ELEMENTE DE CALCUL MATRICEAL ÎN ECONOMIE

(Elev: Victor-Andrei Căzăceanu

Profesor: Maria-Arabela Gurău-Brânzaru)

Economia, cu toate că este o știință încadrată în categoria celor socio-umane, este strâns
legată de matematică. Această afirmație este fundamentată și de faptul că economia reprezintă
totalitatea activităților interdependente prin care oamenii folosesc resurse limitate cu
întrebuințări alternative, pentru a acoperi nevoi nelimitate. Folosirea resurselor anterior
menționate reprezintă aplicabilitatea matematicii în economie.

Componenta de algebră superioară pe care elevii o învață începând cu ciclul superior al

învățământului liceal a contribuit la ușurarea unor calcule și la rezolvarea unor sisteme de
ecuații pe care beneficiarii primari ai sistemului de învățământ public de stat cu greu le puteau
înțelege.

Așadar, această ușurare a unor calcule se poate observa și în domeniul științei

economice. Aplicațiile algebrei superioare în acest domeniu sunt variate, însă voi prezenta, în
cadrul acestei lucrări, doar una dintre ele.

Pentru a înțelege conceptele folosite în aplicația ce va fi rezolvată, vă prezentăm mai jos

câteva noțiuni din domeniul economiei:

• Capitalul (K) reprezintă totalitatea bunurilor ce participă la obținerea altor bunuri

destinate vânzării;
• Capitalul fix (Kf) constituie bunurile ce participă la mai multe cicluri de producție
(clădiri, mașini, utilaje, instalații);
• Capitalul circulant (Kc) reprezintă bunurile care participă la un singur ciclu de
producție (materii prime, materiale, combustibil, energie);
• Amortizarea (A) reprezintă recuperarea treptată a cheltuielilor făcute cu achiziționarea
elementelor de Kf ;
• Cheltuielile salariale (Cs) reprezintă cheltuielile generate de plata salariilor, contribuția
la asigurările sociale, ajutorul de șomaj etc.;
• Costul total (CT) reprezintă suma dintre cheltuielile materiale (A+Kc) și cheltuielile
salariale.

1
 Aplicație:

O societate comercială produce trei bunuri economice diferite. În urma unor statistici
realizate de conducerea societății, se constată faptul că amortizările pentru cele trei bunuri sunt
A1=3x, A2=2x, respectiv A3=x. De asemenea, aceștia au mai identificat și valorile capitalurilor
circulante (Kc1=2y, Kc2=3y, Kc3=5y) și cele ale costurilor salariale pentru angajații ce lucrează
pentru fiecare produs în parte, societatea fiind împărțită în mai multe divizii (Cs1=z, Cs2=2z,
Cs3=3z). Știind că valorile costurilor totale pentru fiecare produs sunt CT1=175 mil. u.m.,
CT2=220 mil. u.m., respectiv CT3=295 mil. u.m., aflați:

a) Valorile necunoscutelor x, y și z;
b) Valorile A1, A2, A3;
c) Valorile capitalurilor fixe Kf1, Kf2, respectiv Kf3, având în vedere că achizițiile pentru
capitalul fix aferent producerii fiecărui bun economic se amortizează în 2 ani.

Rezolvare:

a) Se știe că 𝐶𝑇 = 𝐶𝑚𝑎𝑡 + 𝐶𝑠 . O variantă echivalentă a acestei formule este 𝐶𝑇 = 𝐴 +

𝐾𝑐 + 𝐶𝑠 . Așadar, vom scrie pentru fiecare bun economic această ecuație și vom
obține următorul sistem:
𝐴1 + 𝐾𝐶1 + 𝐶𝑠1 = 𝐶𝑇1
(1) {𝐴2 + 𝐾𝐶2 + 𝐶𝑠2 = 𝐶𝑇2
𝐴3 + 𝐾𝐶3 + 𝐶𝑠3 = 𝐶𝑇3

Înlocuind cu valorile din enunțul problemei, obținem următorul sistem echivalent:

3𝑥 + 2𝑦 + 𝑧 = 175
(2) {2𝑥 + 3𝑦 + 2𝑧 = 220
𝑥 + 5𝑦 + 3𝑧 = 295

Pentru a rezolva sistemul de ecuații liniare (2) se pot utiliza mai multe metode. În cele
ce urmează, vom utiliza metoda Crammer.

Pentru a rezolva sistemul (2) prin metoda Crammer, vom scrie matricea sistemului, după
cum urmează:

3 2 1
(3) 𝐴 = (2 3 2)
1 5 3

Din (3), vom putea calcula determinantul matricei A. Vom utiliza metoda triunghiului:

2
 3 2 1
(4) det 𝐴 = |2 3 2| = ((3 ∙ 3 ∙ 3) + (2 ∙ 5 ∙ 1) + (1 ∙ 2 ∙ 2)) − ((1 ∙ 3 ∙ 1) + (2 ∙ 2 ∙
1 5 3
3) + (3 ∙ 5 ∙ 2)) = (27 + 10 + 4) − (3 + 12 + 30) = 41 − 45 = −4

Din (4), constatăm faptul că det 𝐴 ≠ 0, așadar sistemul este de tip Crammer.

Așadar, vom calcula formulele lui Crammer:

175 2 1
(5) 𝑑𝑥 = |220 3 2| = ((175 ∙ 3 ∙ 3) + (220 ∙ 5 ∙ 1) + (295 ∙ 2 ∙ 2)) −
295 5 3
((295 ∙ 3 ∙ 1) + (220 ∙ 2 ∙ 3) + (175 ∙ 5 ∙ 2)) = (1575 + 1100 + 1180) −
(885 + 1320 + 1750) = 3855 − 3955 = −100
3 175 1
(6) 𝑑𝑦 = |2 220 2| = ((3 ∙ 220 ∙ 3) + (2 ∙ 295 ∙ 1) + (175 ∙ 1 ∙ 2)) −
1 295 3
((1 ∙ 220 ∙ 1) + (2 ∙ 175 ∙ 3) + (3 ∙ 295 ∙ 2)) = (1980 + 590 + 350) −
(220 + 1050 + 1770) = (2920 − 3040) = −120
3 2 175
(7) 𝑑𝑧 = |2 3 220| = ((3 ∙ 3 ∙ 295) + (2 ∙ 5 ∙ 175) + (1 ∙ 220 ∙ 2)) −
1 5 295
((1 ∙ 3 ∙ 175) + (2 ∙ 2 ∙ 295) + (3 ∙ 5 ∙ 220)) = (2655 + 1750 + 440) −
(525 + 1180 + 3300) = 4845 − 5005 = −160

Se știe că:

𝑑𝑥
(8) 𝑥 = det 𝐴
𝑑𝑦
(9) 𝑦 = det 𝐴
𝑑𝑧
(10) 𝑧 = det 𝐴

Cu (4) și (5) în (8):

100
(11) 𝑥= − = 25 𝑚𝑖𝑙 𝑢.m.
−4
120
(12) 𝑦=− = 30 𝑚𝑖𝑙 𝑢.m.
−4
160
(13) 𝑧=− = 40 𝑚𝑖𝑙 𝑢. 𝑚.
−4

Soluția sistemului (2) este (𝑥, 𝑦, 𝑧) = (25,30,40).

b) Valorile A1, A2, A3 se vor afla din datele problemei.

Așadar:

3
 (14) 𝐴1 = 3𝑥 ⇒ 𝐴1 = 3 ∙ 25 = 75 𝑚𝑖𝑙 𝑢. 𝑚.
(15) 𝐴2 = 2𝑥 ⇒ 𝐴1 = 2 ∙ 25 = 50 𝑚𝑖𝑙 𝑢. 𝑚.
(16) 𝐴3 = 𝑥 ⇒ 𝐴1 = 25 𝑚𝑖𝑙 𝑢. 𝑚.
c) Pentru a afla valorile capitalurilor fixe, ne vom folosi de formula amortizării (𝐴 =
𝐾𝑓
), unde n=număr de ani.
𝑛

Astfel:

(17) 𝐾𝑓1 = 𝐴1 ∙ 𝑛 = 75 ∙ 2 = 150 𝑚𝑖𝑙 𝑢. 𝑚.

(18) 𝐾𝑓2 = 𝐴2 ∙ 𝑛 = 50 ∙ 2 = 100 𝑚𝑖𝑙 𝑢. 𝑚.
(19) 𝐾𝑓3 = 𝐴3 ∙ 𝑛 = 25 ∙ 2 = 50 𝑚𝑖𝑙 𝑢. 𝑚.

Concluzii:

- Algebra superioară reprezintă un adevărat ajutor în ceea ce reprezintă în rezolvarea unor

probleme de economie cu grad ridicat;
- Utilizarea unor noțiuni de calcul matriceal poate reprezenta un element facilitator pentru
agenții economici în ceea ce privește determinarea unor date statistice asupra activității
derulate de aceștia, dar și pentru calcularea unor sume ce trebuie alocate în vederea
amortizării cheltuielilor produse de achiziționarea unor elemente de capital fix.

Bibliografie:

1) N. Singureanu, O. Moise, D. Șodolescu, N. Moise, „Economie: manual pentru clasa a

XI-a”, Editura Sigma, București, 2006;
2) M.L. Lăcătuș, G.P. Lăcătuș, „Economie: manual pentru clasa a XI-a”, Editura Corint
Educațional, București, 2014.