Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.OPINIE SI CUNOASTERE
2. INTEMEIEREA CUNOASTERII
3.FORME DE CUNOASTERE SI TIPURI DE
ADEVAR
4. ADEVAR SI EROARE
5. LIMBAJ SI CUNOASTERE*
1.OPINIE SI CUNOASTERE
Cunoasterea= sensuri variate; exista o polisemie
etimologica a termenului:
• cognitio= act de invatare(prin experienta)
• sapere = “a avea cunostinta”( presupune cunostinte
precise, transmise prin limbaj, care pot fi adevarate sau
false)
Adevarul este o valoare centrala in cunoastere.
Adevar= proprietate a enunturilor(opiniilor)
(def.) noastre de a fi in conformitate cu starile
de fapt.
Conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca o opinie pt a fi considerata
cunoastere:
– sa fie adevarata;
– sa fie justificata;
– justificarea sa se faca prin temeiuri
suficiente.
DISTINCTIA OPINIE-CUNOASTERE
LA PLATON
“Mitul pesterii”- Republica
427-347 i. H.
DESPRE BINE, ca adaos la “Mitul pesterii”
“Opiniile mele insa acestea sunt, anume ca in
domeniul inteligibilului, mai presus de toate este
ideea Binelui, ca ea este anevoie de vazut, dar ca,
odata vazuta, ea trebuie conceputa ca fiind pricina
pentru tot ce-i drept si frumos; ea zamisleste in
domeniul vizibil lumina si chiar ea domneste,
producand adevar si intelect; si iarasi cred ca cel
ce voieste sa faca ceva cugetat in viata privata sau
publica, trebuie s-o contemple”
Platon, Republica
2. INTEMEIEREA CUNOASTERII
1596-1650
Pozitia lui Ed. Husserl fata de ideea
carteziana “Este adevarat ceea poate fi
conceput clar si distinct”
“Cum poate acest joc care se petrece în
intregime în imanenţa constiintei sa devina
semnificatie obiectiva? Ce poate sa pretinda sa
fie mai mult evidenţa( clara et distincta
perceptio) decat un caracter de constiinta în
minte? Este problema carteziana, care a trebuit
sa fie rezolvata prin acea veracitas divina.”
(Ed Husserl, Conferinte pariziene în Scrieri
filosofice alese, p 169, Ed Academiei Romane,
1993)
Empirismul lui John Locke
“Nimic nu este in intelect
daca mai intai nu a fost in
simturi”.
1632-1704
3.FORME DE CUNOASTERE SI
TIPURI DE ADEVAR
Immanuel Kant
(1724-1804)
Tipuri de adevar la Kant:
1842-1910
Ce este adevarul?
Ce este falsul?
Ce este eroarea?
Cunoasterea eroare
Cauzele erorii:
1902-1994
“Cum putem spera sa detectam si sa
eliminam eroarea?”
“Statutul adevarului in sens obiectiv, ca o
corespondenta cu faptele, precum si rolul lui de
principiu regulativ, pot fi comparate cu varful
unui munte invaluit mai totdeauna in nori.S-ar
putea ca un alpinist………. sa nici nu stie cand a
ajuns, deoarece s-ar putea sa nu fie in stare sa
deosebeasca, din cauza norilor, intre varful
principal si o creasta secundara. Totusi, aceasta
situatie nu afecteaza cu nimic existenta obiectiva
a varfului…….Insasi ideea de eroare sau de
indoiala(in sensul ei simplu, curent) implica ideea
unui adevar obiectiv, pe care s-ar putea sa nu
reusim sa-l atingem”(P 294).
Conjecturi si infirmari
K. Popper rolul pozitiv al erorii in
cunoastere.
L. Wittgenstein rolul fecund al erorii
in gandirea filosofica: ”un filosof gandeste
in masura in care greseste.”
Schema cunoasterii la Popper:
P1(problema mama)-TT( tentativa teoretica)-
critica teoriei si EE(eliminarea erorii)-
P2(problema fiica, se poate ajunge chiar la
mi multe probleme)
5.LIMBAJ SI CUNOASTERE
Limbajul:
conditioneaza orice experienta umana;
Hermogenes - t. conventionalista
(limbajul= o conventie) 427-347i.d.H
propozitii fapte
nume obiecte
Fie următorul text:
„Apoi, întorcându-mă mai mult spre mine şi cercetând ce fel sunt
greşelile mele (care singure dovedesc o anumită nedesăvârşire în
mine) bag de seamă că ele atârnă de două pricini întâlnite la un
loc, anume de facultatea de a cunoaşte, care e în mine, şi de
facultatea de alegere [...], cu alte cuvinte de intelect şi totodată de
voinţă.”(R. Descartes, Meditaţii despre filosofia primă)
Pornind de la textul dat:
1. Precizaţi înţelesul dat de Descartes conceptului de eroare.
30 puncte
2. Menţionaţi o deosebire existentă între concepţia lui Descartes şi
o altă concepţie filosofică despre adevăr şi eroare, a cărei teză/idee
de bază aţi precizat-o explicit. 30 puncte
3. Evidenţiaţi o corelaţie existentă între termenii adevăr şi raţiune,
redactând un text coerent, de aproximativ o jumătate de pagină, în
care să îi utilizaţi în sensul specific filosofiei lui Descartes.
30 puncte