoi
-
Ridicarea nivelului de securitate nucleara
-
Controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele industriale
 -
Colectarea rezidurilor menajere in recipiente speciale, pe sortimente si reciclarea

acestora.

Una din cele mai importante i prompte consecine a activitii de prevenire a polurii va
fi analiza ciclului de via a produsului i procedurile standardizate de calcul ale costurilor
ciclului de via a produsului.
Metoda preferat de prevenire a polurii este reducerea sursei, deoarece ea se adreseaz
sursei poluatoare, nainte de producerea polurii. Reducerea sursei nseamn orice practic
de reducere a cantitii de substane periculoase, poluante sau contaminante, care urmeaz s
fie debarasate n mediul nconjurtor, nainte de reciclare, tratare sau debarasare".
Principalele bariere n prevenirea polurii se prezint mai jos
- Limitrile tehnice nevoia de cercetare i dezvoltare continu
- Lipsa de informare nu exist acces la toate cile de prevenire a polurii
- Preferinele consumatorului vrea costuri minime
- Posibilitatea scderii duratei de via , durabilitii i competivitii, adic a calitii
produsului
- Aspect economic marile companii au n vedere profitul imediat
- Lista de piee nu toi accept produse reciclate , recondiionate
- Necontientizarea avantajelor prevenirii polurii lipsa de informaie i de perspectiv
- Grij n diseminarea informaiilor confideniale despre produse teama de concuren
- Reglementrile actuale ncurajeaz controlul, colectarea i depozitarea deeurilor i
nu prevenirea polurii
Sunt ns i multe argumente pentru programul de prevenire a polurii. Cteva
stimulente de prevenire a polurii se prezint mai jos :
- Beneficiile economice din eliminarea depozitrii, tratamentului, transportului i
aruncrii deeurilor
- Reducerea responsabilitii - exist o responsabilitate pe toat durata existenei
deeului
- Conformarea la reglementrile n vigoare
- mbuntirea imaginii publice - consumatorul vrea produs care nu pune n pericol
mediul
- Stimulente de pia - creerea unei piee pentru bunuri reciclabile
- Reducerea costurilor de tratare a deeurilor -prin implementarea programelor de
prevenire a polurii
- Stimulente fiscale poteniale - eventuale reduceri de taxe pentru reducerea deeurilor
- Diminuarea expunerii personalului
Un rol important n prevenirea polurii l are progresul tehnic, care rmne factorul
cheie al dezvoltrii economice cu meninerea calitii mediului ambiant. Progresul tehnic, ca
factor de prevenire a polurii i de reducere a acesteia poate interveni n diferitele faze ale
procesului de producie. Progresul tehnic acioneaz direct la nivelul factorilor de producie,
conducnd la prevenirea polurii i indirect la nivelul monitorizrii, tratrii i eliminrii
deeurilor, conducnd la reducerea polurii.
 TEHNICI DE PREVENIRE A POLUARII

Reducerea sursei Reciclarea pe loc sau dupa

Schimbari de produs Transformarea-

-Substituire Controlul sursei
Folosirea si refolosirea -Procesat pentru recuperare
-Conservare -Reintoarcerea in produsul original
-Procesat pentru subprodus
-Compunerea produsului -Materialul brut pentru alt produs

Schimbari tehnologice Imbunatatirea procesului de functionare

Schimbari ale materialului intrat-Schimbari ale procesului -Masuri procedurale
-Purificarea materialului -Schimbari de echipamente -Imbunatatirea managementului
-Substituirea materialului -Informatizarea proceselor -Utilizarea mai eficienta a materialului
-Schimbari ale ordinei ciclului de functionare
-Programarea productiei

Fig.1.Tehnici de prevenire a polurii

 Tab. 1. Metode de prevenire a polurii
Poluani Aciuni posibile asupra:
Aprovizionrii Stocare i manipulare Procese de fabricaie
Umidificarea stivelor
Praf Selecia materiei prime Stropirea cu materiale
purvurulente
Precauie in
nlturarea aminelor Precauie n tratarea
depozitarea i
AMINE Utilizarea produilor de produilor de izolaie
utilizarea stocurilor in
substituie utilizai
scopul aprovizionrii
Sortarea deeurilor nlturarea prafului de
reciclabile (procedee de metale grele in scopul
Metale grele
fabricaie la nalt reciclrii nainte de
temperatur) valorificare
Procurarea combustibilului
Economie de energie
si a materiei prime cu mic
Oxizi de sulf Combustia in strat fluidizat
coninut de sulf
(S02) SOS) Injecii cu ageni de
Desulfurarea
desulfurare in focar
combustibilului
Oxizi de azot nlturarea anumitor
Reglarea combustiei
(NO, N02) produi
Economie de energie
Oxizi de carbon
0 noua politica energetica Reglarea combustiei (in
(CO, C02)
cazul CO)
Compui Acoperiul depozitelor
nlturarea anumitor
organici volatili de hidrocarburi Procedee de etanare
solveni
(COV) Stocaj etan
Sortarea deeurilor Cunoaterea buna a
Dioxinne si
reciclabile (procedee la proceselor
furani
nalt temperatur) tehnologice

Folosirea de noi tehnologii de sudare, nlocuirea sudrii manuale cu electrod nvelit cu

alte procedee de exemplu: MIG/MAG, CMT cold metal transfer (procentul de gaze emise n
timpul procesului este mult mai redus).
Direciile strategice n domeniul meninerii calitii apelor
Folosirea de degresani i decapanti cu un impact mai mic asupra mediului
Dotarea punctelor de lucru cu ventilatoare pentru aspirarea gazelelor rezultate n urma
sudrii i nlocuirea periodic a filtrelor acestor instalaii.
Poluarea zero este un vis. Reducerea total a polurii nu este posibil nici tehnologic
deoarece presupune cheltuilei antipoluante insuportabile de orice economie dezvoltat. Trebuie
gsit o cale de armonizare a intereselor productorilor care urmresc profituri imediate, a
intereselor ntregii societatim care dorete s triasc ntr-un mediu nepoluant. Pentru acestea se
determina un optim economic lund n considerare cheltuielile pentru dezvoltare i beneficiile
depolurii.
Aceast analiz nu este uor de fcut deoarece pagubele produse de poluare sunt mai greu
de cuantificat dect cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi de producie, de
prevenire a polurii sau de reducere a polurii. Oricum un studiu privind reducerea polurii este
mai uor de fcut la nivelul ntregii economii dect la nivelul unei instalaii industriale, unde se
poate face o analiz.
 Metoda preferata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea se adreseaza
sursei poluatoare, inainte de producerea poluarii.Reciclarea se refera la refolosirea de materiale,
care ar trebui aruncate sau tratate ca deseuri.

Limitele impuse poluantilor atmosferici

Limitarea poluarii atmosferei evolueaza continuu, functie de cunoasterea mai bine a

efectelor nocive ale diferitilor poluanti atmosferici (modificariel climatice si ploile acide).

Tab. 2. Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului

Poluant Limita Debit de la care se
admisa aplica norma [kg/h]
[mg/m3]
Oxizi de sulf exprimati in SO 2 300 25
Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 25
Amoniac 50 0,1
Compusi anorganici gazosi ai ciclonului exprimati in 50 1
HCl
Compusi anorganici gazosi ai fluorului exprimati in HF 55 0,5
particule, picaturi 0,5
Compusi organici (exclusiv CH4) 150 2
Praf 50-100 1
1
Metale grele 0,2 -1 1x 103
Totalul de Cd, Hg, Yi si compusii lor 5x 103
Totalul de As, Se, Te si compusii lor Totalul de Co, Cr, 25x 103
Cu, Sn, Mn, Ni, Pb, Sb, V, Zn si compusii lor