CUNOAȘTEREA „A

PRIORI” ȘI „A
POSTERIORI”.
REPREZENTANȚI
ELEV: OCHESCU ELENA-ALEXANDRA
I. CUNOAȘTEREA „A PRIORI”

• Cunoașterea „a priori” desemnează varianta cunoașterii a unor elemente ce provine de la o rațiune

precedentă;
• Este întâlnită atunci când nu avem vreo experiență referitoare la obiectul despre care gândim;
• Astfel, adevărul unei afirmații făcute în baza cunoașterii „a priori” nu depinde în niciun fel de vreo
experiență anterioară;
• Exemplu: „Toți celibatarii sunt necăsătoriți.”
• Așadar, putem observa cu ușurință că putem cunoaște valoarea de adevăr a propoziției fără a avea neapărat
vreo legătură cu celibatul.
II. CUNOAȘTEREA „A POSTERIORI”

• Pe când în cazul cunoașterii „a priori” puteam vorbi despre inexistența vreunei raportări la experiențele
anterioare, cunoașterea „a posteriori” constă în raportarea la date concrete din experiența personală;
• Este, de regulă, întâlnită atunci când raționăm despre obiecte/ființe cunoscute de mult timp, apucând să
ne facem impresii mult mai ample și veridice despre acestea;
• Cunoașterea „a posteriori” desemnează varianta cunoașterii unor elemente plecând de la o rațiune
ulterioară;
• Exemplu: „Serialul „X” este unul ce reușește să capteze auditoriul de la primul episod”.
• Putem observa cu ușurință faptul că nu puteam raționa despre cât de captivant este serialul „X” dacă nu am
văzut acest material cinematografic înainte de a face afirmația.
III. REPREZENTANȚII CELOR DOUĂ TIPURI DE
CUNOAȘTERE

• După viziunea lor în legătură cu originarea cunoașterii în experiență sau în afara lor, teoreticienii se
împart în:
• Empiriști;
• Raționaliști.
• Empiriștii sunt adepții ideii de cunoaștere „a posteriori”.
• Reprezentanți: John Locke, Aristotel, Felix Guttari.
• Raționaliștii sunt adepții ideii de cunoaștere „a priori”
• Reprezentanți: Rene Descartes, Baruch Spinoza, Gottfried Leibniz, Immanuel Kant
 JOHN LOCKE
• John Locke a fost un filosof, medic și om de stat englez, născut la
finalul secolului al 17-lea. Este considerat unul dintre cei mai
importanți filosofi ai epocii moderne, iar operele sale sunt
considerate pietre de temelie ale filosofiei politice, morale și a
cunoașterii.
• Locke este cunoscut, în special, pentru teoria sa despre guvernare
și drepturile omului, care a influențat profund dezvoltarea
democrației și a drepturilor civile în lumea modernă. În "Doctrina
dreptului natural" (1689), Locke argumentează că toți oamenii au
drepturi naturale, precum dreptul la viață, libertate și proprietate,
care trebuie protejate de guvern. Aceasta este o idee fundamentală
în filosofia politică modernă și a stat la baza declarațiilor de
independență și constituțiilor multor țări.
• Pe lângă teoria sa despre drepturile omului, Locke este cunoscut și
pentru teoria sa despre cunoaștere. În "Essay Concerning Human
Understanding" (1690), el susține că cunoașterea umană se
bazează pe experiență și observație, iar ideile noastre sunt
rezultatul experiențelor noastre senzoriale.
 IMMANUEL KANT
• Immanuel Kant a fost un filosof german născut la începutul secolului
al 18-lea și este considerat unul dintre cei mai importanți gânditori
din epoca modernă. Contribuțiile sale în filosofie sunt atât de
semnificative încât adesea este numit "părintele filosofiei moderne".
• Kant a dezvoltat teoria sa morală și a epistemologiei, care au
influențat profund dezvoltarea filosofiei în secolul al 18-lea și după
aceea. În "Critica rațiunii pure" (1781), Kant a argumentat că există
limite la ceea ce putem cunoaște prin rațiune, iar cunoașterea noastră
este influențată de structura mintii noastre. El a distins între
"fenomene" - obiecte sau evenimente care sunt percepute prin
simțuri și "noeme" - obiecte sau evenimente care nu pot fi percepute
prin simțuri.
• În "Critica rațiunii practice" (1788), Kant a dezvoltat teoria sa
morală, susținând că acțiunile noastre ar trebui să fie motivate de
respectul pentru legea morală și nu de interesul personal. Acest
respect pentru legea morală, pe care el o numește "imperativul
categoric", este o idee centrală în etica kantiană.
BIBLIOGRAFIE

• https://lectiadefilosofie.wordpress.com/2014/01/09/bibliografie-minimala-psihologie-2/
• Olariu, E, „Filosofie: Tip B, Filiera teoretică și vocațională: manual pentru clasa a XII-a”, Editura CD PRESS,
București, 2007.
• https://i.guim.co.uk/img/media/d25d8fc3406bc569551977f281001d0b4b560516/0_402_3058_1834/m
aster/3058.jpg?width=1200&height=900&quality=85&auto=format&fit=crop&s=b5c6f023a69b33a3c5d
025b34b4a1fa1
• https://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/781/10667/4838920/1/26-carte-filosofie.jpg