ORGANIZAREA şi OPTIMIZAREA

SISTEMELOR de PRODUCTIE

Seminar 3
 Modelele LINIARE de OPTIMIZARE
sunt printre cele ce dețin cel mai ridicat grad de succes
privitor la aplicațiile comerciale din cadrul cercetărilor
operaționale
„Harvey WAGNER
Professor of Operation Research and Innovation Management at the University of North
Carolina„

Departamentul „Alocarea flotei„ – DELTA AIRLINES rezolvă zilnic probleme de programare

liniară ce implică, fiecare 60.000 variabile și 40.000 constrângeri
 Abordarea sinoptică

Programarea liminară (PL) = metodă de programare matematică de abordare a

optimizărilor ( suport pentru deciziile de afaceri -
cea mai bună soluție)
= model de tip cantitativ
= conține condiții de restricție
 Abordarea sinoptică
Tipuri de restricții majore în PL
1) Trebuie să fie resurse limitate ( nr. de muncitori, nr. de echipamente,
cant. de bani, cant. de materie primă)

2) Trebuie să existe un obiectiv explicit (maximizare profit ori minimizare

cost, etc.)

3) Trebuie să îndeplinească condiția de liniaritate ( să poată fi exprimată

prin ecuații de gr.1)

4) Trebuie să existe condiția de omogenitate ( se vor desfășura aceleași

tipuri de elemente)

5) Trebuie să existe condiția de divizibilitate ( împărțirea în fracțiuni )

 Abordarea sinoptică

Modelele de PL includ:

1. metoda GRAFICĂ de programare liniară = limitată la 2-3 variabile de

decizie

2. metoda SIMPLEX = rezolvă probleme de n. variabile sau constrângeri –

se execută cu ajutorul programelor de calculator (creat de G.B. Dantzig 1947)

3. metode cu aplicație specializată – de TRANSPORT = caz particular al

simplex, resurse limitate la destinații diferite

 Metoda SIMPLEX

• Procedură algebrică - se construiesc ecuații ( vs. p. grafică)

• Se execută prin operații repetitive

• Soluția optimală se identifică progresiv/ iterații

• Rezolva probleme cu n. variabile și constrângeri

 Metoda SIMPLEX

Procedura de rezolvare constă în 6 pași:

1. Formularea problemei
2. Crearea și completarea tabloului de variabile generale al
soluției
3. Determinarea variabilelor necesare unei soluții mai bune
4. Determinarea variabilelor ce trebuie înlocuite
5. Calcularea noilor valori pentru variabile
6. Revizuirea elementelor valabile
 Metoda SIMPLEX

Datele problemei: Compania X fabrică crose de hochei și seturi

de șah. Fiecare crosă fabricată crește profitul incremental cu 2¥
și fiecare set cu 4¥. Fiecare crosă necesită 4 ore de lucru la
utilajul A și 2 ore la utilajul B. Fiecare set necesită 6 ore la
utilajul A, 6 ore la utilajul B și 1 oră la utilajul C. Utilajul A,
poate funcționa maxim 120 ore/zi, utilajul B, 72 ore/zi și utilajul
C 10 ore/zi.
Compania dorește să-și maximizeze profitul, câte crose și câte
seturi trebuie produse / zi ?

H = nr. de crose hochei

K = nr. de seturi de șah
 Metoda SIMPLEX

PAS 1: Formularea problemei referitor la funcția obiectiv și a

setului de constrângeri
• Maximizarea funcției obiectiv: max. Z = 2¥ x H + 4¥ x K
• Pentru maximizare se impun restricțiile:
1) 4H + 6K (pentru utilajul A)
2) 2H + 6K 72 (pentru utilajul B)

3) 1K 10 (pentru utilajul C)
• Condiția de nonegativitate H și K
 Metoda SIMPLEX

PAS 2. Crearea și completarea tabloului de variabile, necesită

îndeplinirea măsurilor de reglare:
a. Introducerea variabilelor posibil neutilizate sau de compensare (
evidențiază pierderile)

Fiecare ecuație pentru constrângeri necesită adăugarea de variabile

posibil neutilizate (slack).
Scopul este reprezentat de egalizarea ecuațiilor de constrângeri ( în
caz real poate fi considerată ca o resursă inactivă, nefolosită)
4H + 6K + 1S1
2H + 6K + 1S2 72
1K + 1S3 10
 Metoda SIMPLEX

PAS 2. Crearea și completarea tabloului de variabile, necesită

îndeplinirea măsurilor de reglare:
b. Construirea tabelului inițial și ajustarea ecuațiilor pentru forma
standard
Variabilă
Variabilă de bază
secundară
max. Z = 2 H + 4 K + 0S1 + 0S2 + 0S3

4H + 6K + 1S1 +0S2 + 0S3

2H + 6K + 0S1 +1S2 + 0S3 72 (forma standard)

0H + 1K + 0S1 + 0S2 + 1S3 10

 Metoda SIMPLEX
PAS 2. Crearea și completarea tabloului de variabile:
b. Construirea tabelului inițial
4H + 6K + 1S1 +0S2 + 0S3
2H + 6K + 0S1 +1S2 + 0S3 72 ( 3 ecuații cu 5 variabile => )
0H + 1K + 0S1 + 0S2 + 1S3 10

Metoda SIMPLEX
propune alocarea de valoare 0 la oricare 2 variabile secundare
Dacă: H = 0; K = 0 => 0H + 0K + 1S1 +0S2 + 0S3 = 120 => S1 = 120
Dacă: H = 0; K = 0 => 0H + 0K + 0S1 +1S2 + 0S3 = 72 => S2 = 72
Dacă: K = 0 => 0H + 0K + 0S 1 + 0S2 + 1S3 = 10 => S3 = 10
Soluția completă H=0, K=0, S1=120, S2=72, S3=10

În acest caz s-au obținut o variantă fezabilă de bază (sau pot fi

nefezabile dacă o variabilă < 0)de răspuns dar CÂT ESTE PROFITUL ?
 Metoda SIMPLEX

PAS 2. Crearea și completarea tabloului de variabile:

Metoda SIMPLEX
propune alocarea de valoare 0 la oricare 2 variabile secundare prin
iterații succesive ( verificând și alte variante)
- Soluția de bază completă H=0, K=0, S1=120, S2=72, S3=10
- Prima iterație
- Până la n iterații

Mulțimea soluțiilor formează puncte de extrem numite variante

fezabile de bază in interiorul cărora avem regiunea fezabilă de
bază
 Metoda SIMPLEX
PAS 2. Crearea și completarea tabloului de variabile (matricea sistemului):
Generalizarea tabelului inițial
max. Z = c1X1 + c2X2 + c3X3…..+cnXn c1 c2 c3 … cn
a11 a12 a13 a1n b1
a21 a22 a23 a2n b2
a11+a12+a13+…+a1n = b1 …
a21+a22+a23+…+a2n = b2 am1 am2 am3 amn bm
….
am1+am2+am3+…+amn = bm

cj = coeficientul funcției obiectiv pentru variabila j.

bi = valoarea pentru varianta fezabilă de bază la constrângerea i.
aij = coeficientul asociat cu variabila j pentru constrângerea i.
 Cj rând
Cj
cant.
coloană
baza H K S1 S2 S3

S1

S2

S3

Zj

Cj-Zj
Cj = indică cât se poate câștiga la o unitate, dar doar dacă este produsă
Zj = indică doar simultan cu Cj cât se poate pierde la o unitate dacă nu este produsă
Cj – Zj = reprezintă costul de oportunitate, al non-producției unei bucăți din fiecare (ce se putea produce)
 Metoda SIMPLEX
PAS 2. Crearea și completarea tabloului de variabile:
Coeficienții
Înscrierea tabelului inițial funcției obiectiv

max. Z = 2 H + 4 K + 0S1 + 0S2 + 0S3

Cj rând 2¥ 4¥ 0¥ 0¥ 0¥
Cj
coloan baza
ă H K S1 S2 S3
cant.
0¥ S1 4 6 1 0 0 120
0¥ S2 2 6 0 1 0 72
0¥ S3 0 1 0 0 1 10
Zj 0 0 0 0 0 0¥
C -Z
Cj = indică cât se poate câștiga la o unitate, dar doar dacă este produsă
2 4 0 0 0
Zj = indică doar simultanj cu Cj j cât se poate pierde la o unitate dacă nu este produsă
Cj – Zj = reprezintă costul de oportunitate, al non-producției unei bucăți din fiecare (ce se putea produce)
 Metoda SIMPLEX
PAS 3. Determinarea variabilelor necesare unei soluții mai bune
• Se caută în ultima linie a tabelului de variabile ( corespunzătoare var. de bază )
valori mai mari decât 0.

• Se alegea cea mai mare valoare întâlnită ( dorim maximizarea profitului)

PAS 4. Determinarea variabilelor ce trebuie înlocuite
• Valoarea aleasă corespunde produsului K ( variabilei K) și va înlocui în tabel
una din variabilele neutilizate (S1, S2, S3 ), pe care?
• Se trece la divizarea valorilor tip cantitate corespunzătoare cu valorile
coloanei K
• Se va alege variabila neutilizată corespunzătoare valorii celei mai mici
 Metoda SIMPLEX
calcul Cj rând 2¥ 4¥ 0¥ 0¥ 0¥
Cj
coloan baza bi/ai2
ă H K S1 S2 S3
cant
0¥ S1 4 6 1 0 0 120 120/6=20
0¥ S2 2 6 0 1 0 72 72/6=12
0¥ S3 0 1 0 0 1 10 10/1=10
Zj 0 0 0 0 0 0
Variabila corespunzătoare
Cj-Zj celei
2 mai4 mici valori
0 este
0 S3 și0va fi cea înlocuită
( părăsește baza), locul va fi ocupat de către K.
Conform programării liniare se numește valoarea pivot și cu galben, coloană
și rând pivot
PAS 5. Calcularea noilor valori pentru variabile
• Deoarece se introduce K, întregul rând pivot se modifică
 Metoda SIMPLEX
calcul Cj rând 2¥ 4¥ 0¥ 0¥ 0¥
Cj
coloan baza bi/ai2
ă H K S1 S2 S3
cant
0¥ S1 4 6 1 0 0 120 120/6=20
0¥ S2 2 6 0 1 0 72 72/6=12
0¥ S3 0 1 0 0 1 10 10/1=10
Zj 0 0 0 0 0 0
Cj-Zj 2 4 0 0 0
PAS 5. Calcularea noilor valori pentru variabile
• Deoarece se va introduce K, întregul rând pivot se modifică
• Se împarte fiecare valoare din rândul pivot la valoarea pivotului
 Metoda SIMPLEX
Cj rând 2¥ 4¥ 0¥ 0¥ 0¥
Cj
coloan baza bi/ai2
ă H K S1 S2 S3
cant
0¥ S1 4 6 1 0 0 120 120/6=20
0¥ S2 2 6 0 1 0 72 72/6=12
0¥ S3 0 1 0 0 1 10 10/1=10
Zj 0 0 0 0 0 0
PAS 6. Revizuirea elementelor
Cj-Z j 2 4 valabile
0 0 0
4H + 6K + 1S1 +0S2 + 0S3 = 120 prima restricție cu S1
Se înlocuiesc datele în S1conform noii variabile adăugate din tabel
0H + 1K + 0S1 +0S2 + 1S3 = 10 a nu se confunda cu a 3 a restricție
K = 10 - S3
4H + 6(10-S3) + S1 = 120 = > 4H + 0K + S1 +0S2 - 6S3 = 60
 Metoda SIMPLEX
S1 4H + 6K + 1S1 +0S2 + 0S3 = 120 prima restricție cu S1
Se înlocuiesc datele în S1 conform noii variabile adăugate din tabel
0H + 1K + 0S1 +0S2 + 1S3 = 10 a nu se confunda cu a 3 a restricție
K = 10 - S3
4H + 6(10-S3) + S1 = 120 = > 4H + 0K + 1S1 +0S2 - 6S3 = 60

S2 2H + 6K + 0S1 +1S2 + 0S3 = 72 a doua restricție cu S2

Se înlocuiesc datele în S2 conform noii variabile adăugate din tabel
K = 10 - S3
2H + 6(10-S3) + 0S1 +1S2 + 0S3 = 72 = > 2H + 0S1 +1S2 - 6S3 = 12

K 0H + 1K + 0S1 +0S2 + 1S3 = 10

Noile restricții se vor trece în tabel

 Metoda SIMPLEX
Actualizare tabel
Cant. ce
Cj rând 2¥ 4¥ 0¥ 0¥ 0¥ pot fi
Cj baza produse
coloană H K S1 S2 S3
cant
0¥ S1 4 0 1 0 -6 60
0¥ S2 2 0 0 1 -6 12
4¥ K 0 1 0 0 1 10
Zj 0 4 0 0 4 40¥
Cj-Zj 2 0 0 0 -4
Valoarea
- Soluția de bază completă H=0, K=0, S1=120, S2=72, S3=10 funcției
- Prima iterație completă H=0, K=10, S1=60, S2=12, S3=0 obiectiv
- Până la n iterații pentru…

Valoarea ultimului rând din tabel indică existența a cel puțin încă o
altă posibilă valoare – mai sunt valori pozitive
 Cj
Metoda SIMPLEX
2¥ 4¥ 0¥ 0¥ 0¥
Cj
rând
bi/ai2
coloa baza
nă H K S1 S2 S3
60/4=15
cant Este o valoare dar nu
12/2=6
0¥ S1 4 0 1 0 -6 60 poate fi luată în
10/0=∞ considerare deoarece
0¥ S2 2 0 0 1 -6 12 o „cantitate„ trebuie
să fi pozitivă și finită.
4¥ K 0 1 0 0 1 10
Cj 2¥ 4¥ 0¥ 0¥ 0¥
Zj 0 4 0 0 4 Cj rând
baza
Cj-Zj2 0 0 0 -4 coloan
ă H K S1 S2 S3
A doua iterație
cant
0¥ S1 4 0 1 0 -6 60
0¥ S2 1 0 0 1/2 -3 6
4¥ K 0 1 0 0 1 10
Zj 0 4 0 0 4
 Metoda SIMPLEX

A doua iterație
S1 4H + 0K + 1S1 +0S2 - 6S3 = 60 prima restricție cu S1
Se înlocuiesc datele în S1conform noilor variabile adăugate din tabel
1H + 0K + 0S1 +1/2S2 - 3S3 = 6 a nu se confunda cu a 2 a restricție
H = 6 – 1/2S2 + 3S3
4(6 – 1/2S2 + 3S3) + 0K + S1 - 6S3 = 60 = > 0H + 0K + 1S1 -2S2 + 6S3 =
36

H 1H + 0K + 0S1 +1/2S2 - 3S3 = 6

K 0H + 1K + 0S1 +0S2 + 1S3 = 10 a treia restricție cu K

Se înlocuiesc datele în K conform noilor variabile adăugate din tabel
1H + 0K + 0S1 +1/2S2 - 3S3 = 6 a nu se confunda cu a 2 a restricție
H = 6 – 1/2S2 + 3S3
0H + 1K + 0S1 +0S2 + 1S3 = 10
 Metoda SIMPLEX
Actualizare tabel pt. a doua iterație
Cant. ce
Cj rând 2¥ 4¥ 0¥ 0¥ 0¥ pot fi
Cj baza produse
coloană H K S1 S2 S3
cant
0¥ S1 0 0 1 -2 6 36
2¥ H 1 0 0 1/2 -3 6
4¥ K 0 1 0 0 1 10
Zj 2 4 0 1 -2 52¥
Cj-Zj 0 0 0 -1 2
- Soluția de bază completă H=0, K=0, S1=120, S2=72, S3=10 Valoarea
- Prima iterație completă H=0, K=10, S1=60, S2=12, S3=0 funcției
obiectiv
- A doua iterație completă H=6, K=10, S1=36, S2=0, S3=0 pentru…
- Până la n iterații
Valoarea ultimului rând indică existența a cel puțin încă o
altă posibilă valoare – mai sunt valori pozitive
 Metoda SIMPLEX
Cj 2¥ 4¥ 0¥ 0¥ 0¥
Cj
rând
bi/ai2
coloa baza
nă H K S1 S2 S3 Este cea mai mică
36/6=6
cant valoare dar nu poate fi
6/-3=-2 luată în considerare
0¥ S1 0 0 1 -2 6 36 deoarece o „cantitate„
10/1=10
2¥ H 1 0 0 1/2 -3 6 trebuie să fi pozitivă
4¥ K 0 1 0 0 1 10
Cj 2¥ 4¥ 0¥ 0¥ 0¥
Zj 2 4 0 1 -2
Cj rând
Cj-Zj 0 0 0 -1 2 coloa baza
nă H K S1 S2 S3
A treia iterație
cant
0¥ S1 0 0 1/6 -1/3 1 6
2¥ H 1 0 0 1/2 -3 6
4¥ K 0 1 0 0 1 10
Zj 2 4 0 1 -2