CUNOAȘTEREA

OPINIE ȘI CUNOAȘTERE
Obiectivele lecției:
• Definirea conceptelor cheie: cunoaștere,
adevăr
• Identificarea etapelor cunoașterii în textul
prezentat
• Caracterizarea fiecărei etape a cunoașterii
• Corelația/ comparația cu alte texte filosofice
 Delimitări conceptuale
• Ce înseamnă CUNOAŞTERE? 
• În mod uzual: cunoaşterea = prezentarea exactă a faptelor,
prezentare însoţită de temeiuri care pot fi comunicate şi analizate;
•  Pentru clasicii filosofiei: cunoaşterea=credinţa/convingerea
adevărată şi justificată;
• Care este diferenţa dintre CUNOAŞTERE şi
CREDINŢĂ/CONVINGERE? 
• Credinţa se referă la: (a). lume, realitatea înconjurătoare; (b).
acceptarea descrierii a ceea ce apare ca o relatare exactă; o
credinţă este adevărată atunci când înfăţişează lumea aşa cum
este ea
 Delimitări conceptuale
• Cum putem delimita credințele adevărate de
cele false?
• Utilizăm criterii precum: -corespondența
-coerența
- aplicabilitatea practică
Care este diferenţa dintre CUNOAŞTERE şi simpla
OPINIE? 
• o idee căreia i se adaugă o atitudine sau un sentiment
particular, în virtutea căreia această idee serveşte ca ghid
comportamental (Hume)
• În care dintre următoarele propoziții termenul
adevăr este folosit în sens de corespondență? Ce
înțeles are el în fiecare din celelalte propoziții?

• Propoziția „Zăpada este albă” este adevărată.

• Hamlet nu a existat cu adevărat.
• Să stabilim adevărul!
• El este un om adevărat.
• „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”
• Aceste perle nu sunt adevărate.
• Precizați care sunt diferențele dintre sensul
următoarelor cuvinte; formulați propoziții
pentru a ilustra diferențele dintre înțelesul
lor.
• Fals
• Minciună
• Eroare
• Iluzie
• Halucinație
 Problema întemeierii cunoașterii
• Prin intermediul Mitului peșterii, Platon delimitează clar
conceptul adevăr de opinie.
• Mitul nu are doar o funcție estetică, ci mai ales epistemologică
(de cunoaștere), Platon utilizându-l acolo unde explicația
rațională eșuează, pentru că mitul prin natura sa simbolică
indică/sugerează semnificațiile care scapă explicației raționale. 
• Ca modalităţi de cunoaştere Platon teoretizează 
dialectica şi anamneza (reamintirea).  Pentru a-l face pe
Glaucon să înţeleagă ce raport este între sensibil şi inteligibil,
Socrate îi prezintă următoarea alegorie:
(Republica, VII, 514a-517c)
 PARTEA I- doxa/ ekasia (reprezentarea)

• Este prezentată starea existentă (de facto) în

încăperea subterană, specifică oamenilor
legaţi, al căror univers se reduce la
observarea umbrelor ce se proiectează pe un
perete, datorită focului aflat în spatele lor:
“… în această încăpere ei se găsesc, încă din
copilărie, cu picioarele şi grumazurile legate,
astfel încât trebuie să stea locului şi să
privească doar înainte, fără să poată să-şi
rotească capetele din pricina legăturilor.” 
 Simboluri
•   Peștera reprezintă lumea închisă, limitată, redusă
la posibilități minime de cunoaștere;
•   oamenii legați simbolizează condiția limitată a
existenței umane, redusă doar la iluzie/prejudecată,
pentru că singura modalitate cunoscută de ei este cea
a umbrelor;
• umbrele  reprezintă universul de referință al
oamenilor legați, și prin confundarea lor cu realitatea
ele reprezintă iluzii – ele nu au o existență de sine
stătătoare, ci sunt condiționate atât de lumină, cât și
de obiecte;
 Simboluri
• zidul ca loc al proiecției umbrelor, este cadrul
existenței oamenilor legați prin faptul că este cadrul
de semnificare a realității lor;
• focul   este simbolul cunoașterii specifice peșterii, o
cunoaștere limitată, imperfectă, degradată, redusă la
aparență (trimite la ceva care se ivește și se instituie
într-o modalitate senzorială, accesibilă simțurilor);
• obiectele  semnifică realitatea peșterii, una redusă la
aparențe pentru că singura modalitate de cunoaștere a
lor este cea sensibilă;
• drumul de ieşire  arată posibilitatea depășirii
stadiului limitat al existenței;
 Partea a II-a: PISTIS (credința)
• Descrie eliberarea unui om care „s-ar pomeni dezlegat
şi silit, deodată, să se ridice, să-şi rotească grumazul,
să umble şi să privească spre lumină” și îndreptarea
acestuia către o lume care are un mai mare grad de
realitate decât ce considera el.
• stările de durere și orbire resimțite în contextul eliberării
atestă depășirea unui tip de existență și accederea la un
nivel superior;
• refuzul de a accepta noua realitate indică necesitatea
unui proces în care sensul lumii se instituie, un proces
prin care semnificația realității se construiește treptat,
prin apropierea progresivă de noul stadiu;
 Partea a III-a: DIANOIA (intelectul analitic)
• Se descrie urcușul (ascensiunea) celui eliberat din peșteră
către lumea exterioară acesteia, o lume dominată de prezența
Soarelui (Adevăr);
•   astrele, luna simbolizează lumea Ideilor ca fiind singura
realitate;
• soarele  are o dublă semnificație:
• 1.este simbolul cunoașterii veritabile
• 2.în ansamblul Ideilor există o Idee care are un statut mai
important comparativ cu celelalte, iar această Idee este
Ideea Binelui
• reflexiile constituie primele realități cunoscute de omul
eliberat și sunt cele care exprimă într-o primă fază Ideile; în
ansamblul teoriei lui Platon ele sunt elemente de legătură
între lucrurile sensibile și Idei, și vor fi identificate de Platon
cu numărul matematic;
 ParteaaIV-a:NOUS(rațiune)

• Se descrie coborârea (întoarcerea) în peşteră a celui

care a cunoscut realitatea veritabilă;
• coborârea indică posibilitatea demersului descendent de
la Idee la lucruri sensibile, demers corelat cu cel
ascendent de la lucruri sensibile la Idee;
• Mitul Peşterii ilustrează demersul progresiv, gradual de
la un stadiu inferior de existenţă la existenţa în
dimensiunea Ideilor;
• Demersul ascendent este fundamentat pe considerarea
fiinţei ca fiind ierarhizată, stratificată (fiinţa este
înţeleasă ca ansamblul modalităţilor de existenţă, ca
fiind „ceea-ce-este”).
 Soare Ideea de Bine

Obiecte inteligibile Idei

Reflexiile obiectelor Obiecte matematice

inteligibile

Foc Soare

Obiecte sensibile Obiecte și ființe

Umbra obiectelor Reprezentare

sensibile

Semnificaţia Soarelui
Alegorie şi a treptelor
Reîntoarcerea în peșteră era absolut necesară?
Argumentați.
„Starea-de-neascundere se spune în greacă aletheia, cuvânt
care se traduce prin adevăr…Adevăr înseamnă, la origine,
ceea ce a fost smuls prin luptă dintr-o stare de ascundere…
Deoarece, potrivit mitului lui Platon, neascunsul suprem
trebuie smuls prin luptă unei ascunderi inferioare și
persistente, tocmai de aceea mutarea din peșteră în spațiul
zilei luminoase este o luptă pe viață și pe moarte. Faptul că
dobândirea prin luptă a neascunsului face parte din esența
adevărului este indicat în chip expres în treapta a patra a
mitului”
(M. Heidegger, Repere pe drumul gândirii)
• Heidegger analizează mitul din perspectivă
etimologică și educativă (paidetică) și
redenumește cele patru etape astfel:
• NEASCUNSUL (identificat cu umbrele)
• MAI NEASCUNSUL (lumina focului)
• NEASCUNSUL SUPREM (lumina Soarelui)
• REVENIREA FORMATIVĂ (educarea)
• Esența mitului se află în relația existentă
între:
• Sursa de lumină (focul, Soarele- Ideea)
• Lucru (realul)
• Văz (criteriu al adevărului)
 Despre opinie și cunoaștere…
„…mult mai bine ar fi fost însă dacă mi-aș fi îndreptat
iubirea către soare, care era adevărat cel puțin pentru
simțul vederii, decât către acele minciuni care, datorită
obișnuinței omului de a se încrede în simțuri, înșeală
spiritul… Nu cunoșteam faptul că gândirea trebuie
iluminată de un altfel de lumină ca să poată participa la
adevăr, deoarece prin sine ea nu are aceeași esență cu
adevărul. Căci tu faci să lumineze sfeșnicul meu, Doamne,
Dumnezeul meu, tu schimbi în strălucire bezna mea și noi
toți am primit din plinătatea ta. Căci tu ești lumina cea
adevărată care luminează pe tot omul care vine în această
lume, deoarece în tine nu este schimbare și nici umbră de
mutare.” (Augustin, Confesiuni)
 Despre opinie și cunoaștere…
• „Morpheus: Matrix este pretutindeni. Este peste tot în
jurul nostru. Chiar şi aici, în această încăpere. O poţi
vedea când te uiţi pe fereastră sau când deschizi
televizorul. O poţi simţi când mergi la serviciu… când
mergi la biserică… când îţi plăteşti impozitele. Lumea ţi-
a fost trasă peste ochi pentru a te împiedica să vezi
adevărul.
• Neo: Ce adevăr? 
• Morpheus: Faptul că eşti un sclav, Neo.  Precum toţi
ceilalţi, ai fost născut în sclavie. Într-o închisoare pe care
nu o poţi gusta, vedea sau pipăi. O închisoare a minţii. ” (
Matrix, 1999)