Sunteți pe pagina 1din 56

Universitatea Politehnica Bucuresti

Proiect Ecotehnologie II

Matei Luiza-Elena Prof. coord


Grupa : 641 CB Zoia
Apostolescu
CUPRINS

1.Determinarea gradului optim de reducere a


polurii i calcularea indicatorului de calitatea
al mediului - ICM
2.Stabilirea metodelor de prevenire a polurii i
de obinere a unui coeficient minim de poluare
3.Stabilirea metodelor de reducere a polurii
mediului
4.Bilanul de mediu
5.Transformarea unei organizaii industriale ntr-
o organizaie ecotehnologic
Cap 1. Determinarea gradului optim de reducere a
polurii i calcularea indicatorului de calitate al
mediului ICM

Poluarea zero este un vis. Reducerea total a polurii nu este posibil nici
tehnologic, nici economic, deoarece presupune cheltuieli antipoluante insuportabile
de orice economie dezvoltat.
Trebuie gsit o metod de armonizare a intereselor productorilor care
urmresc profite imediate, a intereselor ntregii societi, care dorete s triasc
ntr-un mediu nepoluant. Pentru aceasta se determina un optimum economic lund
n considerare cheltuielile pentru dezvoltare i beneficiile depolurii. Se consider
n0
gradul optim de reducere a polurii, punctul , n care diferena dintre cele 2 curbe
a i b este maxima (acolo unde tg tg ).
' n
Ar trebuie c n 0 = 0 dar de cele mai multe ori este imposibil estimarea
corect a pierderilor datorate polurii. Pentru a simi efectele polurii societatea
Cd
este dispus s suporte cheltuielile de depoluare (fig.14).

Fig.1. Determinarea pierderilor cauzate de poluare:


a-cheltuieli cu prevenirea poluarii sau reducerea poluarii; b-pierderile datorate
n0
poluarii; c-suma celor doua curbe a si b; -gradul optim de reducere a poluarii.

Fig 2. Gradul de reducere a poluarii in functie de costurile si utilitatile sociale:


Cd Av
-cheltuieli pentru reducerea poluarii; -utilitate sociala/avantajul reducerii
''
n 0
poluarii; -grad optim de reducere a poluarii
A
Pe msur ce gradul de reducere a polurii crete avantajul /unitatea social( v )
pentru care societatea este dispus s plteasc contribuii suplimentare descrete,
C
iar cheltuielile pentru reducerea polurii ( d ) cresc. Din analiza zonelor ce apar n
fig.14 se pot trage urmtoarele concluzii:
- n zona I sunt cele mai mari avantaje deoarece se vd avantajele reducerii
polaurii;
- n zona I se nregistreaz pierderi mari deoarece poluarea este deja redus
iar cheltuielile cresc;
- n punctul M se realizeaz gradul optim de reducere a polurii
Pentru o optimizare a etapei este necesar ndeplinirea conditiiei:
n 0 = n' 0 = n '' 0
n rile dezvoltate, investiiile alocate pentru protecia mediului dein
ponderii nsemnate, difereniate pe ramuri industiale. Tehnologiile noi de reducere
sau prevenire a polurii dein 1,2 % din PIB, iar pierderile, ca urmare a faptului c nu
se iau msuri antipoluante mai consistente, sunt aproximativ de 5 % din PIB.

Se poate determina si un interval de timp pentru realizarea unui


optimum economic privind reducerea poluarii, folosind o relatie de forma:

In care : -este capacitatea de asimilare a mediului in urma efectuarii


cheltuielilor pentru reducerea poluarii existente ;
-cheltuieli cu reducerea poluarii existente la timpul t ;
-cheltuieli facute pentru prevenirea poluarii si mentinerii ei in limitele
standard ;
si coeficienti ce exprima cresterea capacitatii de asimilare respectiv de
incadrare in limitele standard, raportati la unitatea monetara cheltuita ;
si t momentul de timp initial si respectiv ,de perspectiva.

15000109515000365
topt=
=6083 zile 16.6 ani
1.5100002.26000
=1.5
=2.2
Cam=15000lei
t=3ani = 1095zile
to=1an
Cpp=10000lei
Crp=6000lei
Pentru o proiectare corect a unui proces tehnologic sau.a uneiactiviti cu
impact asupra mediului este necesar cunoaterea in fiecare etap a acestuia a
indicatorului de calitate a mediului. Acest indicator de calitate a mediului Ic ms e
poate calcula la nivelul fiecrui poluant i,cu relaia.

In care :
-Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i;
-CMAi-concentratia maxima admisibila in poluant i;
- efiC -concentratia efectiva la momentul calcularii in poluanti;
-Cmax concentratia maxima in poluant i ce conduce la degradareainevitabila a
mediului.
Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea estemaxima si
inevitabila) si 1 (cand mediul este curat).Indicatorului calitatii mediului se poate
calcula si ca suma a tuturor
poluantilor p din mediul respectiv,cu relatia :

In care :
-Icmi-indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor pexistenti in
mediu la momentul calcularii.
In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricaruiecoprodus,oricarui
ecoproces de prestare servicii sau oricarei activitatii rezultante in urma unui proces
tehnologic trebuie avute in vedere urmatoarele elemente:
-Planul calitatii;
-Traseul tehnologic;
-Diagrama flux a a procesului tehnologic;
- etapele i momentele de impact asupra mediului;
- sursele de poluare;
- natura substanelor poluante;
- modul de aciune asupra mediului al substanelor poluante (natura polurii);
- coeficientul de poluare in fiecare etapli i coeficientul total de poluare pentru a
stabili msurile necesare indeplinirii obiectivelor stabilite i anume:modificrile
procesului tehnologic in vederea transformrii lui intr-un proces ecotehnologic;
inlocuirea fazelor sau operaiilor cu poluare mare;
- indicatorul de calitate al mediului;
- msurile de prevenire a polurii in fiecare etap de desfurare a procesului
tehnologic;
- msurile de reducere a polurii in fiecare etap de desfurare a procesului
tehnologic;
- posibilitile inlocuirii unor substane poluante sau periculoase cu alte substane
mai puin poluante sau periculoase;
- msurile de recuperare, tratare i reciclare a reziduurilor secundare;
- msurile de recondiionare i reciclare a deeurilor;
- msurile de reintegrare in mediu a deeurilor;
- costurile cu reducerea polurii;
- gradul optim de reducere a polurii;
- costurile cu prevenirea polurii;
- bilanul ecotehnologic;
- conexiunea standardelor i a instrumentelor economice i juridice
- costurile implementrii unui sistem de management de mediu;
- posibilitile transformrii intreprinderii intr-o unitate ecotehllologic.
Numai printr-o astfel de abordare, societatea industrial-
consumatoareexponenial de resurse naturale i deci de poluare a mediului,
trebuie s treac masiv la o societate informaional-creatoare exponenial de
inteligen, pentru a trece apoi Ia societate a cunoaterii i in final la societatea
contientizat.
Numai o persoana informata i contienta de valoarea informaiei
poatedeveni prin comportament un ajutor esenial in salvarea mediului i respective
a Vieii pe Terra!

Cap 3. Stabilirea metodelor de prevenire a polurii i de


obinere a unui coeficient minim de poluare
Una din cele mai importante i prompte consecine a activitii de prevenire a
polurii va fi analiza ciclului de via a produsului i procedurile standardizate de
calcul ale costurilor ciclului de via a produsului.
Metoda preferat de prevenire a polurii este reducerea sursei, deoarece ea se
adreseaz sursei poluatoare, nainte de producerea polurii. Reducerea sursei
nseamn orice practic de reducere a cantitii de substane periculoase, poluante
sau contaminante, care urmeaz s fie debarasate n mediul nconjurtor, nainte de
reciclare, tratare sau debarasare".
Principalele bariere n prevenirea polurii se prezint mai jos
- Limitrile tehnice nevoia de cercetare i dezvoltare continu
- Lipsa de informare nu exist acces la toate cile de prevenire a polurii
- Preferinele consumatorului vrea costuri minime
- Posibilitatea scderii duratei de via , durabilitii i competivitii, adic a
calitii produsului
- Aspect economic marile companii au n vedere profitul imediat
- Lista de piee nu toi accept produse reciclate , recondiionate
- Necontientizarea avantajelor prevenirii polurii lipsa de informaie i de
perspectiv
- Grij n diseminarea informaiilor confideniale despre produse teama de
concuren
- Reglementrile actuale ncurajeaz controlul, colectarea i depozitarea
deeurilor i nu prevenirea polurii.
Sunt ns i multe argumente pentru programul de prevenire a polurii. Cteva
stimulente de prevenire a polurii se prezint mai jos :
- Beneficiile economice din eliminarea depozitrii, tratamentului, transportului
i aruncrii deeurilor
- Reducerea responsabilitii - exist o responsabilitate pe toat durata
existenei deeului
- Conformarea la reglementrile n vigoare
- mbuntirea imaginii publice - consumatorul vrea produs care nu pune n
pericol mediul
- Stimulente de pia - creerea unei piee pentru bunuri reciclabile
- Reducerea costurilor de tratare a deeurilor -prin implementarea programelor
de prevenire a polurii
- Stimulente fiscale poteniale - eventuale reduceri de taxe pentru reducerea
deeurilor
- Diminuarea expunerii personalului
Un rol important n prevenirea polurii l are progresul tehnic, care rmne
factorul cheie al dezvoltrii economice cu meninerea calitii mediului ambiant.
Progresul tehnic, ca factor de prevenire a polurii i de reducere a acesteia poate
interveni n diferitele faze ale procesului de producie. Progresul tehnic
acioneaz direct la nivelul factorilor de producie, conducnd la prevenirea
polurii i indirect la nivelul monitorizrii, tratrii i eliminrii deeurilor,
conducnd la reducerea polurii.
TEHNICI DE PREVENIRE A POLUARII

Reducerea sursei Reciclarea pe loc sau dupa

Schimbari de produs Transformarea-


ControlulFolosirea
sursei si refolosirea
-Substituire -Procesat pentru recuperare
-Reintoarcerea in produsul original
-Conservare -Procesat pentru subprodus
-Materialul brut pentru alt produs
-Compunerea produsului

Schimbari tehnologice Imbunatatirea procesului de functionare


Schimbari ale materialului intrat
-Schimbari ale procesului -Masuri procedurale
-Purificarea materialului
-Schimbari de echipamente -Imbunatatirea managementului
-Substituirea materialului
-Informatizarea proceselor -Utilizarea mai eficienta a materialului
-Schimbari ale ordinei ciclului -Programarea
de functionareproductiei

Fig 3.Tehnici de prevenire a polurii


Tab. 1. Metode de prevenire a polurii
Poluani Aciuni posibile asupra:
Stocare i
Aprovizionrii Procese de fabricaie
manipulare
Umidificarea
stivelor
Praf Selecia materiei prime Stropirea cu
materiale
purvurulente
Precauie in
nlturarea aminelor depozitarea i Precauie n tratarea
AMINE Utilizarea produilor de utilizarea stocurilor produilor de izolaie
substituie in scopul utilizai
aprovizionrii
Sortarea deeurilor
reciclabile (procedee de nlturarea prafului de
fabricaie la nalt metale grele in scopul
Metale grele
temperatur) reciclrii nainte de
valorificare

Procurarea
Economie de energie
combustibilului si a
Combustia in strat
Oxizi de sulf materiei prime cu mic
fluidizat
(S02) SOS) coninut de sulf
Injecii cu ageni de
Desulfurarea
desulfurare in focar
combustibilului
Oxizi de azot nlturarea anumitor
Reglarea combustiei
(NO, N02) produi
Oxizi de Economie de energie
0 noua politica
carbon (CO, Reglarea combustiei (in
energetica
C02) cazul CO)
Acoperiul
Compui
nlturarea anumitor depozitelor de
organici Procedee de etanare
solveni hidrocarburi
volatili (COV)
Stocaj etan
Sortarea deeurilor Cunoaterea buna a
Dioxinne si
reciclabile (procedee la proceselor
furani
nalt temperatur) tehnologice

Folosirea de noi tehnologii de sudare, nlocuirea sudrii manuale cu electrod


nvelit cu alte procedee de exemplu: MIG/MAG, CMT cold metal transfer (procentul
de gaze emise n timpul procesului este mult mai redus).
Direciile strategice n domeniul meninerii calitii apelor
Folosirea de degresani i decapanti cu un impact mai mic asupra mediului
Dotarea punctelor de lucru cu ventilatoare pentru aspirarea gazelelor
rezultate n urma sudrii i nlocuirea periodic a filtrelor acestor instalaii.
Poluarea zero este un vis. Reducerea total a polurii nu este posibil nici
tehnologic deoarece presupune cheltuilei antipoluante insuportabile de orice
economie dezvoltat. Trebuie gsit o cale de armonizare a intereselor
productorilor care urmresc profituri imediate, a intereselor ntregii societatim care
dorete s triasc ntr-un mediu nepoluant. Pentru acestea se determina un optim
economic lund n considerare cheltuielile pentru dezvoltare i beneficiile depolurii.
Aceast analiz nu este uor de fcut deoarece pagubele produse de poluare sunt
mai greu de cuantificat dect cheltuielile legate de introducerea unor tehnologii noi
de producie, de prevenire a polurii sau de reducere a polurii. Oricum un studiu
privind reducerea polurii este mai uor de fcut la nivelul ntregii economii dect la
nivelul unei instalaii industriale, unde se poate face o analiz.
Metoda preferata de prevenire a poluarii este reducerea sursei, deoarece ea
se adreseaza sursei poluatoare, inainte de producerea poluarii.Reciclarea se refera
la refolosirea de materiale, care ar trebui aruncate sau tratate ca deseuri.

Limitele impuse poluantilor atmosferici

Limitarea poluarii atmosferei evolueaza continuu, functie de cunoasterea mai


bine a efectelor nocive ale diferitilor poluanti atmosferici (modificariel climatice si
ploile acide).

Tabelul nr.2 Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului


Poluant Limita Debit de la care
admisa se aplica norma
[mg/m3] [kg/h]
Oxizi de sulf exprimati in
SO 2 300 25

Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 25


Amoniac 50 0,1
Compusi anorganici gazosi ai ciclonului exprimati 50 1
in HCl
Compusi anorganici gazosi ai fluorului exprimati 55 0,5
in HF particule, picaturi 0,5
Compusi organici (exclusiv CH4) 150 2
Praf 50-100 1
1
Metale grele 0,2 -1 3
1x 10
Totalul de Cd, Hg, Yi si compusii lor
Totalul de As, Se, Te si compusii lor Totalul de Co, 3
5x 10
Cr, Cu, Sn, Mn, Ni, Pb, Sb, V, Zn si compusii lor
3
25x 10

Cap 3. Stabilirea metodelor de reducere a polurii


mediului
Din cauza multor tragedii ale mediului nconjurtor, de la jumtatea secolului
XX, multe naiuni au instituit legi cuprinztoare proiectate pentru a repara
distrugerile anterioare ale polurii necontrolate i pentru a preveni viitoarele
contaminri ale mediului.
nelegerile internaionale au jucat un rol important n reducerea polurii
globale. Protocolul de la Montral cu privire la Substanele care Distrug Stratul de
Ozon (1987) a fixat date internaionale pn la care s fie reduse emisiile de
substane chimice, cum ar fi CFC, despre care se tie c distruge stratul de ozon.
Convenia Basel pentru Controlul Transporturilor Internaionale ale Deeurilor
Periculoase i Depozitarea Lor (1989) servete ca punct de reper pentru
reglementrile internaionale ce se ocup de transportarea deeurilor periculoase i
depozitarea lor.

Poluanti Actiuni posibile asupra:


Stocare si
Aprovizionare Procese de fabricatie
manipulare
Umidificarea
stivelor
Selectia materiei
Praf Stropirea cu
prime
materiale
purvurulente
Precautie in
Inlaturarea depozitarea si
Precautie in tratarea
aminelor utilizarea
Amine produsilor de izolatie
Utilizarea produsilor stocurilor in
utilizati
de substitutie scopul
aprovizionarii
Procurarea
combustibilului si a
materiei prime cu Economie de energie
Oxizi de sulf
mic conntinut de Combustia in strat fluidizat
(SO2, SOS)
sulf
Desulfurarea
combustibilului
Oxizi de azot Inlaturarea
Reglarea combustiei
(NO, NO2) anumitor produsi
Economie de energie
Oxizi de carbon O noua politica
Reglatul combustiei
(CO, CO2) energetica
(in cazul CO)
Acoperisul
Compusi organici
Inlaturarea depozitelor de
volatili Procedee de etansare
anumitor solventi hidrocarburi
(COV)
Stocaj etnas
Scoaterea
deseurilor
reciclabile Cunoasterea buna
Dioxine si furani
(procedee de proceselor tehnologice
fabricatie la inalta
temperatura)
Fum Folosirea unor procese de
fabricatie sau de sudare
care sa polueze cat mai
putin mediul
Pregatirea corecta a
componentelor in vederea
prelucrarii sau sudarii
Utilizarea unor
masini si a unor
Gaze esapament
combustibili
ecologici
Aprovizionarea cu Utilizarea acestor
substante care au produse cu grija si
decapanti, un impact cat mai aruncarea
degresanti redus asupra deseurilor
mediului rezultate in locuri
inconjurator special amenajate

Controlarea polurii atmosferice


Cele mai sensibile strategii de control ale polurii atmosferice implica metode
ce reduc, colecteaz, capteaz sau rein poluani nainte ca ei s intre n atmosfer.
Din punct de vedere ecologic, reducnd emisiile poluante cu o mrire a
randamentului energetic i prin msuri de conservare, precum arderea de mai puin
combustibil este strategia preferat. Influennd oamenii s foloseasc transportul
n comun n locul autovehiculelor personale ajuta de asemenea la mbuntirea
calitii aerului urban.
Poteniali poluani pot exista n materialele ce intr n procese chimice sau n
procese de combustie (ca de exemplu plumbul din benzin). Metode de controlare a
polurii atmosferice includ i ndeprtarea materialelor poluante direct din produsul
brut, nainte ca acesta s fie folosit, sau imediat dup ce s-a format, dar i alterarea
proceselor chimice ce duc l-a obinerea produsului finit, astfel nct produii poluani
s nu se formeze sau s se formeze la nivele sczute. Reducerea emisiilor de gaze
din arderea combustibililor folosii de ctre automobile este posibil i prin
realizarea unei combustii ct mai complete a carburantului sau prin recircularea
gazelor provenite de la rezervor, carburator i motor, dar i prin descompunerea
gazelor n elemente puin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluanii
industriali pot fi la rndul lor captai n filtre, precipitatori electrostatici.
Aciuni guvernamentale pentru combaterea polurii
Diferite ri au impus standarde n legislaie cu privire la nivelele de
concentraie ce se cred a fi suficient de sczute pentru a proteja sntatea public.
Standardele privind sursele de emisie au de asemenea specificate limitele de emisie
a substanelor poluante n atmosfera astfel nct standardele de calitate ale aerului
s fie atinse. Cu toate acestea ns, natura problemei necesita implementarea
tratatelor internaionale ale mediului, i pn n acest moment 49 de ri au aprobat
n Martie 1985 convenia Naiunilor Unite cu privire la stratul de ozon. "Protocolul de
la Montreal", asa cum a fost numit aceast convenie renegociat n 1990 apela la
ndeprtarea anumitor clorocarburi i fluorocarburi pn la sfritul secolului i
asigur ajutor n vederea dezvoltrii rilor n realizarea acestor tranziii. n plus, mai
multe tratate internaionale au fost semnate n scopul reducerii incidentei ploii
acide.
Tab. 4. Comparaie ntre sistemele de reinere a particulelor
Tipul de Domeniul Eficiena Temperat Pierdere Spaiul Cost
colector particulelo reinerii ura a de anual
r particulel maxim de amplasar [$/m3an
reinute or admis presiun e ]
[C] e necesar
[Pa]
Filtru sac 0,1-1,0 Slab 80 10 Mare 14,0
din 1,0-10,0 Bun 80 10 Mare 14.0
bumbac 10,0-50,0 Excelent 120 10 Mare 14,0
Filtru sac 0,1+1,0 Slab 120 12 Mare 17,0
din fibre 1, 0-10,0 Bun 120 12 Mare 17,0
sintetice 10,0+50, Excelent 80 12 Mare 17,0
0
Filtru sac 0,1+1,0 Slab 290 10 Mare 21,0
din fibre 1,0+10,0 Bun 290 10 Mare 21,0
de sticl 10,0+50,0 Bun 290 10 Mare .21,0
Filtru sac 0,1+1,0 Slab 260 20 Mare 23,0
din tefion 1.0+10.0 Bun 260 20 Mare 23,0
10,0-50,0 Excelent 260 20 Mare 23,0
0,14-1,0 Excelent 400 1 Mare 21,0
1,0-10,0 Bun 400 1 Mare 21.0
10,0+50,0 Bun 400 1 Mare 21,0
0,1+1,0 Foarte 400 5 Mare 7,0
slab
1,0+10,0 Foarte 400 5 Mare 7,0
slab
10,0+50,0 Bun 400 5 Mare 7,0
0,1+1,0 Foarte 400 12 Moderat 11,0
slab
1,0+10,0 Slab 400 12 Moderat 11,0

10,0+50,0 Bun 400 12 Moderat 11,0

0,1+1,0 Slab 540 5 Marc 25,0
1,0+10,0 Bun 540 5 Mare 25,0
10,0+50,0 Bun 540 5 Mare 25,0
0,1+1,0 Slab 540 10 Moderat 23,0

1,0+10,0 Bun 540 10 Moderai 23,0
10,0+50,0 Bun 540 10 Moderat 23,0

0,1+1,0 Bun 540 90 Redus 56,0
1,0+10,0 Excelent 540 90 Redus 56,0
10.0+50.0 Excelent 540 90 Redus 56.0
0,1+1,0 Slab 500 10 Mare 21,0
1,0+10,0 Bun 500 10 Mare 21,0
10.0+50.0 Bun 500 10 Mare 21.0

Procedee de reducere a concentraiei de praf


Curire semifabricat*. Manipulare, depozitare, ambalare, livrare*:

Praful este dat de totalitatea paticulelor i microparticulelor solide


suspendate n aer, de obicei vizibile cu ochiul liber. Cele mai mici particule
suspendate n aer au o mrime de aproximativ 0.002 m , (2.0 nm ), iar cele mai mari
au peste 2.5 m . n funcie de diametrul lor particulele ce formeaz praful se
considera fine dac au diametrul mai mic de 2.5 m i grosolane, cnd au diametrul
mai mare de 2.5 m .
Particulele au n compoziia lor Al, C, i i O 2 sub form de silicai de
aluminiu, dintre care unii mai conin i ionul de calciu.
Arderea incomplet a combustibilor de baz de carbon precum crbunele,
pcur, benzina i combustibilul diesel produce multe particule de praf numite
fumingene, care n principal este format din cristaloizi de crbune.
Normele de protecia mediului limiteaz cantitatea de praf depus ntr-un an
2
la nivelul solului la 200 g / m .
Particulele materiale se ndeprteaz fie prin filtrare (pentru cantiti mici) fie cu
ajutorul colectoarelor de praf (pentru cantiti mari). Alegerea metodei i a
echipamentelor corespunztoare se face innd cont de urmtoarele:
concentraia de particule;
dimensiunea i forma particulelor;
gradul necesar de reinere a particulelor;
presiunea i debitul aerului poluat;
caracteristicile fizice i chimice ale prafului;
cerinele utilizatorului i metoda dorit de ndeprtare a particulelor.
Reinerea pulberilor sau prafului se face prin desprfuire cu ajutorul unor filtre
care se caracterizeaz prin:
debitul de gaze poluate care ies din proces i sunt preluate n filtre;
diametrul particulelor pe care poate s le rein;
temperatura maxim a gazelor, aduse n filtre;
gradul de reinere sau eficienta filtrului;
pierderea de presiune n filtru;
costurile anuale de ntreinere.

Avantajele utilizrii filtrelor de aer:


asigura debitul de aer pentru desfurarea optim a proceselor din
motor ;
etaneitate de 100% datorit calitii hrtiei i mbinrii prin lipire ;
geometrie optim de ndoire a pliurilor ;
siguran n exploatare ;
reducerea zgomotului de absorbie a aerului i reglarea rece/cald ;
tehnologie modern bazat pe poliuretan; [greutate diminuat fa de
tehnologia clasic] ;

Cele mai des intrebuintate filtre mecanice pentru desprfuire sunt:

camerele de decantare cele mai vechi metode de desprfuire, ce au la


baza reinerea gravitaional. Aerul poluat 1 intra n camera 2 (fig. 1) printr-
un ajutaj 3, de diametru mic, ridicndu-i mult viteza. Prin ridicarea vitezei,
paticulele de praf 4 sunt colectate datorit forei gravitaionale n colectorul
5, n timp ce aerul curat 6, iese prin ajutajul 7.
Principalul dezavantaj al camerelor de decantare rezult din aceea c eficiena
reinerii particulelor mic (sub 5 m )este sczut (40...45%). Se utilizeaz pentru
reinerea particulelor grosolane i constituie prima treapt de filtrare;
separatoarele cu impact sunt camerele de decantare prevzute cu un
sistem de jaluzele care deviaz particulele de praf ctre colector. Eficiena
medie este de 30...50% dar se ridic la 20...25% pentru particole sub 5.0 m ;

Fig 4. Schema de principiu a unei camere de decantare:


1-aerul poluat cu particole de praf; 2-camera de decantare; 3-ajutaj; 4-particule de
praf;
5-colectorul de praf; 6-aer curat; 7-ajutaj de evacuare ;

filtrele hidraulice se bazeaza pe spalarea aerului sau gazului poluat cu


particule de praf cu un current de fluid (cel mai des intalnit este apa) intr-o
instalatie de tip scubar.
Schema de principiu a unui filtru hidraulic se prezinta in figura 6.7. Aerul
poluat 1 trece prin tubul aerometric 2, unde e stropit cu apa bruta 3, si trece
prin duzele 4 in coloana descendenta 5. La baza coloanei ascendente 6 este
stropit din nou cu apa curata 7, din bazinul 8 si trece prin supapele 9 spre
ajutajul de iesire 10. Inainte de iesire intalneste separatorul in miscare 11.
Praful retinut 12, este evacuat in stare umeda sub forma de slam, 13, iar
aerul curat 14 iese prin ajutajul de iesire 10.
Toate procedeele ce utilizeaz arderea (cuptoare, cazane, generatoare cu abur,
turbine cu gaze, motoare termice) i unele procese de fabricaie (elaborarea de
metale i aliaje, producerea de acid azotic, producerea de amne, procesele de
sudare, etc.) formeaz oxizi de azot.
Tehnologii de limitare a formrii oxizilor de azot n timpul arderii
Limitarea formrii oxizilor de azot n timpul arderii se poate face prin aa
numitele micri primare de reducere a NO x (tab.4 ) care au ca scop:
- scderea temperaturii de ardere;
- evitarea vrfurilor de temperatur, prin uniformizarea i amestecarea rapid
a reaciilor n flacr;
- reducerea timpului de rezidena la temperaturi nalte;
- reducerea oxigenului n zona de reacie;
- reducerea, la sfritul flcrii, a oxizilor de azot deja formai.

Tabelul 6. Masuri primare de reducere a NO x


Masura primara Efectul sau este asupra
Reducerea excesului de aer NOx termic + NOx combustibil
Preincalzirea redusa a aerului NOx termic
Reducerea sarcinii NOx termic
Reducerea in trepte
Etajarea arderii combustibilului NOx termic + NOx combustibil
Etajarea aerului
Arzatoare cu NOx redus NOx termic + NOx combustibil
Aer multiplu NOx termic + NOx combustibil
Proiectarea cazanului
Localizarea arzatoarelor NOx termic
Strat fluidizat NOx termic
Recircularea gazelor de ardere NOx termic
Injectie de abur/apa NOx termic

Reducerea excesului de aer


Se face cu ajutorul unor arztoare perfecionate care s conduc la o ardere
complet i uniform, cu un reglaj fin a raportului aer/combustibil i mbuntirea
amestecului n zona de reacie.

Prenclzirea redus a aerului


Se bazeaz pe faptul c prin prenclzirea redus se reduce rata de formare a
NOx termic. Variaia produciei de NO x termic cu temperaturi de prenclzire t, a
aerului este dat de relaia:
NOT [p*p*m] = 34 + 0,0667*t [C]

Reducerea sarcinii de funcionare


Funcionarea la sarcini pariale are de asemenea ca rezultat reducerea de NO x.
Aceast metod nu se poate lua n considerare dect pe termen scurt, cnd este
necesar limitarea momentan a emisiei de NO x.
Combustia catalitic
Un catalizator permite, n principiu, scderea considerabil a temperaturii la
care este ntreinut fenomenul de autocombustie. De exemplu, folosirea unui arztor
radiant la care temperatura de ardere este limitat de mas refractara n care are
3
loc aceast ardere, reduce la valori de 20...40mg/m N (la o proporie de 3%O2),
valori mult mai mici dect n cazul arztoarelor clasice.

Procedee de reducere a oxizilor de sulf i a hidrogenului sulfurat


Fig 5. Arzator cu flux radiant

Arderea combustibililor fosili conduce la evacuarea n atmosfer a unor


volume de oxizi gazoi de sulf. n prima faz, bioxidul de sulf da natere acidului
sulfuros care, prin oxidare sub aciunea radiaiilor solare, se transform n acid
sulfuric. Aciunea poluatoare a se manifesta sub forma ploilor acide,
principalul factor al morii pdurilor n rile industrializate sau cu o puternic
poluare.
Tehnologii de reducere a emiilor de bioxid de sulf ( )
Au la baza trei ci principale de reducere a emisiilor i anume:
- desulfurarea combustibililor;
- alegerea corespunztoare a combustibililor;
- desulfurarea gazelor de ardere.
Reducerea emisiilor de prin procedee de desulfurare
Normele foarte severe de emisiune, care coboar de la 2...3,5 g/ la numai
0,4 g/ (Japonia, Germania, SUA) impun neaprat folosirea unor instalaii de
desulfurare a gazelor, la toate cazurile de ardere.
S-au dezvolatat mai multe procedee de desulfurare, cele mai importante
fiind:
- procedeul umed ,n care se introduce ca agent activ o soluie de hidroxid de
calciu i carbonat de sodiu;
- procedeul semiuscat, n care se introduce ca agent activ o soluie
concentrat de amoniac sau hidroxid de calciu;
- procedeul catalitic, cu producere de sulf aplicat la o temperatur ridicat a
gazelor de ardere.
Absortia uscat este un procedeu comercial de desulfare a gazelor de ardere,
unde agentul de absorie este dirijat s ntlneasc gazele ce trebuie desulfurate,
apoi este reactivat n regenerator i este trimis napoi n procesul de absorie.
Fig 6 . Sistem de desulfurare a gazelor de ardere procedeul uscat
O metoda de desulfurare uscata a gazelor de ardere, bazata pe absortie fizica
consta in utilizarea de aditivi solizi care reduce poluarea cu 40-50%.

Tehnologii de reducere a emisiilor COV


Prelucrri mecanice*:

Se deosebesc 2 categorii de tehnologii: de recuperare, care permit valorificarea


solvenilor n caliti de materie prim pentru alte procese industriale i de
distrugere, care permit valorificarea solvenilor sub forma energetic.
n principal, se folosesc trei tehnologii de recuperare i anume:
- condensarea pentru debite mici (sub 1000 /h), cu concentraii mari, care
permit recuperarea compuilor fr modificarea compoziiei chimice. Principalele
domenii de aplicare sunt la stocarea hidrocarburilor n chimie, petrochimie, farmacii
i anumite aplicaii de degresare (pulverizarea). Se disting dou tehnici de
condensare:
- condensarea criogenic, prin care permite scderea temperaturii pn la
-180 C prin utilizarea azotului lichid ca sursa de frig.
Pentru procedeele de tratare a monosolventilor i solvenilor nemiscibili n ap
se folosete absorbia crbunelui activ n granule (este un fenomen fizic prin care
un solid fixeaz pe suprafaa s moleculele unui corp, sub aciunea unei fore Van
der Wals).
n fig. 7 se prezint schema de principiu pentru absorbia de crbune activ,
utilizat n special n degresare, pentru recuperarea toluenului i n
chimie/farmacie, pentru recuperarea diclormetanului. Pentru o funcionare continu,
o instalaie conine cel puin doi absorbani, unul fiind n absorbie, n timp ce al
doilea este n desorbie sau n ateptare.
Principiul metodei const n a face aerul s treac, s se trateze i s
traverseze ncrcturile de carbon activ de absorbant n funciune. Carbonul activ
reine moleculele de solvent pn la saturaie (cnd un absorbant este sturat el se
regenereaz prin splare cu vapori la 0,5 bar).
Fig 7. Schema de principiu a absorpitiei pe carbon activ

Poluarea apelor
Decantarea (sedimentarea)
Decantarea este procesul fizic de separare din apele uzate a particulelor solide
organice sau anorganice prin depunere gravimetrica in spatii cu regim hidraulic
controlat. Timpul de decantare este dependent de dimensiunea particulelor
dispersate in masa de apa.
Tabelul 7. Timp de sedimentare pentru un metru adancime de apa
Particula Dimensiunea maxima a Timp de sedimentare
particulei [mm]
Pietris 10 1 secunda
Nisip 1 10 secunde
Nisip fin 2 minute

Argila 2 ore

Bacterii 8 ore

Particule coloidale .... 2...200 ani


Fig 8. Schema unui decantor longitudinal si curatire mecanica:
1-canal de aductiune a apei uzate brute; 2-sistem de linistire; 3-antecamera; 4-
conducta pentru evacuarea grasimilor; 5-podul mobil; 6-lama impungatoare pentru
spuma; 7-baza de namol; 8-zona linistita pentru sedimentare; 9-lama racloare; 10-
cochila pentru colectarea flotantilor; 11-canal deversare pentru colectarea si
evacuarea apei tratate; 12-namol; CA; CP-cursa activa si respectiv pasiva; Q-debit;
C-concentratie; QC-flux masiv (I-ape uzate; e-ape epurate; n-namol).

Fig 9. Schema de principiu a unei instalatii complexe de extragere a grasimilor din


apele uzate:

1-conducta pentru admisia apei uzate; 2-comportament de admisie; 3-echipament


de amestecare rapid; 4-ulei separate; 5-pompa de evacuare uleiuri; 6-elevator
hydraulic cu surub; 7-cuva; 8-placi ondulate; 9-conducta de evacuare apa epurata;
10-conducta evacuare uleiuri.

Schema de principiu a unei instalatii complexe pentru extragerea grasimilor


din apele uzate se prezinta in fig.6.13. Apa uzata Au, intra pe conducta de admisie
1, in compartimentul de admisie 2, unde un echipament de amestecare rapid 3,
amplasat pe flotori creaza un vartej fortat care favorizeaza separarea uleiului 4, de
apa.

Oxigenarea apei cu oxigen pur


Control produs neconform*:
Folosirea oxigenului pur este un procedeu relativ nou i este mult mai
economic dect utilizarea aerului n vederea transferului de oxigen. Instalaia
destinat tratrii cu oxigen pur are mai multe bazine acoperite 1, 2 i 3, cu
comunicaii ntre ele, att la partea superioar pentru gaze 4 i 5, ct i la cea
inferioar 6 i 7, destinate fluidelor polifazate. Oxigenul pur, O 2 se introduce n
bazinul 1 prin conduct 8, la o presiune mai mare dect cea atmosferic. Gazul
trece dintr-un bazin n altul datorit diferenei de presiune care mpiedic formarea
curenilor inveri. n fiecare bazin se asigura o circulaie a amestecului (apa uzat
oxigen pur nmol) cu amestectorul mecanic 9 i se reintroduce O 2 cu suflantele
10 i dispozitivele de dispersie 11. Pe conductele 12 i 13 se ntoarce apa uzat,
respectiv nmolul recirculat.
Fig. 10. Schema de principiu a unei instalatii de oxigenare cu oxigen pur:
1,2,3-bazine acoperite; 4,5-orificii de comunicatie intre bazine pentru gaze; 6,7-
orificii de comunicatie intre bazine pentru fluidele polifazate; 8-conducta de admisie
a oxigenului pur; 9-amestecator; 10-suflante; 11-dispozitiv de dispersie oxigen; 12-
conducta admisie ape uzate(Au); 13-conducta admisie namol necirculat(Nr); 14-
orificiu de evacuare gaze;1 5-motoare electrice.

Inspectie si control*:

Fig. 11. Schema unei instalaii de clorinare:


1-rotametru; 2-filtru; 3-filtru; 4-conducta; 5-dispozitiv de amestecare; 6-apa; 7-ajutaj
evacuare; 8-robinet reglaj apa; 9-robinet reglaj clor; 10-dispozitiv de destindere
gaz(clor); 11,12-manometre; 13-robinet deschidere clor; 14-baterie de clor; 15-
rezervor de apa.
Dezinfectarea se poate realiza prin:
- metode fizice: termice, electrice, lumina solar, expunere la radiaii
ultraviolete, microunde, ultrasunete, iradiere cu raze gamma etc.;
- metode chimice: cu oxidani chimici; halogeni; compui halogenai; ozon;
permanganate de potasiu; tratare cu ioni metalici etc.;
- metode combinate
Pentru distrugerea germenilor i pentru a obine o ap perfect dezinfectat
este necesar ca apa s fiarb circa un minut, la presiunea atmosferic de la nivelul
mrii. Fierberea apei este un procedeu sigur dar foarte costisitor, de aceea se
folosesc celelalte metode alese n funcie de factorii care influeneaz dezinfecia.
Deoarece metod de dezinfectare cu clor i produii lui este cea mai des
folosit, n figur de mai sus se prezint o instalaie de clorinare care reduce
poluarea apelor cu 60%.
Clorul este un dezinfectant i un oxidant puternic care asigur un standard
ridicat de igien la un pre redus.
Apa uzat, n special cea menajera ridic probleme privind coroziunea
suprafeelor metalice cu care intr n contact. Toate suprafeele metalice ale staiei
n contact cu ap uzat, trebuie protejate anticoroziv. De aceea se recomand
utilizarea materialelor moderne gen polistiren ranforsat cu fibr de sticl. Conducta
de evacuare a apei uzate cuprinde un tronson de inox n zona instalaiei de clorinare
iar evile ce transporta nmolul trebuie s aib grosime supradimensionat pentru a
face fa uzrii abrazive.

Combaterea poluarii

In zilele noastre tot mai multi oameni isi indreapta atentia asupra problemelor
de mediu si trai deoarece Pamantul este un depozit foarte bogat de resurse naturale
care fac posibila existenta vietii.In intreaga lume se fac demonstratii in care oamenii
cer sa nu se mai foloseasca substante care distrug mediul.Actiunile pentru
reducerea poluarii sunt foarte importante daca vrem ca viata pe Pamant sa
continue.Conservarea mediului incunjurator reprerzinta un ansamblu de masuri ce
trebuie luate pentru prevenirea si inlaturarea poluarii,a diminuarii efectelor ei
asupra mediului prin folosirea celor mai potrivite tehnologii nepoluante,prin actiuni
care sa limiteze efectele distrugatoare ale unor fenomene naturale.

Cum am putea contribui pentru combaterea poluarii

Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva
din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:Folosirea mai rara
a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.Evitarea cumpararii
bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a
confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.
Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa
cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai
mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu
arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta.Izoleaza-ti casa:
cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul este suficient izolat pentru
a pastra caldura casei.Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa
energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma
mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii
reincarcabile.
Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a
purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe
zi.Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si
cauzele ce le determina.Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea
informa.Pentru a mentine in stare nealterata(a conserva) factorii de
mediu(apa,aer,sol),a preveni si combate fenomenele nedorite care produc poluarea
in oras este necesar sa se respecte prevederile Legii pentru protectiea mediului:
-amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depozitelor de
deseuri menajere la periferia localitatilor sau in zonele din afara lor;
-mentinerea,intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor,arborilor si
arbustilor de protectie stradala;

-intretinerea si infrumusetarea cladirilor,a curtilor si imprejurimilor acestora,a


spatiilor verzi din curti si dintre cladiri;

-intretinerea curata a luciilor de apa(a lacurilor,santurilor) din parcuri,zone de


agrement si de interes turistic;

- protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale.

Controlarea polurii atmosferice

Cele mai sensibile strategii de control ale polurii atmosferice implic metode
ce reduc, colecteaz, capteaz sau rein poluani nainte ca ei s intre n atmosfer.
Din punct de vedere ecologic, reducnd emisiile poluante cu o mrire a
randamentului energetic i prin msuri de conservare, precum arderea de mai puin
combustibil este strategia preferat. Influennd oamenii s foloseasc transportul
n comun n locul autovehiculelor personale, ajut de asemenea la mbuntirea
calitii aerului urban. Poluanii industriali pot fi la rndul lor captai n filtre sau
precipitatori electrostatici.

POLUAREA ATMOSFERICA

Poluarea atmosferica, dupa definitia Comisiei Europene din 1967, corespunde


prezentei substantelor straine sau unei variatii importante a proprietatilor
componentelor aerului, astfel incat sa provoace un efect nociv, sau o imbolnavire.

Poluarea atmosferei se datoreaza expulzarii in aer, mai ales deasupra marilor


aglomeratii urbane, a trei categorii de substante :

gaze (dioxid de carbon, oxid de carbon, hidrocarburi nearse, hidrogen


sulfurat, dioxid de sulf, amoniac, fluor, clor) si aerosoli de metale sau oxizi (de
Pb, Hg etc.);

particule lichide, care reprezinta emanatii din diferite procese industriale sau
apar in aceasta forma prin procese de condensare chimica; jb573d3217zbbr

particule solide sub forme de fumuri de ardere, prafuri industriale, vulcanice


sau prafuri provenite de la explozii atomice (continand in special doi izotopi
radioactivi periculosi)
Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se
disting :

- poluarea industriala;

- poluarea casnica;

- poluarea datorata mijloacelor de transport;

La agravarea situatiei si atingerea limitelor superioare ale gradului de poluare


contribuie o serie de factori: clima, pozitia geografica, natura si extinderea activitatii
industriale .

De exemplu, gazele reziduale si impuritazile sub forma de particule, aflate la


temperaturi superioare celei atmosferice, sunt evacuate sub presiune la inaltimi
mari prin cosurile fabricilor.

De aceea, factorii dinamici (miscarile aerului pe orizontala, verticala,


temperatura, precipitatiile) in stransa legatura cu cei de pozitie geografica pot
influenta raspandirea la distante foarte mari a poluantilor, concomitent cu diluarea
sau concentrarea lor.
Astfel in depresiuni, concentratiile de impuritate cresc datorita spatiului
limitat in care are loc raspandirea lor.

Principalii poluanti urbani sunt :

CO2 (concentratia in atmosfera creste cu 106-8 in fiecare luna);

CO,SO2,NO,NO2 (rezultat in mari cantitati din descompuneri biologice)

N2O (rezultat din degradari biologice in sol)

hidrocarburi

METODE DE COMBATERE A POLUARII AERULUI

Pentru a stavili poluarea, organismele statale trebuie sa dispuna in primul


rand de metode de control de mare eficienta. Apoi este necesara stabilirea nivelului
normelor de emisie care pot fi deversate in aer de diversele surse de poluare si a
concenratiilor maxime admisibile de poluanti in aerul localitatilor.

Dupa cum s-a stabilit la reuniunea expertilor de la Viena (1972) in primul


rand este necesar sa fie elaborate normele de igiena pentru SO 2, CO, NOx, CO2,
pesticidele in suspensie, care determina imbolnaviri acute si cronice .
In prezent la noi sunt date norme de concentratii maxime admisibile pentru
un numar de 447 substante poluante .

Principalele masuri concrete de realizare a protectiei aerului constau in :

1. exploatarea rationala a instalatiilor tehnologice selectionate pentru o anumita


productie ca fiind ca fiind cele mai putin poluante ;

2. recuperarea si valorificarea substantelor reziduale utilizabile ;

3. amplasarea surselor de poluare bazata pe un studiu stiintific al consecintelor


pe care le are situarea intr-o anumita ambianta geoclimatica;

4. adoptarea de sisteme si mijloace de transport cat mai putin poluante;

In combaterea poluarii aerului se porneste de la principiul ca maximul se


poate realiza la sursa . Aceasta in sensul ca reducerea evacuarilor de poluanti si a
pierderilor de la sursa sunt in acelasi timp masuri preventive, de limitare a poluarii
aerului si masuri care vizeaza valorificarea integrala a materiilor prime. Retinerea
substantelor reziduale pentru valorificarea complexa a materiei prime este si mult
mai usor de realizat decat dupa ce acestea s-au ejectat in atmosfera .Pentru a
realiza o productie nepoluanta exista mai multe posibilitati: alegerea sau pregatirea
unur materii prime fara impuritati , spalarea combustibililor, ermetizarea instalatiilor
in care se desfasoara procese de productie generatoare de pulberi si gaze, dirijarea
pulberilor si gazelor spre instalatiile de epurare .

POLUAREA APEI

Mentinerea puritatii apei in cadrul natural inseamna mentinerea continutului


de saruri si gaze, de organisme si microorganisme specifice unei ape naturale
nealterate.

Prin poluarea apelor se intelege, conform concluziilor conferintei


internationale privind aceasta problema (Geneva 1961), modificarea compozitiei
sau starii apelor unei surse survenita ca urmare a activitatii omului astfel incat
apele devin mai putin adecvate tuturor sau numai unora dintre utilizarile pe care le
pot capata in stare naturala .Un oras, sau un complex industrial, care poseda mai
multe guri de evacuare a apelor uzate si halde de reziduri, reprezinta un generator
de poluari multiple .Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii
multicomponente se pot incadra in urmatorele categorii mai importante:

- substante organice, reziduri biologice;


- substante anorganice;
- substante radioactive;
- produse petroliere;
- microorganisme patogene;
- ape fierbinti;
Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai mare decat al
apelor menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare.
In present, paleta de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii
industriale spectaculoase din ultimele decenii.

Apele uzate provenite de la complexele de crestere a animalelor pun


probleme deosebite de epurare datorita marii lor incarcari organice.Apele uzate din
industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici , toxici,
dizolvati sau in stare de suspensie.In sectoarele in care se dezvolta tehnica nucleara
sunt necesare precautii deosebite deoarece efluentii continand substante
radioactive pot declansa poluari in cascada .Coloana vertebrala a industriei,
termoenergetica, produce poluarea raurilor, lacurilor, prin faptul ca deverseaza ape
fierbinti.

COMBATEREA POLUARII APELOR

Starea de poluare a apelor poate fi controlata si redusa. In acest scop se


utilizeaza doua tipuri de procedee, aplicate cu mai multa sau mai putina
consecventa de organismele de conducere si conceptie tehnica.

Primul grup de procedee se caracterizeaza printr-o maniera de conducere


preventiva si include toate metodele care urmaresc limitarea evacuarii de reziduri
in ape.Inca din faza de proiectare a instalatiilor industriale, de transport, edilitare
etc. , trebuie adoptata o conceptie care corespunde unei orientari diametral opuse
fata de cea veche, caracterizabila lapidar prin ideea apa spala tot.Astfel, rezidurile
solide, in special ale substantelor de mare toxicitate, nu este necesar sa fie
antrenate pe cale umeda, ci, pot fi evacuate la halte sau crematorii .Se cauta
reducerea consumurilor de apa in industrie prin recircularea apei, folosita ca agent
de racire si reintroducerea in sistem a celei utilizate ca solvent, dupa corectarea
adecvata a calitatii .In al doilea grup de procedee se incadreaza diferitele metode
de epurare ale apelor uzate .Apele uzate trebuie sa fie supuse unor tratamente prin
care sa se inlature incarcarea lor cu poluanti pana la o limita.Epurarea cuprinde o
succesiune de procese fizice si chimice, biologice si fizico-chimice necesare pentru
inlaturarea diferitelor categorii de poluanti.Pentru distrugerea germenilor patogeni
se mai include operatia de dezinfectie prin tratarea cu clor sau azot.Dar indiferent
de felul poluarii, si de locul unde o regasim (aer, apa) este mult mai usor s-o
prevenim decat s-o combatem. Si asta depinde numai de noi, oamenii!

Metode de reducere a poluarii apelor


Apa este constituita din surse subterane si din parauri, rauri sau lacuri, ca
surse de suprafata.
Exista o diferenta intre calitatea surselor naturale de apa amintite mai sus si
calitatea apei solicitata de consumatori. Aceasta diferenta este eliminata prin
aplicarea unor tehnologii de tratare a apei.
Din cauza amplificarii fenomenului de poluare, solutiile devin si mai
complicate. Sunt situatii in care apa se aduce de la distante mai mari de 100 km,
sau se pompeaza de la adancimi de peste 300 km. Pe de alta parte procedeele de
tratare presupun consumuri energetice ridicate si lucrari de investitie costisitoare
care ridica costul apei intr-un mod alarmant, ajungand in unele cazuri la nivelul
materiilor prime de baza.
In urma diferitelor actiuni omenesti se modifica atat cantitatea cat si calitatea
substantelor care patrund in ape ceea ce duce la un dezechilibru al mediului
ambiant. Marea majoritate a interventiilor in acest echilibru sunt in sensul sporirii
substantelor admise in ape producand poluarea acestora.
Poluarea afecteaza toate formele apei in natura.Exista cai de patrundere a
unor substante poluante in apa atmosferica, in apa scursa la suprafata solului, in
apa marilor si oceanelor si in apa subterana.
Nivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele
regiuni de pe glob in care populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid, fara
luarea unor masuri pentru protectia calitatii apelor. Primejdia impurificarilor apelor a
devenit evidenta tocmai in acele regiuni intrucat dezvoltarea economica a produs si
cresterea intensa a cerintelor de apa curata.
Sursele de poluare a apei sunt diferite. Cele care produc murdarirea in
urma evacuarii unor substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate
urmatoarelor scopuri : orase canalizate, crescatorii de animale sau evacuari de
industrii etc sunt surse organizate, iar cele care produc murdaria prin patrunderea
necontrolata a unor substante in ape, locuri necanalizate sunt surse neorganizate.
Dupa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in :

- permanente;
- nepermanente;
- accidentale.
Dupa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi :
- naturale;
- atrificiale , datorate activitatii omului care, la randul lor, pot fi subdivizate
in :
- ape uzate;
- depozite de deseuri.
Referitor la apele subterane, sursele de poluare provin din :
-impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor
lucrari miniere sau foraje;
-impurificari produse de inflatiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor
de ape care produc si impurificarea dispersata a surselor de suprafata;
-impurificari produse de sectiunea de captare, din cauza nerespectarii zonei
de protectie sanitara sau a conditiilor de executie.
Sursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu
caracter permanent.Ele provoaca adesea modificari influentand negativ folosirea lor.
Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt :
trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de
patrundere a unor saruri in cantitati mari in apele de suprafata sau in straturile
acvifere.Rocile radioactive pot duce la contaminarea unor ape de suprafata sau
subterane.

Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului


provoaca impurificari prin particulele solide antrenate daca solurile sunt
compuse din particule fine cum sunt cele din marne si argile care se mentin mult
timp in suspensie.

Vegetatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce la fenomene di impurificare


variabile in timp in functie de perioada de vegetatie;

Vegetatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor cat si


prin caderea plantelor intregi.Elementele organice sunt supuse unui proces de
putrezire si descompunere care conduc la o impurificare a apelor, in special in
perioade de ape mici sau sub pod de gheata.

Sursele de poluare accidentala naturale sunt in general rare.Ele se


datoreaza unor fenomene cu caracter geologic.

Sursele de poluare permanent artificiale


Principala sursa de poluare permanenta o constituie restitutiile de ape dupa
utilizarea lor de catre folosinte.
Dupa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate :
- ape uzate menajere;
- ape uzate publice;
- ape uzate industriale;
- ape uzate de la unitati agrozootehnice si piscicole;
- ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii de apa
ale sistemului de canalizare de la spalatul si stropitul strazilor si incintelor;
- ape meteorice infectate.

O sursa importanta de impurificare a apelor o constituie depozitele de deseuri


sau de diferite reziduri solide, asezate pe sol, sub cerul liber.impurificarea
provenite de la aceste depozite poate fi produsa prin antrenarea directa a
rezidurilor in apele curgatoare de catre apele de ploaie, in cadere sau de catre
apele care se scurg in sol.
Mai pot fi amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt in marea lor
majoritate legate de problema de risc industrial.
Reducerea poluarii poate fi realizata pe mai multe cai :
- introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluate in procesele
industriale;
- reducerea cantitatii de ape uzate, evacuate in rauri prin introducerea
practicii recircularii apei;
- recuperarea materialelor utile din apele uzate, avand astfel evantajul
asigurarii unei adevarate surse de materie prima;
- extinderea procedeelor de colectare si evacuare pe cale uscata a
rezidurilor, mai ales la crescatoriile de animale;
- imbunatatirea randamentului de epurare prin perfectionarea tehnolohiilor,
instalatiilor si exploatarii acesteia.

Analiza economica
Din toate problemele cu care se confrunta America Latina, poluarea apei este
una din cele mai critice.Poluarea apei distruge direct mediul, lacurile, raurile,
cauzand consecinte negative pentru activitatile pescaresti si turism.De asemeni,
poluarea apei dauneaza si pentru sanatatea oamenilor.

Poluarea apei in alte tari


Tarile studiate sunt : Brazilia, Chile, Ecuador, Guatemala, Mexic si Peru.
Poluarea apei este o problema importanta in toate tarile cu toate ca exista
diferente intre ele.Un indicator important reflecta severitatea problemei care este
mortalitatea asociata cu diaree acuta si boli intestinale molipsitoare, amandoua
provenind de la calitatea apei si conditiile sanitare. Tabelul urmator arata raportul
mortalitatii asociata cu cele doua boli.
Brazilia Chile Ecuador Guatemala Mexic Peru
Pe capitala 2,207 3,068 1,298 943 2,289 1,345
Populatia 159.2 13.8 10.98 9.74 91.21 22.45
(milioane)
In Guatemala si Ecuador, moartea provenita de la poluarea apei este principala
cauza a mortalitatii.

Mortalitatea provenita de la bolile intestinale infectioase

Brazilia China Ecuador Guatemala Mexic Peru

12.6 1.3 32.7 98.1 27.3 45.6

Legea apelor NR.107/1996 (publicata in M.O. nr. 244 din 8 octombrie 1996)
Apele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata a carei
protectie se impune.Gestionarea cantitativa si calitativa a apelor, exploatarea
lucrarilor de gospodarie a apelor, precum si aplicarea strategiei nationale in
domeniu se realizeaza de catre Regia Autonoma a Apelor Romane si filialele sale
bazinale.
Prezenta lege face referire la :
- regimul de folosire a apelor si a albiilor acestora;
- gospodarirea apelor;
- protectia albiilor, malurilor, lucrarilor aferente;
- regimul lucrarilor care se construiesc pe ape;
- controlul activitatii de gospodarire a apelor;
- sanctiuni.

Activitatile desfasurate pe teritoriul unui anumit stat pot sa produca efecte


poluante asupra unor zone apropiate sau indepartate (ex: accidentul de la Cernobal
Ucraina 26 aprilie 1986, conflictul din Kosovo 1999 ), dobandita caracterului
transfrontalier al poluarii.
Din analiza si prelucrarea datelor privind calitatea factorilor de mediu pentru
obiectivele administrate de MinisterulAparariiNationale, relevante sunt
urmatoarele :

sursele de poluare a apei ca urmare a activitatilor din unitatile militare se


grupeaza astfel : ape reziduale de combustibili (46 de surse), hidrocarburi, ape
de santina si combustibili de la navele Marinei Militare (22 de surse), resturi
menajere si dejectii provenite de la gospodariile agro zootehnice ( 70 de surse).
ponderea activitatilor cu emisii de poluanti cu SO2, Nox, CO este urmatoarea :
56,6% - centrale termice pe baza de combustibil lichid sau solid, 2% - crematorii,
18% - emisii ale rularii autovehiculelor si blindatelor, 10% - activitati tehnico-
productive, 4% - activitati de industrie si invatamant etc.
Omul a poluat dintotdeauna ecosfera, aciune care nu-i este caracteristic numai
lui. Poluarea reprezint o legitate natural: orice fiin produce deeuri, care,
neeliminate din mediul de via, i fac imposibil existena. Istoricul polurii
reflect fidel progresele tehnologice nregistrate de societatea uman. Astfel,
primele cauze ale contaminrii mediului nconjurtor dateaz din Neolitic, cnd
omul, descoperind agricultura, a devenit sedentar i a creat densiti care au
depit pe ale celorlalte mamifere. Sursele polurii, n aceast prim faz,
proveneau de la contaminarea microbiologic a apelor din scurgerile menajere i,
mai trziu, dup descoperirea ceramicii i a metalurgiei, prin elementele neferoase
primitive.
Naterea marii industrii, ca urmare a revoluiei industriale din a doua
jumtate a secolului al XVIII-lea, reprezint elementul esenial, care duce la
contaminarea mediului de via cu diverse produse, astzi poluarea devenind un
element ngrijortor prin creterea i dezvoltarea industriei moderne, care produce
i deverseaz n mediu mari cantiti de produi toxici, nebiodegradabili. Cauzele
principale ale contaminrii ecosferei sunt: producerea de energie, activitile
industriei chimice i activitile agricole.
n activitile industriale de producere a energiei, pe lng risipa de resurse
naturale, are loc contaminarea mediului nconjurtor prin nenumrate substane
toxice pe care le elimin n acesta.
Industria chimic a pus i pune n circulaie compui minerali sau organici cu
toxicitate ridicat. n scopul creterii productivitii agroecosistemelor (cerinele de
produse agroalimentare fiind n cretere), s-a recurs la folosirea masiv i
sistematic a ngrmintelor i pesticidelor, administrare care a fost i este nsoit
i de efecte nocive, contaminnd ecosfera cu diferite substane.
De remarcat faptul c industria, cu toate ramurile sale, constituie sursa a
numeroi poluani care condiioneaz aerul, apa i solul.
Referitor la metodele de prevenire i combatere a polurii mediului, un rol
important l are reducerea emisiilor de ageni poluani n mediul nconjurtor. n
momentul actual al dezvoltrii civilizaiei umane, nu este de conceput o sistare a
unor activiti economice din care rezult ageni poluani, cum ar fi fabricarea
cimentului sau transporturile auto, deoarece aceasta ar nsemna renunarea la
unele produse fabricate prin aceste procese tehnologice poluante. Totui, n situaia
n care poluarea depete anumite limite, trebuie judecate toate urmrile,
adoptndu-se o anumit gradaie a riscurilor, astfel:
- sistarea activitilor economice trebuie fcut numai n cazul n care poluarea
este foarte mare i nu se gsesc posibiliti practice de nlturare a agentului
poluant, iar ca soluie se preconizeaz ndeprtarea din zonele urbane a
industriilor puternic poluante;
- modificarea procesului tehnologic, n sensul reducerii emisiilor de noxe;
- introducerea de utilaje i instalaii depoluante, care s lichideze agentul poluant,
nainte de difuzia acestuia n mediul nconjurtor.
Cile i mijloacele prin care se poate realiza reducerea emisiilor agenilor
poluani depind de natura sursei de poluare:

1 Reducerea emisiilor de ageni poluani din nia uman


Aciunile preconizate n acest domeniu pot fi mprite n dou categorii:
aciuni controlate de stat, care se refer la: scoaterea din comer a tuturor chimicalelor de uz casnic
cu risc mare de poluare i care nu sunt biodegradabile; standardizarea
a ambalajelor, ca o msur eficient care poate permite recuperarea i refolosirea lor, reducnd
astfel riscul polurii; realizarea punctelor de colectare a deeurilor pe categorii de ambalaje,
inclusiv a lichidelor, care, s-a observat, au dat rezultate n punctele pilot de colectare a
deeurilor menajere.
b aciunile proprii populaiei, care se refer la: separarea ambalajelor n gospodrie, pe categorii
(sticl, materiale plastice, metale, textile etc.) i colectarea lor pe grupe separate pentru a
facilita recuperarea i recircularea lor; separarea agenilor toxici i eliminarea lor mpreun cu
deeurile combustibile; separarea substanelor organice care ar putea duce la ridicarea
ncrcrii organice a apelor uzate i dirijarea lor spre deeurile solide; reducerea emisiilor de
deeuri gazoase din instalaiile de nclzire i buctrii.

2 Reducerea emisiilor de ageni poluani n transporturi


Aceast reducere se poate realiza prin: perfecionarea motoarelor cu combustie intern, n sensul
asigurrii unei arderi complete a combustibililor, asigurarea unor sisteme de postcombustie pentru gazele
de eapament, nlocuirea combustibilului actual cu gaze lichefiate (butan, propan) sau introducerea
hidrogenului, complet nepoluant.

3 Reducerea emisiilor de poluani din agricultur.


Aceasta se refer la utilizarea corect a ngrmintelor chimice i a pesticidelor, fiind exclus
renunarea la utilizarea lor n viitor, n condiiile creterii tot mai mari a consumului de hran, ca urmare a
mririi populaiei globului, pentru care vor trebui cultivate terenuri mai puin fertile.
4 Reducerea emisiilor de poluani din industrie.
Emisiile de poluani din industrie sunt foarte bogate i foarte diverse. Domeniul fiind foarte vast,
sunt avansate doar unele principii de reducere a emisiilor agenilor poluani, care trebuie adaptate pentru
fiecare ramur n parte. Aceste principii se refer la: modificarea procesului tehnologic, nlocuirea unor
materii prime, recircularea lichidelor, introducerea proceselor tehnologice nchise, reducerea timpului
necesar de parcurgere a unor procese tehnologice.

5 Reducerea emisiilor poluante radioactive


Se depun eforturi mari pentru a gsi mijloacele tehnice necesare controlului strict al substanelor
radioactive i reducerea emisiilor poluante radioactive, prin urmtoarele msuri: interzicerea deversrii
deeurilor radioactive n apele de suprafa sau depozitarea lor pe fundul oceanelor, interzicerea
exploziilor nucleare experimentale, inclusiv cele subterane, purificarea eficient a efluenilor gazoi i
lichizi din centralele termonucleare prin adoptarea unor filtre pentru poluanii gazoi i staii de tratare a
apelor uzate, perfecionarea sistemelor de detectare a scurgerilor de substane radioactive din instalaiile
nucleare printr-un sistem instrumental de control, de monitorizare a instalaiilor nucleare, pentru a depista
ct mai repede aceste scurgeri.
Viitorul omenirii este un subiect viu discutat, soluiile i mijloacele preconizate de diveri
specialiti, prin care Terra s rmn o planet a vieii, difer foarte mult. Cert este c
posibilitile ecologice ale planetei noastre nu au fost pe deplin exploatate.

1. Poluarea aerului
Substantele poluante sunt:

Poluant Limita Limita Coeficient Indicatorulu


admis de ul total de i de calitate
a interven poluare a mediului
[mg/m tie [kg/t] I cmi [%]
3
] [mg/m3]
Oxizi de sulf exprimati in 300 600 0.36383 0.99
SO2
Oxizi de azot NOX 500 1010 1.55535 0.97
NO2 (dinitro monoxid) 200 400 0.092 0.99
Amoniac(NH3) 100 200 0.1345 0.99
Pulberi de Praf 50 100 110 100 1.01064 0.83
Cd (cadmiu) 4 8 0.0001 0.99
Toluen 1.7 3.1 0.4405 0.89
Dicloretan 0.6 2 0.44 0.11
Furnal 430 1000 4.3 0.74
Gaze arse 30100 60500 23 0.98
Refractare 150 350 0.0004 0.74
Fe2O3 4 8 0.35 0.91
NMVOC (compusi organic 100 220 0.215 0.83
volatili )
CO(monoxide de carbon) 100 200 5.542 0.94
CO2 (dioixd de carbon) 50 110 5.54 0.74
Mn (mangan) 0.5 1.3 0.0001 0.62
Pulberi de Pb(plumb) 0.5 1.1 0.0006 0.83
CH4 (metan) 0.8 2 0.005 0.66
Fenol 1.7 3.4 0.001368 0.99
P (fosfor) 5 20 0.0002 0.33

Metode de reducere a oxizilor de sulf


Metode de reducere a concentratiei de praf
Metode de reducere a oxizilor de azot (NOX, NO2, NH3,
Metode de reducere a compusilor organici volatile
Metode de reducere a metalelor grele (Pb, Cd,

Metode de reducere a poluarii pentru furnale


Furnalul ramane de departe cel mai important proces de producere a fontei
din materialele cu
continut de metal. Datorita inputului mari de agenti de reducere (in principal
carbunele si
cocsul), acest proces consuma cea mai mare parte din inputul energetic al
otelariilor integrate.
Apar emisii relevante in toate mediile, descrise in detaliu. De aceea tehnicile
descrise si
considerate in determinarea BAT acopera toate aceste aspecte incluzand reducerea
consumului
energetic. Concluziile secundare se ocupa in principal cu reducerea pulberilor de la
turnatorie,
tratarea apei uzate de la scruberul gazului de furnal, reutilizarea zgurei si a
pulberilor /
namolului si in final reducerea inputului energetic si reutilizarea gazului de furnal.
Pentru furnale, urmatoarele tehnici si combinatii sunt considerate BAT.
1. Recuperarea gazului de furnal
2. Injectarea direct a agenilor reductori;
De exemplu : injectarea a 180 kg crbune pulverizat / t font este deja realizat dar
sunt
posibile i rate de injecie mai mari
3. Recupereaea energiei din presiunea gazului la vrful furnalului cnd exist
premizele
4. Cuptoare calde
a. pot fi realizate concentraii ale emisiilor de praf < 10 mg/ Nm3 i de NOX < 350
mg/ Nm3 (la un coninut de oxigen de 3 %)
b. economii de energie acolo unde proiectul permite
5. Folosirea unor jghiaburi refractare fr gudron
6. Desprfuirea eficient a gazului din furnal ;
Este de preferat ca particolele grosiere s fie ndeprtate prin folosirea
tehnicilor de
separare (deflector de exemplu) i apoi s fie reutilizate . Particulele fine pot fi
ndeprtate prin intermediul :
a. unui scuber sau
b. filtru electrostatic umed sau
c. ori ce alt tehnic care are eficiena de reinere cerut
Concentraia particolelor reziduale poate fi < 10 mg/ Nm3
7. Desprfuirea n hala de turnare (orificii de turnare , jghiaburi de scurgere ,
separatoare
de zgur i puncte de ncrcare a oalei torpedo). Cantitatea de emisii poate fi
redus prin
acoperirea jghiaburilor de scurgere i a evacurilor prin reducera surselor de emisii
menionate i prin purificarea acestora folosind filtre electrostatice. Pot fi realizate
concentraii ale emisiilor de praf de 1 15 mg/ Nm3. n ceea ce privete emisiile
rapide
acestea pot ajunge pn la 5 15 g praf / t font, de aceea eficiena reinerii
vaporilor
este important. Vaporii sub presiune folosind azot (n condiii speciale, de exemplu,
acolo unde plasarea n proiect permite i unde azotul este disponibil).
8. Tratarea gazelor de furnal prin splarea cu ape uzate de la scuber.
a. Refolosirea pe ct posibil a apei de la scuber
b. Coagularea/sedimentarea pulberilor n suspensie (media anual pn la care pot
ajunge pulberile n suspensie este < 20 mg/l, valorile pe o zi pot ajunge la < 50
mg/l)
c. Hidrociclonarea lamului urmat de refolosirea fraciunii grosiere cnd
dimensiunea granulelor permite o separare acceptabil.
9. Diminuarea emisiilor de la tratarea zgurii i a zgurii depozitat n gropi
ecologice.
Tratarea zgurii de preferin prin granulare acolo unde condiiile permit
Condensarea vaporilor dac este nevoie de reducerea mirosului.
Ori de cte ori se obine font pe ct posibil trebuie evitat rcirea forat a
acesteia cu ap
10.Reducerea deeurilor solide / produs secundar . Urmtoarele tehnologii
pentru deeurile
solide n ordinea descresctoare a prioritilor sunt considerate BAT-uri
a. Reduderea de deeuri solide
b. Utilizarea efectiv (reciclare sau refolosire) a deeurilor solide / produs secundar
n
special reciclarea prafului grosier din gazele tratate i a prafului de la
desprfuitoare, din
hala de turnare , completa refolosire a zgurii (de exemplu n industria cimentului sau
la
construirea drumurilor).
c. Controlarea deeurilor inerente/produs secundar (fraciunile fine de lam din
tratarea gazului separate de pietri)
In principiu tehnologiile prevzute de la 1 10 sunt aplicabile att la instalaii
noi ct i la instalaii deja existente dac exist premizele.

Substante poluante pentru apa


Poluant Limita Limita de Coeficientul Indicatorului
admisa intervent total de de calitate a
[mg/m3] ie poluare I cmi
mediului
[mg/m3] [kg/t]
Clor liber 240 800 0.000014 0.42
Fenoli 0.001 0.002 0.00001 0.99
SO2 (sulfat) 200 400 0.0004 0.99
K2Cr2O7 (bicromat de 3 6 0.000128 0.99
potasiu)
Cr (crom) 4 8 0.000001 0.99
Reziduu fix 100 300 0.209 0.49
CH4 (metan) 2.62 25 0.3 0.10
CO2 (bioxid de carbon) 1.7 3.3 0.274 0.89
SO (oxid de sulf) 1 5 0.00001 0.24
C (carbon) 6 12 0.000001 0.99
S (sulf) 3 6 1.4216 0.52
Pb(plumb) 12 25 0.000001 0.92
P (fosfor) 1.5 4.5 0.00011 0.49

Substante poluante pentru sol


Tipul poluantului Concentra Limita Limita de Coeficient Indicator
tia normal maxima intervent ul total de ului de
[ppm] admisa [ppm] ie [ppm] poluare calitate a
[kg/t] mediului
I cmi

Plumb 1 100 200 0.000001 0.99


Fluor 1 200 750 0.00011 0.36
Fenoli 0.1 1 10 0.000064 0.11
Compusi sintetici 10 1000 10000 0.00003 0.11
anioni active
biodegradabili
SO2 (sulfat) 10 200 750 0.0005 0.36
Si (siliciu) 10 230 1000 0.000045 0.29
Mn (mangan) 5 23 250 4.258 0.08
NOX 1.3 230 1000 0.001 0.29
S (sulf) 0.0517 1 5 0.1608 0.20
Cl (clor) 4.5 14 30 0.000055 0.87
CO (monoxide de 23 115 240 0.001 0.91
carbon)
CO2 (bioxid de 0.74 12 228 1 0.05
carbon)
Fe2O3 5 4 8 0.35 0.91
Zgura 10 400 810 0.455 0.97
Praf depus 10 60000 120000 0.03 0.99
Alte depuneri 1.3 300 600 0.008 0.99

In urmatorul grafic se arat gradul de absorbie a SO2 corespunztor


diferiilor aditivi uscai, n funcie de temperatur. La temperaturi ridicate, aditivii pe
baz de magneziu se aracterizeaz prin grade mai reduse de absorbie i intervale
active de temperatur mai nguste.
Filtrele electrostatice lucreaz prin ncrcarea prafului cu ioni i apoi
colectarea particulelor ionizate pe o suprafa colectoare, de form tubular sau
plat, care este de obicei curat prin rzuire.
Orice aerosol care intr n acest spaiu liber este ncrcat i bombardat de
aceti ioni, astfel c migreaz spre suprafaa colectoare sub efectul atraciei
electrice i al bombardrii, cum se observ i in figura urmatoare:

Figura 12. Schema de principiu a unui electrofiltru

Figura 13. Variatia vitezei de depunere cu diametrul particulei


Factorii care influeneaz viteza de depunere, diminund-o, sunt:
1) ncrcarea suprafeei de depunere;
2) intensitatea curentului;
3) seciunea de trecere
prin electrofiltru;
4) suprafaa total;
5) coninutul de sulf din particule;
6) concentraia prafului;
7) coninutul de carbon nears (funingine);
8) suprafaa granulelor de cenu.
Dac la factorii ce influeneaz viteza de depunere i implicit, eficienta
filtrrii, adugm i corecta respectare a geometriei canalelor i a concentraiei
ramelor cu electrozi de ionizare, putem concluziona c buna funcionare a filtrelor
electrostatice nu reprezint o problem de concepie i de nivel tehnic, ci o
problem de execuie, montaj i exploatare.
Electrofiltrele sunt alctuite din mai multe zone de lucru, alimentate electric
independent, pentru mrirea fiabilitii i a siguranei n funcionare. Lungimea unei
zone este 4.55 m.

Figura 14.
Schema unui
electrofiltru cu trei
zone

1 palnie difuzoare
2 dispozitiv de uniformizare a curgerii, 3A, 3B, 3C electrozi de depunere grupati
in cele 3 tronsoane (A, B, C)
4 electrozi de ionizare
5 cadre de intindere a barelor de ionizare
7 evacuare cenusa
8 izolatorii electrozilor de ionizare
9 dispozitiv de scuturare a electrozilor de ionizare prin prin ciocnire sau vibrare
periodica
10 confuzor de evacuare a gazelor
De menionat c, eficiena de filtrare se reduce n timp, pe msur ce
elementele de filtrare se ncarc cu praf, astfel nct sunt necesare opriri pentru
curarea filtrelor.

Metode de reducere a metalelor grele


Metalele grele sunt prezente n mod obisnuit n compozitia combustibililor fosili.
Acestea sunt componente ale unor oxizi si cloruri n combinatie cu particule. Doar
mercurul si seleniul se gasesc si n faza de vapori. Metalele grele rezultate din arderea
combustibililor sunt eliminate n mediu nconjurator prin gazele de ardere, apele
uzate, zgura si cenusa depozitate. Principalele tipuri de metale eliminate de centralele
termoenergetice sunt: arsenul, cadmiul, mercurul, molibdenul, plumbul, aluminiul,
cobaltul, nichelul, manganul, cromul, cuprul, nichelul, zincul, fierul, magneziul si
vanadiul. Concentrarea particulelor fractionate, n cazul arderii carbunelui, se poate
observa n figura 9.

Figura 15. Descompunerea in elementele componente in timpul arderii


carbunelui

Reducerea emisiilor cu sisteme destinate retinerii de metale


Aceste sisteme de retinere a emisiilor au fost propuse pentru scaderea
emisiilor unor anumite metale din gazele de ardere ca: mercur, arsen, cadmiu si
plumb, mai ales n cazul n care sunt incinerate deseuri. Aceste tehnologii nu au fost
nca aplicate pentru grupuri mari.
Dintre cele mai bune tehnologii sunt:
filtre cu carbon activ;
filtre cu absorbanti;
filtre cu seleniu.
Filtrele cu carbon activ sunt destinate reducerii emisiilor de cadmiu, mercur si
plumb din gazele de ardere. Daca se utilizeaza un sistem catalizor si n acelasi timp
gazele sunt acidifiate credte cantitatea de metale retinute. Testele se afla doar n
stadiu de pilot pentru filtrarea gazelor de la incinerarea deseurilor municipale, nsa
se pare ca mercurul poate fi redus n procent de peste 90%.
Mercurul aflat n stare de vapori n gazele de ardere poate fi retinut si cu
ajutorul absorbantilor impregnati cu sulfuri n sistem de pat fluidizat. Principalele
tipuri de absorbanti utilizati sunt: silice, bauxita, kaolinit, calcar. Daca sistemul este
utilizat n cascada, nti cel cu filtre cu absorbanti impregnati si apoi sistemul cu
carbune activ concentratiile de mercur tind spre 0%.
Datorita stabilitatii legaturii dintre seleniu si mercur n HgSe se folosesc si
filtre impregnate cu seleniu nsa se pare ca acest procedeu este destul de costisitor.
Sistemele de retinere pentru metale se afla n faze experimentale si de pilot, ele nu
au ajuns nca la faza comerciala si sunt destinate cu precadere instalatiilor de
incinerare a deseurilor.

Cap 4. Bilanul de mediu


RAPORT ASUPRA BILANTULUI

DE MEDIU NIVEL II

PENTRU
S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.A.

BENEFICIAR : S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.A.

ELABORAT: S.C. BIG INTERNATIONAL 9001 S.R.L., inscris in Registrul


National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.
50 entru intocmirea Bilanturilor de mediu

CUPRINS
INTRODUCERE
I. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI I LOCALIZARE
1. Date generale
2. Amplasarea
3. Profilul de activitate
II. DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZATE
1. Solul
2.
Panza freatica
3. Aer
4. Apa
III REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE SI CUANTIFICARE A ACESTORA

1. INTRODUCERE
Bilanul de mediu, conform O.U.G. nr. 195/2005, este definit ca procedur de
a obine informatii asupra cauzelor i consecintelor efectelor negative cumulate
anterioare, prezente i anticipate ale activitatii, in vederea cuantificarii impactului
de mediu efectiv de pe un amplasament.
Bilanul de mediu va identifica i cuantifica rspunderea pentru starea
mediului n zona de impact a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor
obligaii sau acordarea unor compensatii, potrivit prevederilor legale, pentru
refacerea calitatii mediului.
Bilanul de mediu este ntocmit n conformitate cu:
- Ordinul nr.184/1997 al M.A.P.P.M. privind procedurile de realizare a bilanurilor
de mediu, completata de Ordinul nr. 709/1999
- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementrii privind
evaluarea poluarii mediului, completata de Ordinul nr. 1144/2002 si Ordinul nr.
592/2002

Bilanul de mediu nivel II a fost cerut ntruct bilanul de mediu nivel I a


indicat calitativ i cantitativ un anumit nivel al polurii pe amplasamentul analizat
fiind necesare clarificri privind confirmarea / infirmarea polurii identificate i
nivelul la care acesta se situeaz n raport cu limitele maxime admise pentru
poluani prin legislaia n vigoare.
Bilanul de mediu nivel II prezint investigaiile asupra amplasamentului i
a zonei de impact pentru a determina intensitatea polurii prin prelevri de probe i
analize fizico-chimice ale factorilor de mediu ap, aer i sol.

I. IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI I LOCALIZARE


1. DATE GENERALE
Denumire: S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY S.A.

Adresa : localitatea Magura, comuna Magura, jud. Bacau

Telefon: 0234212455/ 0234212446

Fax: 0234212331

E-mail: cmc@mido.ro
Website: www.connecticut-mfg.com
Nr. Reg. Comer: J 04/1393/26.11.1996
C.U.I. : RO9018613

Forma de proprietate: societate comercial pe actiuni, cu capital integral privat

2. AMPLASAREA
In conformitate cu Planul de ncadrare n zon (anexa la BM II), societatea
este amplasata in intravilanul localitatii Magura, pe partea stanga a drumului
national DN 11, n sensul de mers Bacu - Oneti, la o distanta de cca. 5 km vest
fata de municipiul Bacau. Conform Planului de situatie, societatea are urmtoarele
vecinatati:
Nord S.C. VECHEA CRAMA S.R.L.
Sud DN 11 si pasune proprietate Primarie
Est - S.C. VECHEA CRAMA S.R.L.
Vest - pasune proprietate Primarie
Accesul n societate se realizeaza printr-un drum betonat, racordat la drumul
national DN11.
3. PROFILUL DE ACTIVITATE
Activitatea principal desfurat de S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING
COMPANY S.A. conform Certificatului de inregistrare este :
Cod CAEN 2811 - Fabricarea de motoare si turbine (cu exceptia
motoarelor pentru
avioane, autovehicule si motociclete)

II. DESCRIEREA REZULTATELOR INVESTIGATIILOR REALIZATE


1. SOL
1.1 NECESITATEA EFECTURII INVESTIGAIILOR

Din informatiile furnizate de societate, in data de 18.05.2010 a fost un


eveniment de poluare a albiei paraului Ghertu pe o lungime de cca. 10 m, in urma
antrenarii de apele pluviale a uleiului uzat si a emulsiei de ulei de pe platforma de
depozitare temporara a containerului metalic cu span.
In urma evenimentului, societatea a luat urmatoarele masuri:
- s-a executat rebord din beton in jurul spatiului de depozitare;
- s-a acoperit depozitul
- s-a inlaturat urmarile poluarii din paraul Ghertu prin utilizare de materiale
absorbante
Prin masurile luate a fost stopata posibilitatea de continuare a poluarii.
n vederea stabilirii gradului de poluare a solului in urma evenimentului
produs, s-au recoltat probe de sol de la adancimea de 5 cm si 30 cm de pe malul
drept al paraului Ghertu, in locul unde a fost antrenat uleiul uzat si emulsia de ulei.
In proba de sol prelevata s-a analizat indicatorul Continutul total de
hidrocarburi din petrol avand in vedere ca uleiurile sunt obtinute din prelucrarea
petrolului.
Locul de prelevare a probei de sol este prezentat n Planul de prelevare
probe (anexa la BM II).
1.2 DESCRIEREA INVESTIGAIILOR I A TEHNICILOR DE LUCRU
Tehnicile de prelevare a probelor de sol au respectat recomandrile
anexei A.3 din Ordinul nr. 184/1997, i anume:
- vegetaia a fost complet ndeprtat de pe aria de prelevare a probei;
- s-a utilizat un instrument de prelevare care a asigurat prelevarea unui volum de
mostr suficient analizei;
- prelevarea s-a realizat de la dou adncimi diferite, reprezentnd adncimile
situate la 5 cm i respectiv 30 cm de suprafaa solului;
- conservarea probelor s-a realizat conform procedurilor standard.
Prelevarea probelor de sol a fost efectuata n data de 27.09.2010 de catre
responsabil protectia mediului a S.C. CONNECTICUT MANUFACTURING COMPANY
S.R.L. si in prezenta evaluatorului.
Descrierea locului de prelevare
Locul de prelevare a probei de sol si tipul de teren supus investigaiilor
analitice sunt prezentate n tabelul urmator:

Cod Amplasare Tip teren


prob

Malul drept al paraului Ghertu in imediata pamant


Proba 1 apropiere a podului
si 2

Tehnicile de lucru
- Modul de lucru: conform SR 13511/2007
- Aparatura folosita: conform SR 13511/2007

1.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor n stabilirea nivelul de poluare s-a realizat


n conformitate cu reglementrile n vigoare, i anume:
- Ordinul nr.184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a
bilanurilor de mediu;
- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea
polurii mediului.

Valorile de referin pentru proba de sol prelevata sunt stipulate n


Ordinul nr.756/1997.
Conform acestui Ordin, folosina terenului este clasificat astfel:
- folosin sensibil a terenurilor este reprezentat de utilizarea acestora
pentru zone rezideniale i de agrement, n scopuri agricole, ca arii protejate sau
zone sanitare cu regim de restricii, precum i suprafeele de terenuri prevzute
pentru astfel de utilizri n viitor;
- folosin mai puin sensibil a terenurilor include toate utilizrile industriale
i comerciale existente, precum i suprafeele de terenuri prevzute pentru
astfel de utilizri n viitor.

Zona amplasamentului societatii este ncadrata n zon de teren cu


folosin mai puin sensibil.
Nivelul polurii funcie de concentraiile poluanilor evacuati n mediu
este dat de Ordinul nr.756/1997, i este definit astfel:
Poluarea potenial semnificativ - concentraii de poluani n mediu, ce
depesc pragurile de alert prevzute n reglementrile privind evaluarea
polurii mediului. Aceste valori definesc nivelul polurii la care autoritile
competente consider c un amplasament poate avea un impact asupra mediului i
stabilesc necesitatea unor studii suplimentare i a msurilor de reducere a
concentraiilor de poluani n emisii/evacuri.
Prag de alert - concentraii de poluai n sol , care au rolul de a avertiza
autoritile competente asupra unui impact potenial asupra mediului i care
determin declanarea unei monitorizri suplimentare i / sau reducerea
concentraiilor de poluani din emisii/evacuri.
Poluarea semnificativ - concentraii de poluani n mediu, ce depesc
pragurile de intervenie prevzute n reglementrile privind evaluarea polurii
mediului.
Prag de intervenie - concentraii de poluani n sol, la care autoritile
competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului i reducerea
concentraiilor de poluani din emisii/evacuri.
Valorile de referin normate de Ordinul nr. 756 / 1997 pentru
indicatorul analizat Total hidrocarburi din petrol sunt prezentate n tabelul
urmator:

Prag de alert Prag de intervenie

Valori (mg/kg subst. usc.) (mg/kg subst. usc.)

normale folosin
Indicator folosin
mai puin folosin folosin
(mg/kg mai puin
sensibil sensibil a sensibil a
s.u.) sensibil a
a terenului terenului
terenului
terenului
Total hidrocarburi < 100 1000 200 2000 500
din petrol (THP)

Analiza asupra investigaiilor analitice realizate a urmrit stabilirea gradului


de poluare al solului, datorat poluarii accidentale din data de 18.05.2010.
Analizele la probele de sol recoltate au fost efectuate in perioada 28.09
05.10.2010 si au fost efectuate de Laboratoarele TONNIE Ploiesti, care a eliberat
Raport de incercare nr.1617/05.10.2010 (anexa la BM II).
In tabelul urmator se prezint valorile msurate la cele dou
adncimi de prelevare, pentru indicatorul analizat n probele de sol
prelevate

Indicatori Sol recoltat de la Sol recoltat de la


5 cm adancime 30 cm adancime
Total hidrocarburi din petrol 20 40
(THP), mg/kg s.u.

Caracterizare nivel de poluare al solului de pe amplasamentul statiei


Valorile obtinute pentru cele doua probe de sol se incadreaza in valorile
normale, conform Ordinul 756/1997.

CONCLUZII
Coninutul de Total hidrocarburi din petrol din arealul investigat
ncadreaz poluarea la un nivel nesemnificativ.
Rezultatele analizei indica faptul ca uleiul mineral fiind un produs
petrolier greu nu a percolat stratul de sol din zona afectata, acesta fiind
preluat de materialele absorbante, iar o parte fiind antrenat de apele
paraului Ghertu.

2. PANZA FREATICA

2.1 NECESITATE EFECTURII INVESTIGAIILOR

n vederea stabilirii influenei activitatii desfasurate de societate asupra


panzei freatice, in cadrul Bilanului de mediu nivel II s-au realizat investigaii
analitice asupra calitatii apei dintr-o fantana situata in imediata vecinatate, in aval
de societate.
Investigaiile analitice s-au efectuat pentru a confirma / infirma
nivelul de poluare a panzei freatice.
Intrucat potentiali poluanti pot fi uleiurile din spanul depozitat s-a stabilit ca
indicatorul analizat in apa din fantana sa fie substante extractibile
Analiza probei de ap prelevata din fantana s-a realizat de ctre Laboratorul
de calitate a apelor, A.N. Apele Romane, Administratia Bazinala de Apa SIRET.
Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat n Planul de
amplasare (anexa la BM II).
2.2 DESCRIEREA INVESTIGAIILOR I A TEHNICILOR DE LUCRU
Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementrile n vigoare

luarea probelor:
In data de 28.09.2010 s-a prelevat o proba de apa, din fantana sapata in
imediata vecinatate a societatii, in aval.

conservarea probelor:
Proba a fost conservata n vederea determinrii indicatorilor chimici.
Metodele de analize utilizate:
- Substane extractibile cu solventi organici SR 7587 / 96
2.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR
Interpretarea rezultatelor s-a fcut pe baza urmtoarelor reglementri i
normative:
- Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a
bilanurilor de mediu;
- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea
polurii mediului;
- H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind modificarea si completarea HG nr.
188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descrcare n
mediul acvatic a apelor uzate, intrucat in Legea 311/2004 privind calitatea apei
potabile nu este prevazut indicatorul substante extractibile si nici indicatoprul
produs petrolier.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt
prezentate in tabelul urmator:

Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20


Rezultatele investigatiei
Laboratorul de Calitatea apelor A.N. Apele Romane, Administratia Bazinala
de Apa SIRET a efectuat analize la proba de apa prelevata din fantana aflata in aval
de societate, valorile obtinute in urma analizelor fiind consemnate in Raport de
Incercare nr. 2072/29.09.2010 (anexa la BM II).
Indicatorul analizat si valorile obtinute sunt prezentate in tabelul urmator:
Nr. U.M. Rezultatele Valoare
Crt. incercarii
Indicator de calitate informativa
1. Substante extractibile cu mg/dm3 < 20 2,6
solventi organici

Conform Ordinului 756/1997 Ordin pentru aprobarea reglementrii


privind evaluarea polurii mediului, impactul produs de apele epurate evacuate in
emisar paraul Ghertu este prezentat in tabelul urmator:

Concentrati Prag de Prag de


i realizate intervenie alert 70%
Indicatori U.M. Nivel al polurii
CMA CMA
chimici analizai

Substante mg/l 2,6 20 14 Poluare


extractibile cu nesemnificativ
solventi organici

CONCLUZII
Valoarea obtinuta la indicatorul analizat Substante extractibile in
apa prelevata din fantana situata in aval de societate nu depaseste
limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005, ceea ce indica o poluare
nesemnificativa a acesteia.

3. AER
n cadrul Bilanului de mediu nivel I, s-a reliefat ca din activittile desfsurate
n cadrul societatii emisiile rezultate sunt nesemnificative.

4. APA

4.1 NECESITATE EFECTURII INVESTIGAIILOR


n cadrul Bilanului de mediu nivel I, s-a relevat:
- apele uzate menajere rezultate de la grupurile sanitare sunt preluate de
sistemele de canalizare interioare ale halei de productie, evacuate in canalizarea
exterioara cu deversare in statia de epurare. Apele epurate sunt evacuate in emisar
paraul Ghertu.
- apele pluviale de pe acoperisul halei si de pe o parte din aleile de acces
betonate sunt preluate prin guri de scurgere de reteaua de canalizare pluviala, si
impreuna cu apele epurate sunt deversate printr-o gura de varsare in paraul Ghertu.
n vederea stabilirii influenei poluantilor in apele evacuate, in cadrul
Bilanului de mediu nivel II s-au realizat investigaii analitice asupra apelor epurate
evacuate in emisar, paraul Ghertu.
Investigaiile analitice pentru factorul de mediu ap au urmrit
confirmarea / infirmarea nivelului de poluare a apelor epurate evacuate in
emisar.
Analiza probei de ap s-a realizat de ctre Laboratorul de calitate a apelor,
A.N. Apele Romane, Administratia Bazinala de Apa SIRET.
Amplasarea locului de prelevare a probei de apa este prezentat n Planul de
amplasare (anexa la BM II).
4.2 DESCRIEREA INVESTIGAIILOR I A TEHNICILOR DE LUCRU

Tehnicile de prelevare probe ape au respectat reglementrile n vigoare

luarea probelor:
In data de 09.09.2010 s-a prelevat o proba de apa, de la gura de evacuare in
paraul Ghertu, conform SR ISO 5767

conservarea probelor:
Proba a fost conservata n vederea determinrii indicatorilor chimici.
Analizele s-au realizat n conformitate cu H.G. nr. 352 / 2005 -
Hotrre privind modificarea si completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor
norme privind conditiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate.
Metodele de analize utilizate:
- pH SR ISO 10523 / 97
- Suspensii STAS 6953 / 81
- Substane extractibile cu eter de petrol SR 7587 / 96
- CCO Cr SR ISO 6060 / 96
- CBO5 STAS 6560 / 82
- Detergenti anionici SR ISO 7875/1-96; SR ISO 7875/2-96;
4.3 INTERPRETAREA REZULTATELOR
Interpretarea rezultatelor s-a fcut pe baza urmtoarelor reglementri i
normative:
- Ordinul nr. 184/1997 - Ordin pentru aprobarea procedurii de realizare a
bilanurilor de mediu;
- Ordinul nr. 756/1997 - Ordin pentru aprobarea reglementrii privind evaluarea
polurii mediului;
- H.G. nr. 352 / 2005 - Hotrre privind modificarea si completarea HG nr.
188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descrcare n
mediul acvatic a apelor uzate.

Valorile de referinta conform NTPA 001 din H.G. nr. 352 / 2005 sunt
prezentate in tabelul urmator:
Nr. Crt Indicator de calitate U.M. Valori max. admise

1 pH unitati pH 6,5 8,5


2 Materii in suspensie mg/dm3 35
3 Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 20
4 Consum biochimic de oxigen la 5 zile mgO2/dm3 25
(CBO5)
5. Consum chimic de oxigen CCOCr mgO2/dm3 125
6. Detergenti anionici mg/dm3 0,5

Rezultatele investigatiei
Laboratorul de Calitatea apelor A.N. Apele Romane, Administratia Bazinala
de Apa SIRET a efectuat analize la proba de apa epurata prelevata de la gura de
evacuare.
Valorile obtinute in urma analizelor au fost consemnate in Raport de
Incercare Nr. 1997/20.09.2010 (anexa la BM II).
Indicatorii analizati si valorile determinate sunt prezentate in tabelul
urmator:

Nr. U.M. Valori


Crt.
Indicator de calitate determinate
1. pH unitati pH 7,582
2. Materii totale in suspensie mg/dm3 9,0
3. CBO5 mg/dm3 3,42
4. CCOCr mg/dm3 38,7
5. Substante extractibile cu eter de mg/dm3 8,8
petrol
6. Detergenti anionici mg/dm3 < 0,3

Conform Ordinului 756/1997 Ordin pentru aprobarea reglementrii


privind evaluarea polurii mediului, impactul produs de apele epurate evacuate in
emisar paraul Ghertu este prezentat in tabelul urmator:

Concentrati Prag de Prag de


i realizate intervenie alert 70%
Indicatori U.M. Nivel al polurii
CMA CMA
chimici analizai

pH mg/l 7,582 6,5 8,5 <6,5 Poluare


nesemnificativ
>8,5
Materii in suspensie mg/l 9,0 35 24,5 Poluare
nesemnificativ
Substante mg/l 8,8 20 14 Poluare
extractibile cu nesemnificativ
solventi organici
Consum chimic de mgO2/dm3 38,7 125 87,5 Poluare
oxigen CCO- Cr nesemnificativ
Consum biochimic mgO2/dm3 3,42 25 17,5 Poluare
de oxigen la 5 zile nesemnificativ
(CBO5)
Detergenti anionici mg/l < 0,3 0,5 0,35 Poluare
nesemnificativ

CONCLUZII
Valorile obtinute la impurificatorii analizati in apele evacuate in
emisar paraul Ghertu nu depasesc limitele prevazute de NTPA 001/ HG
352/2005.
Apele evacuate de pe amplasament produc o poluare
nesemnificativa asupra apelor paraului Ghertu.
III. REZUMATUL ASPECTELOR DE NECONFORMARE I CUANTIFICARE A
ACESTORA
1. FACTORUL DE MEDIU SOL
Coninutul de Total hidrocarburi din petrol din solul arealului
investigat ncadreaz poluarea la un nivel nesemnificativ.
Rezultatele analizei indica faptul ca uleiul mineral fiind un produs
petrolier greu nu a percolat stratul de sol din zona afectata, acesta fiind
preluat de materialele absorbante, iar o parte fiind antrenat de apele
paraului Ghertu.
2. PANZA FREATICA
Valoarea obtinuta la indicatorul analizat Substante extractibile in
apa prelevata din fantana situata in aval de societate nu depaseste
limitele prevazute de NTPA 001/ HG 352/2005, ceea ce indica o poluare
nesemnificativa a acesteia.

3. FACTORUL DE MEDIU AER


Emisiile rezultate din activitatea desfasurata produc o poluare
nesemnificativa poluare nesemnificativa.
4. FACTORUL DE MEDIU APA
Valorile obtinute la impurificatorii analizati in apele evacuate in
emisar paraul Ghertu nu depasesc limitele prevazute de NTPA 001/ HG
352/2005.
Apele evacuate de pe amplasament produc o poluare
nesemnificativa asupra apelor paraului Ghertu.

Cap 5. Transformarea unei organizaii industrial ntr-o


organizaie ecotehnologic

1.Iniierea implementrii modelului organizaiei ecotehnologice

Fiecare tip de organizaie are specificul ei de organizare i funcionare i din


acest punct de vedere, este dificil s se recomande o metodologie comun,
aplicabil oriunde i oricnd i al crei succes este garantat ntotdeauna. Dei
consultanii dispun adeseori de metodologii vproprii, uneori chiar foarte
performante, bazate pe o bogat experien profesional, totui nu se poate spune
c exist o singur cale de reuit. n continuare se vor preciza cteva idei i
indicaii care s foloseasc celor ce doresc s implementeze sau s menin un
astfel de sistem.
Crearea unui climat al schimbrii. n cadrul organizaiilor au loc o serie de
schimbri; unele sunt de mic anvergur, influennd un individ sau un grup
restrns de indivizi, ca de exemplu schimbri mici n organizarea muncii la un loc de
munc; altele sunt de amploare mare, influennd organizaia n ansamblu ei sau
domenii majore ale acesteia, (ca de exemplu asimilarea unui nou produs sau
implementarea unui nou sistem de management)
Schematic, procesul schimbrii se prezint n figura 12 o organizaie trebuie
s fie contient de presiunile existente pe pia i s dezvolte strategii
corespunztoare pentru a ctiga clieni pe baza criteriilor de competitivitate
existente pe pia n acel moment.
Realitatea este c, doar criteriile de competitivitate conduc piaa. Organizaia
nu poate modifica aceste criterii, iar mediul care creeaz presiunile exteme nu se va
modifica. De aceea, schimbarea trebuie s vin din partea organizaiei. n figura 13
se ilustreaz consecinele rezultate n urma ignorrii forelor prezente pe pia i a
evitrii aciunilor de schimbare.
Exist nenumrate exemple de organizaii care au pltit scump ignorarea
modificrii condiiilor pieelor ezitnd sau refuznd s se adapteze la aceste
schimbri. Schimbrile sunt modificri reale care se aplic n orice parte
component a organizaiei: planuri i programe de activitate, domeniul de actiune
al managementului, maini i utilaje, echipamente, structura de organizare oamenii
nii etc.

Forte pentru schimbare Forte care se opun schimnbarii

Figura 16. Procesul schimbarii organizationale

Figura 17. Consecintele ignorarii schimbarii


Figura 18. Factorii interni si externi ai schimbarii
n figura 18 se reprezint schemele factorilor interni i externi care pot
produce schimbri ntr-o organizaie .
Factorii externi ai schimbrii deriv din factorii mediului organizaional
extern: general i specifici.

2.Contientizarea necesitii implementrii managementului mediului.

Managerii din diverse organizaii recunosc, n general, nevoia pentru schimbare, ca


pe o modalitate de a face fa presiunilor cornpetitive, dar muli nu neleg cum
trebuie s fie implementat schimbarea.
Cheia ctre succes este de a integra angajaii, rolurile i responsabilitile
acestora din cadrul organizaiei, n cadrul unei structuri de procese. O abordare
bazat pe procese i ncepnd cu declararea viziunii i misiunii, analiznd factorii
critici de succes i identificnd procesele de baz, este cel mai eficient mod de
angajare a personalului n procesul schimbrii (tabel 1).

Tabelul 1. Actiunile necesare schimbarii


Managementul superior trebuie s nceap dezvoltarea noii structuri orientate
pe proces prin angajamentul la toate nivelurile respectnd anumite etape. Punctul
de start trebuie s fie o analiz general a organizaiei i a transformrilor solicitate
de echipa managerial, Prin realizarea acestei analize diagnostic asupra
schimbrilor impuse, asupra problemelor care exist i asupra domeniilor care
trebuie imbuntite, se obine un angajament iniial, vital pentru nceperea
procesului de transformare.

Figura 19. Arhitectura de procese


Procesele de baz descriu ce se realizeaz sau ce trebuie s fie tacut astfel
nct organizaia s realizeze factorii de succes. Prima etap n nelegerea
proceselor de baz este de a identifica o reea, arhitectur de procese de acelai
ordin de importan (figura 19).
Odat procesele de baz definite, este necesar ca pentru noua structur de
procese s fie stabilite obiectivele, intele i indicatorii de performan.
Este necesar; de asemenea, descompunerea proceselor de baz n
subprocese, activiti i sarcini. O imagine asupra modului n care trebuie realizat
structura de procese, se prezint n figura 20.
Sarcinile sunt realizate de ctre indivizi. Angajatul trebuie s neleag
sarcina i poziia lui n ierarhia proceselor.
Figura 20. Identificarea proceselor principale si descompunerea lor
Un program efficient de prevenire a poluarii trebuie:
-sa reduca riscul de raspundere civila sau penala
-sa reduca costurile de functionare
-sa protejeze sanatatea umana si mediu
-sa sporeasca imaginea companiei in cadrul comunitatii
-sa imbunatateasca morale si participarea angajatilor