Organizarea şi optimizarea sistemelor de producţie

Tema 1- metode pentru identificare de soluții

PROGRAMARE LINIARĂ - METODA SIMPLEX

Domeniul ales:
-Telefonie Mobilă-

Studenții: Mihai Theodor Adrian

Petre Nicoleta
Grupa: 1542

1
 Cuprins

1. Motivarea utilizării (de ce se aplică ”Programarea liniară„) și indicarea scopului pentru

care se va aplica ”Programarea liniară„ (în general și pentru tema dată)

2. Crearea unei situații ce poate fi rezolvată prin Simplex în domeniul respectiv (cu obiectiv
pentru maximizare profit)

3. Identificarea și prezentarea funcției obiectiv

4. Identificarea a 4 restricții, ( la calcularea variantei fezabile de bază și la prima iterație de

utilizat doar cazul <=)

5. Crearea tabelului de variabile

6. Identificarea variantei fezabile de bază

7. Calcularea doar a primei iterații

8. Indicarea valorilor calculate pentru Zj, Cj-Zj și pentru profit

9. Descrierea semnificațiilor valorilor calculate pentru linile Zj, Cj-Zj și a profitului in

problema creata (a nu se copia teoria)

2
1.Motivarea utilizării (de ce se aplică ”Programarea liniară„) și indicarea scopului
pentru care se va aplica ”Programarea liniară„ (în general și pentru tema dată)

Programarea liniară apare atunci când avem necesitatea identificării unui singur obiectiv și ține de
optimizarea unor situații.
Programarea liniară (PL):
• metodă de programare matematică de abordare a optimizărilor;
• model de tip cantitativ;
• conține condiții de restricție.

Tipuri de restricții majore în PL

a) Trebuie să fie resurse limitate ( nr. de muncitori, nr. de echipamente, cant. de bani, cant. de
materie primă)
b) Trebuie să existe un obiectiv explicit (maximizare profit ori minimizare cost, etc.)
c) Trebuie să îndeplinească condiția de liniaritate ( să poată fi exprimată prin ecuații de gr.1)
d) Trebuie să existe condiția de omogenitate ( se vor desfășura aceleași tipuri de elemente)
e) Trebuie să existe condiția de divizibilitate ( împărțirea în fracțiuni )

Modelele programării liniare includ mai multe metode: grafică, simplex, de transport, alocării,
karmarkar, sistemului general de modelare algebrică.

Metoda SIMPLEX

• Procedură algebrică - se construiesc ecuații ( vs. p. grafică)

• Se execută prin operații repetitive

• Soluția optimală se identifică progresiv/ iterații

• Rezolva probleme cu n. variabile și constrângeri

Metoda grafică pentru a rezolva probleme de programare lineară nu este practică atunci când avem
mai mult de 2 variabile.

Majoritatea afacerilor sau a problemelor economice pot implica sute/mii sau chiar milioane de
variabile. Aceste probleme se pot rezolva cu ajutorul metodei Simplex.

3
Metoda simplex este o abordare algoritmică folosită intens în zilele noastre pentru rezolvarea unor
probleme complexe de programare liniară. Există programe codate specific pentru a calcula astfel de
probleme utilizând metoda simplex.

George Bernard Dantzig este cunoscut drept inventatorul acestei metode în timp ce încerca să
găsească metoda de rezolvare a problemei de optimizare (problema de a găsi soluția cea mai bună
dintre toate soluțiile fezabile).

Domeniul telefoniei mobile presupune aprovizionarea serviciilor de telecomunicare pentru

telefoane ce se pot “mișca liber”, mai degrabă decât a rămâne “fixe” într-o anumită locație.
Telefoanele mobile sunt conectate la o rețea celulară (terestră) formată din relee GSM(Global System
for Mobile Communications), numite și “stații de bază”.(O rețea celulară GSM este mult mai
complexă în detaliu).

Tradițional operatorii de telefonie mobilă obțineau un profit semnificativ doar din apeluri
mobile și SMS-uri (Short Message Service), însă cu timpul, alte servicii precum Voicemail, elemente
multimedia, MMS, date mobile, etc. au “evoluat” în jurul acestor 2 servicii principale.

În prezent, datorită competiției, în principal de la aplicații și servicii OTT (Over The Top - o
tehnologie de distriburie a pachetelor de date prin internet, indiferent de operatorul de telecomunicații
la care utlizatorul este abonat.), veniturile provenite din SMS-uri și apeluri scad. De asemenea,
operatorii au decis (în unele cazuri fortați de regulații) să ofere pachete mai atrăgătoare la prețuri mai
mici.

În cazul venitului provenit din date mobile, acesta este unul substanțial, însă cererea pentru
acest serviciu a fost mult mai mare decât cea anticipată. Acest lucru a expus o mulțime de probleme
precum manipularea cantității enorme de trafic și nevoia de optimizare, ducând la consumarea unui
buget semnificativ pentru rezolvarea acestei probleme (un exemplu de problemă pentru maximizarea
profitului). O altă problemă importantă în cazul telefoniei mobile, o constituie consumul de energie
imens realizat de echipamentele folosite în acest domeniu. Această problemă a fost remediată destul
de mult față de situația din primii ani de la introducerea telecomunicațiilor, datorită evoluției rapide a
tehnologiei, însă schimbarea acestor echipamente presupune și ea un cost în plus pentru consum de
energie scăzut.

4
2.Crearea unei situații ce poate fi rezolvată prin Simplex în domeniul respectiv (cu
obiectiv pentru maximizare profit)

Datele problemei: O companie producatoare de telefoane mobile si accesorii produce , printre altele,
casti si incarcatoare. Fiecare pereche de casti creste profitul incremential cu 25 de £ si fiecare
incarcator creste profitul incremential cu 20 de £. In fabrica , o pereche de casti necesita 10 minute in
utilajul A si 20 minute in utilajul B, iar un incarcator necesita 25 minute in utilajul C, 20 min in
utilajul B si 10 min la utilajul D. Toate cele 3 utilaje functioneaza in functie de personalul calificat sa
le manevreze si de programul acestora. Utilajul A functioneaza 4 ore pe zi ( 160 de minute), utilajul B
functioneaza 8 ore pe zi ( 480 de minute ) , utilajul C functioneaza 6 ore pe zi (360 de minute) si
utilajul D functioneaza 6 ore pe zi ( 360 de minute).

Compania dorește să-și maximizeze profitul, câte perechi de casti si cate incarcatoare trebuiesc
produse zilnic ?

C= o pereche de casti

I= un incarcator

3.Identificarea și prezentarea funcției obiectiv

PAS 1: Formularea problemei referitor la funcția obiectiv și a setului de constrângeri

• Maximizarea funcției obiectiv: max. Z = 25£ x C + 20 £ x I

4.Identificarea și prezentarea funcției obiectiv

• Pentru maximizare se impun restricțiile:

1) 2C + 2I ≤ 160 (pentru utilajul A)

2) 10C+3I ≤ 480 (pentru utilajul B)

3) 0C+7I ≤ 360 (pentru utilajul C)

4) 1C+0I ≤ 360 (pentru utilajul C)

• Condiția de nonegativitate C și I ≥ 0

5
5.Crearea tabelului de variabile

PAS 2. Crearea și completarea tabloului de variabile, necesită îndeplinirea măsurilor de reglare:

a. Introducerea variabilelor posibil neutilizate sau de compensare ( evidențiază pierderile)

Fiecare ecuație pentru constrângeri necesită adăugarea de variabile posibil neutilizate (slack).

Scopul este reprezentat de egalizarea ecuațiilor de constrângeri ( în caz real poate fi considerată ca o
resursă inactivă, nefolosită)

2C + 2I + 1S1 = 160

10C+ 3I + 1S2 = 480

0C+7I + 1S3 = 360

1C+0I+S4 =360

b.Construirea tabelului inițial și ajustarea ecuațiilor pentru forma standard

MAX. Z= 25C+20I+0S1 + 0S2 + 0S3

2C + 2I + 1S1 + 0S2 + 0S3 + 0S4 =160

10C + 3I + 0S1 +1S2 + 0S3+ 0S4 =480

0C + 7I + 0S1 + 0S2 + 1S3+ 0S4 =360

1C + 0I + 0S1 + 0S2 + 0S3+ 1S4 =360

În acest caz , C și I – variabile secundare; S1,S2,S3,S4-variabile de bază

6.Identificarea variantei fezabile de bază

Metoda SIMPLEX propune alocarea valorii 0 la oricare 2 variabile secundare

Daca C=0; I=0 => S1=160;

Daca C=0; I=0 => S2= 480;

Daca I=0 => S3=360;

Daca C=0=>S4 =360:

6
Soluția completă: C=0, I=0, S1=160, S2=480, S3=360; S4=360;

-în acest caz s-a obținut o variantă fezabilă de bază (variabile >= 0)

7.Calcularea doar a primei iterații

Cj Cj rând 25£ 20£ 0£ 0£ 0£ 0£ cant.

coloană baza C I S1 S2 S3 S4 /Solutii
0£ S1 2 2 1 0 0 0 160
0£ S2 10 3 0 1 0 0 480
0£ S3 0 7 0 0 1 0 360
0£ S4 1 0 0 0 0 1 360
Zj 0 0 0 0 0 0 0
Cj-Zj 25 20 0 0 0 0

DESCRIERE TABEL:

-Cj(rand baza)- ne spune cat profit putem face crescand valoarea unei variabile cu o
unitate. Ex. Avem 20 de-asupra lui C, asta inseamna ca o unitate C ne va aduce un profit de
20centi. Observam ca variabilele posibil neutilizate (eng. Slack variable) nu pot aduce niciun
profit.

-Coloana Cantitate se poate denumi si coloana Solutii, sunt valori ale variabilelor din
a 2-a coloana (S1, S2, S3,S4). Deci vom citi tabelul: S1=160; S2=480, etc. (Daca nu producem
nimic, intreaga capacitate de energie folosibila ramane neutilizata, de aceea S1=160);

-Coloanele C,I,S1,S2,S3 si S4 . Valorile din aceste coloane ne arata impactul variabilei

respective asupra valorii din coloana Cantitate/Solutii(in timp ce celelalte variabile raman
constante). Cu alte cuvinte, ne spune cat din resurse vor fi consumate de catre fiecare
produs(in cazul nostru serviciu).

-Coloana Cj indica profitul fiecarei variabile din a 2-a coloana. S1,S2,S3 SI S4 nu aduc
profit, deci sunt 0.

-Randul Zj arata profitul pierdut daca crestem valorile lui C,I,S1,S2,S3,S4. Deocamdata
nu pierdem niciun profit daca crestem aceste variabile, de aceea sunt 0.

-Randul Cj-Zj Acest rand ne arata cresterea efectiva a profitului atunci cand crestem
valorile unei variabile cu o unitate. Cj arata profitul fiecarei variabile, iar Zj ne spune cat
pierdem. Deci acesti rand ne arata cresterea/scaderea profitului net.

7
8.Indicarea valorilor calculate pentru Zj, Cj-Zj și pentru profit

PAS 3 - Determinarea variabilelor necesare unei solutii mai bune

Cea mai mare valoare din randul Cj-Zj = 4 >0;

PAS 4 – Determinarea variabilelor ce trebuie inlocuite + PAS 5 – Calcularea noilor

valori pentru variabile 4 > Ap; valoarea cea mai mica din coloana Ratio este 80 => valoare
pivot = 2
Impartim coloana cantitate la coloana I si randul pivot la valoarea pivot, pentru a afla
coloana Ratio.(bi/ai) (coloana ce ne arata cate servicii se pot presta(numarul de mesaje/apeluri
ce pot fi trimise in limita consumului de energie) => tabelul:

Cj Cj rând 25£ 20£ 0£ 0£ 0£ 0£ Ratio.

cant.
C I S1 S2 S3 S4 /Solutii
coloană baza bi/ai
0£ S1 2 2 1 0 0 0 160 80
0£ S2 10 3 0 1 0 0 480 48
0£ S3 0 7 0 0 1 0 360 0
0£ S4 1 0 0 0 0 1 360 36
Zj 0 0 0 0 0 0 0 0
Cj-Zj 25 20 0 0 0 0

PAS 6: Revizuirea elementelor valabile

Pentru S1=>

2C + 2I + 1S1 + 0S2 + 0S3 +0S4=160

10C + 0I + 0S1 + 0S2 + 0S3+ 1S4 =360 => I=360-S4

2C+720- 2S4 + 1S1 =160 => 2C +1S1 -2S4 = -560

Pentru S2 =>

I=360-S4

10C + 3I + 0S1 +1S2 + 0S3+ 0S4 =480

10C+ 3x360 – 3S4 +1 S2 = 480 => 10C + 1S2 – 3S4= -600

Pentru S3=>

I=360-S4

0C + 7I + 0S1 + 0S2 + 1S3+ 0S4 =360 =>

8
7x360 -7S4 +S3= 360 =>S3- 7S4=-2160

Pentru S4=>

1C + 0I + 0S1 + 0S2 + 0S3+ 1S4 =360

=> tabelul dupa prima iteratie completa:

Cj Cj rând 25£ 20£ 0£ 0£ 0£ 0£ cant.
coloană baza C I S1 S2 S3 S4 /Solutii
25£ C 2 2 1 0 0 2 560
0£ S2 10 3 0 1 0 3 600
0£ S3 0 7 0 0 1 7 2160
0£ S4 10 0 0 0 0 1 360
Zj 50 50 25 0 0 50 0
Cj-Zj -25 -30 -25 0 0 -25 -105

9.Descrierea semnificațiilor valorilor calculate pentru linile Zj, Cj-Zj și a profitului in

problema creata (a nu se copia teoria)

,,Zj” arata profitul pierdut daca crestem valorile lui C,I,S1,S2,S3,S4.Avand in vedere ca
avem doar valori pozitive inseamna ca suntem pe pierdere in aproape fiecare categorie.

Randul ,,Cj-Zj” ne arata cresterea efectiva a profitului atunci cand crestem valorile unei
variabile cu o unitate. Cj arata profitul fiecarei variabile, iar Zj ne spune cat pierdem. Deci
acesti rand ne arata cresterea/scaderea profitului net.Dupa cum arata si tabelul ( si
rezultatele de la Zj), suntem pe pierdere cu 105 unitati in total.