Sunteți pe pagina 1din 48

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA I.M.S.T.

PROIECT

ECOTEHNOLOGIE

Olteanu Sorin Ionut


Grupa 641 CB
CUPRINS:

1. Prezentarea desenului
2. Stabilirea rolului functional al piesei folosind metoda de analiza
morfofunctionala a suprafetelor
3. Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei folosind metoda
de analiza a valorilor optime
4. Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei (particularizat pe fiecare
piesa)
5. Identificarea momentelor si etapelor in care se produce impactul asupra
mediului (apare poluarea)
6. Stabilirea surselor de poluare
7. Stabilirea naturii substantelor poluante
8. Stabilirea coeficientului de poluare pe fiecare etapa a procesului tehnologic
9. Stabilirea coeficientului total de poluare
Ecotehnologia este stiinta aplicarii tuturor stiintelor, in vederea realizarii de bunuri cu o
anumita utilitate social, in conditiile unei dezvoltari durabile si a unei poluari minime. Ea
studiaza toate transformarile la care este supusa substanta, in procesele ecotehnologice de lucru
si modalitatea conducerii acestei transformari in vederea obtinerii produselor necesare societatii,
in conditiile unei dezvlotari durabile si a unei eficiente optime.
Principalele etape în proiectarea procesului tehnologic sunt:

2. Stabilirea rolului functional al piesei

Cunoaşterea rolului funcţional al piesei “FILTRU DE AER LINCOLN” este prima etapă în
proiectarea oricărui proces tehnologic de realizare a piesei respective deoarece se face in primul
rand o proiectare functionala care trebuie sa coreleze cu proiectarea tehnologica a piesei. Rolul
funcţional al piesei este dat de rolul funcţional al oricărei suprafeţe ce delimitează piesa in spaţiu
de aceea in primul rând se stabileşte rolul funcţional al fiecărei suprafeţe.
- suprafeţele de asamblare –caracterizate prin:
- o anumită configuraţie geometrică;
- precizie dimensională ridicată;
- rugozitate mică;
- prescripţii referitoare la forma geometrică;
- prescripţii referitoare al poziţia suprafeţei in raport cu alte suprafeţe;
- eventuale prescripţii referitoare la duritatea suprafeţei.
- suprafeţe funcţionale – caracterizate prin:
- precizie dimensională ridicată(depinde de rolul funcţional in ansamblul din care face
parte);
- rugozitate mică(uneori este mare , depinde de rolul funcţional);
- prescripţii referitoare la poziţia suprafeţei in corespondenţă cu alte suprafeţe;
- eventuale prescripţii referitore la configuraţia geometrică;
- eventuale prescripţii referitoare la proprietăţile mecanice, aspectul suprafeţelor.
- suprafeţe tehnologice – apar în timpul prelucrări şi ajută la poziţionarea piesei în vederea prelucrări
ele pot rămâne după terminarea prelucrări sau pot dispare, in funcţie de configuraţia geometrică finală
a piesei . Se caracterizează prin:
- precizie dimensională corespunzătoare(neprecizată, de cele mai multe ori cote libere);
- rugozitatea suprafeţei corespunzătoare cu procedeul tehnologic de realizare a suprafeţei;
- fără prescripţii sau eventuale prescripţii referitoare la forma geometrică;
- eventuale prescripţii referitoare la poziţia suprafeţei in raport cu suprafeţele ce urmează
a fi prelucrate.
- suprafeţe auxiliare (de legătură) – fac legătura intre suprafeţele funcţionale şi cele de asamblare.
Se caracterizează prin:
- precizia dimensională mică (neprecizată);
- rugozitatea suprafeţei mare (cea care rezulta din procedeul de obţinere a
semifabricatului);
- fără prescripţii referitoare la precizia de forma;
- fără prescripţii referitoare la precizia de poziţii.
Cunoscând aceste elemente referitoare la tipurile de suprafeţe ce delimitează o piesă în spaţiu se
poate stabili rolul funcţional al unei piese fără a cunoaşte ansamblul din care face parte piesa sau se
poate proiecta o piesă care să îndeplinească un anumit rol funcţional impus.
Metoda folosită pentru stabilirea rolului funcţional posibil sau pentru proiectarea unei piese care
să îndeplinească un anumit rol funcţional impus poarta numele de metoda de analiză
morfofuncţională a suprafeţelor.
Acesta metodă presupune parcurgerea intr-o succesiune logică a următoarelor etape:
 descompunerea piesei în suprafeţe cât mai simple (plane, cilindrice, conice,
evolventice, elicoidale etc.);
 notarea tuturor suprafeţelor ce delimitează piesa in spaţiu ;
 analizarea fiecărei suprafeţe în parte din următoarele puncte de vedere: forma
geometrică a suprafeţei, dimensiuni de gabarit, precizie dimensională, precizie de formă,
precizie de poziţie, rugozitate şi duritate;
 întocmirea uni graf” suprafeţe – caracteristici “ ;
 stabilirea rolului funcţional al piesei , se face în urma analizei de corelaţie a diferitelor
tipuri de suprafeţe obţinute in graful suprafeţe – caracteristici . Rolul funcţional impus
unei pese se obţine presupunând pentru suprafeţele ce delimitează piesa in spaţiu
caracteristicile corespunzătoare tipurilor de suprafeţe (de asamblare, funcţionale,
tehnologice, sau auxiliare).

In tabelul de mai jos au prezentat metodele posibile de obtinere a suprafetelor.In vederea


stabilirii procedeelor tehnologice posibile de prelucrare prin aschiere a suprafetelor se iau in
considerare urmatoarele elemente:

-forma geometrica a suprafetelor;

-dimensiunile de gabarit;

-programa de productie si volumul de munca necesar;

-precizia dimensionala si gradul de netezime;

-natura si stare a materialului din care este confectionata piesa;

-adaosurile de prelucrare;

-utilajul tehnologic existent sau posibil de procurat.

O analiza atenta a fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu din punct de vedere al
parametrilor enumerate mai sus permite stabilirea procedeelor de prelucrare prin aschiere asa
cum rezulta din tabelul de mai jos.
Nr Caracteristici
Forma Procedee
. Suprafata Dimensiunea Tipul si rolul
geometrica a Precizia Precizia Precizia tehnologice
Cr nr. de gabarit Rugozita- suprafetei
suprafetei dimensio- de de Duritatea de obtinere
t. tea
nala forma pozitie

1 S1 Toroidala R2x29 12,5 Tehnologica T/A

2 Toroidala R2 12,5 Tehnologica T/A


S2

3 Plana 41x64 12,5 Auxiliara T/A


S3

4 Plana 10x2 3,2 Auxiliara T/A


S4

5 Plana 35x35 3,2 Tehnologica T/A


S5

6 Plana 25x2 3,2 Auxiliara T/A


S6

7 Plana 20x3 12,5 Auxiliara T/A


S7

8 Toroidala R2x5 12,5 Tehnologica T/A


S8

9 Toroidala R2x7 12,5 Tehnologica T/A


S9

10 Toroidala R2x5 12,5 Tehnologica T/A


S10

11 Plana 64x18 12,5 Auxiliara T/A


S11

12 Toroidala R2 12,5 Tehnologica T/A


S12

13 Toroidala R2x5 12,5 Tehnologica T/A


S13

14 Toroidala R2x64 12,5 Tehnologica T/A


S14

15 Toroidala R2 12,5 Tehnologica T/A


S15

16 Plana 18x64 12,5 Auxliliara T/A


S16

17 Cilindrica Ø35x64 12,5 Auxiliara T/A


S17

18 Plana 5x2 12,5 Tehnologica T/A


S18

19 Cilindrica Ø29x19 12,5 Tehnologica T/A


S19

20 Plana 70x70 12,5 Auxiliara T/A


S20

21 Plana 12x5 12,5 Auxiliara T/A


S21

22 Plana 12x5 12,5 Auxiliara T/A


S22
23 S23 Plana 3,2 T/A

24 Cilindrica Ø35x46 12,5 Functionala T/A


S24

25 Cilindrica Ø63x10 3,2 Functionala T/A


S25

26 S26 Plana 12,5 T/A

27 Cilindrica Ø30x46 1,6 Functionala T/A


S27

28 Plana 41x64 12,5 Auxiliara T/A


S28

29 Elicoidala Ø18x25 Asamblare T/A


S29

30 Plana Ø30 1,6 Functionala T/A


S30

31 Plana Ø35 12,5 Auxiliara T/A


S31

32 S32 Plana 12,5 T/A

33 Cilindrica Ø63x45 H7(+0,01 12,5 Auxiliara T/A


S33
)

(0
)

34 Elicoidala Ø18x9 Asamblare T/A


S34

35 Cilindrica Ø58x10 H7 3,2 Functionala T/A


S35

36 Plana 41x64 12,5 Auxiliara T/A


S36

37 Plana 10x10 12,5 Auxiliara T/A


S37

38 Cilindrica Ø4x2 Tehnologica T/A


S38

39 Cilindrica Ø2x2 Tehnologica T/A


S39

40 Plana Ø2 Tehnologica T/A


S40

41 Plana Ø4 Tehnologica T/A


S41
3. Alegerea materialului optim pentru confecţionarea
produsului
După stabilirea rolului funcţional se alege materialul optim ce va fi folosit la obţinerea
piesei. Rolul funcţional ne arată şi proprietăţile pe care trebuie să le îndeplinească piesa . O
alegere optimă a unui material pentru o anumită destinaţie, este o problemă foarte complexă ce
trebuie rezolvată de proiectant.
Concluzia este că dacă se doresc anumite proprietăţi se face o proiectare a materialului
cu o astfel de structură care să implice cerinţele cerute de rolul funcţional . Adică se alege acel
material care să îndeplinească cerinţele minime de rezistenţă şi durabilitate ale piesei în
condiţiile unui preţ de cost minim şi al unei fiabilităţi sporite.
În urma aplicării acestui criteriu a rezultat ca piesa luată în studiu este recomandabil să
fie confecţionată din oţel tip Fc 250.

Nr. crt. Game de Not Obs.


Proprietatea variate a
0 1 2 3 4
1 Densitatea materialului. Ρ < 5,0 1
in [Kg/dm3] 5,0…10,0 2
>10 3
2 Conductibilitate termica Cr <0,2 1
in [cal/cm*s*° C] 0,2…0,4 2
>0,4 3
3 Rezistenta la coroziune. Rc <0,02 3
viteza de coroziune 0.02…0,05 2
in[mm/an]
>0,05 1
4 Duritatea. HB, <90 1
in [HB] 90…160 2
>160 3
5 Modulul de elasticitate. E <10 6 1
in [daN/cm2] 10 6…2,0*10 6 2
>2,0*10 6 3
6 Rezistenta la curgere a <700 1
materialului Rp 0,2 700…1500 2
In [N/mm2] >1500 3
7 Rezistenta la rupere. Rm , <35,0 1
in [daN/mm2] 35,0…60,0 2
>60,0 3
8 Rezistenta la oboseala. σ1 <300 1
In [N/m2] 300…1000 2
>1000 3
9 Alungirea relativa At <20% 1
[%] 20%…40% 2
>40% 3
10 Rezilienţa KCU 30/2 <50 1
in [J/cm2] 50…100 2
>100 3
11 Rezistenţa la fluaj <100 1 Se ţine
in [N/mm2] 100…300 2 cont şi de
>300 3 temperatur
a
12 Proprietăţile tehnologice Satisfăcătoare 1 Notarea se
(turnabilitatea ,deformabilitatea , face cu
Bună 2
uzinabilitatea , sudabilitatea , calificativ
călibilitatea) Foarte bună 3 e
13 Preţul de cost , PC <500 3
in [lei/kg] 500…1000 2
>1000 1

Proprietăţile unui material trebuie considerate ca o sumă de relaţii între material şi mediul
înconjurător în care va lucra.
Prezentăm o clasificare a proprietăţilor din punct de vedere al alegerii materialului optim
şi a caracteristicilor acestuia :

Fizice Greutate specifică , temperatura de topire , condiţii


Proprietăţi termice
Funcţionale Chimice Rezistenţa la coroziune
Mecanice Rezistenţa la rupere , duritatea
Electrice Conductibilitate , impedanţă
Magnetice Permeabilitate magnetică
Optice Opacitate , reflexie
Nucleare Perioada de înjumătăţire , absorbţia , atenuarea
Estetice Culoare , aspect , grad de netezime
Turnabilitate
Proprietăţi Deformabilitate
Tehnologice Uzinabilitate
Călibilitate
Sudabilitate
Preţ de cost , consum de resurse şi de energie ,
Proprietăţi coeficient de poluare si coeficient de protecţie a
Economice operatorului
Toate caracteristicile funcţionale, tehnologice si economice, ale materialului sunt necesare
pentru a pune in evidenţă comportarea acestuia in interacţiunea cu sculele aşchietoare si pentru a
aprecia posibiltăţile de realizare a preciziei dimensionale şi a calitaţii prescrise pentru suprafeţe.

Caracteristici mecanice otel GE200:

Diametrul Rezistenta la Rezistenta la Sageata la Duritatea


probei turnate tractiue inconvoiere inconvoiere Brinell
Material minima min. min.
[mm]
[daN/mm2] [daN/mm2] [mm]
[daN/mm2]

40 50 80 7.5

GE 200 55 45 73 10.5 380-530

Proprietati functionale Proprietati tehnologice Prop.


Economice

Fizice Chimice Mecanice

Densitatea Conductib. Rez. La Duritate Rez. La (E*106) Turnabi- Deformabi- Uzinabilitate Pret de cost
Termica coroziune Rupere litate litate

[mm/an] [daN/mm2]
[kg/dm3] [HB] [daN/mm3] [lei/kg]

7.8 0.19 <0.1 450 60 2.45 FB n B 18.5


4. Stabilirea fluxului tehnologic de realizare a piesei

1. Strunjire:
1. Strunjire frontala de finisare S20;
2. Strunjire frontala de finisare S23;
3. Strunjire interioara de finisare S25;
4. Strunjire interioara de finisare S36;
5. Strunjire interioara de finisare S27;
Scule folosite: cutit de strunjire de finisare.

2. Filetare:
Filetare interioara S29;

Scule folosite: cutit de filetare interioara.

3. Filetare:
Filetare interioara S34;

Scule folosite: cutit de filetare interioara.

4. Gaurire:
Burghiere S38,S39,S40,S41.

Scule folosite: burghiu ⌀ 2, ⌀ 4.

5. Frezare:
Frezare frontal de semifinisare S5;

Scule folosite: freza frontala.

6. Frezare:
Frezare cilindrica de degrosare S18;

Scule folosite: freza cilindrica.


Analiza contractului Primirea comenzii Controlul proiectarii Identificarea
trasabilitatii
produsului
prrpeprepPprproiecta
*Curatirea semifabricat Receptie semifabricat
rii *Executie semifabricat

*Aprovizionare mat prime Produs *Prelucrari mecanice *Prepararea minereului

*Elab.materiale *Controlul produsului *Rebut nerecuperabil *Deseu


neconform

*Inspectii si incercari

*Manipulare, depozitare
Punere in functiune
ambalare, livrare
Reutilizare cu
alt rol
functional *Service in garantie
Acelasi rol functional

*Reciclare Casare *Reconditionare *Reutilizare

*Scoatere din uz

*Deseu

Diagrama flux a procesului tehnologic


6. Stabilirea surselor de poluare
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu
sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în
care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor
naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din
activitățile umane.
Sunt două categorii de materiale poluante (poluanți):
 Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid
în proces natural. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid decât
pot să se descompună. Poluanții nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau
se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau
chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu.
 Compușii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili
policrorurati (PCB) și materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de
acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu,
moleculele compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să
distrugă acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante acumulează o
cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se
hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se
numește „bioacumulare”.

Poluarea solului
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost
evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat
este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai
fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o
contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar
si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide
constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si
apa.
Solul este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului
depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei
subterane.
Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea functionarii normale a
solului ca support si mediu de viata. In cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de
om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului, ori
aparitiei in sol a unor caracteristici carereflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv
reducerea capacitatii bioproductive , atat din punct de vedrere calitativ cat si/sau cantitativ.
Spre deosebire de poluarea apei si aerului (care prin metoda de curatire si epurare pot
reveni mai usor la starea initiala) poluarea solului este mult mai grava deoarece degradarea
echilibrului in sol nu se poate inlatura si reface asa usor si repede prin inlaturarea cauzei.
Solul poate fi poluat :
 direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si
pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
 indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor
contaminate cu agenti poluanti « spalati » din atmosfera contaminata, transportul
agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul.
Utilizarea in exces a substantelor chimice
Supraexploatarea resurselor biologice

Schimbarea destinatiei terenurilor prin realizarea de constructii


industriale si civile

Acumularea de haldede steril, deseurui nemetalice

Valorificarea unor zacaminte de substante minerale utile

Poluarea solului Activitati care conduc la eroziunea solului (despaduriri,


prin : suprapasunat, monocultura)
*

Cauze accidentale de scurgeri a produselor petrolieresi chimice


din rezervoare si conducte

Depozitarea abundenta si incorecta a gunoaielor menajere

Odata distrus, el nu se mai reface pentru ca nu se pot reproduce conditiile si istoria formarii lui,
formandu-se totusi un corp cu functii analogice.

Poluarea apei

Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială. Poluarea naturală se datorează surselor de
poluare naturale şi se produce în urma interacţiei apei cu atmosfera, când are loc o dizolvare a
gazelor existente în aceasta, cu litosfera, când se produce dizolvarea rocilor solubile şi cu
organismele vii din apă. Poluarea artificială se datorează surselor de ape uzate de orice fel, apelor
meteorice, nămolurilor, reziduurilor, navigaţiei etc.
Se poate vorbi şi despre poluare controlată şi necontrolată. Poluarea controlată (organizată)
se referă la poluarea datorată apelor uzate transportate prin reţeaua de canalizare şi evacuate în
anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolată (neorganizată) provine din surse de
poluare care ajung în emisari pe cale naturală, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de
ploaie.

Poluarea apei reprezinta « o alterarea activitatilot fizice, chimice sau biologice ale acesteia peste
o limita admisibila stabilita, respectiv depasirea nivelului mediu de radioactivitate, produsa de o
activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele devin improprii pentru folosirea
normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea ».
Clasificarea surselor de poluarea apei se face după mai multe criterii:
1) Acţiunea poluanţilor în timp; după acest criteriu distingem următoarele surse:
a) continue (ex. canalizarea unui oraş, canalizările instalaţiilor industriale etc)
b) discontinuetemporare sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi obiective care
funcţionează sezonier, nave, locuinţe, autovehicule, colonii sezoniere etc.)
c) accidentale (avarierea instalaţiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)
2) Provenienţa poluanţilor. Acest criteriu împarte sursele de poluare a apei în: a) surse de
poluare organizate, şi b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.7 şi 3.8).

a) sursele de poluare organizate sunt următoarele:


 surse de poluare cu ape reziduale menajere;
 surse de poluare cu ape reziduale industriale.

b) sursele de poluare neorganizate sunt următoarele:


 apele meteorice;
 centrele populate amplasate în apropierea cursurilor de apă ce pot deversa:
a) reziduuri solide de diferite provenienţe;
b) deşeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunzătoare.

Tabel 4.1 Surse de poluare a apei şi procesele de provenienţă a acestora


Categoria Sursa Procesul generator de poluare Agenţii poluanţi
Prepararea minereurilor metalifere -săruri de metale grele;
şi nemetalifere; -particule în suspensie
Preparaţiile de cărbune; (argilă, praf de cărbune);
Industria Flotaţiile; -produşi organici
minieră Extracţia şi prelucrarea folosiţi ca agenţi de
minereurilor radioactive. flotaţie;
-deşeuri radioactive.
Procedee pirometalurgice şi -suspensii insolubile;
Hidrometalurgice; - ioni de metale grele;
Industria Procese de răcire; - fenoli;
metalurgică Procese de spălare. - cianuri;
- sulfaţi;
Ape Apa de răcire, dizolvare şi reacţie - acizi;
uzate din procesele tehnologice de - baze;
industriale Industria fabricare a substanţelor organice şi - săruri;
chimică anorganice - cenuşă;
- suspensii;
- coloranţi;
- detergenţi.

Extracţia ţiţeiului, transpotul şi -petrol;


Industria depozitarea ţiţeiului şi fracţiunilor -produse petroliere;
petrolului şi sale, transportul naval, accidentele - compuşi fenolici şi
petrchimică tancurilor petroliere aromatici;
-hidrogen sulfurat;
- acizi naftenici.

Deversarea lichidelor calde din - lichide calde (poluare


Industria sistemele de răcire a instalaţiilor sau termică)
termoenergetică centralelor electrice
Procese de fabricare şi prelucrare -substanţe organice;
Industria -germeni patogeni.
alimentară
Procesele de fabricare şi - acizi organici;
prelucrare - răşini;
Industria - zaharuri;
celulozei şi hârtiei - coloranţi;
-compuşi cu sulf;
-suspensii;
-celuloză.
Locuinţe -produse petroliere;
Ape Înstituţii publice - detergenţi;
uzate Băi spălători Folosirea apei ca agent de spălare - pesticide;
menajere Spitale şcoli şi curăţare - microorganisme;
Hoteluri -paraziţi;
Unităţi - substanţe minerale.
comerciale şi de
alimentaţie
Ape - îngrăşăminte;
uzate Agricultura Irigarea terenurilor agricole - pesticide;
agrozootehn - suspensii.
ice
Zootehnia Adăparea animalor; -suspensii organice;
Salubrizarea crescătoriilor de - agenţi patogeni.
animale.
Ape Ploaia Contactul precipitatiilor - ploi acide;
meteorice Zăpada - îngrăşminte;
- pesticice;
-reziduuri animale.

Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila comunitatilor care se
aprovizioneaza din aceste resurse.Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai
mare decat al apelor menajere orasenesti, iar incarcarea si nocivitatea lor este cu mult mai mare.
In prezent « paleta » de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale
spectaculoase din ultimele decenii.
Se evidentiaza urmatoarele domenii de activitate incluzand unitatile cu cel mai mare aport de
poluare :
 Incarcare cu substante organice, exprimate prin CB05 (consum biochimic de oxigen) si
CCO-Cr (consum chimic de oxigen- metoda biocromat de potasiu) ;
Prelucrari chimice- peste 5% respectv aprox. 5% ;
 Incarcare cu suspensii :
Industrie metalurgica si constructii de masini- 13% ;
Prelucrari chimice- 10%.
 Incarcare cu substante minerale exprimata prin reziduu fix si cloruri :
Prelucrari chimice- cca. 17%, respectiv 53% ;
Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 4% si 3%.
 Incarcare cu nutrienti, exprimata prin cmpusi ai azotului (NO2, NO3, NH4) si fosfor
total are un aport semnificativ in urmatoarele domenii :
Prvlucrari chimice :NO2-cca. 6%, NO3- aprox. 12,4%, NH4-cca. 4%, Ptot- 0,7% ;
 Incarcare cu cianuri :
Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 53% ;
 Incarcare cu fenoli :
Industria prelucratoarede lemn-cca. 2%.
 Incarcare cumetale grele :
%Fe %Cu %Pb %Zn %Cr %Cd %Mn %Ni
Prelucrari chimice 0,6 0,3 2 0,5 1 3 - 5,5
Industrie metalurgica si 11 5 1,3 8 8 5 1,7 2
constructii de masini
Transporturi - - 0,04 - - - - -

Poluarea aerului
Prin poluarea aerului se înţelege prezenţa în atmosferă a unor substanţe străine de compoziţia
normală a acestuia, care în funcţie de concentraţie şi timpul de acţiune provoacă tulburări în
echilibrul natural, afectând sănătatea şi comfortul omului sau mediul de viaţǎ al florei şi faunei.
De aici rezultǎ că – pentru a fi considerate poluante – substanţele prezente în atmosferă trebuie să
exercite un efect nociv asupra mediului de viaţǎ de pe Pǎmânt.
Principalele substanţe ce contribuie la poluarea atmosfericǎ sunt: oxizii de sulf şi azot,
clorofluoro-carbonii, dioxidul şi monoxidul de carbon; aceştia fiind doar o parte din miliardele
de tone de materiale poluante pe care le genereazǎ în fiecare an dezvoltarea industriei, şi care
afecteazǎ ecosistemele acvatice şi terestre în momentul în care poluanţii se dizolvǎ în apǎ sau
precipitǎ sub formǎ de poaie acidǎ.

In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul
atmosferic.arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de
dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut, cand a aparut
automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si
oxizi de azot in atmosfera.
As mentiona ca puncte cheie inceea ce priveste poluarea aerului efectul de sera, gaurile din
stratul de ozon si ploile acide.
In cazul carcasei pompa de apa, poluarea aparae in mai multe etape din cadrul diagramei
flux, iar mai jos se exemplifica una dintre ele (elaborare fonta)
5. Stabilirea naturii substanţelor poluante

Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in
urmatoarele categorii mai importante :
- Substante organice, reziduuri biologice ;
- Substante anorganice ;
- Substante radioactive ;
- Produse petroliere ;
- Microorganisme patogene ;
- Ape fierbinti .
Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici, toxici,
dizolvati sau in stare de suspensie.
Tabel : Situatia privind principalele surse de poluare a apelor din Romania
Indicatori de Concentratie Concentratie Concentratie Cauzele
calitate avizati avizata (mg/l) medie maxima poluarii
masurata masurata
(mg/l) (mg/l)
1 2 3 4 5
CBO5 15 72.8 72.8 -deficiente
Suspensii 25 48 48 constructive la
tratare biologica
CO-Mn 25 79 79
Reziduu fix 1200 695 695
-statie
H2S + sufluri 0.1 1.5 1.5 subdimensionata
Extractibile 5 12 12
Fenoli 0.02 0.0031 0.0031 -functionare
Ptot 0.1 3.056 3.56 defectuasa a
Azotati 35 2.26 2.26 retelei de
Azotiti 3 0.116 0.116 canalizare
Amoniu 3 37.49 37.49
Cianuri 0.01 0.0108 0.0108
PH 6.5-8.5 7.6 7.6
NOx 35 56.8 56.8
Metale grele 900 1393 1393
HPA 0.5 2.9 2.9
Praf 20 63 63

Substantele poluantedin atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica
compozitia.gazele sunt substante care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013
hPa)sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), deexemplu CO2,
SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, deexemplu vaporii de
apa.
Poluarea esteevidenta si in cazul solului careeste cel de-al treilea factor important de mediu, ce
trebuie protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in apesi
aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde
fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo
unde sunt fertile, uratesc natura acolo undeeste mai cautata pentru frumusetea ei.
Solul este locul de intalnire a poluantilor : pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie
in atmosfera se intorc in sol.
Apelede infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancime, raurile poluate
infecteaza suprafetele inundate sau irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin
aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.

a) Surse de poluare a solului


Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile.
• reziduuri menajere
• reziduuri industriale
• reziduuri agrozootehnice
• reziduuri radioactive
Solul poate fi poluat:
• direct:
- prin deversări de deşeuri pe terenuri
- din ingrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agricole
• indirect:
- prin depunerea agentilor poluanti evacuaţi iniţial in atmosfera
- apa ploilor contaminate cu agenţi poluanţi spălaţi din atmosfera contaminata
- transportul agenţilor poluanţi de vânt de pe un loc pe altul
- infiltrarea prin sol a apelor contamínate

b) Surse de poluare a apei


Clasificarea surselor de poluare:
 In functie de actiunea poluantilor in timp:
 continue,cu caracter permanent (canalizarea unui oras,industrii);
 discontinue,temporara sau temporara mobila (canalizarea unei fabrici care
functioneaza sezonier,colonii provizorii,nave,autovehicule,locuinte,instalatii
industriale deplasabile);
 accidentale (avarii de instalatii,de rezervoare);

 In functie de provenienta poluantilor:


 surse de poluare organizate-sunt reprezentate de apele uzate rezultate din
utilizarea de catre colectivitati a apei in diferite scopuri,colectate prin sisteme de
canalizare;
 apele uzate menajere-rezulta din utilizarea apei in locuinte,institutii
publice,bai,spalatori,spitale,etc;
 apele uzate industriale-rezulta din diverse procese de fabricatie si care constituie
cea mai masiva si nociva categorie de poluare;
 apele uzate agrozootehnice-rezulta din utilizarea apei in scopuri agricole
(irigati),alimentarea animalelor si salubrizarea crescatorilor de animale.
 Surse de poluare neorganizate-sunt reprezentate de:apele meteorice),reziduurile
solide de tot felul,diversele utilizari necorespunzatoare (topirea inului sau a
canepii).

c) Surse de poluare a aerului


Surse naturale:
 solul-sub influenta diferentelor de temperatura,a ploilor si a curentilor de aer,sufera
fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de particule foarte fine;
 plantele si animalele-pot elimina in aer diverse elemente ca: polen, par, pene, fulgi;
 gazele si vaporii naturali;
 eruptiile vulcanice-arunca in aer mari cantitati de gaze,vapori de apa, particule solide;
 praful cosmic-rezultata din distrugerea meteoritilor.
Surse artificiale:
 surse fixe-produc o poluare limitata:
 procesele industriale;
 procesele de combustie.
 surse mobile-produc o poluare diseminata;aici se incadreaza mijloacele de transport:
 transporturile rutiere;
 transporturile navale si aeriene;
 transporturile feroviare.
6° Calculul coeficientului de poluare pe etapă

Coeficientul general de poluare, pentru Romania, are valoare subunitara si anume 0,4357 t/an.
Etape :

6.1 Prepararea minereului

 Pentru aer:
- Praf : 13,5 kg/t
- CO : 14,8 kg/t -monoxid de carbon
- SO2 : 3,6 kg/t -dioxid de sulf
- Pulberi in suspensie : 65,63 kg/t
- CO2 : 46 kg/t -dioxid de carbon

 Pentru apa :
- Ape uzate : 450 kg/t

 Pentru sol :
- Praf depus : 259 kg/t
- Alte depuneri : 10 kg/t
Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]
Cpp=(143,53 + 450 + 259)· 857 = 73,061821 [kg emisii]
in care:
Qcom este cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar;
Qpa - cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera;
Qpl - cantitatea de material ce polueaza apa;
Qps - cantitatea de materiale ce polueaza solul;
Qtp - cantitatea totala de substanta poluanta;
Qpa, Qpl si Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.

6.2 Curăţire semifabricat


Indepartarea de pe piesele turnate a aderentelor precum si a unor bavuri fine, se face in mod
mecanizat, in utilaje specializate.
In cazul curatirii semifabricatului din materialul Fc 250 se recomanda jeturi puternice de alice
metalice cu granulatii corespunzatoare marimii piesei si a materialuluiturnat.
De asemenea se aplica, in functie dedestinatia ulterioara a piesei , tratamente termice, astfel :
- Calirea: piesa se incalzeste la temperatura de 850-950 ºC cu racire in ulei, urmata
intotdeauna de o revenire joasa la 425 ºC ;
- Imbunatatirea: se executa prin calire in ulei de la 850 ºC urmata de o revenire la
temperaturi cuprinse intre 400-700 ºC ;
- Recoacere de detensionare : se executa prin incalzire la temperatura de 530 ºC,
mentinere si racire ;
- Nitrurarea : se poate executa in bai de saruri sau in plasma ionica .
Curăţirea, decaparea, degresarea sînt etape foarte importante în proiectarea şi realizarea
oricăror produse deoarece înainte de oricare operaţie tehnologică pretenţioasa trebuie executată
curăţirea, decaparea şi degresarea suprafeţelor. Sunt foarte multe situaţii cînd curăţirea se face
prin diferite metode: clasice manuale (ciocăniri, şpăcluiri); mecanizate (pick-hammer, peri de
sîrmă, sablare-alicare); speciale (curăţirea chimică, alectrochimica, prin vibrare, cu plasmă, cu
laser, ultrasunete, flacără şi metal abraziv, termică, electrochimica, cu jet de apă, cu flăcări, etc.).
Fiecare dintre aceste metode are un impact mai mare sau mai mic supra mediului,în funcţie de
metodele folosite şi de operaţiile tehnologice viitoare,pentru că există o mare diferenţă între
curăţirea suprafeţelor în vederea sudării şi curăţirea suprafeţelor în vederea acoperirilor de
protecţie, sau între curăţirea suprafetlor pieselor turnate după dezbatere şi curatirea suprafeţelor
instrumentelor medicale.
În cazul piesei “Carcasa reductor” curăţirea se face cu următorii compuşi chimici:

 Pentru apă:
Cl=0,000002 kg (clor)

CH 4 =0,3 kg (metan)

CO 2 =0,274 kg (dioxid de carbon)

SO 4 =0,0004 kg (sulfat)

SO=0,00001 kg (oxid de sulf)

Total=0,574412 kg emisii substanţe poluante

 Pentru aer:
NMVOC( compus organic volatil, non metal)=200 g/t=0,2 kg
Toluen(hidrocarbură aromatică lichidă, se întrebuinţează la prepararea unor coloranţi)=0,44 kg/t
Dicloretan(este un lichid incolor, cu miros asemanator cloroformului)=0,66 kg/t

 Pentru sol:
Compuşi sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg

[tone emisii]
unde:
Qptc este cantitatea totală de substanţă poluantă ce apare în operaţia de curăţire, decapare
degresare;
Qpca – cantitatea de substanţă poluantă a apei ce apare în operaţia de curăţire, decapare degresare;
Qpcs – cantitatea de substanţă poluantă a solului ce apare în operaţia de curăţire, decapare
degresare;
Mu – masa utilă a semifabricatului sau a piesei – semifabricat
Astfel în urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit că la degresarea
metalelor cu HCl vom avea:

Cpcd = Qptc* =1,87444*13,5=25,304967 kg/t


6.3Aprovizionare materii prime

Distanta parcursa de catre autocamioane in vederea aprovizionarii cu materie prima


intreprinderea la care se realizeaza produsul “carcasa reductor” este de 150 km.
Transportul se realizeaza cu vehicule de mare tonaj.

 Pentru aer :
Cd (cadmiu)= 0,0001 kg/t
NH3(amoniu)= 0,0005 kg/t
NH4(metan)= 0,0004 kg/t
CH3 (CH2)5-CH3 (heptan)= 0,0005 kg/t
CH4=0,005 kg/t
CO(monoxid de carbon)=0,043 kg/t
CO2 (dioxid de carbon)= 1,5 kg/t
N2O (dinitro monoxid)=0,092 kg/t
NMVOC (compusi organici volatili fara metan) =0,015 kg/t
Nox (oxidul de azot)= 0,047 kg/t
SO2 (dioxid de sulf)= 0,232 kg/t
Total= 1,9355 kg/t emisii.

 Pentru sol:
-uleiuri : 0.0008 kg ;
- materiale refractare 0.002 kg ;
- alte depuneri 0.004 kg.
Rezulta = =0.0068 kg/t EN-GJL 250
Coeficientul de poluare pentru transport este:

unde:
Qt – cantitatea totală de substanţă poluantă ce apare în timpul transportului,
Qta – cantitatea de substanţă poluantă a apei ce apare în timpul transportului ,
Qtar - cantitatea de substanţă poluantă a aerului ce apare în timpul transportului,
Qts – cantitatea de substanţă poluantă a solului ce apare în timpul transportului ,
Mu – masa utilă a semifabricatului sau a piesei.
Cpta=1,9355*13,5 = 26,12925 kg/t emisii

6.4Elaborare material

 Pentru aer:
- praf in aer : 0.008 kg
- So2 : 0.00236 kg
- Nox : 0.00162 kg
- Co2 : 2.16 kg
- Gaze arse : 4 kg
Rezulta Qsa =6.17 kg/kg EN-GJL 250

 Pentru sol:
-uleiuri : 0.0008 kg ;
- materiale refractare 0.002 kg ;
- alte depuneri 0.004 kg.
Rezulta = Qss =0.0068 kg/kg EN-GJL 250
[t/emisii]
kg emisii/t
Cpe =( 2.17198 + 0,0068 )* 13,5 = 29,41353 kg emisii/t

Tabel emisii si produse poluante la elaborarea unui kg de fonta


Nr. crt Emisia sau subprodusul U.M. Cantitatea (max.)
1 Praf in aer Kg/kg fonta 0.00058
2 CO Kg/kg fonta 0.024
3 SO2 Kg/kg fonta 0.00147
4 NOX Kg/kg fonta 0.00110
5 CO2 Kg/kg fonta 1.78
6 Gaze asre Kg/kg fonta 19
7 Zgura Kg/kg fonta 0.368
8 Namol Kg/kg fonta 0.043
9 Praf depus Kg/kg fonta 0.01
10 Alte depuneri Kg/kg fonta 0.006
11 Refractare Kg/kg fonta 0.003

12 Apa uzata Kg/kg fonta 0.02

13 Uleiuri Kg/kg fonta 0.0008


Total Kg/kg fonta 21.26

6.5 Executie semifabricat

Caracteristicile mecanice ale Fc 250 se prezinta in tabelul 6.3


Tabel 6.3. Caracteristicile mecanice ale Fc 250
Tip Densitat Caldura Conductibili Dilatarea liniara Rezisti Forta Permeabilita
ul ea masica tatea 10-6 mm/mmºC vitatea coerciti tea maxima
fon [g/cm3] (20- termica va
tei 120º) [G/Oe]
[Oe]
[Cal/gºC 20- 20- [µΏ
] 100[º 500[ºC] cm]
C]
Fc 7,2 0,11- 0,121 9-11 - 50-100 2,5 1560
25 0,13
0

 Pentru apa:
Cr=0,0001 kg(crom)
Cu=0,0001kg(cupru)
S=1,1 kg (sulf)
Qexa=1,100035 kg emisii

M semifaricat =14 kg
M faricat =13,5 kg
M semifaricat - M faricat =0,5 kg(adaos pierdut dupa prelucrare care polueaza)
Total=1,100035  0,5 =0.5500175 kg

 Pentru aer:
Praf =0,64 kg/t
Mn=0,0001 kg (mangan)
Si=0,0007 kg (siliciu)
P=0,0002 kg (fosfor)
Qexa=0,6442 kg emisii
Total=0,6442  13,5  8.669 kg emisii
Q pct = 0.322 kg emisii
C pcd = 0.322 13,5  4.347 kg emisii

6.6 Controlul produsului neconform

Am ales pentru controlul produsului metoda cu Lichide pentrante


Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor
caracteristici şi performante ale umui produs (analiza, măsurare) compararea lor cu nişte
specificaţii tehnice şi tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs (comparare),
clasificarea sau sortarea produselor pe clase de calitate (decizie) şi stabilirea unor acţiuni
corective sau preventive (concluzii). Specificaţiile pot fi impuse prin: clauze contractuale de
către beneficiar, norme interne ale firmei, norme de ramura industrială, norme ale organismelor
de certificare produse, standarde, legislaţia naţională sau internaţională.

Piesa “CARCASA REDUCTOR” a fost controlata nedistructiv cu lichide penetrante.

Se bazeaza peevidentierea vizibila a defectelor de suprafata (fisuri, cute, porozitati, lipsa de


contact, exfolieri etc.) prin intermediul contrastului de culoare intreo substanta lichida, de
culoare rosie, care penetreaza in defecte (penetrant)si o substanta lichida de culoare alba
(developant), care prin absorbtia penetrantului pune in evident defectele.4
Aplicabilitate: pe toate tipurile de material non absorbante sau neporoase (fonta, otel, aluminiu,
material compuse, ceramic, etc.), care nu reactioneaza chimic cu aceste lichide.

Avantaje:
-Metoda este sensibila la prezenta unor mici discontinuitati seperficiale
-Exista putine limitari practice de folosire.
-Pot fi testate materiale metalice si nemetalice, magnetice si nemagnetice, conductoare si
neconductoare
-Pot fi inspectateari si volume mari cu rapiditate si la un pret redus
-Sunt testate chiar si geometrii complexe
-Indicatiile privind defectele apar pe suprafata si constituie o urma vizibila a importantei
defectului
-Comercializarea lichidelor penetrante sub forma de spray face ca metoda sa fie practic de aplicat
-Usurinta de utilizare si interpretare, aplicare la fata locului, sensibile la defecte mici

Dezavantaje:
-Pot fi vizualizate doar defectele vizibile la suprafata
-Metoda este aplicabila doar pe suprafete din materiale neporoase
-Este esentiala curatirea suprafetelor anterior controlului
-Trebuie indepartate toate reziduurile din actiuni mecanice , inainte de inspectie
-Operatorul trebuie sa aiba acces direct la suprafata ce trebuie testata
-Trebuie curatata suprafata la terminarea testarii
-Nu pot fi evidentiate defecte foarte mari si nici defectele foarte mici, nepenetrabile de catre
lichid si care nu pot acumula o cantitate suficienta de penetrant.
Se efectueaza in incinte intunecate sau slab illuminate, folosind lampi ce emit radiatii ultraviolet
in domeniul 330-390 nm. Principiul de examinare este identic cu cel al lichidelor penetrante cu
contrast de culoare.
Control cu lichide penetrante al piesei ,, CARCASA REDUCTOR”:
Tabelul 1.Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solvent

Denumire Prezentare Solvent Developant Norme


KD- Check RDP- -500ml, spray KD-Check PR-1 KD-Check SD-1 EN ISO 3452
1
-10 l, canistra KD-Check PR-2 9901

Rosu -200 l butoi sau apa

Tabelul 2.Penetrant fluorescent, lavabil cu apă sau solvent


Denumire Prezentare Solvent Developant Norme
KD-Check -500 ml, spray KD-Check PR-1 KD-Check SD-1 DIN 54.152
FWP-1 -10 l, canistra sau apa sau 9904
Fluorescent -200 l, butoi KD-Check DD-1
KD-Check apa sau Nivel III,
FWP-2 KD-Check DD-1 AMS 2644
Fluorescent (MIL-I-25135)
Sensibilitate 9909
maxima
Compozitie:
Ingredient coroziv:
-1halogen (F+Cl) <20ppm (ppm-parti pe million)
-2 Sulf <10 ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Tabelul 3. Degresant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check PR-1 -500 ml, Curatare prealabila EN ISO 3452
Pe baza de solvent (benzina) indepartare penetrant DIN 54.152
KD-Check PR-2 -10 l, 9902
Pe baza de solvent (alcool sau canistra; EN ISO
acetone) -200 l, butoi 3452
-500 ml, Curatare prealabila DIN
spray; indepartare penetrant 54.152
-10 l,canistra; 9907
-200 l, butoi

Compozitie:
Ingredient coroziv:
-3 halogen (F + Cl) <8ppm(ppm-parti pe million)
-4Sulf <9ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Tabelul 4.Developant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check SD-1 -500 ml, pentru toate lichidele EN ISO
Developant umed pe baza de spray; penetrante 3452
solvent -10 l, canistra; DIN
KD-Check DD-1 -1 kg, doza; pentru toate 54.152
Developant uscat lichidele penetrante 9903
-20 l, butoi DIN 54.152
9908

Compoziţie:
Ingredient corozive:
- halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
- Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2
 Pentru aer:

K 2 Cr 2 O 7 (dicromatul de potasiu)=0,000064 kg/t


 Pentru apă:

K 2 Cr 2 O 7 (dicromatul de potasiu)=0,000064 kg/t


F=0,000055 kg/t (flor)
Cl=0,000055 kg/t
S=0,1608 kg/t (sulf)
Penetrant fluorescent=0,35 kg/t
Solvent=0,7 kg/t
Qpca =1,2109 kg emisii.

 Pentru sol:

K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg (bicromat de potasiu)


F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpcs=1,608174 kg emisii.
Cpcd=Qpct*Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)*Mu

Cpcd =2,819 13,5= 38,0565t / emisii

6.7Reparare, recondiţionare
Sunt operaţii tehnologice care apar în general după scoaterea din uz a produsului(casarea
produsului)după un anumit număr de ore de funcţionare în regim normal (cazul reparaţiilor curente
sau reparaţiilor capitale sau un anumit număr de ore funcţionale la parametrii necorespunzători).
În general reparaţiile presupun un anumit proces tehologic ,folosirea unor echipamente
specializate şi a unor materiale corespunzătoare astfel că,impactul asupra mediului este mai mare
sau mai mic în funcţie de natura operaţiilor şi mai ales de produsul care se repara.
Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrărilor şi operaţiilor care se
execută pentru repararea unui echipament sau instalaţie şi anume:
 pregatirea de fabricaţie;
 producerea anticipată a pieselor de schimb;
 aducerea instalaţiei în secţia de reparaţi;
 demontarea instalaţiei,a ansamblelor şi a subansamblelor,cu marcarea ordinii demontării
acestora;
 curatirea,decaparea,degresarea pieselor demontate;
 inspectarea pieselor demontate şi constatarea defectelor;
 sortarea pieselor;
 stabilirea dimensiunilor peiselor care se recondiţionează şi a celor care se execută din nou
ţinînd seama de eliminarea sau compensarea uzurii;
 executarea pieselor;
 ajustarea şi montarea pieselor pe subansamble;
 reglarea pieselor şi subansamblelor pe instalaţie;
 vopsirea instalaţiei;
 rodajul instalaţiei;
 tesatrea instalaţiei în vederea recepţiei;
 transportul şi insatalarea instalaţiei;
 repunerea în funcţiune;
 receptia la beneficiar.
Recondiţionarea unui produs se face fie pentru a îndeplini acelaşi rol funcţional sau
pentru un alt rol funcţional. Pentru fiecare tip de instalaţie sau maşină şi tip de reparaţie în parte
se stabileşte cîte un proces tehnologic tip,proces tehnologic ce are un impact asupra mediului
aproape la fel ca cel de fabricaţie. Reparaţia înseamnă o refabricaţie în producţie individuală
chiar dacă producţia a fost o producţie de serie mare sau de masă.
Recondiţionarea se face de regulă prin procedee care conduc la remedierea defectelor,
putînd fi chiar parte a proceselor de fabricaţie. În general, tehnologiile de remediere a defectelor
se pot aplica şi pentru recondiţionarea pieselor. Compensarea uzurii face parte dintre tehnologiile
specifice recondiţionării. Compensarea se face prin introducerea unor piese suplimentare (bucşe
pentru alezaje, respectiv manşoane - pentru arbori, şaibe, spire de arc, plăcute etc.) asamblarea
acestora făcîndu-se prin presare la cald sau la rece (fretare).
Am ales la procedeul de reconditinare Sudarea cu arc electric cu electrozi inveliti.

Tabel.6 Limitele tehnologice ale procedeuluide reconditionare


Procedeul de Productiv Duritatea Uniformitatea Aplicabilitatea Procedeul de
depunere itate stratului stratului la uzura [mm] depunere optim
[kg/h] depus depus [mm]
[daN/mm2]
Sudarea cu arc 1-3 300-400 1-2 <6 X
cu electrozi
inveliti

Pentru sudare cu electrod invelit emisiile sunt:

SO2 =0,13 kg,


NOX = 0,154 kg;

CO2 =0,50 kg.


La acoperirile de protectie:

Pentru aer:
Cr = 0,0003 kg;
Zn = 0,001 kg,
degresanti NMVOC = 4.6 kg.
Pentru sol:
degresanti NMVOC = 5 kg.
La prelucrarile mecanice:

Pentru aer:
Pb= 0,000001 kg;
materii in suspensie= 0,001 kg,

Pentru apa:
fenoli= 0,00001 ;

Sol:
Cl = 0,000001 kg ,
toluen = 0,000005 kg.

6.8 Inspectie Si Incercari

Controlul nu constituie in sine un process care sa adauge plus-valoare produsului controlat, el


este menit sa ateste fie buna desfasurare a proceselor de fabricatie, fie conformitatea unui produs
cu specificatiile sale.
Rezultatele controlului pot influentta deciziile managerial, tehnologice, constructive de
conceptie, de executie, de exploatare si de mentenanta, controlul constituind o bucla de feed-
back. Din punct de vedere economic, controlul constituie un timp de lucru neproductiv, care
creste cheltuielile de fabricatie. Sub acest aspect controlul trebuie sa fie limitat la un strict
absolul necesar. Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor
caracteristici si pvrformante ale unui produs, compararea lor cu niste specificatii tehnice si
tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs, clasificarea sau sortarea produselor pe
clase de calitate si stabilirea unor actiuni corrective sau preventive.
Specificatiile pot fi impuse prin: clauze contractual de catre beneficiar, norme interne ale
firme, norme de ramura industrial, norme ale organismelor de certificare produse, standard,
legislatia nationala sau internationale.
Lichide penetrante
Compozitie:
Ingredient corozive:
-halogen (F+Cl)>15 ppm (parti pe million)
-Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei:2
Consum materiale si energie pentru realizarea documentatiei necesarea realizarii controlului
produsului neconform
Numar coli 20
cerneala 100 ml
Apa 2l
Energie electrica 200 w

 Pentru aer:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg

 Pentru apa:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpca =0,160928 kg emisii.

 Pentru sol:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpcs=1,608174 kg emisii.
[t emisii]
Cpc=0,321  13,5  4.3335 kg emisii

6.9 Manipulare, depozitare, ambalare, livrare

 Pentru aer:
Pentru livrare se folosesc vehicole de mare tonaj care au consum de benzină.
Poluantii benzinei:
CH 4 =0,005 kg(metan)
CO=0,043 kg (monoxide de carbon)
CO 2 =1,5 kg (dioxid de carbon )
N 2 O=0,092 kg (dinitro monoxid)
NH 3 =0,134 kg(amoniu)
NMVOC=0,015 kg
NOX=0,047 kg(oxizi de azot)
SO 2 =0,232 kg(oxizi de sulf)
 Pentru apa:
Pulbere de praf=0,01 kg
Total=2,078 kg emisii

 Pentru sol:
Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton(celuloza).
Produsii poluanti din carton sunt:
CO=0,00005 kg
CO 2 =0,5 kg
NOX=0,00025 kg.
Total= 0,50025kg emisii
Q pct =0,5025+2,078 =2,5783 kg
C pcd =2,5783 .13.5  34,80705 kg emisii

6.10 Prelucrari mecanice


Aceste prelucrari se fac pentru a obtine o anumita precizie de forma si de pozitie si o anumita
rugozitate pentru fiecare suprafata ce margineste piesa in spatiu. Principalele operatii de
prelucrari mecanice prin aschiere sunt: frezarea, alezarea, gaurirea si rectificarea.
Fiecare operatie seexecuta peechipamente tehnologice specific, cu SDV-uri ccorespunzatoare si
in anumite sectii de lucru (anumiti parametrii ai procesului, folosind anumite substante si emulsii
de racire sau accelerare a procesuluide aschiere, dezvoltandu-se anumite temperaturi). In cadrul
acestor operatii apar o serie de substante care polueaza aerul, apa sau solul intr-o masura mai
mare sau mai mica, aceasta depinzand de conditiile in care se desfasoara procesul de aschiere.
De vxemplu, in cazul prelucrarii prin aschiere, apar o serie de compusi organic volatile (COV),
care pot avea efecte directe asupra sanatatii si asupra mediului, prin nocivitatea intrinseca si
unele proprietati fizico-chimice, sau indirect, prin degradarea aerului (poluarea fotochimica si
efectul de sera).
In procesul de prelucrari mecanice mai apar vapori si picaturi datorita utilizarii emulsiilor de
diferite categorii. In general, termenul de vapori se refera la picaturi de lichid de marime
microscopic (sub 10µm). Daca diametrul este mai mare de 10 se considera ca vstecu aerosol
pulverizat sau pur si simplu picaturi. Aceste picaturi se formeaza langa bule careexplodeaza,
langa pulverizatoare, dar mai ales langa distribuitoarele care stropesc cu emulsie.

 Pentru apa:
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
C pml =0,000112 kg

 Pentru aer:
Praf =0,35 kg/t
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
To=0,00005 kg
C pma =0,350162 kg

 Pentru sol:
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
C pms =0,000112 kg
Q tpm =0,35038 kg emisii
Se poate calcula cu relatia :
[kg emisii] in care :
-cantitatea totala de substanta poluanta ce apare la prelucrarile mecanice , in [t emisii / t de
produs]
-cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare la prelucrarile mecanice , in [t emisii / t
de produs]
-cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare la prelucrarile mecanice , in [t emisii /t de
produs ]
- cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare la prelucrarile mecanice , in [t emisii /t
de produs]
- cantitatea de substanta utila folosita la realizarea produsului in tone.
= 0,35038 13,5 = 4,73013 kg/ t emisii
6.11Coeficientul de poluare total a prcesului tehnologic de tratament termic
Cptt=Qpt∙Npe=(Qpta+Qpte+Qpts) ∙N pt kg emisii
Qpt=cantitatea egală de substanţe poluante ce apar în timpul tratamentului termic al unui produs
în kg emisii/produs.
Qpta= cantitatea egală de substanţe poluante a aerului ce apre în timpul tratamentului termic
Qpte= cantitatea egală de substanţe poluante a apei
Qpts= cantitatea egală de substanţe poluante a solului
Npt=numărul de produse tratate termic în kg emisii /produs

 Pentru sol:
NOX=0.0005kg
=0.005kg
Qpts=0,0055 kg/t

 Pentru aer:
Furnal=4,3 Kg/t
pulberi=0.00005kg
Qpta=4,30005 kg/t
Qpts+Qpta=4,30555 kg/t
Cptt=4,30555*13.5=58,124925kg emisii

6.12 Rebut nerecuperabil


Rebutul reprezintă un produs care nu poate fi folosit în scopul în care a fost proiectat, nu
corespunde funcţiilor calitative, normelor interne, contractelor ; el fiind o pierdere economică.
Deşeul reprezintă un rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a
unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv
sau material rezultat în urma unui proces tehnologic său biologic, care nu mai poate fi utilizat ca
atare
 Pentru aer:
Fe 2 O3 =0,35 kg/t.
 Pentru sol:
Fe 2 O3 =0,35 kg/t
Total =0,7kg/t
Crd = 0,7*13,5=9,45kg [agent poluant]

6.13Reciclare
Reciclarea elimina poluarea si conserva resursele naturale. Cel mai mare beneficiu de mediu al
reciclarii este legat nu de depozitarea reziduurilor, ci de conservarea energiei si a resurselor naturale
si prevenirea poluarii prin utilizarea, in procesul de fabricatie, a materialelor rezultate din reciclare si
mai putin a celor primare. Materialele recuperate au fost deja purificate si prelucrate anterior, astfel
incat utilizarea lor in procesul de fabricatie presupune o activitate mai curata si un consum mai mic
de energie. Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclarii sunt cu
mult mai eficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului.
Reciclarea conserva energie. Mult mai putinaenergie este necesara pentru a transforma
materialele reciclate in produse noi, comparatic cu a incepe productia cu material primare,
brute.Produsele trebuie să fie concepute astfel încît să poată fi incluse cu uşurinţă într-un circuit
de reciclare după scoaterea lor din funcţiune. Circuitul de reciclare poate include: colectarea,
depozitarea, sortarea, demontarea, recondiţionarea (refabricarea), actualizarea (up-
grade),reintroducerea produsului în circuitul de utilizare, tratarea şi depozitarea deşeurilor.
Pentru a se permite reciclarea uşoară a produselor şi a componentelor acestora, la
conceperea produselor, proiectantul trebuie să aibă în vedere satisfacerea următoarelor cerinţe:
 reciclarea materialelor, separarea componentelor în raport cu materialul acestora,
reutilizarea uşoară a materialelor;
 folosirea unor materiale ecologice, pentru care este pusă la punct o tehnologie de
recuperare, tratare, reciclare;
 procedee de reprelucrare a componentelor;
 separarea componentelor de forma exterioară cu rol de cele de structura şi cele
funcţionale;
 utilizarea unor asamblări demontabile pentru componentele schimbabile;
 modularizarea produselor şi a componentelor:
 normalizarea şi tipizarea componentelor şi produselor;
 controlabilitatea componentelor şi ansamblelor;
 diminuarea uzurii (prevederea de piese de uzură, utilizarea de materiale
rezistente la uzare etc.);
 mentenabilitatea (tehnologii de reparare şi de întreţinere, instrucţiuni de
exploatare şi de întreţinere);
 întreţinere cît mai simplă şi uşoară;
 posibilitatea de a se verifica şi sorta componentele după coduri;
 accesibilitatea componentelor în vederea demontării uşoare;
 rezistenta la coroziune şi la degradare pe întreaga durată de viaţă a
produsului;posibilitatea de montare şi respectiv de demontare uşoară şi rapidă;
 posibilitatea de curăţire uşoară:
 posibilitatea de manevrare;
 posibilitatea de a reprelucra componentele.

Figura urmatoare prezintă aplicarea reciclării la produsele de larg consum, respectiv la


bunurile industriale. Ambele tipuri de produs parcurg tehnologii similare de recondiţionare,
efectul economic generat de reutilizare este diferit, în funcţie de complexitatea şi utilitatea
produsului respectiv.
6.14Coeficient de poluare deseuri si scoatere dinuz
În cazul piesei „carcasa reductor” poluarea introdusa in natura este transferata la
sectiunea reciclare – reconditionare deoarece deseurile metalice nu sunt aruncate ci
reconditionate sau topite ele intrand in componenta altor fiind mai rentabila refolosirea
materialului vechi decat elaborarea din minereu brut.
= ·0,01= 112,437·0,01=1,124[kg emisii]

7. Calculul coeficientului de poluare total C pt

Cunoscând coeficienții de poluare introduși în fiecare etapă a procesului tehnologic de realizare a


produsului se poate determina coeficientul de poluare total C pt cu relatia :
Cpt=Cpp+Cpe+Cps+Cpcd+Cpm+Cpap+Cptt+Cprr+Cpc+Cpax[kg emisii]
Unde :
Cpp –este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor;
Cpe –coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului;
Cps – coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;
Cpcd –coeficient de poluare introdus la operatiile de curatire, decapare, degrosare;
Cpm –coeficient de poluare introdus la prelucrarile mecanice;
Cpap –coeficient de poluare introdus la acoperirile mecanice;
Cptt- coeficient de poluare introdus la tratamentele termice;
Cprr- coeficient de poluare introdus la reparare, reconditionare, reciclare;
Cpc –coeficient de poluare introdus de control (inspectia)produsului;
Cpax- coeficient de poluare introdus de celelalteetape ale diagramei flux a procesului tehnologic.
În funcție de mărimea coeficientului de poluare trebuie luate și măsurile de prevenire sau
de reducere a impactului asupra mediului, astfel :
-daca C pt  10  Gu , poluarea este foarte gravă și trebuie luate masuri urgente de prevenire si de
reducere a poluării ;
-daca 0, 5Gu  C pt  10  Gu ,poluarea este grava, masurile de prevenire si reducere fiind absolut
necesare ;
-daca 30Gu  C pt  5Gu , poluarea este mare si se impun masuri de prevenire si reducere ;
-daca C pt  30  Gu , poluarea este in limite de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si
reducere a poluarii ;
- daca 5Gu  C pt  3,0  Gu , poluarea este acceptabila
= [kg emisii/t piesa]
Gu - greutatea de material util , ce compune produsul final
Cpt = 73.0618+25.304967 +29.41353 +4.347 +4.7303
+0.1208+58.124925+0.923+4.3335=142.834897kg emisii raportate la 13.5 kg fonta.
Cpt<30Gu(142.834897<405) poluarea nueste inca in limitele de alerta, fiind necesare planuri de
prevenire si reducere a poluarii mai tarziu.

8.Calculul indicatorului de calitate a mediului

Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra
mediului etse necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a
mediului.Acest indicator de calitatea a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i,
cu relatia:
CMAi  Cef
Icmi= [%],
Cmax i  CMAi
in care:
 Icmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”;
 CMAi-concentratia maxima admisibila in poluantul “i”;
 Cefi- concentratia efectiva, la momentul calcularii, in poluantul “i”;
 Cmax – concentratia maxima in poluantul “i” ce conduce la degradarea inevitabila a
mediului.
Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima si inevitabila) si 1
(cand mediul este curat).
In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus, oricarui ecoproces de prestare
servicii sau oricarei activitati rezultate in urma unui process tehnologic trebuie avute in vedere
urmatoareleelemente:
-planul calitatii;
-traseul tehnologic;
-diagrama flux a procesului tehnologic;
Aer:

Tabel 8.1 Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului

Poluant Limita Limita de Indicatorului Coef de


admisa interventie de calitate a poluare
mediului total
[mg/m3] [mg/m3]
𝐼𝑐𝑚𝑖 [kg/t]

Oxizi de sulf exprimati in SO2 300 600 0.99% 0.466 kg/t

Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 810 0.79% 0.095 kg/t

N2O (dinitro monoxid) 200 400 0.99% 0.184 kg/t

Amoniac(NH3) 50 100 0.99% 0.135 kg/t

Praf 50 100 110 100 0.83% 0.819 kg/t

Metale grele 0.21

Totalul de Cd (cadmiu), 4 8 0.99% 0.00025


Hg(mercur), Tl si compusii lor kg/t

Totalul de As, Se, Te si compusii


lor
0.99%
Totalul de Co, Cr, Cu, Sn, Mn, Ni, 3 5 0.00141
Pb, Sb, Zn si compusii lor kg/t

NMVOC (compusi organic volatili ) 100 220 0.83% 0.23 kg/t

CO(monoxide de carbon) 100 200 0.99% 0.47 kg/t

CO2 (dioixd de carbon) 50 110 0.80% 5.16 kg/t

Mn (mangan) 0.5 1.3 0.62% 0.0001


kg/t

Pb(plumb) 0.5 1.1 0.83% 0.000003


kg/t
Fenol 1.7 3.4 0.99% 0.000033
kg/t

P (fosfor) 5 20 0.33% 0.0002


kg/t

Apa:

Tabel 8.2 Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de suprafata,
conform STAS 4706-88

Substanta Valori ale CMC, mg/dmc Indicatorului Coef de


de calitate a poluare
mediului total

𝐼𝑐𝑚𝑖 [kg/t]

Limita admisa Limita de


interventie

Clor liber 240 490 0.95% 0.000114

Fenoli 0.001 0.002 0.98% 0.00002

SO42- (sulfat) 200 400 0.99% 0.0004

K2Cr2O7 (bicromat de 3 6 0.99% 0.000128


potasiu)

Reziduu fix (apa uzata) 100 300 0.49% 0.0001

CO2 (bioxid de carbon) 1.8 3.3 0.87% 0.274

SO (oxid de sulf) 1 5 0.24% 0.00001

C (carbon) 6 13 0.85% 0.0001

S (sulf) 0.0517 0.350 0.36% 0.0336

Pb(plumb) 12 25 0.92% 0.000001

Fluor 200 750 0.36% 0.00011

Sol:

Tabel 8.3 Substante care polueaza solul si concentratiile acestora:


Tipul poluantului Concentratia Limita Limita de Indicatorului Coef de
normal maxima interventie de calitate a poluare
admisa [ppm] mediului total
[ppm] [ppm]
𝐼𝑐𝑚𝑖 [kg/t]

Plumb 1 5 20 0.33% 0.000001

Fluor 1 200 750 0.36% 0.00011

Fenoli 0.1 240 485 0.97% 0.00001

Compusi sintetici 10 1000 10000 0.11% 0.00003


anioni active
biodegradabili

S (sulf) 0.0517 1 5 0.17% 0.3216

Cl (clor) 4.5 14 30 0.87% 0.000114

K2Cr2O7 (bicromat 3 6 0.99% 0.000128


de potasiu)

Oxizi de azot NOx 230 1000 0.29% 0.00025


exprimati in NO2

Pentru curatire semifabricat am folosit pentru reducerea concentratiei de praf – camerele de


decantare care reduc poluarea cu 40%
Pentru elaborare material se foloseste metoda injective de calcar in focar care reduce poluarea cu
60%
Pentru prelucrari mecanice se foloseste metoda oxidarii catalitice recuperative care reduce
poluarea cu 70%
Pentru inspectiesi incercari se va reduce poluarea cu 70%
Pentru reparare si reconditionarese vor folosi camera de decantare care vor reduce poluarea cu
40%
Pentru tratament termic seva folosi metoda injective de calcar in focar care va reduce poluarea
cu 60%

Aer:
300−0.466
IcmSO2= =0.96%
610−300

200−0.184
Icm N2O= =0.99%
400−200

120−0.095
Icm NOX= =0.79%
270−120
50−0.135
Icm NH3= =0.99%
100−50

50100−0.819
Icm Praf= =0.62%
80100−50100

4−0.00025
Icm Cd= =0.99%
8−4

𝟏𝟎𝟎−𝟎.𝟐𝟑
IcmNMVOC= =0.83%
𝟐𝟐𝟎−𝟏𝟎𝟎

100−0.47
Icm CO= =0.99%
200−100

50−5.16
Icm CO2= =0.74%
110−50

0.5−0.0001
Icm Mn= =0.62%
1.3−0.5

0.5−0.000003
Icm Pb= =0.83%
1.1−0.5

1.7−0.000033
Icm Fenoli= =0.99%
3.4−1.7

5−0.0002
Icm P= =0.33%
20−5

𝟏.𝟕−𝟎.𝟎𝟏𝟓
IcmToluen= =0.93%
𝟑.𝟓−𝟏.𝟕

𝟎.𝟔−𝟎.𝟎𝟏𝟓
IcmDiclore tan= =0.02%
𝟐𝟓−𝟎.𝟔
Icm Total=
0.02+0.93+0.33+0.99+0.83+0.62+0.74+0.99+0.83+0.99+0.62+0.99+0.79+0.99+0.96= 11.62

Apa
𝟐𝟒𝟎−𝟎.𝟎𝟎𝟎𝟏𝟏𝟒
IcmClor= =0.95%
𝟒𝟗𝟎−𝟐𝟒𝟎
0.001−0.00002
Icm Fenoli= =0.98%
0.002−0.001

200−0.0004
IcmSO4= =0.99%
400−200

3−0.0128
Icm K2Cr2O7= =0.99%
6−3

1.5−0.35
Icm PenetrantFluorescent= =0.38%
4.5−1.5

3−0.7
Icm Solvent= =0.76%
6−3
1.8−0.274
Icm CO2= =0.76%
3.3−1.3

1−0.00001
IcmSO= =0.24%
5−1

6−0.0001
Icm C= =0.85%
13−6

0.0517−0.1
Icm S= =0.20%
0.350−0.0517

1.5−0.00011
Icm F= =0.49%
4.5−1.5

0.05−0.00001
Icm Al= =0.32%
0.2−0.05

12−0.00001
Icm Pb= =0.92%
25−12

4−0.0001
Icm Cr= =0.99%
8−4

100−0.0001
IcmApaUzata= =0.49%
300−100

Icm Total= 0.95+0.98+0.99+0.99+0.38+0.76+0.87+0.24+0.85+0.20+0.49+0.32+0.99+0.49= 9.39

Sol
5−0.000003
Icm Pb= =0.33%
20−5

200−0.000110
Icm F= =0.36%
750−200

240−0.00001
Icm Fenoli= =0.97%
485−240

1000−0.00003
IcmCompusiAnioniActiviBiodegradabili= =0.11%
10000−1000

1−0.3216
Icm S= =0.17%
5−1

3−0.000128
Icm K2Cr2O7= =0.99%
6−3

14−0.000014
Icm Cl= =0.87%
30−14

230−0.000025
Icm NOx= =0.29%
1000−230

4−0.45
Icm Fe2O3= =0.88%
8−4

400−0.455
IcmZgura= =0.97%
800−400
60000−0.03
IcmPrafDepus= =0.99%
120100−60000

300−0.028
IcmAlteDepuneri= =0.99%
600−300

Icm Total= 0.33+0.36+0.97+0.11+0.17+0.99+0.87+0.29+0.88+0.97+0.99+0.99= 7.92

9)Calculul indicatorului de calitate al mediului

Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact
asupra mediului etse necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate
a mediului.Acest indicator de calitatea a mediului Icm se poate calcula la nivelul fiecarui poluant
i, cu relatia:

CMAi  Cef
Icmi= [%]
Cmax i  CMAi

in care, Icmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”; CMA i-concentratia
maxima admisibila in poluantul “i”; Cefi- concentratia efectiva, la momentul calcularii, in
poluantul “i”; Cmax – concentratia maxima in poluantul “i” ce conduce la degradarea inevitabila
a mediului.

Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima si inevitabila) si 1
(cand mediul este curat).

AERUL

Tabel 1.Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului

Poluant Limita admisa Limita de interventie


3
[mg / m ]
[mg/m3]

Oxizi de sulf exprimati in SO2 300 510

Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 810

Amoniac 50 81

Compusi anorganici gazosi ai clorului exprimati in HCl 50 81

Compusi anorgatici gazosi ai fluorului. Exprimati in HF particule 55 55


,picaturi
55

Compusi organici (exclusiv CH4) 150 300

Praf 50 100 80100

Metale grele 0,21

Totalul de Cd(cadmiu), Hg(mercur), Tl si compusii lor 4 8

Totalul de As(astatiniu), Se(seleniu), Te si compusii lor Totalul de


Co(cobalt), Cr(crom), Cu(cupru), Sn, Mn, Ni(nichel), Pb(plumb),
Sb(stibiu), Zn(zinc) si compusii lor

NMVOC(non-methane volatile organic compounds=compusi 100 220


organic volatile fara metan)

Dicloretan 98 149

CO(monoxid de carbon) 100 200

CO2(dioxid de carbon) 50 110

Mn(mangan) 0,5 1,1

Pb(plumb) 0,5 1,1

Ta(tantal) 0,5 1,1

300  0,0260
Icmso2(oxid de sulf)=  1,42
510  300

500  0,0683
IcmNO2(oxizi de azot)=  1,61
810  500 %

50  0,134
IcmAmoniac=  1,60
81  50 %

50  0,0150
IcmHCl(acid clorhidric)=  1,61
81  50 %

55  0,0151
IcmHF(acid fosforic)=  1,83
85  55 %

150  0,0500
IcmCH4(metan)=  0,99
300  150 %

50100  1,450
IcmPraf=  1,66
80100  50100 %
4  0,0159
Icm Metale grele=  0,99
84 %

100  0,215
IcmNMVOC(compusi organic volatile fara metan)=  0,83
220  100 %

98  0.66
Icmdicloretan=  1,90
149  98 %

100  0,491
IcmCO(monoxid de carbon)=  0,99
200  100 %

50  4,23
IcmCO2(dioxid de carbon)=  0,76
110  50 %

0,5  0,001
IcmMn(mangan)=  0,83
1,1  0,5 %

0,5  0,0001
IcmPb(plumb)=  0,83
1,1  0,5 %

0,5  0,0005
IcmTa(tantal)=  0,83
1,1  0,5 %

Icmtotal=1,42+1,61+1,6+1,61+1,83+0,99+1,66+0,99+0,83+1,9+0,99+0,76+0,83+

0,83+0,9+0,83=19,58

APA

Tabel2.Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de suprafata, conform
STAS 4706-88

Substanta Valori ale CMC, mg/dmc(3

Limita admisa Limita de interventie

Amoniac liber(NH3) 0,1 0,5

Arsen 0,05 0,2

Benzen 0,5 0,5


NH3(amoniac) 0,1 0,5

N02(dioxid de azot) 0,1 0,3

Clor liber 240 400

Cupru 0,05 0,1

Cl2(clor) 0,10 0,25

Fenoli 0,001 0,002

Fe2O3(trioxide de fier) 0,4 0,8

SO2(monoxide de sulf) 0,1 0,2

SO42-(sulfat) 200 400

K2Cr2O7(bicromat de 3 5
potasiu)

Plumb 0,05 0,1

Al3+(aluminiu) 0,05 0,2

Reziduu fix 100 300

0,5  0,134
IcmNH3(amoniac)=  0,73
1  0,5 %

0,5  0,00015
IcmAs=  0,99
1  0,5 %

0,5  0,203
IcmBenzen=  0,59
1  0,5 %

0,1  0,012
IcmNH4(hidroxizi de amoniu)=  0,22
0,5  0,1 %

0,1  0,092
IcmNO2(dioxid de amoniu)=  0,04
0,3  0,1 %

240  0,00113
IcmCl-(clor liber)=  1,19
400  200 %
0,05  0,0001
IcmCu(cupru)=  0,52
0,1  0,05 %

0,1  0,01
IcmCl2(clor)=  0,6
0,25  0,1 %

0,2  0,0001
IcmFenoli=  0,66
0,5  0,2 %

0,4  0,35
IcmFe2O3(trioxid de fier)=  0,12
0,8  0,4 %

0,1  0,026
IcmSO2(dioxid de sulf)=  0,74
0,2  0,1 %

200  3,312
IcmSO42-=  0,98
400  200 %

0,1  0,0023
IcmPb(plumb)=  0,32
0,4  0,1 %

Icmtotal=0,73+0,99+0,59+0,66+0,32+0,22+0,04+1,19+0,52+0,6+0,12+0,74+0,98=7,7

SOL

Tabel3.Substante care polueaza solul si concentratiile acestora

Tabel3.Substante care polueaza solul si concentratiile acestora

Tipul poluantului Concentratia Limita maxima Limita de


normal[ppm] admisa[ppm] interventie[ppm]

Plumb 1 100 100

Fluor 1 200 750

Fenoli 0,1 1 10

Compusi sintetici 10 1000 10000


anioni activi
biodegradabili

C(carbon) 570 1500 2500

Si(siliciu) 10 230 1000


Mn(mangan) 5 23 250

P(fosfor) 1,3 15 50

S(sulf) 0,0517 1 5

Cl(clor) 4,5 14 30

CO(bioxid de sulf) 23 115 240

CO2(dioxid de sulf) 0,7 12 228

85  0,00001
IcmPb(plumb)=  5,66
100  85 %

100  0,0076
Icmfluor=  0,15
750  100 %

1  0,00001
Icmfenoli=  0,11
10  1 %

10  0,00003
Icmcompusi=  0,001
1000  10 %

570  0,0002
IcmC(crabon)=  0,61
1500  570 %

10  0,0005
IcmSi(siliciu)=  0,04
230  10 %
5  0,0003
IcmMn(mangan)=  0,27
23  5 %

1,3  0,000031
IcmP(fosfor)=  0,09
15  1,3 %

0,7  0,045
Icm CO2(dioxid de carbon)=  0,057
12  0,7 %

4,5  0,000001
IcmCl(clor)=  0,47
14  4,5 %

23  0,00005
IcmCO(monoxid de carbon)=  0,24
115  23 %

Icmtotal=5,66+0,15+0,11+0,01+0,61+0,04+0,27+0,09+0,057+0,47+0,24=7,70