Seminar 5- Competiția pe piața de duopol- modelul

Cournot-Hotelling

Modelul de duopol Cournot

Economistul francez Augstin A. Cournot a
dezvoltat un model 1938 de competiție pe o
piață de duopol. Modelul său, în anumite
condiții, are o soluție stabilă care fixează
vânzările fiecărui duopolist pentru
satisfacerea cererii comune a pieței.
Iotezele moelului sunt următoarele:
1. Doi producători produc același bun,
satisfăcând, deci, aceeași cerere;
2. Duopoliștii nu au nicio informație
relativă la strategia competitorilui;
3. Firmele au funcții de cost diferite;
4. Prețul este stabilit de piață, firmele nu
pot stabili prețul;

1
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
 5. Există un număr mare de cumpărători
pentru produsul pieței;
6. Intrarea altor firme pe piață este
blocată de cei doi competitor;
7. Fiecare competitor anticipează că
rivalul își menține producția constantă;

Aplicație numerică 1:
Considerăm o piață cu două firme care se
confruntă cu o funcție de cerere a pieței
estimată:
p = 20 − 5(q1 (q2 ) + q2 (q1 ))
Funcțiile de cost ale firmelor sunt:
C1 = −3q1 (q2 ) + 1,5q12 (q2 )
C2 = −2q2 (q1 ) + 2,5q22 (q1 )
Dorim să calculăm funcțiile de profit și
să reprezentăm funcțiile de reacție ale
firmelor.
2
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
  1 = V1 − C1 = pq1 − C1 = 23q1 − 6,5q12 − 5q2 q1
 2 = V2 − C2 = pq2 − C2 = 22q2 − 7,5q22 − 5q1q2
Profiturile marginale:
1 = 23 − 13q1 − 5q2 − 5q1 q2 q
1

 2 = 22 − 15q2 − 5q1 − 5q2 q1q 2

Considerăm cazul anticipărilor zero

(comportamentul naiv): q2 q1 = 0 și q1q2 = 0 .
 1 = 23 − 13q1 − 5q2 = 0
 2 = 22 − 15q2 − 5q1 = 0

Funcțiile de reacție sunt:

5 23
q1 = − q2 + = −0,38q2 + 1,769
13 13
5 22
q2 = − q1 + = −0,33q1 + 1,47
15 15
Sistem de două ecuații liniare, cu două
necunoscute, soluțiile q1 , q 2 , reprezintă
echilibrul pieței este:
3
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
q1 = 1,384
q2 = 1,014

Curbele de reacție și echilibrul pieței de duopol.

Modelul de duopol fundament de Augstin
Cournot arătă că jocul între cei doi
duopoliști are un echilibru unic atunci când
funcția de cerere este liniară și funcțiile de
cost sunt convexe.
Procesul dinamic de atingere a echilibrului:
Presupunem că initial, duopolistul 1 își
fixează nivelul producției la

q1 = 0,5

4
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
 
Deviația: q1 − q1 = 0,5 − 1,384 = − 0,884
Decizia duopolistului 2, va fi
q2 = −0,33  0,5 + 1,47 = 1,305

q −
Deviația: 2 2 = 1,305 − 1,014 = 0,021
q

În etapa următoare, dacă duopolisul 2 a fixat

q 2 = 1,305 , duopolistul 1 va fixa:
q1 = −0,38  1,305 + 1,769 = 1,2731

q1 − q1 = 1,2731 − 1,384 = − 0,1109

Răspunsul duopolistului 2 va fi:

q2 = −0,33  1,2731 + 1,47 = 1,05

q 2 − q 2 = 1,05 − 1,014 = 0,06

Duopolistul 1 va răspunde:
q1 = −0,38  1,05 + 1,769 = 1,37

q1 − q1 = 1,37 − 1,384 = − 0,014

Duopolistul 2:
q2 = −0,33  1,37 + 1,47 = 1,02

5
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
 q 2 − q 2 = 1,02 − 1,014 = 0,006

Duopolistul 1 va răspunde:
q1 = −0,38  1,02 + 1,769 = 1,3814
q1 − q1 = 1,3814 − 1,384 = − 0,0026

Analizând deviațiile de la valorile de echilibru,

observăm că procesul converge către echilibru.
Critici:
1. Comporatmendul duopoliștilor este
naiv: fiecare presupune că schimbarea
propriei cantități, nu va afecta decizia de
cantitate a competitorului.
2. Strategiile competitorilor sunt de
cantitate, nu de preț. În cazul în care
duopoliștii își formulează strategii de
preț, echilibrul este total digerit.
3. Ne punem problema, ce se întâmplă
dacă duopoliștii își formulează anticipări
relative la strategiile competitorului?

6
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
Considerăm acum că anticipările
duopoliștilor nu sunt zero, adică duopoliștii
nu mai au un comportament naiv și vor
presupune că vor anticipa creșterea
producției competitorului, ca urmare a
creșterii propriei producții.
Înițial vom presupune că q2 q = 1 reacția
1

duopolistului 2,la creșterea producției

duopolistului 1 cu o unitate, va fi chiar de o
unitate. Asemenea q  = 1 1q 2

 1q = (a −  ) − 2q1 (b +  ) − bq2 − bq1q2 q = 0

1 1

 2 q = (a −  ) − 2q2 (b +  ) − bq1 − bq 2 q1q = 0

2 2

Profiturile marginale sunt:

 1q = (a −  ) − 2q1 (  ) − bq2 = 0
1

 2 q = (a −  ) − 2q2 ( ) − bq1 = 0
2

Funcțiile de reacție vor fi:

7
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
 b (a −  )
q1 = − q2 +
2(  ) 2(  )
b (a −  )
q2 = − q1 +
2( ) 2( )
Iar echilibrul va fi:
1  b  a −   (a −  ) 
q1 =  −  +
b 2  2(  )  2  2(  ) 
1−
4 
b (a −  )
q 2 = − q1 +
2( ) 2( )

Tema 1:
Pentru exemplul nostru, calculați noul
echilibru și ilustrați procesul dinamic de
atingere a echilibrului pentru anticipările
q2 q = 1 , q  = 1 , în ipoteza că primul duopolist
1 1q 2

își va incepe activitatea cu q1 = 0,5

Reprezentați grafic noile funcții de reacție și
reflectați procesul dinamic de atingere a
echilibrului.
8
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
Tema 2:
p = 25 − 5,5(q1 (q2 ) + q2 (q1 ))
Funcțiile de cost ale firmelor sunt:
C1 = −7q1 (q2 ) + 2,5q12 (q2 )
C2 = −5q2 (q1 ) + 3q22 (q1 )
a. Scrieți funcțiile de profit, profiturile marginale și
calculați funcțiile de reacție ale celor doi
duopoliști, reprezentați grafic;
b. Calculați echilibrul pieței și reflectați procesul
dinamic de atingere a echilibrului, dacă q = 0,75 .
1

c. În ipoteza că anticipările celor doi duopoliști

sunt: q2 q = 1,3 , q1q = 1,5 , calcuați noul
1 2

echilibru și reprezentași grafic;

Modelul Hotelling

Ipotezele modelului:
1. Un oraș care este concentrat de-a
lungul unui drum “oraș liniar” ca re se
întinde pe intervalul 0,1 ;
9
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
 2. Consumatorii sunt distribuiți uniform
pe acest interval;
3. Sunt două firme așezate la marginile
orașului, care vând același bun. Singura
diferență între firme este localizarea;
4. c este costul de producție al unei
unități de bun;
5. td 2 este costul de transport de
înmulțit cu distanța de transport ridicată
la pătrat;

6. Cererea consumatorilor este între zero și

unu;
7. Costul de transport al consumatorului
așezat la distanța x:
- Dacă cumpără de la producătorul A: tx
2

10
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
 - Dacă cumpără de la producătorul B:
t (1 − x) 2 ,

8. Utilitatea netă a consumatorului este:

U = s − p − td 2
Unde s este satisfacția, nevoia maximă,
din care se deduce p, prețul produsului și
cheltuielile de transport;
9.Considerând locațiile vânzătorilor date,
vrem să determinăm curbele ce cerere
pentru cele două firme. Pentru aceasta
determinăm consumatorul marginal, care
este indiferent între a cumpăra de la
firma A sau firma B.
Consumatorul marginal x este definit ca
fiind consumatorul care este localizat astfel
încât este indiferent dacă va cumpăra de la
firma A sau de la firma B:
( )
s − p1 + tx 2 = s − ( p2 + t (1 − x )2 )

11
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
 1 p2 − p1
x= +
2 2t

Consumatorul marginal, indiferent de unde

cumpără, are cea mai mica utilitate netă,
pentru că el este departe de ambele firme.
Spunem că piața este acoperită, dacă toți
cumpărătorii cumpără, deci și cumpărătorul
marginal, va cumpăra o anumită cantitate de
produs, pozitivă, subunitară. Astfel, putem
spune că funcția de cerere a firmei 1 este
data de cumpărările consumatorului
marginal:
1 p2 − p1
DA ( p1 , p2 ) = +
2 2t
DB ( p1 , p2 ) = 1 − DA ( p1 , p2 )

Fiecare duopolist își maximizează profitul.

Funcțiile de profit:

12
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
 1 p2 − p1
 1 = ( p1 − c)( + )
2 2t
1 p − p2
 2 = ( p2 − c)( + 1 )
2 2t

Condițiile de maximizare a profitului:

 1 p +c+t
= 0 → p1 = 2
p1 2
 2 p +c+t
= 0 → p2 = 1
p2 2
Relațiile de mai sus sunt funcțiile de reacție
ale celor două firme.
Rezolvând sistemul format din cele două
funții de reacție, obținem:
p1 + c + t
+c+t
p1 = 2 → p1 = c + t = p 2 = p 
2

Prețul de echilibru crește cu t, c fiind fixat.

Deci, când locațiile firmelor sunt fixate,
creșterea factorului de diferențiere, t , va
crește puterea firmei (prețul).
13
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
Presupunem că locațiile nu sunt prestabilite
și că firmele își aleg locațiile astfel încât să-
și maximizeze profitul.
Va fi un joc în două stadii:
1 Firmele își aleg locația
2 Firmele își fixează prețul dându-se locația.
Prețurile sunt diferite de data aceasta.
Etapele de calcul sunt în esență aceleași ca
în modelul cu locații fixate.
Concluzie:
Firmele aleg să fie la periferia orașului,
astfel diferențierea este maximă, întrucât
reduc competiția de preț.
Dacă prețurile sunt administrate, firmele nu
mai au competiție de preț și aleg să fie
localizate în centru, unde cererea este cea
mai mare (pentru că densitatea popuației
este mare), dar diferențierea este minimă. În
14
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
acest caz, vor împărți cererea și va satisfice
50% din cerere fiecare.

Aplicație numerică:
t = 5 cost unitar de transport,
funcția de cost de transport este T = 5d 2

c = 10 ,
s = 100 utilitatea pe o unitate de bun
U = s − p − td 2 = 100 − p − 5d 2 utilitatea netă pe o
unitate de bun.
Consumatorul marginal este definit ca fiind
localizat la o distanță x , astfel încât este
indifferent ă firma de la care se
aprovizionează:
( )
s − p1 + tx 2 = s − ( p2 + t (1 − x )2 ) →
( )
100 − p1 + 5 x 2 = 100 − ( p2 + 5(1 − x )2 )

15
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
 1 p2 − p1
x= +
2 10

Funcțiile de cerere ale celor doi duopoliști

sunt date de cererea cumpărătorul marginal,
cel mai îndepărtat de ambele firme, întrucât
piața este acoperită dacă toți cumpărătorii
cumpră:
1 p2 − p1
DA ( p1 , p2 ) = +
2 10
1 p1 − p2
DB ( p1 , p2 ) = 1 − DA ( p1 , p2 ) = +
2 10

Funcțiile de profit:
1 p2 − p1 1 p − p1
 1 = ( p1 − c)( + ) = ( p1 − 10)( + 2 )
2 2t 2 10
1 p − p2 1 p − p2
 2 = ( p2 − c)( + 1 ) = ( p2 − 10)( + 1 )
2 2t 2 10

( p1 − c) , ( p2 − c) sunt profiturile unitare ale celor

doi duopoliști.
Condițiile de maximizare a profitului:

16
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
  1 p + c + t p2 + 15
= 0 → p1 = 2 =
p1 2 2
 2 p + c + t p1 + 15
= 0 → p2 = 1 =
p 2 2 2

Care sunt funcțiile de reacție ale celor doi

duopoliști. Grafic:
p1 = 0 → p 2 = −15
p 2 = 0 → p1 = 7,5

p 2 = 0 → p1 = −15
p1 = 0 → p 2 = 7,5

p1 = p2 = p  = 15

17
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
Fig:Funcțiile de reacție ale celor doi
duopoliști.

Întrucât vânzările sunt cuprinse între

0 și 1, vânzările fiecărui duopolist , cererile
satisfăcute, vor fi:
1 p2 − p1
DA ( p1 , p2 ) = + = 0,5
2 2t
DB ( p1 , p2 ) = 1 − DA ( p1 , p2 ) = 0,5

18
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
Cei doi duopoliști vor împărți în mod egal
piața.
Profiturile:
1 p2 − p1 1
 1 = ( p1 − c)( + ) = (15 − 10)( ) = 2,5
2 2t 2
1 p1 − p2 1
 2 = ( p2 − c)( + ) = (15 − 10)( ) = 2,5
2 2t 2
Profiturile celor doi duopoliști vor fi egale.

Tema 3:
Considerăm o piață caracterizată de:
Funcția de cost de transport este:
T = 10d 2

Costul unitar este: c = 15

Utilitatea unei unități de bun este:
s = 200
Utilitatea netă pe o unitate de bun este:
19
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
U = 200 − p − 10d 2

Se cere:
1. Cumpărătorul marginal x
2. Funcțiile de cerere ale duopoliștilor,
3. Funcțiile de profit ale duopoliștilor,
4. Profiturile marginale și funcțiile de
reacție, graficul funcțiilor de reacție,
5. Cantitățile vândute de fiecare
duopolist,
6. Profiturile nete obținute de fiecare
duopolist.
Tema 4:Simulări
NETLOGO- Modelul lui Hotelling
Modelul Hotelling (1929) stabilește
localizarea optimă și prețul optim sub
criterial maximizării profitului.

20
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
În modelul initial, firmele (două) sunt
plasate în linie, de-a lungul unui drum
național.
Modelul pe agenți permite firmelor (mai
multe de două) să se mute pe o suprafață. Și
să-și schimbe prețul. Consumatorii vor alege
magazinul ținând seama de preț și de
distanță (vor alege magazinul cu suma
minimă a prețului produsului și a
cheltuielilor de transport, care sunt funcție
de distanță).
În caz de egalitate, consumatorul alege
aleator.
Magazinele pot fi restricționate la o singură
dimensiune, atunci ele se vor plasa de-a
lungul unei linii, sau vor fi localizate pe un
plan.
Firmele încearcă să-și plaseze magazinele
aleator în cele patru direcții cardinale pentru
21
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
a-și crește cota de piață, dacă nu reușesc
creșterea cotei de piață, firmele nu-și vor
deplasa magazinele.
După ce și-au stabilit locația, fiecare firmă
verifică dacă poate să-și crească profitul prin
creșterea prețului, dacă nu va reuși, nu-și va
schimba prețul.
Deciziile vor fi luate de firmă, fără să
cunoască deciziile competitorilor.
Modelul poate fi rulat și în următoarele
condiții:
-firmele își pot doar schimba prețul,
- firmele își pot doar schimba locația.
Algoritm de utilizare
-Apăsați pe SETUP, creați firmele și
vizualizați cota de piață a fiecăreia.
-NUMBER-OF-STORES fixează numărul
de firme.
22
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
- Apăsați pe GO pentru execuție, GO-ONCE
rulează modelul o data.
-LAYOUT, poate fi LINE (firmele sunt în
linie), sau PLANE și firmele sunt plasate în
două dimensiuni.
-RULES, poate fi PRICING-ONLY, firmele
își pot schimba doar prețul, MOVING-
ONLY, firmele pot doar să se deplaseze,
NORMAL, firmele pot să se deplaseze și să-
și schimbe prețul.
Observație:
- Dacă sunt 2 firme, ele vor fi apropiate și
cu prețuri minime, întrucât fiecare firmă
va căuta să-și crească cota de piață,
apropiindu-se de cealaltă firmă și luând
din clienții firmei competitoare.Pentru
aceasta va trebui să-și reducă prețul.

23
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
 - Dacă încercăm să creștem numărul de
firme, vom observa că firmele cu cea mai
mare arie deservită nu au în mod necesar
cel mai mare profit.
- Graficele arată prețul, aria deservită,
venitul fiecărei firme.
Temă:
- Considerăm cazul a două firme: descrieți
comportamentul firmelor (prețul,
cantitățile venitul) sub cele 3 reguli.
- Fixați numărul de firme la 3. Arătați care
este cea mai profitabilă și ce regulă
urmează.

24
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5
Figură: Hotelling’s Law

25
Ana Andrei, BCE 2020, seminar 5