3/2/2023

Optimizarea proceselor
energetice

2. Repartiţia optimă a puterilor

între grupuri cu caracteristici
de consum nelineare

1
 3/2/2023

Se fac următoarele ipoteze de calcul:

a) regimul de funcţionare al instalaţiilor
este constant (debit de abur constant sau
puterea pe barele centralei constantă sau
putere cerută de consumatori constantă);
b) structura instalaţiilor în funcţiune este
constantă (nu intră şi nu ies din funcţiune
noi instalaţii);
c) pierderile în reţea se consideră
constante independent de regimul de
funcţionare al instalaţiilor.

• Referitor la ipoteza a), daca regimul

este variabil, repartiţia optimă se
determină considerând acest regim
format dintr-o succesiune de
regimuri constante.
Experienţa nu a pus în evidenţă
consumuri suplimentare datorate
variaţiilor de regim.
• Problema repartiţiei puterii se pune
pentru instalaţii funcţionând în
paralel.

2
 3/2/2023

• Datorită metodei folosite pentru rezolvarea

problemei de optimizare, modelul matematic nu va
exprima limitele puterii pentru fiecare instalaţie.
• Modelul matematic este: n
[ MIN]B =  Bi ( Pi) (1)
i =1
n

 Pi = Pc
i =1
(2)
unde:
Bi = Bi(Pi) reprezintă caracteristicile de consum,
neliniare, cunoscute, convexe;
Pi = puterea agregatului i;
I = mulţimea agregatelor funcţionând în paralel;
Pc= puterea totală necesară.

• Acest model reprezintă o problemă clasică de

găsire a unui extrem pentru o funcţie supusă la
legături (restricţii).

• Metoda Multiplicatorilor lui Lagrange permite

rezolvarea problemelor în care legăturile sunt de tip
egalitate (de aceea în modelul matematic n-au fost
exprimate condiţiile care reprezintă limitele
productivităţii).

3
 3/2/2023

• Pentru găsirea optimului se formează

funcţia auxiliară (funcţia Lagrange):
n

 = Bi(Pi) -  (  Pi − Pc )
i =1

Funcţia auxiliara
n
 = Bi(Pi) -  ( Pi − Pc)
i =1

al cărei extrem are loc pentru aceleaşi

valori Pi care fac extremă funcţia B.
Valorile Pi corespunzătoare extremului
anulează derivatele parţiale ale funcţiei :

 dBi (Pi )
= −  =  i (Pi ) −  = 0
Pi dPi
i  I

4
 3/2/2023

Deci, condiţia funcţionării optime a

celor n instalaţii este:

1(P1) = 2(P2) = ... = n(Pn) =  (3)

cu alte cuvinte, condiţia creşterilor

relative egale.

În cazul în care se urmăreşte

minimizarea cheltuielilor, în funcţia
obiectiv se utilizeaza caracteristicile
de cheltuieli care se obţin prin
înmulţirea caracteristicilor de consum
de combustibil cu costul specific al
combustibilului utilizat.

Problema se rezolvă în mod

asemănător (egalitatea creşterilor
relative ale cheltuielilor).

10

5
 3/2/2023

• Ecuaţiile (3) împreună cu ecuaţia (2) formează

un sistem de n +1 ecuaţii care ne permite
determinarea celor n+1 necunoscute:

P1, P2, ..., Pn, .

𝑛

෍ 𝑃𝑖 = 𝑃𝑐 (2)
𝑖=1

1(P1) = 2(P2) = ... = n(Pn) =  (3)

11

Exemplu
Considerăm 3 grupuri energetice funcționând in
paralel si având caracteristicile de consum orar:
𝐵1 𝑃1 = 0,1𝑃12 + 𝑃1 + 60 [𝐺𝑐𝑎𝑙Τℎ]
𝐵2 𝑃2 = 0,05𝑃22 + 2𝑃2 + 70 [𝐺𝑐𝑎𝑙Τℎ]
𝐵3 𝑃3 = 0,1𝑃32 + 2𝑃3 + 80 [𝐺𝑐𝑎𝑙Τℎ]
30≤ 𝑃1 , 𝑃2 , 𝑃3 ≤ 80 [𝑀𝑊]
Ne propunem sa acoperim cu aceste grupuri o
putere totală Pc = 195 MW .
Să se determine modul optim de încărcare al
grupurilor.

12

6
 3/2/2023

Construim modelul matematic al problemei de

rezolvat:

𝑀𝐼𝑁 𝐵 = 𝐵1 𝑃1 + 𝐵2 𝑃2 + 𝐵3 𝑃3
𝑃1 + 𝑃2 + 𝑃3 = 195

Construim Funcția Auxiliara Lagrange:

𝐹 𝑃, 𝜆 = 𝐵1 𝑃1 + 𝐵2 𝑃2 + 𝐵3 𝑃3 +
+𝜆 𝑃1 + 𝑃2 + 𝑃3 − 195

13

Calculam derivatele parțiale :

𝜕𝐹 𝑑𝐵1 𝑃1
=0⇒ +𝜆 =0
𝜕𝑃1 𝑑𝑃1
𝜕𝐹 𝑑𝐵2 𝑃2
=0⇒ +𝜆=0
𝜕𝑃2 𝑑𝑃2
𝜕𝐹 𝑑𝐵3 𝑃3
=0⇒ +𝜆=0
𝜕𝑃3 𝑑𝑃3

𝜕𝐹
= 0 ⇒ 𝑃1 + 𝑃2 + 𝑃3 − 195 = 0
𝜕𝜆

14

7
 3/2/2023

𝑑𝐵𝑖 𝑃𝑖
= 𝑏𝑖 𝑃𝑖 , ∀𝑖 = 1,3
𝑑𝑃𝑖

𝑏1 𝑃1 = 0,2𝑃1 + 1 [𝐺𝑐𝑎𝑙Τ𝑀𝑊ℎ]
𝑏2 𝑃2 = 0,1𝑃2 + 2 [𝐺𝑐𝑎𝑙Τ𝑀𝑊ℎ]
𝑏3 𝑃3 = 0,2𝑃3 + 2 [𝐺𝑐𝑎𝑙 Τ𝑀𝑊ℎ]

15

Prin urmare, avem:

0,2𝑃1 + 1 + 𝜆 = 0
0,1𝑃2 + 2 + 𝜆 = 0
0,2𝑃3 + 2 + 𝜆 = 0
𝑃1 + 𝑃2 + 𝑃3 = 195

16

8
 3/2/2023

−1−𝜆
0,2𝑃1 + 1 + 𝜆 = 0 => 𝑃1 = = −5 − 5𝜆
0,2

−2 − 𝜆
0,1𝑃2 + 2 + 𝜆 = 0=> 𝑃2 = = −20 − 10𝜆
0,1

−2 − 𝜆
0,2𝑃3 + 2 + 𝜆 = 0=> 𝑃3 = = −10 − 5𝜆
0,2

17

𝑃1 + 𝑃2 + 𝑃3 = 195

−5 − 5𝜆 −20 − 10𝜆 −10 − 5𝜆 = 195

−35 − 20𝜆 = 195 => 𝝀= −𝟏𝟏, 𝟓

18

9
 3/2/2023

𝑃1 = −5 − 5𝜆 = −5 − 5 −11,5 = 52,5 𝑀𝑊

𝑃2 = −20 − 10𝜆 = −20 − 10 11,5 = 95 [𝑀𝑊]

𝑃3 = −10 − 5𝜆 = −10 − 5 −11,5 = 47,5 [𝑀𝑊]

=>
𝑃1 + 𝑃2 + 𝑃3 = 52,5 + 95 + 47,5 = 195

19

Dar,
Soluția nu este corecta, deoarece nu am ținut
cont de restricțiile de inegalitate

30≤ 𝑃1 , 𝑃2 , 𝑃3 ≤ 80 [𝑀𝑊]

Prin urmare, pentru rezolvarea corecta este

necesara combinarea metodei multiplicatorilor
lui Lagrange (regula egalității creșterilor relative)
combinata cu penalizarea caracteristicilor de
creșteri relative.

20

10
 3/2/2023

Determinarea repartiţiei optime a puterilor se poate face

printr-o metodă grafo-analitică:

1 2 t

P1 P2 Pt
21

1 2 t

P1’ P1 P2’ P2 Pt’ Pt

22

11
 3/2/2023

1 2 t

P1’ P1 P2’ P2 Pt’=P1’+P2’ Pt

23

1 2 t

P1’ P1” P1 P2’ P2” P2 Pt’ Pt” Pt

24

12
 3/2/2023

1 2 t

P1’ P1” P1x P1 P2’ P2” P2x P2 Pt’ Pt” Ptx Pt

25

Funcţii de penalizare

1 2 t

P1’ P1” P1 P2’ P2” P2 Pt’ Pt” Pt

26

13
 3/2/2023

Funcţii de penalizare

1 2 t

P1’ P1” P1 P2’ P2” P2 Pt’ Pt” Pt

27

• Construirea curbei (P) - creşterea relativă în

funcţie de puterea totală - ne permite ca la o
putere totală dată – Pc, să determinăm
repartiţia optimă a acestei puteri între
instalaţiile în funcţiune.

•  reprezintă creşterea relativă a consumului

orar raportată la puterea totală în condiţiile
funcţionării optime. Acest coeficient  poartă
denumirea de cost marginal.
El arată cu cât creşte consumul cu variaţia
puterii (sau creşterea cheltuielilor minime cu
puterea).

28

14
 3/2/2023

Aplicaţie
• O centrală electrică are în funcţiune două blocuri
cazan-turbină. Caracteristica de consum a fiecărui
bloc poate fi aproximată printr-un arc de parabolă:
B1(P1) = 50+0,24*P1+0,0008*P12 [Gcal/h]
B2(P2) = 60+0,16*P2+0,001*P22 [Gcal/h]
• Caracteristicile de cheltuieli orare ale celor două
grupuri sunt:
C1 = 3,5*B1 [u.v./h]
C2 = 2*B2 [u.v./h]

29

• Limitele de putere ale blocurilor sunt:

P1 min = 50 MW, P1 max = 150 MW
P2 min = 70 MW, P2 max = 300 MW
• Puterea cerută de sistem care trebuie acoperită
de cele două grupuri este Pc= 400 MW.
• Pierderile de putere din reţea se consideră
constante şi incluse în puterea cerută.

30

15
 3/2/2023

• Se cere repartiţia puterii între cele două

blocuri cazan-turbină ale centralei, în
următoarele condiţii:

(1) Consum minim de combustibil

[MIN]B = B1+B2

31

• caracteristicile de creşteri relative ale

consumului orar de combustibil sunt:

b1(P1) = dB1/dP1 = 0,24+0,0016*P1 [Gcal/MWh]

b2(P2) = dB2/dP2 = 0,16+0,002*P2 [Gcal/MWh]

32

16
 3/2/2023

• Valorile acestor creşteri relative în punctele

corespunzătoare puterilor minime, respectiv
maxime ale grupurilor sunt:

• b1min = 0,32 ; b2min = 0,30 [Gcal/MWh]

• b1max =0,48 ; b2max = 0,76 [Gcal/MWh]

exemplu:
b1(P1 min) = 0,24+0,0016*50 = 0,32

33

Caracteristicile de creșteri relative

b1 b2 bt

0,76 0,76

0,48 0,48

0,32
0,32
0,30
0,30

50 150 P1 70 300 P2 120 130 310 450 Pt

34

17
 3/2/2023

• caracteristica creşterii relative a consumului

orar de combustibil pentru întreaga centrală,
b(P), este următoarea:

b P1 P2 P

[Gcal/MWh] [MW] [MW] [MW]

0,30 50 70 120

0,32 50 80 130

0,48 150 160 310

0,76 150 300 450

35

• valoarea creşterii relative a consumului orar

corespunzătoare puterii cerute Pc = 400 MW se obţine
prin interpolare:
b(Pc) = 0,48+(0,76-0,48) (410-310)/(450-310)=
= 0,66 Gcal/MWh
• puterile cu care se încarcă grupurile în condiţiile
consumului minim de combustibil sunt:
P1 = P1 max = 150 MW, deoarece b(Pc)>b1 max
P2 = 250MW

exemplu:
0,66 = 0,16 + 0,002*P2 ==> P2= 250 MW

36

18
 3/2/2023

b1 b2 bt

0,76 0,76

0,48 0,48

0,32
0,32
0,30
0,30

50 150 P1 70 300 P2 120 130 310 450 Pt

37

b1 b2 bt

0,76 0,76
b(Pc)=0,66

0,48 0,48

0,32
0,32
0,30 Pc=400
0,30

50 150 P1 70 300 P2 120 130 310 450 Pt

38

19
 3/2/2023

P1=P1max=150 MW

b1 b2 bt

0,76 0,76
b(Pc)=0,66

0,48 0,48

0,32
0,32
0,30 Pc=400
0,30

50 150 P1 70 300 P2 120 130 310 450 Pt

39

P2=250 MW

P1=P1max=150 MW

b1 b2 bt

0,76 0,76
b(Pc)=0,66

0,48 0,48

0,32
0,32
0,30 Pc=400
0,30

50 150 P1 70 300 P2 120 130 310 450 Pt

40

20
 3/2/2023

• consumul orar de combustibil al centralei este:

B = 50+0,241*50+0,0008*1502+60+0,162*50+
+0,001*2502 = 104+162,5 = 266,5 Gcal/h

• cheltuielile orare ale centralei sunt:

C = 104*3,5+162,5*2 = 689 u.v./h

41

(2) Cheltuieli orare minime

[MIN]C = C1+C2
• caracteristicile de creşteri relative ale
cheltuielilor orare sunt:
c1(P1) = dC1/dP1 = 3,5*b1(P1) =
= 0,84+0,0056*P1 [u.v./MWh]
c2(P2) = dC2/dP2 = 2*b2(P2) =
= 0,32+0,004*P2 [u.v./MWh]

42

21
 3/2/2023

• caracteristica creşterii relative a cheltuielilor

orare pentru întreaga centrală :

c P1 P2 P
[u.v./MWh] [MW] [MW] [MW]
0,6 50 70 120
1,12 50 200 250
1,52 121,43 300 421,43
1,68 150 300 450

43

• creşterea relativă a cheltuielilor orare

corespunzătoare puterii cerute:
c(Pc) = 1,12+(1,52-1,12)(400-250)/(421,43-250)
= 1,47 [u.v./MWh]

• puterile repartizate fiecărui grup în condiţiile

cheltuielilor orare minime sunt:
P1 = 112,5 MW
P2 = 287,5 MW

exemplu:
1,47 = 0,84+0,0056*P1 ==> P1 = 112,5 MW

44

22
 3/2/2023

Consumul orar de combustibil al centralei:

B = 50+0,24*112.5+0,0008*112.52+60+
+0,16*287,5+0,001*287.52 =
= 87,125+188,656 = 275,781 Gcal/h

• cheltuielile orare ale centralei:

C = 87,125*3,5+188,656*2 = 682,25 u.v./h

45

23