CUNOASTEREA

1.OPINIE SI CUNOASTERE
2. INTEMEIEREA CUNOASTERII
3.FORME DE CUNOASTERE SI TIPURI DE
ADEVAR
4. ADEVAR SI EROARE
5. LIMBAJ SI CUNOASTERE*
 1.OPINIE SI CUNOASTERE
 Cunoasterea= sensuri variate; exista o polisemie
etimologica a termenului:
• cognitio= act de invatare(prin experienta)
• sapere = “a avea cunostinta”( presupune cunostinte
precise, transmise prin limbaj, care pot fi adevarate sau
false)
Adevarul este o valoare centrala in cunoastere.
Adevar= proprietate a enunturilor(opiniilor)
(def.) noastre de a fi in conformitate cu starile
de fapt.
 Conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca o opinie pt a fi considerata
cunoastere:
– sa fie adevarata;
– sa fie justificata;
– justificarea sa se faca prin temeiuri
suficiente.
DISTINCTIA OPINIE-CUNOASTERE
LA PLATON
 “Mitul pesterii”- Republica

427-347 i. H.
 DESPRE BINE, ca adaos la “Mitul pesterii”
 “Opiniile mele insa acestea sunt, anume ca in
domeniul inteligibilului, mai presus de toate este
ideea Binelui, ca ea este anevoie de vazut, dar ca,
odata vazuta, ea trebuie conceputa ca fiind pricina
pentru tot ce-i drept si frumos; ea zamisleste in
domeniul vizibil lumina si chiar ea domneste,
producand adevar si intelect; si iarasi cred ca cel
ce voieste sa faca ceva cugetat in viata privata sau
publica, trebuie s-o contemple”
Platon, Republica
 2. INTEMEIEREA CUNOASTERII

Sursele cunoasterii: simturile

ratiunea

Empirismul: Fr. Bacon, J. Locke, D. Hume

Rationalismul:R. Descartes, B. Spinoza,
G.W. Leibniz
Rationalismul lui René Descartes

1596-1650
Pozitia lui Ed. Husserl fata de ideea
carteziana “Este adevarat ceea poate fi
conceput clar si distinct”
 “Cum poate acest joc care se petrece în
intregime în imanenţa constiintei sa devina
semnificatie obiectiva? Ce poate sa pretinda sa
fie mai mult evidenţa( clara et distincta
perceptio) decat un caracter de constiinta în
minte? Este problema carteziana, care a trebuit
sa fie rezolvata prin acea veracitas divina.”
(Ed Husserl, Conferinte pariziene în Scrieri
filosofice alese, p 169, Ed Academiei Romane,
1993)
Empirismul lui John Locke
“Nimic nu este in intelect
daca mai intai nu a fost in
simturi”.

1632-1704
3.FORME DE CUNOASTERE SI
TIPURI DE ADEVAR

 Immanuel Kant

(1724-1804)
Tipuri de adevar la Kant:

 adevaruri a priori si a posteriori

 adevaruri analitice si sintetice

Sarcina de lucru:
 1. Caracterizati cunoasterea a priori si a posteriori, in
viziunea lui Kant si stabiliti criteriul folosit de filosoful
german in clasificare. 2p
 2.Caracterizati judecatile analitice si sintetice, in
viziunea lui Kant si stabiliti criteriul folosit de filosoful
german in clasificare. 2p
 3.Stabiliti diferentele dintre jud. analitice si sintetice.
1p
 4. Combinati cele doua clasificari kantiene(analitic-
sintetic si a priori - a posteriori) si analizati tipurile de
judecati rezultate. 2p
Alte tipuri de adevar
 Criterii ale  Tipuri de adevar
adevarului:
 1.corespondenta  1. adevarul
corespondenta
 2. utilitatea  2. adevarul utilitate
 3. coerenta  3. adevarul coerenta
 4. consensul  4. adevarul consens
(acordul potential
cu ceilalti)
Adevarul utilitate la
William James

1842-1910

 O idee e adevarata intrucat este utila.

 Adevarul coerenta
- Bertrand Russell -
 Un enunt este adevarat daca
este coerent( necontradictoriu)
cu un sistem de enunturi
acceptate ca adevarate.Acesta
poate fi: 1872-1970
- sistemul stiintei(Neurath)
- sistemul acceptarii(K. Lehrer)
- o colectie de judecati-aspect logic(B. Blanschard)
ADEVAR SI EROARE

 Ce este adevarul?
 Ce este falsul?
 Ce este eroarea?

Cunoasterea  eroare
 Cauzele erorii:

 in Mitul pesterii- ignoranta( lipsa

cunoasterii);
 la Fr. Bacon- idolii;
 la Schopenhauer- prejudecatile;
 la Spinoza- absenta cunoasterii, adica idei
neadecvate si confuze;
 la Descartes - tine de facultatile umane
(vointa doreste sa cunoasca ceea ce intelectul
nu poate).
CONCEPTIA LUI R. DESCARTES
DESPRE ADEVAR SI EROARE
 Eroarea= confundare a falsului cu adevarul.
 Eroarea este doar un defect al fiintei umane.
 Este o privare de cunoastere.
 Eroarea apare cand vointa depaseste
granitele intelectului.
CONCEPTIA LUI KARL RAIMUND
POPPER DESPRE ADEVAR SI EROARE

1902-1994
 “Cum putem spera sa detectam si sa
eliminam eroarea?”
 “Statutul adevarului in sens obiectiv, ca o
corespondenta cu faptele, precum si rolul lui de
principiu regulativ, pot fi comparate cu varful
unui munte invaluit mai totdeauna in nori.S-ar
putea ca un alpinist………. sa nici nu stie cand a
ajuns, deoarece s-ar putea sa nu fie in stare sa
deosebeasca, din cauza norilor, intre varful
principal si o creasta secundara. Totusi, aceasta
situatie nu afecteaza cu nimic existenta obiectiva
a varfului…….Insasi ideea de eroare sau de
indoiala(in sensul ei simplu, curent) implica ideea
unui adevar obiectiv, pe care s-ar putea sa nu
reusim sa-l atingem”(P 294).
Conjecturi si infirmari
 K. Popper rolul pozitiv al erorii in
cunoastere.
 L. Wittgenstein rolul fecund al erorii
in gandirea filosofica: ”un filosof gandeste
in masura in care greseste.”
Schema cunoasterii la Popper:
P1(problema mama)-TT( tentativa teoretica)-
critica teoriei si EE(eliminarea erorii)-
P2(problema fiica, se poate ajunge chiar la
mi multe probleme)
 Fie următorul text:
„Apoi, întorcându-mă mai mult spre mine şi cercetând ce fel sunt
greşelile mele (care singure dovedesc o anumită nedesăvârşire în
mine) bag de seamă că ele atârnă de două pricini întâlnite la un
loc, anume de facultatea de a cunoaşte, care e în mine, şi de
facultatea de alegere [...], cu alte cuvinte de intelect şi totodată de
voinţă.”(R. Descartes, Meditaţii despre filosofia primă)
Pornind de la textul dat:
 1. Precizaţi înţelesul dat de Descartes conceptului de eroare.

4 puncte
 2. Menţionaţi o deosebire existentă între concepţia lui Descartes şi
o altă concepţie filosofică despre adevăr şi eroare, a cărei teză/idee
de bază aţi precizat-o explicit. 6 puncte
 3. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii adevăr şi raţiune,
redactând un text coerent, de aproximativ o jumătate de pagină, în
care să îi utilizaţi în sensul specific filosofiei lui Descartes.
10 puncte
 Construiti un text argumentativ de cel putin ½
pag.A4, in care sa argumentati in favoarea
urmatoarelor idei:
 1. Nu exista surse ideale de cunoaştere.
 2. Cunoaşterea incepe cu probleme şi sfarşeşte cu
probleme, daca sfarşeşte vreodata.
 3.Cunoaşterea noastra este finita pe cand ignoranta
noastra este infinita.
 4.Elaborati cu ajutorul conceptelor “teorie
stiintifica”, “problema”, “critica teoriilor”,
“eliminarea erorilor”, o schema explicativa a
evolutiei stiintei conform viziunii lui Popper.
5.LIMBAJ SI CUNOASTERE
Limbajul:
 conditioneaza orice experienta umana;

 instituie obiectele practicii omenesti,

facand sa fie ceva, cu o semnificatie
anume;
 intemeiaza posibilitatea descifrarii
lumii.
CONCEPTIA LUI PLATON
DESPRE LIMBAJ

 Hermogenes - t. conventionalista
(limbajul= o conventie) 427-347i.d.H

 Kratylos - t. naturalista(cuvantul reprezinta

corespondentul fonic al structurii ontice a
lucrurilor)
 Platon- Limba, imagine a lumii
Sarcina de lucru:
 Cititi cu atentie textul extras din
Kratylos.
1.Care sunt cele 2 functii indeplinite
de limbaj? Explicati-le!
2.Cum explica Platon(prin personajul
Socrate) formarea numelui?
 CONCEPTIA LUI LUDWIG
WITTGENSTEIN ASUPRA
LIMBAJULUI
 Limbajul are o structura logica.
(ceea ce poate fi spus, poate fi si
gandit)
 Propozitia= o imagine a realitatii. 1889-1951
 Formele logice sunt comune lumii

si propozitiilor despre ele.

“Limitele limbajului meu sunt si limitele lumii
mele.”
 Fiecarui nivel din structura limbajului ii
corespunde un nivel din structura lumii:
Limbaj Lume

propozitii fapte

propozitii elementare stari de lucruri

nume obiecte