UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

SPECIALIZAREA INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Tema 1 – OOSP
Programare liniară - Metoda Simplex
Producția Industrială

Cadru didactic îndrumător: Raluca Georgiana Popa

Studenți:
Ioniță Gabriel
Pisicaru Mihaela-Florina
Anul 4 Grupa 1542
Cuprins
1.Motivarea utilizării metodei Simplex............................................................................................1

2.Problema ce poate fi rezolvată cu ajutorul metodei Simplex......................................................3

Bibliografie..........................................................................................................................................7

2
 1.Motivarea utilizării metodei Simplex
Programarea liniară apare atunci când avem necesitatea identificării unui singur obiectiv și
ține de optimizarea unor situații.

Ce este programarea liniară?

o determinarea valorii maxime sau minime a unei funcții liniare, în care mai multe
variabilele de optimizare sunt supuse unor restricţii.”
o problemă de programare liniară este o “problemă care necesită minimizarea unei
funcţii ce are o expresie liniară în prezenţa unor restricţii liniare...”
Programarea liniară (PL):

 metodă de programare matematică de abordare a optimizărilor;

 model de tip cantitativ;
 conține condiții de restricție.
O problemă de programare liniară (PL) este o problemă de optimizare în care:

1. Se încearcă maximizarea (sau minimizarea) unei funcții ce are o expresie liniară (numită
funcția obiectiv) dependentă de variabilele de optimizare;
2. Valorile variabilelor de optimizare trebuie să satisfacă o mulţime de restriicţii;
3. Fiecare restricţie de egalitate sau inegalitate trebuie să aibă o expresie liniară.
4. O restricție de semn este asociată fiecărei variabile de optimizare. Pentru fiecare variabilă xi,
avem (xi ≥ 0).
Tipuri de restricții majore în PL

a) Trebuie să fie resurse limitate ( nr. de muncitori, nr. de echipamente, cant. de bani, cant.
de materie primă)

b) Trebuie să existe un obiectiv explicit (maximizare profit ori minimizare cost, etc.)

c) Trebuie să îndeplinească condiția de liniaritate ( să poată fi exprimată prin ecuații de gr.1)

d) Trebuie să existe condiția de omogenitate ( se vor desfășura aceleași tipuri de elemente)

e) Trebuie să existe condiția de divizibilitate ( împărțirea în fracțiuni )

Modelele programării liniare includ mai multe metode: grafică, simplex, de transport,
alocării, karmarkar, sistemului general de modelare algebrică.

Metoda SIMPLEX

 Procedură algebrică - se construiesc ecuații ( vs. p. grafică)

 Se execută prin operații repetitive
 Soluția optimală se identifică progresiv/iterații
 Rezolva probleme cu n. variabile și constrângeri
 Metoda grafică pentru a rezolva probleme de programare lineară nu este practică atunci când
avem mai mult de 2 variabile.

Majoritatea afacerilor sau a problemelor economice pot implica sute/mii sau chiar milioane
de variabile. Aceste probleme se pot rezolva cu ajutorul metodei Simplex.

Metoda simplex este o abordare algoritmică folosită intens în zilele noastre pentru
rezolvarea unor probleme complexe de programare liniară. Există programe codate specific pentru
a calcula astfel de probleme utilizând metoda simplex.

George Bernard Dantzig este cunoscut drept inventatorul acestei metode în timp ce încerca
să găsească metoda de rezolvare a problemei de optimizare (problema de a găsi soluția cea mai
bună dintre toate soluțiile fezabile).

Scopul problemei de programare liniara este de a maximiza sau minimiza o functie obiectiv,
în timp ce sunt satisfcute un numr de conditii restrictive sau constrângeri. Funcia obiectiv reprezinta
scopul urmarit în functie de variabilele de decizie. Restriciile pot fi exprimate matematic prin
egalitati sau prin inegalitati.

Scopul unei probleme de programare liniara a producţiei se refera la maximizarea

productiei. Restricţiile se referă la o serie de maşini (utilaje) cu care se execută produsele dorite,
perioada analizată, timpul necesar prelucrării unui produs pe un tip de utilaj sau mai multe.

Programarea liniară poate fi aplicată în gestiunea producţiei, pentru rezolvarea unor

probleme privitoare la:

 repartizarea producţiei pe diferite maşini în condiţiile maximizării profitului;

 transportul produselor între locurile de muncă şi între acestea şi punctele de distribuţie;
 determinarea cantităţilor din diverse bunuri ce trebuie produse.
Creşterea concurenţei pe piaţă a determinat dezvoltarea unor sisteme de producţie care să
producă pe principiile producţiei în flux, dar în condiţiile producţiei de serie. Aceste sisteme de
producţie sunt sisteme integrate de organizare a producţiei şi sunt cunoscute sub următoarele
denumiri

 metoda programării liniare;

 metode de organizare a producţiei utilizând analiza drumului critic:
 metoda CPM (metoda drumului critic);
 metoda PERT (tehnica evaluării repetate a programului);
 metoda „Just in Time" (J.I.T.).
(Marin) (Grigoraș, fără an)

2
3
2.Problema ce poate fi rezolvată cu ajutorul metodei Simplex

Compania Ionpeace S.R.L. fabrică țevi de cupru si țevi de oțel.

 Fiecare țeavă de cupru crește profitul companiei cu 5$.

 Fiecare țeavă de oțel crește profitul companiei cu 6$.
 Pentru a produce o țeavă de cupru este necesară folosirea cuptorului pentru 4 ore, a
șlefuitorului pentru 3 ore și a mașinii de ambalare o oră.
 Pentru a produce o țeavă de oțel este necesară folosirea cuptorului pentru 4 ore, a mașinii
de sudură pentru 4 ore, a șlefuitorului pentru o oră și a mașinii de ambalare pentru o oră.
 Cuptorul poate funcționa maxim 68 de ore/zi. Șlefuitorul poate funcționa maxim 45 de
ore/zi. Mașina de sudura poate funcționa maxim 52 ore/zi. Utilajul de ambalare
poate funcționa maxim 14 ore/zi.
Câte țevi din cupru și câte țevi de oțel trebuie produse pe zi pentru a maximiza profitului companiei
Ionpeace S.R.L.?

PAS 1: Formularea problemei referitor la funcția obiectiv și a setului de constrângeri

Funcția obiectiv : maxZ = 5$C+6$T

Pentru restricții se impun condițiile: 4C+4T<= 68 (pentru cuptor)

3C+1T<=45 (pentru șlefuitor)

4T<=52 (pentru mașina de sudură)

1C+1T<=14 (pentru mașina de ambalare)

Condiția de nonegativitate: C și T >=0

PAS 2: Creearea și completarea tabloului de variabile

a. Introducerea variabilelor posibil neutilizate sau de compensare

4C+4T+1S1=68

3C+1T+1S2=45

4T+1S3=52

1C+1T+1S4=14

4
 b. Construirea tabelului inițial și ajustarea ecuațiilor pentru forma standard
maxZ=5C+6T+0S1+0S2+0S3+0S4

4C+4T+1S1+0S2+0S3+0S4=68

3C+1T+0S1+1S2+0S3+0S4=45

0C+4T+0S1+0S2+1S3+0S4=52

1C+1T+0S1+0S2+0S3+1S4=14

Metoda SIMPLEX

Dacă C=0 și T=0 => 0C+0T+1S1+0S2+0S3+0S4=68 => S1=68

Dacă C=0 și T=0 => 0C+0T+0S1+1S2+0S3+0S4=45 => S2=45

Dacă T=0 => 0C+0T+0S1+0S2+1S3+0S4=52 => S3=52

Dacă C=0 și T=0 => 0C+0T+0S1+0S2+0S3+0S4=13 => S4=14

Soluția completă: C=0, T=0, S1=68, S2=45, S3=52, S4=14

Varianta fezabilă de bază : C=0, T=0, S1=68, S2=45, S3=52, S4=14

Tabelul de variabile

Cj Cj 5 6 0 0 0 0 Cant.
coloană Baza C T S1 S2 S3 S4
0 S1 4 4 1 0 0 0 68
0 S2 3 1 0 1 0 0 45
0 S3 0 4 0 0 1 0 52
0 S4 1 1 0 0 0 1 14
Zj 0 0 0 0 0 0
Cj-Zj 5 6 0 0 0 0

PAS 3. Determinarea variabilelor necesare unei soluții mai bune

Cea mai mare valoare pozitivă de pe ultima linie a tabelului este 6.

5
PAS 4. Determinarea variabilelor ce trebuie înlocuite

Cj Cj 5 6 0 0 0 0 Cant.
Bi/ai2
coloană Baza C T S1 S2 S3 S4
0 S1 4 4 1 0 0 0 68 68/4=17
0 S2 3 1 0 1 0 0 45 45/1=45
0 S3 0 4 0 0 1 0 52 52/4=13
0 S4 1 1 0 0 0 1 14 14/1=14
Zj 0 0 0 0 0 0
Cj-Zj 5 6 0 0 0 0

PAS 5. Calcularea noilor valori pentru variabile

Cj Cj 5 6 0 0 0 0 Cant.
coloană Baza C T S1 S2 S3 S4
0 S1 4 4 1 0 0 0 68
0 S2 3 1 0 1 0 0 45
0 S3 0 1 0 0 1/4 0 13
0 S4 1 1 0 0 0 1 14
Zj 0 0 0 0 0 0
Cj-Zj 5 6 0 0 0 0

PAS 6. Revizuirea elementelor valabile

0C+1T+0S1+0S2+1/4S3+0S4=13  1T=13-1/4S3

S1: 4C+4T+1S1+0S2+0S3+0S4=68  4C+4(13-1/4S3)+1S1+0S2+0S3+0S4=68 

 4C+52-1S3+1S1+0S2+0S3+0S4=68  4C+0T+1S1+0S2-1S3+0S4=16

S2: 3C+1T+0S1+1S2+0S3+0S4=45  3C+13-1/4S3+0S1+1S2+0S3+0S4=45 

 3C+0T+0S1+1S2-1/4S3+0S4=32

S3: 0C+1T+0S1+0S2+1/4S3+0S4=13

S4: 1C+1T+0S1+0S2+0S3+1S4=14  1C+13-1/4S3+0S1+0S2+0S3+1S4=14 

 1C+0T+0S1+0S2-1/4S3+1S4=1

6
 Cj Cj 5 6 0 0 0 0 Cant.
coloană Baza C T S1 S2 S3 S4
0 S1 4 0 1 0 -1 0 16
0 S2 3 0 0 1 -1/4 0 32
6 T 0 1 0 0 1/4 0 13
0 S4 1 0 0 0 -1/4 1 1
Zj 0 6 0 0 3/2 0 78
Cj-Zj 5 0 0 0 -3/2 0

Soluția de bază completă: C=0, T=0, S1=68, S2=45, S3=52, S4=14

Prima iterație completă: C=0, T=13, S1=16, S2=32, S3=0, S4=1

Linia zj care reprezintă descreșterea în valoare a funcției obiectiv ca urmare a creșterii cu o

unitate a variabilelor xj, descreștere datorată efectelor constrângerilor.În cazul de față se observă că
se pierde 6$ dacă nu este produsă o unitate din T (țeava de oțel), iar dacă o unitate din C(țeava de
cupru) nu este produsă nu se pierde nimic.

Linia cj-zj reprezintă linia profitului marginal sau linia evaluării nete, obinută prin scăderea
valorilor zj din cj pentru fiecare coloană. În cazul de față costul de oportunitate al non-producției
unei bucăți din C (țeavă de cupru) este egal cu 5, iar pentru T (țeava de oțel) aceasta este 0.

7
Bibliografie
Grigoraș, G. (n.d.). Programare liniară. Retrieved from tuiasi.ro: http://gheorghe-
grigoras.ieeia.tuiasi.ro/SDOE/5_Programarea%20LINIARA.pdf

Marin, U. (n.d.). Curs de planificare si organizare a productiei.