Sunteți pe pagina 1din 4

PROIECT FILOSOFIE

Universitatea Ecologică București

Management Financiar

Anul I – I.F.R.

Tița Diana - Ionela


Filosofia si domeniile ei

Necesitatea aparitiei filosofiei:


Filosofia se circumscrie sferei investigării determinațiilor cele mai generale
ale lumii din ungihiul de vedere al semnificațiilor lor pentru condiția umană.
Tendința fundamental a filosofiei de azi o constituie înclinația spre umanism,
nevoia de judecată de ansamblu în problemele omului.

Necesitatea aparației filosofiei a apărut în momentul în care oamenii au


început să își pună întrebări precum: “ce este lumea în ansamblul ei?, putem
cunoaște lumea?, cine suntem?, de unde venim?”, încercând să răspundă la ele
au început să conștientizeze exitența și rostul lor la nivel cosmic.

Aristotel spunea și el că: “Oamenii când au început să filosofeze au fost


mânați de mirare, mai întâi față de problemele mai la îndemână, apoi,
progresând, începutul cu începutul, față de problemele mai mari, cum sunt de
pildă, fazele lunii, cursul soarelui și al aștrilor și nașterea Universului”.

Problemele adevărului:
Adevărul este doar o chestiune de interpretare subiectivă, la instinct şi
putere. Filosofia, în asemenea circumstanţe, nu poate beneficia de criteriul
verificabilităţii. Pur şi simplu, despre unele idei nu te poţi expune cu certitudine
nici că sunt adevărate nici că sunt false. De exemplu, prin argumente logice putem
deduce atât existenţa lui Dumnezeu cât şi inexistenţa Acestuia. „- Atunci ce este
Adevărul?

Uneori oamenii atât de mult timp afirma o minciuna, încât încep să creadă
în ea mai ferm decât în adevăr. Totuși, cine sunt oamenii de fapt: căutători de
adevăr, sau sclavii întunericului necunoaşterii ? Din fire suntem mincinoşi, care
râvnim spre adevăr, dar singuri îi minţim pe ceilalți şi ne minţim pe sine din
ignoranţă sau laşitate. La capătul drumului către Adevăr şi în orizontul misterului,
filosoful – înţelept pare a spune, aidoma lui Socrate „tot ceea ce ştiu este că nu
ştiu nimic”.

Despre Adevăr se poate vorbi în foarte multe feluri şi din perspective


diferite. Ar fi foarte riscant să încercăm să îl definim, având în vedere
complexitatea conceptului şi indeterminarea sa în procesul de semnificare. Chiar
dacă problema adevărului şi a falsităţii este una logică (se poate vorbi despre
adevărul sau falsitatea unei judecăţi). Aspiraţia către adevăr este condusă de
voinţa de putere. Putem spune deci că adevărul este relativ. Ce poate să însemne
acest lucru? Că adevărul are mai multe feţe?Că nimic nu pare ceea ce este? Că
suntem mai siguri de neadevăr decât de veridicitate? Tot ceea ce putem spune
este că, pentru a ne păstra coerenţa, avem nevoie de postularea unor idei de
bază, care joacă astfel rolul de preconcepţii, ce nu pot fi puse la îndoială.

Necesitatea informatiei filosofice pentru un mesaj corect:


Comunicarea umană are o funcție relațională și implicit informațională, de
punere în legătură a oamenilor, cu toate determinările, implicațiile și consecințele
ei psihosociale și interpersonale. Căci spre deosebire de alte viețuitoare la care
informația se propagă spontan de la unele la altele, oamenii comunică unii cu alții
prin limbaj.

Așadar, în puterea limbajului își are originea deosebirea fundamendală


dintre semnalele prin care “comunică” animalele și simbolurile prin care
comunică oamenii. Pentru că numai limbajul poate transforma informația
sensorial-emoțională care se propagă prin semnale, în cunoștințe și aprecieri care
nu se pot comunica decât prin simboluri și semne.

Prin comunicare, cultura își împlinește rostul, menirea îndeplinind o dublă


funcție, informativă și formativă, cea de a doua fiind hotărâtoare, întrucât
presupunea stocarea și prelucrarea de informație indispensabilă formării fiecărui
individ în parte și comunității în întregul ei. În adevăr, informația cultural nu se
înscrie numai în memoria colectivă a umanității, ci și în memoria individual prin
învățare, adică prin însușirea de norme și reguli sau de modele pentru formarea
comportamentului.
Izvoare filosofice ale gandirii economice:
Thales: A vrut să demonstreze cât de ușor este să ajungi bogat, a
închiriat toate teascurile de untdelemn atunci când s-a anunțat o recoltă bogată
de măslini

- „Ferește-te de bogăția dobândită pe căi necinstite și caută să nu fii


acuzat de necredință față de cei care ți-au fost camarazi credincioși”

Solon – născut la Salamina

- Prima lui realizare introdusă în Atena a fost desființarea datoriilor,


ceea ce însemna libertatea persoanelor și a bunurilor. Mulți ajungeau sclavi
pentru că se punea zălog. El a iertat primul o datorie de șapte talanți. Legea se
numea „scuturarea sarcinii”.

Egalitatea:
În filosofie egaliatatea poate avea mai multe forme: .filosofie moralei,
filosofia politică, filosofia religiei, filosofia dreptului și filosofia matematicii.

Egalitatea este prin excelență relevantă atunci când în discuție intră aspecte
ce țin de organizarea socio-politică a statului, de moralitate sau de justiție.

În consecință, cele mai importante nuanțe filosofice ale acestui concept


sunt cele ce se regăsesc în filosofia politică, filosofia moralei și folosofia dreptului.
În plus, la nivelul înțelegerii comune, dar și al celei elevate, egalitatea pare să ducă
cu gândul la chestiuni de natură practică. Un concept al egalității nu pare elaborat
îndeajuns dacă nu se face referire la felul în care această egalitate funcționează în
viața de zi cu zi, în politică, în justiție sau în relațiile dintre oameni.

S-ar putea să vă placă și