IMMANUEL KANT (1724-1804)

Filosof german, fondator al

„Filozofiei critice” - un sistem
care a căutat să determine
limitele rațiunii umane. Opera sa
este considerată piatra de temelie
a filozofiei moderne.
 COPILĂRIE

Immanuel Kant s-a născut la Königsberg, Prusia de Est,

apoi Imperiul German, la 22 aprilie 1724. Fiul unui meșter
de origine scoțiană, el a fost al patrulea din nouă copii. Și-a
petrecut cea mai mare parte a vieții la marginea orașului
natal. De la părinții luterani a primit o educație religioasă
severă. La școala locală a studiat latina și limbile clasice.
 INSTRUIRE

În 1740, la vârsta de 16 ani, Kant a intrat la Universitatea din

Königsberg ca student la teologie. A fost student al filosofului
Martin Knutzen și și-a aprofundat studiul filosofiei raționaliste
a lui Leibniz și Christian Wolff. De asemenea, a arătat interes
pentru matematică și fizică. În 1744 a publicat o lucrare despre
întrebări legate de forțele cinetice.
 INSTRUIRE

În 1746, după moartea tatălui său, a lucrat ca tutor, ceea ce

i-a permis să intre în contact cu societatea Königsberg și să
câștige prestigiu intelectual. Chiar și în afara universității, el
nu a încetat să studieze și s-a dedicat publicării primei sale
lucrări filosofice, „Gândirea la adevărata valoare a forțelor
vii” (1749).
 INSTRUIRE

În 1754, Kant s-a întors la universitate și după finalizarea

studiilor universitare a fost numit lector gratuit. A predat filosofia
morală, logica și metafizica. A publicat mai multe lucrări în
domeniul Științelor Naturii și Fizică. În cele din urmă, în 1770,
Immanuel Kant deține catedra de logică și metafizică la
Universitate, funcție pe care a ocupat-o până la sfârșitul vieții
sale.
 :
GÂNDIREA FILOSOFICĂ A LUI KANT SE DISTINGE PRIN TREI
PERIOADE DISTINCTE:

În perioada sa timpurie, Kant a fost influențat de filosofia lui Leibniz și Christian Wolff și de
fizica lui Newton, așa cum este evident în lucrarea sa: „Istoria generală a naturii și teoria
cerului”.
În a doua perioadă, treptat, Kant s-a lăsat influențat de etica și filosofia empirică a
englezilor, în special de David Hume. Potrivit lui Kant însuși, el „s-a trezit din somnul
dogmatic”. A început să adopte o postură critică în fața corelației strânse dintre cunoaștere și
realitate. La acea vreme a publicat; „Visele unui vizionar” (1766).
În a treia perioadă, Kant și-a dezvoltat propria „Filosofie critică”, care a început, în 1770, cu
prelegerea sa inaugurală ca profesor de filosofie, intitulată: „Despre forma și principiile lumii
sensibile și inteligente”, cunoscută sub numele de „Disertație ”, Când a pus bazele pe care se
va dezvolta opera sa filosofică.
 FILOSOFIA LUI KANT
Sistemul filozofic kantian a fost conceput ca o sinteză și o
depășire a celor două mari curente ale filozofiei de la acea
vreme: „raționalismul”, care sublinia preponderența rațiunii
ca mod de cunoaștere a realității și „empirismul”, care a dat
primatul experienței.
 FILOSOFIA LUI KANT
Odată cu Kant vine „Raționalismul critic” sau „Critica”:
un sistem care caută să determine limitele rațiunii
umane. Filosofia sa a fost sintetizată în cele trei lucrări
principale ale sale: „Critica rațiunii pure”, „Critica rațiunii
practice” și „Critica judecății”.
 FILOSOFIA LUI KANT
Odată cu publicarea „Criticii rațiunii pure” (1781), Kant a
încercat să bazeze cunoștințele umane și să-și stabilească
limitele. Confruntat cu întrebarea: „Care este adevărata
valoare a cunoștințelor noastre?” Kant a pus rațiunea în
instanță pentru a judeca ce se poate ști în mod legitim și ce
fel de cunoștințe sunt nefondate. Cu aceasta, el a intenționat
să depășească dihotomia raționalism-empirism.
 FILOSOFIA LUI KANT
Kant i-a condamnat pe empirici (tot ceea ce știm provine din
simțuri) și, el nu a fost de acord cu raționaliștii (este greșit să
credem că tot ceea ce credem că vine de la noi): cunoașterea
trebuie să fie formată din judecăți universale, la fel cum derivă din
experiența sensibilă.

Pentru a susține această contradicție, Kant explică faptul că

cunoașterea este alcătuită din materie și formă: „Materia
cunoașterii noastre este lucrurile în sine și forma suntem noi
înșine”.
 FILOSOFIA LUI KANT
Sistemul filozofic kantian este, de asemenea, cunoscut sub
numele de „Idealism transcendental”, ceea ce înseamnă ceea ce
este anterior oricărei experiențe. El a spus: „Eu numesc toate
cunoștințele care se ocupă, nu atât de multe obiecte, cât, în general,
de conceptele noastre a priori de obiecte, transcendentale”.

Gândurile sale au stat la baza teoriei cunoașterii ca disciplină

filosofică, creând o operă sistematică a cărei influență a marcat
filosofia ulterioară.
 CURIOZITĂȚI

• Immanuel Kant a dus o viață rigidă metodică și atentă, cu programe

stricte de culcare, dormit, ridicare, plimbare și mâncare.
• Se spune că obiceiul său de a face o plimbare după-amiaza cu câinele
său în fiecare zi i-a determinat pe vecini să-și pună ceasurile ori de câte ori
trecea pe acolo. Singura zi în care Kant nu a ieșit la plimbarea de rutină,
deoarece a fost achitat citind Emílio, sau Despre educație, de Jean-Jacques
Rousseau, a stârnit atenția și curiozitatea vecinilor săi
LUCRĂRI DE IMMANUEL KANT

• Gândit la adevărata valoare a forțelor vii (1749)

• Istoria universală a naturii și teoria cerului (1755)
• Singurul argument posibil pentru existența lui Dumnezeu (1763)
• Notă despre sentimentul de frumos și sublim (1764)
• Critica rațiunii pure (1781)
• Iluminismul german (1784)
• Fundația Metafizicii Morale (1785)
LUCRĂRI DE IMMANUEL KANT

• Critica rațiunii practice (1788)

• Critica judecății (1790)

• Religia la marginea rațiunii simple (1793)

• Pace perpetuă (1795)

• Metafizica obiceiurilor (1797)

 MOARTE
Immanuel Kant a murit la Königsberg, Germania, la 12 februarie 1804

Într-o ştiinţă ştim adesea numai cunoştinţele, însă nu ştim lucrurile care sunt
reprezentate prin acestea; deci poate să existe o ştiinţă despre ceea ce
cunoaşterea noastră nu reprezintă nicio ştiere.

(Immanuel Kant)