UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA DE MANAGEMENT IN PRODUCTIE SI

TRANSPORTURI

PROIECT
INGINERIE ECONOMICA

Prof. coordonator:
Tamasila Matei

2009-2010
 CUPRINS

I. Diagnosticul sistemului economico-ingineresc

1.1. Scurtă prezentare a firmei S.C. CONFORT S.A.

(istoric, formă de organizare juridică, structură oraganizatorică, obiect de activitate, etc.)
1.2. Analiza diagnostic a firmei S.C. CONFORT S.A.
1.2.1. Diagnosticul financiar.
1.2.2. Diagnosticul capacităţii de adaptare la cerinţele pieţei.
1.2.3. Diagnosticul tehnic şi tehnologic.
1.2.4. Diagnosticul managementului calităţii.
1.2.5. Diagnosticul managementului general.
1.2.6. Diagnosticul resurselor umane.

II. Identificarea, formularea şi evaluarea problemei

2.1. Definirea problemei: tehnic şi tehnologic

2.2. Evaluarea problemei

III. Soluţionarea problemei parcurgând paşii procedurii de analiză ai ingineriei

economice:

3.1. Definirea de alternative (tehnic şi economic)

3.2. Dezvoltarea alternativelor: tehnic, economic (calculaţie de costuri, prag de rentabilitate, etc.)
3.3. Construirea de variante de cash-flow pentru fiecare alternativă
3.4. Identificarea tuturor criteriilor relevante
3.5. Analiza, compararea alternativelor şi selectarea variantei optime (utilizarea modelelor
matematice cunoscute)
3.6. Monitorizarea performanţelor in timp

IV. Concluzii
I. Diagnosticul sistemului economico-ingineresc

1.1. Scurtă prezentare a firmei S.C. CONFORT S.A.

S.C. Confort S.A. Timişoara, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J35/729/1991,
având codul fiscal R 1833467, a luat fiinţă prin divizarea Trustului de Construcţii Montaj Timiş în anul
1991. Până la această dată, a funcţionat ca Grup de Şantiere nr.3 – Instalaţii. Initial, capitalul social al
societăţii a fost de 261.837,5 RON, împărţit în 104.735 acţiuni nominative, în valoare de 2,5 RON
fiecare. Structura capitalului social la data înfiinţării societăţii a fost următoarea:
- F.P.S. Bucureşti - 35% din acţiuni
- F.P.P. 1 Banat – Crişana – 10% din acţiuni
- Acţionari persoane fizice – 55% din acţiuni
În 1995, în baza Legii privatizării societăţilor comerciale, nr. 58/1991 şi a legii nr.77/1994,
S.C. CONFORT S.A. s-a privatizat prin cumpărare de la Fondul Proprietăţii Private 20%din capitalul
social, prin plata cu carnete de certificate de proprietate şi 35% de la Fondul Proprietăţii de Stat. În
anul 2000, în urma cooptării S.C. IZOMETAL S.A. ca acţionar, acesta a venit cu aport de capital şi
structura acţionariatului s-a modificat conform datelor prezentate.
Dinamica productiei

2006 2007 2008

CA 197085618 336022880 296398438
NR.ANGAJATI 615 681 831
PROFIT 9305174 33158318 8055437

Conform tabelului de mai sus observam o scadere a cifrei de afaceri fata de anul 2007.
In anul 2007 profitul s-a marit de trei ori, inregistrat astfel o expansiune.
In anul 2008 profitul aproape s-a triplat fata de 2007.
 Histograma cifra de afaceri

400000000
350000000
300000000
250000000
Lei

200000000 CA
150000000
100000000
50000000
0
2006 2007 2008
Anul

Profitul brut

35000000
30000000
25000000
20000000
Lei

PROFIT
15000000
10000000
5000000
0
2006 2007 2008
Anul

Structura angajaţilor
Societatea are in prezent un număr de 831 angajaţi, din care aproximativ 60 fac parte din TESA,
ceilalţi fiind muncitori. Meseriile cele mai des întâlnite sunt: instalatori, izolatori, mecanici, tehnicieni,
faianţori, rigipsari, electricieni, mecanici utilaje, conducători auto, precum şi necalificaţi.
 Numar angajati

900
800
700
600

Numar
500
NR.ANGAJATI
400
300
200
100
0
2006 2007 2008
Anul

Modul de constituire al societatii

Capitalul social reprezinta 297.093,48 acţiuni nominative fiecare, având valoarea de 2,5 RON,
deţinute după cum urmează:
- Autoritatea pentru Privatizare şi Administraţia Participaţiilor Statului Bucureşti (APAPS) –
39.929 acţiuni în valoare totală de 99.822,0 RON, adică 13,44%;
- Asociaţia Programul Acţiunilor Salariaţilor „Robinet” 62.746 acţiuni în valoare totală de
156.865,0 RON, adică 21,12%;
- S.C. IZOMETAL S.A. – 194.417 acţiuni în valoare totală de 486.044,93 RON, adică 65,44%.
S.C. CONFORT S.A. poate participa cu capital, în condiţiile legii, la constituirea de societăţi
comerciale cu obiect de activitate similar sau conex, împreună cu persoane fizice sau juridice, române
sau străine. S.C. CONFORT S.A. este condusă de către adunarea generală a acţionarilor, constituită
din 3 membrii şi de către un consiliu de administraţie.
In prezent S.C.CONFORT S.A este o societate privata in totalitate, actionarul principal fiind Dl.
Gheorghe Cornu.

Profilul activitati si obiective

Principalul obiect de activitate al societăţii, conform clasificării Oficiului Registrului
Comerţului, îl reprezintă “Lucrările de instalaţii sanitare şi de încălzire centrală” (cod clasă CAEN
4533).
Sediul S.C. Confort S.A. se află în Timişoara, strada E. Baader nr. 11.
Obiectul de activitate al S.C. Confort S.A. cuprinde:
 Proiectarea, producţia şi comercializarea instalaţiilor in construcţii, engineering, consulting,
inclusiv servicii şi asistenţă tehnică în ţară şi străinătate;
  Efectuarea operaţiunilor de comerţ exterior, engineering, colaborarea direct cu bănci de
comerţ exterior, efectuarea operaţiunilor de fond valutar, putând participa şi conveni la operaţiuni
de credit;
 Efectuarea de studii şi cercetări în scopul promovării şi punerii în aplicare a iniţiativelor de
interes naţional în sectorul instalaţii şi domenii conexe;
 Activităţi cu caracter social în favoarea salariaţiilor;
 Închirieri de spaţii cu caracter social – administrativ, de producţie,depozitare, vânzare de
spaţii de locuit angajaţiilor societăţii;
 Comercializează materii prime, utilaje, materiale specifice domeniului principal de
activitate (instalaţii în construcţii), produse realizate în secţia de producţie industrială (confecţii şi
prefabricate metalice şi din beton), cu amănuntul şi en-gross;
 Prestări servicii şi activităţi în domeniul service auto, cu toate activităţile aferente, inclusiv
achiziţionarea de piese de schimb auto, comercializarea de autovehicule, maşini şi utilaje de
construcţii şi transport marfă, servicii specifice pentru depozitarea şi desfacerea produselor
petroliere, desfacere de piese de schimb şi accesorii auto – moto – velo;
 Servicii şi activităţi de construcţii – montaj în construcţii civile, industriale, agricole;
 Servicii şi activităţi de producere şi comercializare a produselor de balastieră, începand cu
extractia şi terminând cu valorificarea lor în interesul societăţii;
 Producţie, prestări servicii de instalaţii şi construcţii, inclusiv desfacerea de materiale
printr-un magazin propriu;
 Servicii de transport marfă şi persoane în ţară şi străinătate;
 Achiziţionarea de produse agro – alimentare şi vânzarea lor personalului societăţii prin
bufet şi cantina proprie;
 Activitate de alimentaţie publică, cu bucătărie şi laboratoare alimentare: patiserie, cofetărie
şi cantină;
 Fabricarea şi comercializarea de produse zaharoase;
 Fabricarea şi comercializarea de radiatoare, profile din tablă şi aluminiu şi materiale
plastice, cazane pe gaz şi combustibl lichid şi solid, instalaţii de purificare a apei potabile şi de
epurare a apelor reziduale;
 Fabricarea şi comercializarea materialelor de construcţii: cărămidă, bolţari, ţiglă din beton
şi argilă, pavaje mozaicate şi din beton, producţie din tuburi de beton;
 Producerea, asamblarea şi comercializarea de prefabricate şi subansamble de instalaţii:
tablouri electrice, aparatură electrică, cămine de vane, noduri şi coloane sanitare şi de încălzire,
confecţii metalice şi instalaţii de orice tip, pompe şi schimbătoare de căldură;
 Lucrări de hidroizolaţii şi termoizolaţii, precum şi lucrări de izolat ţeava;
  Activitate hotelieră şi de turism;
 Producerea şi comercializarea de oxigen industrial şi acetilenă;
 Producerea şi comercializarea de beton marfă;
 Lucrări de terasamente şi drumuri.

Profilul activităţii
 comercializarea materiilor prime, materialelor, obiectelor de inventar, pieselor de schimb şi a altora
asemenea, aflate în stoc sau procurate prin compensare de la debitori;
 prestarea altor servicii precum: studii, proiecte, cercetări, asistenţă tehnică, reparaţii, transport,
aprovizionare etc.;
 programarea şi executarea activităţii economico – financiare, întocmirea bugetelor de venituri şi
cheltuieli, analiza execuţiei acestora şi destinaţia profitului;
 activităţi din domeniul financiar;
 valorificarea materialelor rezultate din stocuri, reparaţii, demolări, casări, a produselor secundare
rezultate din activitatea de bază;
 operaţiuni de leasing în condiţiile legii;
 activităţi de turism;
 microproducţie de echipamente, dotări şi piese de schimb pentru necesarul propriu şi pentru terţi;
 realizarea operaţiunilor financiare pe pieţele interne şi externe de capital şi de cooperare
internaţională, în vederea asigurării resurselor financiare pentru finanţarea activităţii proprii şi
constituirea de societăţi mixte;
 operaţiuni de comision şi intermediere în domeniul specific de activitate;
 aprovizionarea tehnico – materială necesară desfăşurării activităţilor proprii;
 gestionarea şi paza bunurilor proprii, precum şi cele concesionate S.C. CONFORT S.A.

S.C. Confort S.A. cuprinde următoarele puncte de lucru:

- Şantier Făgăraş
- punct de lucru Confort Timişoara – str. A. Demetriade nr. 3
- punct de lucru Confort Timişoara – str. I.I. De La Brad nr.3
- punct de lucru Confort Timişoara – str. E. Baader nr. 11.
Încă din primul an de activitate independentă au fost create subunităţi de activitate industrială cu
specializări pe tipurile de lucrări care se execută pe şantiere şi anume:
• atelier de prefabricate a instalaţiilor sanitare
• atelier de prefabricate a instalaţiilor de încălzire
• atelier de prefabricate a lucrărilor electrice
 • atelier de prefabricate a subansamblelor pentru centrale şi puncte termice
● fabrica de prefabricate de beton pentru instalaţii, care produce tuburi de beton, canale şi
capace termice, cămine de vizitare etc. pentru lucrările edilitar – gospodăreşti.

1.2. Analiza diagnostic a firmei S.C. CONFORT S.A.

1.2.1. Diagnosticul financiar
1. Ponderea capitalului împrumutat în cifra de afaceri

C.Î. Total datorii ale întreprinderii

=
C.A. Cifra de afaceri

Mod de calcul:
⇒ total datorii ale întreprinderii = datorii (total);
⇒ cifra de afaceri = cifra de afaceri.

C.Î. Total datorii ale întreprinderii 73555239

2006 = = = 0,37
C.A. Cifra de afaceri 197085618

C.Î. Total datorii ale întreprinderii 97255962

2007 = = = 0,28
C.A. Cifra de afaceri 336022880

C.Î. Total datorii ale întreprinderii 174740092

2008 = = = 0,58
C.A. Cifra de afaceri 296398438

Semnificaţia criteriului: raportul măsoară ponderea în cifra de afaceri a tuturor datoriilor

întreprinderii. Cu alte cuvinte, cât din cifra de afaceri anuală ar fi destinată acoperirii datoriilor dacă
acestea ar trebui plătite «pe loc». Evident, este de dorit un raport cât mai mic. Nu se poate indica o
limită oarecare! Evoluţia contează. Dacă se inversează raportul, se obţine randamentul economic al
capitalurilor împrumutate. Dacă raportul se înmulţeşte cu 360 se obţine (în zile) durata de rambursare a
datoriilor din cifra de afaceri fără a face alte cheltuieli.
În urma calcului, valoarea obţinută este de 0,58. Avem, deci, un trend favorabil descrescător
deoarece valoarea indicatorului pentru exerciţiul precedent a fost 0,28 Calificativul obţinut este N = 2.
Criteriul este considerat de importanţă medie şi i se poate atribui coeficientul de importanţă
K = 2.

2. Evoluţia fondului de rulment net global

Fondul de rulment net global

EFRN= ∗360
Cifra de afaceri

Fondul de rulment net global

2006 EFRN= ∗360 = 143,26
Cifra de afaceri

Fondul de rulment net global

2007 EFRN= ∗360 = 113,24
Cifra de afaceri
 Fondul de rulment net global
2008 EFRN= ∗360 = 205,47
Cifra de afaceri

Mod de calcul:
⇒ fondul de rulment net global = Capitaluri proprii - Fondul de participare a salariaţilor la
profit + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli + Datorii financiare şi asimilate - Active
imobilizate(total);
⇒ cifra de afaceri = cifra de afaceri.

Semnificaţia criteriului: raportul măsoară câte zile din cifra de afaceri sunt acoperite de
fondul de rulment net global. Mărimea în sine nu spune nimic, dacă nu îi este evaluat trendul. O
creştere continuă este de dorit. Sursele sunt evidente din chiar modul de calcul.
De asemenea trendul obţinut este crescător cu oscilaţii mici, în exerciţiul financiar din 2006
EFRN fiind de 143,26, apoi a scazut in 2007 la 113,24 apoi iar a crescut in 2008 la 205,47.
Criteriul este de maximă importanţă şi i se poate atribui coeficientul de importanţă
K= 5 .
Calificativul acordat criteriului este N = 4.
Insuficienţa FRNG blochează exploatarea, diminuează producţia, măreşte nevoia de lichidităţi
şi amplifică îndatorarea.

3. Rentabilitatea activităţii

Capacitatea de autofinanţare
RA =
Cifra de afaceri

Capacitatea de autofinanţare
2006 RA = = 0,04
Cifra de afaceri

Capacitatea de autofinanţare
2007 RA = = 0,10
Cifra de afaceri

Capacitatea de autofinanţare
2008 RA = = 0,02
Cifra de afaceri

Mod de calcul:
⇒ Capacitatea de autofinanţare = rezultatul net al exerciţiului - Participarea salariaţilor la
profit + Amortizări şi provizioane;
⇒ Cifra de afaceri = Cifra de afaceri.

Semnificaţia criteriului : raportul măsoară capacitatea întreprinderii de a-şi crea resurse

proprii pentru finanţare din activitatea financiară şi comercială. Capacitatea de autofinanţare exprimă o
potenţialitate, o garanţie de viitor, poate fi o sursă de mărire şi dezvoltare a patrimoniului .
Criteriul este de importanţă medie şi i se poate atribui coeficientul de importanţă K = 2.
În urma calculului rentabilităţii activităţii s-a obţinut pentru exerciţiul din 2006 valoarea de
0,04, pentru cel din 2007 valoarea de 0,10, iar in 2008 valoarea de 0,02, rezultă deci un trend
defavorabil descrescător precum şi o valoare care determină acordarea unui calificativ N = 1 care
semnalează prezenţa unui prag de alarmă.
 4. Rentabilitatea financiară

Profitul b rut
RF =
Total veni turi ale î ntreprinde ri

Profitul b rut
2006 RF = = 0,04
Total veni turi ale î ntreprinde ri

Profitul b rut
2007 RF = = 0,09
Total veni turi ale î ntreprinde ri

Profitul b rut
2008 RF = = 0,02
Total veni turi ale î ntreprinde ri

Mod de calcul :
⇒ Profitul brut = Rezultatul net al exerciţiului + Impozitul pe profit;
⇒ Total venituri ale întreprinderi =Venituri din exploatare(total) + Venituri
financiare(total) +Venituri excepţionale (total).

Semnificaţia criteriului: raportul măsoară excedentul (sau deficitul) de resurse financiare creat
de funcţionarea întreprinderii, indiferent cine sunt beneficiarii lui: aducătorii de capital, întreprinderea
însăşi, salariaţii sau statul. Nu este influenţat notabil de reevaluări şi nici de inflaţie. Dă starea de
sănătate globală a afacerii, fără a lua în calcul amploarea capitalului antrenat.
Criteriul este de importanţă maximă şi i se atribuie deci coeficientul de importanţă K = 5 .
În urma calculului efectiv valoarea raportului pentru exerciţiul din 2006 este de 0,04, pentru cel
din 2007 este de 0,09, iar pentru 2008 este de 0,02, rezultă deci un trend defavorabil (descrescător).În
acest context calificativul acordat criteriului este N = 3.

5. Productivitatea capitalului investit

Cifra de afaceri
PCI =
Active imobilizate nete

Cifra de afaceri
2006 PCI = = 3,31
Active imobilizate nete

Cifra de afaceri
2007 PCI = = 3,77
Active imobilizate nete

Cifra de afaceri
2008 PCI = = 2,19
Active imobilizate nete

Mod de calcul :
⇒ Cifra de afaceri = cifra de afaceri;
⇒ Active imobilizate nete = Active imobilizate (total) + Stocuri imobilizate.

Semnificaţia criteriului: raportul măsoară capacitatea imobilizărilor de a crea produse şi

servicii vandabile. El evidenţiază eficacitatea folosirii capitalului investit în imobilizări şi estimează
atractivitatea afacerii pentru un investitor (real sau potenţial). Trendul favorabil este cel crescător, dar
totuşi excesul de imobilizări faţă de cifra de afaceri realizată înseamnă risipă de capital.
 Observaţie: Sunt considerate «stocuri imobilizate» stocurile cu o lichiditate mică. Sunt stocuri
de producţie în curs şi eventual furnituri ce nu mai pot fi transformate în disponibilităţi din diverse
motive (anulări de comenzi, degradări, etc.).
Criteriul este marginal din cauza deformărilor puternice apărute prin reevaluările contabile (nu
economice) de active. În aceste condiţii coeficientul de importanţă este K = 1.
Rezultatul obţinut în urma calculului efectiv, pentru exerciţiul din 2006 este de 3,31, pentru cel
din 2007 este de 3,77 iar apoi in 2008 a scazut la 2,19. Aşa dar trendul este defavorabil, uşor
descrescător. Rezultă deci un calificativ acordat criteriului de N = 2.

6. Evoluţia îndatoririi nete

Total datorii ale întreprinderii pe termen scurt

N=
Valori realizabile pe termen scurt

Total datorii ale întreprinderii pe termen scurt

2006 N= = 1,03
Valori realizabile pe termen scurt
Total datorii ale întreprinderii pe termen scurt
2007 N= = 1,02
Valori realizabile pe termen scurt

Total datorii ale întreprinderii pe termen scurt

2008 N= = 1,37
Valori realizabile pe termen scurt

Observaţie: la acest criteriu, prin «Datorii pe termen scurt» se iau în considerare obligaţiile faţă
de: creditori, furnizori, stat, aducătorii de capital, angajaţi şi însăşi întreprinderea, care au o exigibiltate
mare (pot fi cerute intr-un interval de maxim un an).

Mod de calcul:
⇒ Total datorii ale întreprinderii pe termen scurt = Total datorii + Amortizări şi
provizioane + Participare la profit;
⇒ Valori realizabile pe termen scurt = Active circulante (total) - Stocuri imobilizate.

Semnificaţia criteriului : raportul măsoară echilibrul dintre exigibilitate şi lichiditate la nivelul

tuturor capitalurilor financiare şi tehnice. El dă informaţii despre capacitatea de plată pe termen scurt
(sub un an) şi despre riscul falimentului. De asemenea, indică dacă întreprinderea poate efectiv să-şi
utilizeze amortizarea fără a apela la credite.
Criteriul este de importanţă maximă în judecata sănătăţii finanţelor întreprinderii, prin urmare
coeficientul de importanţă pe care îl acordăm este K = 5.
În urma calculelor, valoarea obţinută pentru indicatorul este 1,03 în anul 2006, 1,02 în anul
2007 şi 1,37 în anul 2008. Aşa cum se observă trendul este defavorabil. În aceste condiţii calificativul
acordat este N = 2.

7. Remunerarea factorului uman

Total cheltuieli cu salariile

RFM =
Cifra de afaceri

Total cheltuieli cu salariile

2006 RFM = = 0,04
Cifra de afaceri

Total cheltuieli cu salariile

2007 RFM = = 0,045
Cifra de afaceri
 Total cheltuieli cu salariile
2008 RFM = = 0,055
Cifra de afaceri

Mod de calcul:
⇒ Total cheltuieli cu salariile = Cheltuieli cu personalul + Participarea salariaţilor la profit;
⇒ Cifra de afaceri = Cifra de afaceri.

Semnificaţia criteriului: în condiţiile tranziţiei, această rată capătă o pondere mare în analiza
politicii duse de managementul întreprinderii. Criza acută de lichidităţi este alimentată şi de
escaladarea cheltuielilor cu salariile cu plăţi în numerar, imediate. Experienţa analizelor diagnostic şi a
analizelor financiare de gestiune ne îndreptăţeşte să afirmăm că trendul ratei este extrem de
semnificativ pentru o predicţie pe termen scurt. Evoluţiile puternic ascendente indică totdeauna mari
dificultăţi finaciare pe termen scurt.
Limita superioară admisibilă este de 0,32 - 0,35 , depăşirea acestui prag implică riscuri mari,
inclusiv sociale. Pe de altă parte, nici valori sub 0,15 - 0,20 nu sunt admisibile.
Criteriul este de importanţă medie şi prin urmare K = 2.
Rezultatele obţinute în urma calculului sunt următoarele: 0,055 pentru exerciţiul actual şi 0,045
pentru cel precedent. Se observă că trendul este defavorabil uşor descrescător. Prin urmare calificativul
acordat criteriului este N = 2.

8. Rata autonomiei financiare

Capitaluri proprii
RAF =
Capitaluri proprii+Total credite bancare
Capitaluri proprii
2006 RAF = = 0,16
Capitaluri proprii+Total credite bancare

Capitaluri proprii
2007 RAF = = 0,22
Capitaluri proprii+Total credite bancare

Capitaluri proprii
2008 RAF = = 0,09
Capitaluri proprii+Total credite bancare

Mod de calcul:
⇒ Capitaluri proprii = Capitaluri proprii - Fonduri de participare la profit + Provizioane
pentru riscuri şi cheltuieli;
⇒ Total credite bancare = Împrumuturi şi credite bancare.

Semnificaţia criteriului: Raportul măsoară independenţa (sau dependenţa) întreprinderii faţă

de bănci. Sensul favorabil de evoluţie este crescător, dar o autonomie foarte mare (peste 0,8) indică
însă nefolosirea sursei bancare de finanţare.
Criteriul este de importanţă medie fiind depunctat din cauza influenţelor puternice a
reevaluărilor de active şi astfel coeficientul de importanţă obţinut de el este K = 2.
În urma calculelor am obţinut o RAF de 0,16 pentru exerciţiul financiar din 2006, 0,22 pentru
2007 şi 0,09 pentru 2008. Trendul este descrescător, astfel calificativul acordat criteriului este N = 3.

9. Lichiditatea patrimonială
 Active circulante nete
LP =
Obligaţii curente

Active circulante nete

2006 LP = = 0,96
Obligaţii curente

Active circulante nete

2007 LP = = 1,05
Obligaţii curente

Active circulante nete

2008 LP = = 0,72
Obligaţii curente

Mod de calcul:
⇒ Active circulante nete = Active circulante (total) - Stocuri imobilizate;
⇒ Obligaţii curente = Alte împrumuturi şi datorii financiare + Total alte datorii.

Semnificaţia criteriului: Lichiditatea patrimonială măsoară gradul de acoperire a datoriilor pe

termen scurt cu active având lichiditate mare. Este, deci, o garanţie pentru creditori, sensul favorabil de
evoluţie fiind cel crescător.
Criteriul este de importanţă marginală şi are valoarea 1, fiind parţial redundant cu DAD1-6,
împreună cu care dă însă o pondere adecvată a evaluării îndatoririi pe termen scurt.
Rezultatele obţinute de noi sunt de 0,72 pentru exerciţiul financiar actual şi 1,05 pentru cel
precedent. Trendul este defavorabil, iar valorile obţinute se situează mult sub cotele teoretice
admise (1,3 - 1,2) şi, prin urmare, calificativul obţinut este N = 2.

10. Viteza de rotaţie a stocurilor de produse şi de facturi neîncasate

Stocuri de produse finite

VRSP = ∗360
Cifra de afaceri

Stocuri de produse finite

2006 VRSP = ∗360 = 12,93
Cifra de afaceri

Stocuri de produse finite

2007 VRSP = ∗360 = 3,16
Cifra de afaceri

Stocuri de produse finite

2008 VRSP = ∗360 = 43,66
Cifra de afaceri

Stocuri de facturi neîncasate

VRSF = ∗360
Cifra de afaceri

Stocuri de facturi neîncasate

2006 VRSF = ∗360 = 115,09
Cifra de afaceri

Stocuri de facturi neîncasate

2007 VRSF = ∗360 = 82,43
Cifra de afaceri
 Stocuri de facturi neîncasate
2008 VRSF = ∗360 = 140,26
Cifra de afaceri

Observaţie: Practica economică a perioadei de tranziţie a ajuns să pună semnul egal între stocul
de produse finite şi cel de facturi neîncasate datorită faptului că acestea din urmă nu au o lichiditate
garantată. Încasările nu depind de întreprinderea furnizoare, iar creanţele reprezentate de facturi nu pot
fi mobilizate prin scontarea unor efecte comerciale. Stocul de facturi este adesea echivalent cu un stoc
de produse date în custodie la terţi.

Mod de calcul:
⇒ Stocuri de produse finite = Stocuri de produse;
⇒ Cifra de afaceri = cifra de afaceri;
⇒ Stocuri de facturi neîncasate = Clienţi şi conturi asimilate.

Semnificaţia criteriului: Rata evidenţiază (tratată separat sau prin însumare) în câte zile poate
fi recuperată contravaloarea produselor finite pentru reluarea ciclului de schimb. Sensul favorabil de
evoluţie este cel descrescător. Trendul vorbeşte şi despre realismul politicii de marketing, despre
corelarea acesteia cu programarea producţiei.
Criteriul este de importanţă marginală în evaluarea financiară şi prin urmare coeficientul de
importanţă pe care i-l acordăm este K = 1.
Rezultatele celor două rate obţinute în urma calculelor sunt următoarele: pentru VRSP valoarea
corespunzătoare exerciţiului din 2006 este 12,93, 3,16 pentru anul 2007 şi 43,66 pentru anul 2008; iar
pentru VRSF am obţinut valoarea 115,09 pentru exerciţiul din 2006, 82,43 pentru 2007 şi 140,26
pentru anul 2008. În ceea ce priveşte prima rată se observă că trendul este defavorabil (crescător) dar
din păcate pentru VRSF trendul este clar defavorabil, lucru care ne obligă să acordăm un calificativ de
doar N = 1.

Agregarea calificativelor pe criterii

Calificativele pe criterii au un dublu rol:
♦ să semnaleze sintetic puncte tari şi puncte slabe din echilibrul financiar, pentru a le găsi
cauzele ce le generează;
♦ să creeze o bază de elaborare a unui diagnostic financiar global privind echilibrul
resurse - utilizări.
Calificativul global al DAD1 rezultă din ponderea calificativelor pe criterii cu coeficienţii de
importanţă ai fiecărui criteriu. Pentru calcul vom folosi următoarea formulă:

10

∑K ∗N
1
i i
NDAD1 = 10
=2,53 = 3
∑K
1
i

NrnAKDF
K N K *N
crt
DAD2 CAPACITATEA DE ADAPTARE LA CERINTELE PIETEI
1 Pozitia intreprinderii pe piata 5 3 15
2 Capacitatea tehnico-stiintifica de adaptare la
2 2 4
cerintele pietei
3 Capacitate economica de adaptare la cerintele pietei 2 3 6
4 Contributia activitatii de marketing la consolidarea
1 1 1
pozitiei intreprinderii pe piata
5 Strategia de marketing a intreprinderii 1 1 1
NDAD2 = 2 11 27
DAD3 DIAGNOSTIC TEHNIC SI TEHNOLOGIC
1 Cercetarea si proiectarea de produse noi 5 4 20
2 Cercetarea si proiectarea metodelor de fabricatie 5 3 15
3 Dotarea cu echipamente tehnologice. Protectia
5 3 15
mediului
4 Intretinerea echipamentului. Consumurilor de
2 2 4
energie
5 Organizarea productiei. Productivitatea 2 4 8
6 Sistemul logistic (evidenta, circulatia informatiilor, 1 4 4
actelor)
NDAD3 = 3 20 66
DAD4 MANAGEMENTUL CALITATII
1 Sistemul de conducere si de asigurare a calitatii 5 4 20
2 Verificarea calitatii fabricatiei 2 5 10
3 Calitatea proiectelor 1 5 5
4 Autoritatea functiei de calitate 2 4 8
5 Calitatea aprovizionarii 1 5 5
6 Costurile calitatii 1 3 3
NDAD4 = 4 12 51
DAD5 MANAGEMENTUL GENERAL
1 Strategia firmei 5 4 20
2 Calitatea procesului managerial 2 4 8
3 Calitatea echipei manageriale 2 4 8
4 Structura organizationala a firmei 2 4 8
5 Metode si tehnici manageriale utilizate 1 3 3
6 Sistemul informational pentru management 1 3 3
NDAD5 = 4 13 50
DAD6 RESURSELE UMANE
1 Conducerea societatii 5 2 10
2 Managementul resurselor umane 5 3 15
3 Nivelul salarizarii si al motivatiei perosonale 5 3 15
4 Analiza fluctuatiei personalului 5 2 10
5 Analiza structurii personalului 2 4 8
6 Analiza fondului de timp 1 3 3
7 Sistemul de angajare, testare 2 4 8
8 Sindicate, conflicte de munca 2 1 2
NDAD6= 3 27 72

Nivelul sintezei globale

Direcţiile de acţiune (DAK) se consideră cele situate pe primele două trepte de evaluare. Aceste
,,verigi slabe” vor necesita intervenţii corective prioritare în cadrul unei strategii de restructurare.
Procedând în continuare la agregarea celor şase calificative obţinute pe diferitele direcţii de
analiză, întreprinderea va fi situată pe una din cele 5 trepte ale scării de restructurare industrială, pe
scara celor 5 stele.
Pe baza celor 6 note agregate, obţinute pentru fiecare direcţie de analiză diagnostic, se
calculează performanţa globală cu relaţia :
6
S = ∑ NDADj * Pj unde :
1
Pj = coeficienţii de ponderare ai DADj, adoptaţi astfel încât să fie satisfăcută relaţia
Centralizarea datelor

Nr Crt Directii de analiza diagnosticPonderea NDADj Pj*NDAD

directiilor de j
analiza Pj
1 FINANCIAR 0,21 3 0,63
2 ADAPTAREA LA CERINTELE PIETEI 0,17 2 0,34
3 TEHNOLOGIE 0,15 3 0,45
4 CALITATEA PRODUSELOR 0,17 4 0,68
5 MANAGEMENTUL GENERAL 0,15 4 0,60
6 RESURSE UMANE 0,15 3 0,45
S=ΣNDADJ*Pj 3,14 aprox
3

Tab. 5.27. Stare-strategii

Clasificarea Calificativul Strategii recomandate
S tip / restructurare
Salvare parţială
♦determinare centre de profit
Faliment
* ♦secesiune
mascat
♦conservare, pază
♦vânzare, fuziune
Strategie de supravieţuire
Situaţie critică ♦restructurare radicală
(faliment ♦restrângeri importante de activitate
** după ♦schimbări importante de profil şi
aproximativ 1 pieţe
an) ♦influx de capital sau transfer
tehnologic
Strategie defensivă
Echilibru ♦restructurări importante
dificil
♦management activ
*** (faliment
♦perfecţionare management
după aprox. 2
ani) ♦regim sever de economii
♦influx de capital şi know-how
Strategie ofensivă
♦noi obiective strategice
Adaptare ♦restructurare la nevoie
****
satisfăcătoare ♦oprirea activităţilor nerentabile
♦influx moderat de capital şi know-
how
Strategie ofensivă
♦dezvoltarea strategiilor ofensive de
Viabilitate în firmă
***** medii ♦dezvoltarea strategiilor funcţionale
concurenţiale ofensive
♦eventuale restructurări minore de
adaptare

II. Identificarea, formularea şi evaluarea problemei

 2.1. Definirea problemei

Performanta globala calculata anterior, a carei valoare, S=3 are calificativul : ECHILIBRU
DIFICIL (faliment dupa aproximativ 2 ani). Se va adopta o strategie defensiva in vederea restabilirii
pozititiei firmei in mediul concurential. Strategia se caracterizeaza prin:
♦ restructurări importante
♦ management activ
♦ perfecţionare management
♦ regim sever de economii
♦ influx de capital şi know-how

Directia de analiza globala cu punctajul cel mai mic obtinut este cea de adaptare la cerintele
pietei, NDAD2 = 2. Principala problema cu care se confrunta firma este cea legata de promovare a
serviciilor oferite. Conducere se afla in fata situatiei de a gasi o solutie cat mai rapida de a implementa
o strategie de marketing in vederea consolidarii pozitiei firmei pe piata tinta.

2.2 Evaluarea problemei

Capacitatea de adaptare a firmei la cerintele pietei este sustinuta de o capacitate tehnico-

stiintifica de adaptare la cerintele pietei tinta. Din pacate, nu exista o strategie clara de marketing si
nici personal care sa aibe astfel de atributii.
Obiectivul trebuie atins la o valoare extrem de redusa a costurilor.
Pe fondul unui management al calitatii ridicat, gasirea unei solutii optime de promovare a
serviciilor ar determina o crestere a profitului firmei.

III. Soluţionarea problemei parcurgând paşii procedurii de analiză ai

ingineriei economice

3.1. Definirea de alternative (tehnic si economic)

„Sa nu re-inventam roata, dar si creativitatea economiseste timp si bani..."

In vederea solutionarii problemei cu care se confrunta firma legata de adaptarea la cerintele

pietei, se propune :
• realizarea unei colaborari cu o firma specializata in domeniul de marketing.

Obiectivul nostru este realizarea de parteneriate cu clientii nostri, creand pentru ei mai multa
valoare decat cea asteptata.

Misiunea noastra este sa asistam clientii in obtinerea de rezultate cantitative si calitative, oferindu-
le sprijin si ajutandu-i in implementarea solutiilor.

3.2. Dezvoltarea de alternative

COMPASS este o firma romaneasca privata, fondata in anul 1992. In ultimii 12 ani, firma
COMPASS a derulat peste 50 de misiuni / proiecte de marketing, cele mai importante fiind in
domeniile:
 1. aparatura electrocasnica
2. automatizari si tehnica de calcul
3. bunuri de larg consum (in special alimente si bauturi - vezi setul de Industry Overview)
4. constructii
5. lemn si mobila
6. farmaceutic

Firma COMPASS furnizeaza studii de marketing (calitative si cantitative) pentru un domeniu larg de
industrii.

COMPASS Consulting SRL monitorizeaza 31 industrii romanesti, sintetizand apoi informatiile

adunate.

Atributile firmei Compass S.R.L. sunt urmatoarele:

• Cercetari de marketing asupra consumatorului

• Cercetare de marketing asupra satisfactiei consumatorului
• Studii asupra opiniilor (in interiorul organizatiei / intre grupurile de interes)
• Studii referitoare canalele mass-media adecvate
• Studii referitoare la imaginea publica
• Studii comparative a eficacitatii eforturilor de promovare (fata de concurenta)
• Cercetari asupra eficacitatii publicitatii
• Implementare programe de promovare
• Studii asupra programelor de promovare a vanzarilor: premii, cupoane, reduceri etc.
• Proiectare materiale documentare pentru Punctele de Vanzare (Point of Sales)
• Studii referitoare la posibilitatile de copiere/protejare a produselor si serviciilor

Pentru servicile oferite S.C.CONFORT S.A. trebuie sa plateasca suma de 100.000 RON, care va fi
achitata printr-un credit bancar.

3.3. Construirea de variante cash-flow

In vederea obtinerii unui credit de 100.000 Ron, pe o perioada de 4 ani, cu o rata a dobanzii
10% pe an, firma a identificat utmatoarele alternative de rambursare a creditului si plata dobanzii:
1) sa ramburseze la sfarsitul fiecarui an suma de 25.000 Ron + dobanda aferenta anului
respectiv;
2) sa faca rambursarea creditului intr-o singura transa la sfarsitul celor 4 ani, iar plata dobanzii
la sfarsitul fiecarui an;
3) sa ramburseze la sfarsitul fiecarui an o parte din credit + dobanda aferenta a.i.sumele anuale
totale care se platesc sa fie egale;
4) sa faca atat rambursarea creditului, cat si plata dobanzii intr-o singura transa la sfarsitul celor
4 ani.
Pornind de la conceptul de echivalenta sa se construiasca tabloul de rambursare pentru cele 4
alternative si sa se comenteze rezultatele.

Varianta 1

An Suma datorata la Dobanda/an Suma datorata la Plata anuala Plata anuala totala
inceputulanului sfarsitul anului fara dobanda
1 100.000 10.000 110.000 25.000 35.000
2 75.000 7.500 82.500 25.000 32.500
3 50.000 5.000 55.000 25.000 30.000
4 25.000 2.500 27.500 25.000 27.500
Total 100.000 125.000 Ron

35.000 Ron
32.500 Ron
30.000 Ron
F=27.500 Ron

P=100.000 Ron

Varianta 2

An Suma datorata la Dobanda/an Suma datorata la Plata anuala Plata anuala totala
inceputulanului sfarsitul anului fara dobanda
1 100.000 10.000 110.000 0 10.000
2 100.000 10.000 110.000 0 10.000
3 100.000 10.000 110.000 0 10.000
4 100.000 10.000 110.000 100.000 110.000
Total 100.000 140.000 €
F = 110.000 Ron

10.000 Ron 10.000 Ron 10.000 Ron

P=100.000 Ron

Varianta 3

An Suma datorata la Dobanda/an Suma datorata la Plata anuala Plata anuala totala
inceputulanului sfarsitul anului fara dobanda
1 100.000 10.000 110.000 21.540 31.540
2 78.460 7.850 86.310 23.700 31.540
3 54.760 5.500 60.260 26.040 31.540
4 28.720 2.900 31.620 28.640 31.540
Total 100.000 126.160 €
 31.540 Ron 31.540 Ron 31.540 Ron A= 31.540 Ron

P=100.000 Ron

Varianta 4

An Suma datorata la Dobanda/an Suma datorata la Plata anuala Plata anuala totala
inceputulanului sfarsitul anului fara dobanda
1 100.000 10.000 110.000 0 0
2 110.000 11.000 121.000 0 0
3 121.000 12.100 133.100 0 0
4 133.100 13.310 146.410 100.000 146.410
Total 100.000 146.410 €

F = 146.410 Ron

1 2 3

P=100.000 Ron

3.4. Identificarea tuturor criteriilor relevante

Datorită faptului că este vorba de contracarara unui credit unul dintre cele mai importante aspecte este
dobânda, un alt aspect important este perioada de creditare şi ultimul criteriu important este suma
finală care va fi rambursată la finele credtului.

3.5. Analiza, compararea alternativelor şi selectarea variantei optime

Criteriu/ Rambursare U1 Medie plata pe U2 Suma totala de U3 Ug

varianta an 1 [€] Anii 2-4 [€] rambursat [€] tota
l
1 35.000 0 30.000 1 125.000 1 2
2 10.000 0,7 130.000 0,1 140.000 0,2 1,14
1 4 9
3 31.540 0,0 94.620 0,4 126.160 0,9 1,47
9 4 4
4 0 1 146.410 0 146.410 0 1

Varianta optimă pentru rambursarea banilor este varianta 1, deoarece are utuitatea golbală cea
mai ridicată.

3.6. Monitorizarea performanţelor în timp

Urmarirea rezultatelor in timp se va face printr-o analiza stricta a indicatorilor economici

aferenti si prin analiza feedback-urilor primite de la clienti.

IV. Concluzii

Prin aceasta analiza s-a urmarit identificarea problemei care exista in firma si care sunt
principalele modalitati de rezolvare a acestora.
Principala problema cu care se confrunta firma este ca nu exista o strategie clara de marketing.
Promovarea, ca forma de comunicare folosita pentru a informa, convinge sau reaminti
publicului despre bunurile, serviciile, imaginea, implicarea în comunitate a unei persoane sau
organizatii, are adesea rolul decisiv în procesul de realizare a obiectivelor stabilite. În economia de
piata moderna, nu conteaza ca produsele sunt de calitate, daca potentialii consumatori nu le cunosc,
este putin probabil sa se vânda. În mod traditional, promovarea avea ca scop atragerea de noi clienti.
În prezent este cel putin la fel de important, daca nu chiar mai important sa reamintesti clientilor
avantajele oferite de produsele proprii, fata de cele ale concurentilor si sa-i convingi de acest lucru,
îndrumându-i sa-si satisfaca rational nevoile, cumparând produsele tale. Astfel, promovarea moderna
va stimula, dezvolta si orienta nevoile consumatorilor.
BIBLIOGRAFIE:
• Tăroată, R.Hoancă, M.Tămăşilă, I.Tăucean - Inginerie economică, Editura
Politehnica, Timişoara 2001.

• Notite seminar

• www.izometalconfort.ro