Procese psihice cognitive

superioare:
Gandirea, memoria si
imaginatia
Prof. Coman Alexandra Gabriela

GANDIREA

Gndirea
Definiie: Gndirea const n manipularea mental a
informaiei reprezentat n memoria de lung durat i n
cea de scurt durat, proces psihic cognitiv superior de
reflectare mijlocita si generalizat-abstracta, sub forma
notiunilor, judecatilor si rationamentelor, a insusirilor
comune, esentiale si necesare ale obiectelor si relatiilor
cauzale, logice intre ele.
Aceste informaii pot fi stocate n memorie n urmtoarele
forme:
concepte
propoziii
modele mentale
scenarii cognitive
cuvinte
imagini

Conceptele:
Sunt unitile elementare de informaie.
Un concept const ntr-o categorie de obiecte,
situaii sau idei care ntrunesc mai multe
proprieti comune.
Conceptele pot fi naturale sau artificiale.

Conceptele artificiale sunt precis definite prin prezena

sau absena unor anumite caracteristici atribute
Conceptele naturale sunt mai imprecis delimitate; nu
exist un set bine delimitat de caracteristici definitorii
care s stabileasc cu certitudine includerea ntr-un
concept natural

Definirea conceptelor:
Exist dou tipuri de definire a conceptelor:

Aceste metode se bazeaz pe tipurile de raionament

Sunt reprezentate de:
Metoda deductiv bazat pe raionamentul deductiv
Metoda inductiv bazat pe raionamentul inductiv

Metoda deductiv:

Demersul logic este de la general la particular

Definiia reunete caracteristicile definitorii ale conceptului
dup care se dau exemple incluse n concept care ntrunesc
caracteristicile definitorii

Metoda inductiv:

Demersul logic este de la particular la general

Se dau exemple incluse n concept, se analizeaz
caracteristicile comune dup care acestea sunt reunite n
definiia conceptului

nvarea conceptelor:
nvarea conceptelor se bazeaz pe:

Construirea unei reprezetri a prototipului conceptului n

memorie
Prototipul este acel element al conceptului care
ntrunete n modul cel mai caracteristic criteriile
definitorii
Prin testarea ipotezelor, pe baza verificrii prezenei sau
absenei criteriilor defiintorii ale conceptului

Uurina nelegerii i nvrii conceptului este

influenat de complexitatea criteriilor de
definire a conceptului:

Afirmaia sau regula unei caracteristici definitorii

conceptul este definit printr-un singur atribut
Regula conjunctiv conceptul este definit prin ntruirea
obligatorie a dou sau mai multe atribute
Regula disjunctiv conceptul este definit prin ntrunirea
fie a unor atribute, fie a altora

Propoziiile (principii):

Sunt aseriuni care stabilesc relaii ntre elementele unui

concept sau ntre dou sau mai multe concepte
Principiile care stabilesc relaii ntre elementele unui
concept

Se bazaz pe includerea unui element n cadrul unui concept

Se bazeaz pe ierarhizarea conceptelor (lanul conceptual)

Principiile care stabilesc relaii ntre concepte

Sunt afirmaii de forma Dac CONCEPT 1 atunci CONCEPT 2

Pot fi adevrate sau false

Modelele mentale:

Sunt formate din un numr mare de propoziii

Descriu modul de nelegere al unor fenomene fizice sau
procese
Pot fi acurate sau inacurate

Scenariile cognitive:

Sunt reprezentri mentale ale unor secvene corespunztoare

unor activiti umane familiare

 Oamenii traduc adesea conceptele, propoziiile,

modelele mentale i scenariile cognitive n
cuvinte sau imagini
Consecutiv, cuvintele i imaginile devin i ele
uniti de baz ale informaiei
Ca urmare, cuvintele i imaginile sunt elemente
care pot fi manipulate n procesul gndirii
Cuvintele sunt importante dar nu necesare
pentru gndire!

Raionamentul:
Definiie: Raionamentul este procesul prin care
oamenii analizeaz i generaz argumente dup care
stabilesc concluzii.
Tipuri de raionament:
Silogismele
Algoritmii
Euristicile

Silogismele

Sunt seturi de propoziii

Premize
Concluzii bazate pe premize
Pentru enunarea unei concluzii sunt necesare:
Analizarea valorii de adevr a premizelor
Logica procesului deductiv

 Algoritmii

Sunt proceduri sistematice care conduc

ntotdeauna la o soluie
Soluia obinut prin aplicarea unui algoritm,
dac nu este corect este suficient de aproape
de cea corect

Euristicile

Sunt scurtturi mentale care limiteaz

numrul de cutri pentru gsirea unei soluii
Euristicile ncalc uneori regulile gndirii logice
Soluia oferit de euristici dei uneori este
greit, este totui acceptabil
Cea mai mare parte a gndirii se bazeaz pe
euristici

 Caracterul mijlocit al gandirii costa in

aceea ca ea nu opereaza direct asupra
realitatii, ci asupra informatiei furnizate
de perceptii si reprezentari.
Caracterul general-abstract al gandirii
rezulta din aceea ca ea se desfasoara
permanent in directia evidentierii
insusirilor generale si esentiale ale
obiectelor si fenomenelor si a subordonarii
unor modele ideale generale.

 Gandirea ca proces de rezolvare

de probleme: in aceasta
acceptiune, gandirea se apropie
de inteligenta.
Analizand inteligenta, psihologul
elvetian Jean Piaget, a incercat
sa determine caracterul innascut
sau dobandit, in timp, al acesteia.

OPERATIILE GANDIRII
1. Analiza-descompunerea in minte a unui
obiect in elementele sale componenete;
2. Sinteza- reconstituirea in minte a unui
obiect intreg, din elementele sau
insusirile sale, date izolat;
3. Comparatia- evidentierea pe plan mintal
a asemanarilor si deosebirilor esentiale
ale obiectelor si ale fenomenelor pe
baza unui criteriu;

4. Abstractizarea- operatie de selectie ce consta

in relevarea si retinerea unor insusiri sau relatii
si eliminarea sau lasarea ,,in afara a altora,
considerate neesentiale si accidentale;
5. Generalizarea- operatie de sinteza superioara
care presupune extinderea rezultatului
sintezei-notiune, principiu, asupra tuturor
cazurilor particulare care poseda proprietatile
date;
6. Concretizarea- operatie de aplicare a notiunilor,
principiilor si a legilor generale in analiza, in
interpretarea si explicarea realului, in
diversitatea laturilor si formelor sale
particulare.

MEMORIA

 Definiie:
Memoria este procesul psihic cognitiv
superior mental care asigur:

fixarea (codarea)
stocarea (conservarea)
evocarea (reactualizarea) informaiei.
Memoria se afla in interactiune si
interdependenta cu toate celelalte procese
psihice si permite desfasurarea proceselor
psihice, contribuie la constituirea si
perfectionarea proceselor cognitive si
reglatorii, precum si la formarea si
dezvoltarea insusirilor personalitatii.

TRASATURI
activa-prelucreaza, evalueaza si
reorganizeaza logic informatia, astfel incat
cele memorate suporta modificari
importante;
selectiva-retine si reactualizeaza numai o
parte a informatiilor in functie de
motivatie;
inteligibila-intelegerea informatiilor
memorate, organizarea materialului
memorat dupa criterii de semnificatie;

 situationala sau contextuala- inregistrarea

si reactualizarea informatiilor se
realizeaza prin raportarea si incadrarea in
anumite coordonate de spatiu si timp;
mijlocita- fixarea, pastrarea si
reactualizarea se realizeaza prin utilizarea
unor procedee speciale: repetitie,
sublinieri, asocierea cu alte elemente;
organizata logic si sistemic- intre
informatiile memorate se stabilesc legaturi
de semnificatie, de asemanare, de
subordonare.

PROCESELE MEMORIEI
1. MEMORAREA-intiparirea informatiilor
in mod activ, selectiv si inteligibil;
2. PASTRAREA INFORMATIILORstocarea informatiilor memorate;
3. REACTUALIZAREA INFORMATIILORfolosirea si valorificarea informatilor
memorate si pastrate.

Codarea (fixare, codificare)

Const n introducerea informaiilor n memorie.
Informaiile sunt transformate n coduri la nivelul
memoriei.
Codurile mnestice sunt reprezentri mentale ale
informaiei.
Exist trei tipuri de coduri

coduri acustice: reprezint informaiile sub forma

secvenelor de sunete
coduri vizuale: reprezint informaiile sub form de
imagini
codurile semantice: reprezint informaiile prin sensul lor

Modul de codare mnestic poate influena

reactualizarea informaiei

Stocarea (conservare)
Const n meninerea informaiilor n timp.
Uitarea se explic prin dou mecanisme de baz:
Estomparea: reprezentrile mentale ale informaiilor
se pierd gradual
Interferena: uitarea informaiilor se datoreaz
nvrii altora
Interferena retoactiv informaiile noi
determin uitarea informaiilor existente n
memorie
Interferena proactiv informaiile existente n
memorie determin uitarea informaiilor nou
achiziionate

Reactualizarea (actualizare,
evocare)
Reactualizarea const n accesarea informaiilor
stocate n memorie i aducerea acestora n cmpul
contiinei.
Exist dou modaliti de reactualizare a
informaiilor:

reactualizare n serie: informaiile ajung n cmpul

contiinei una cte una (pe rnd)
reactualizarea n paralel: informaiile ajung n cmpul
contiinei toate odat (simultan)

FORMELE MEMORARII

1. Dupa prezenta intentiei, a scopului, a

efortului voluntar:
a. voluntara
b. involuntara
2. Dupa prezenta sau absenta gandirii:
a. mecanica
b. logica

Stadiile memoriei
Memoria senzorial

Memoria de scurt durat MSD

(memorie de fixare, memorie de lucru)

Memoria de lung durat MLD

(memorie de evocare)

Memoria senzorial
Persistena stimulilor la nivelul receptorilor n
registre senzoriale pentru un interval foarte scurt
de timp, necesar pentru analizarea caracteristicilor
fizice ale acestora (obligatorie pentru codarea
senzorial).
Se pare c meoria senzorial are capacitate
nelimitat, ea reine toate informaiile recepionate
de analizatori.
Codarea la nivelul memoriei senzoriale este minim
Amintirile senzoriale sunt reprezentri relativ
brute ale stimulilor externi:
Imaginile sunt reprezentate n memoria iconic; au o
persisten de aproximativ 1 secund
Sunetele sunt reprezentate n memoria ecoic; au o
persisten de pn la cteva secunde

Memoria de scurt durat

Informaia din memoria senzorial este
transferat n memoria de scurt durat.
Acest transfer se suprapune cu finalizarea
stadiului perceptiv al procesrii informaiei
(odat cu recunoaterea i denumirea
obiectului).
Memoria de scurt durat este denumit i
memorie de lucru
Exist autori care consider memoria de
scurt durat ca partea activat a memoriei
de lung durat i nu ca un sistem mnestic de
sine stttor .

 Codificarea informaiei n memoria de

scurt durat:
Memoria de scurt durat apeleaz la mai
multe tipuri de coduri mnestice
n majoritatea stimulilor verbali codarea
acustic este dominant
Confuzii:
Litere similare acustic:
F cu S
V cu Z

Nu litere similare vizual

P cu R
C cu G

 Stocarea informaiei n memoria de scurt

durat:
Capacitatea memoriei de scurt durat s-a
determinat experimental a fi de 7 2 itemi de
informaie
Capacitatea memoriei de scurt durat poate fi
crescut prin organizarea itemilor de informaie n
uniti cu sens chunks.
Ca urmare, capacitatea memoriei de scurt durat
este:
limitat
variabil

Cei mai muli stimuli sunt reprezentai n memoria

de scurt durat sub forma unor grupri de
caracteristici i nu ca stimuli independeni.

 Pstrarea informaiilor n memoria de scurt

durat este de 18 secunde
Durata memoriei de scurt durat poate fi
prelungit prin repetare mecanic.
Uitarea informaiilor din memoria de scurt
durat:
Se datoreaz att estomprii ct i
interferenei
n memoria de scurt durat interferena se
datorez capacitii limitate a acesteia
Se realizeaz prin nlocuirea informaiilor
existente de informaii noi (retroactiv)

 Reactualizarea informaiei din memoria de scurt

durat:
Const ntr-o reactualizare n serie.
Durata reactualizrii este direct proporional
cu numrul de itemi de informaie
Cu toate acestea reactualizarea este extrem de
rapid
Este nevoie de 1/25 secunde pentru aducerea
unei litere n cmpul contiinei.

Memoria de lung durat

n cazul n care informaia din memoria de
scurt durat este procesat n
continuare, ea poate fi codificat n
memoria de lung durat, unde poate
rmne pentru o perioad nedefinit.

 Codarea n memoria de lung durat:

n general codarea n memoria de lung durat

este o codare semantic, informaiile fiind
reprezentate n funcie de sensul lor
Exist ns i posibilitatea unei codri vizuale
la nivelul memoriei de lung durat

Memoria fotografic s-a evideniat la aproximativ

5% dintre copiii colari, n vreme ce la persoanele
adulte ea este mult mai rar ntlnit

Fixarea informaiei n memoria de lung durat

este favorizat de repetarea elaborat,
nefiind influenat de repetarea mecanic.
Repetarea elaborat const ntr-o procesare mai
adnc a informaiei prin analiza noilor
informaii i stabilirea de relaii ntre aceasta i
informaiile existente n memorie.

 Stocarea informaiei n memoria de lung

durat:
Capacitatea i durata memoriei de lung
durat pare a fi nelimitat
Rata uitrii informaiilor din memoria de lung
durat este crescut n primele ore dup
nvare, dup care ea scade semnificativ.
Mecanismul preponderent al uitrii este
interferena:
Interferena poate fi att proactiv ct i
retroactiv
Interferena pare a determina uitarea nu prin
nlocuirea i pierderea informaiilor ci prin
diminuarea abilitii de reactualizare a acestora.

 Reactualizarea informaiilor din memoria

de lung durat:

Reactualizarea informaiilor din memoria se

realizeaz n paralel
Reactualizarea este facilitat de mai muli
factori de reactualizare, n absena crora
uneori oamenii ar fi incapabili s-i aminteasc
unele informaii.
Eficiena acestor factori respect principiul
specificitii codrii aceti factori trebuie s se
potriveasc cu unele dintre componentele
informaiilor codate anterior.

Rolul acestor factori este ilustrat de:

Memoria dependent de context,
Memoria dependent de stare,
Efectul de congruen al dispoziiei.

 Exemplu pentru dependena de context:

n timpul hipnozei amintirea unor evenimente care
nu pot fi reamintite n condiii obinuite este
explicat prin crearea unui context imaginar spaiotemporal similar cu acela n care evenimentele
respective s-au derulat.
Exemplu pentru dependena de stare:
oarecii care nva un labirint dup administrarea
unei doze de morfin i amintesc mai uor labirintul
dup administrarea unei noi doze de morfin.
Exemplu pentru efectul de congruen al dispoziiei:
pacienii cu Tulburare Afectiv Bipolar i amintesc
mai bine evenimentele dintr-un episod anterior cnd
dezvolt un nou episod de aceai valen (fie episod
depresiv, fie episod maniacal)

Calitatile memoriei

Volumul memoriei
Mobilitatea memoriei
Rapiditatea fixarii
Trainicia pastrarii
Fidelitatea reactualizarii
Promptitudinea reactualizarii

IMAGINATIA

 Imaginatia reprezinta procesul

psihic cognitiv superior complex
de elaborare a unor imagini si
proiecte noi pe baza combinarii
si transformarii experientei.

Procedeele imaginatiei
1. Aglutinarea: consta intr-o noua organizare
mentala a unor parti usor de identificat care au
apartinut unor fiinte, lucruri, fenomene (sirena,
centaurul);
2. Amplificarea si diminuarea: se refera la
modificarea proportiilor, ale dimensiunilor unei
structuri initiale obtinandu-se un nou efect
(setila, flamanzila, minicalculator, minitelevizor);
3. Multiplicarea sau omisiunea: consta in
modificarea numarului de elemente structurale
pastrandu-se identitatea acestora.
Multiplicarea (coloana infinitului, masa tacerii);
Omisiunea (ciclopul, trenul pe perna magnetica);

 4. Diviziunea: se detaseaza anumite functii

umane si apoi se realizeaza in
tehnica(bratul mecanic, macaraua);
5. Rearanjarea: presupune pastrarea
elementelor unei structuri cunoscute,dar
dispunerea lor in alte corelatii(masina cu
motorul in spate);
6. Adaptarea: consta in aplicarea unui
obiect, a unui element sau a unui principiu
functional in alta situatie (folosirea unei
pietre ca ciocan, a unui fular ca si caciula);

 7. Substitutia: consta in inlocuirea intr-o

structura existenta a uniu element, a unei
functii sau a unei substante (ciorapii
confectionati din plastic, inlocuirea aurului
in stomatologie cu alte materiale mai
ieftine);
8. Modificarea: consta in pastrarea unor
elemente ale structurilor cunoscute si
schimbarea altora obtinandu-se efecte noi
(laleaua neagra);
9. Schematizarea: consta in selectarea cu
buna stiinta numai a unorr insusiri si
omiterea cu buna stiinta a celorlalte
(Caricatura);

 10.Tipizarea: presupune identificarea generalului

si transpunerea lui intr-un produs nou, care
imbina, in maniera autentica, generalul cu
fenomenul (un personaj literar tipic-avarul, Ion);
11. Analogia: consta in identificarea unor
elemente comune si a celor necomune la doua
serii de obiecte si fenomene, unele dintre
acestea fiind bine cunoscute iar celelalte numai
partial stiute, dar pe baza elementelor comune
putandu-se investiga si ceea ce este mai putin
cunoscut , mai greu accesibil (calculatorul a fost
creat prin analogie cu creierul uman);
12. Empatia: este o transpunere imaginata in plan
perceptiv, intelectiv, afectiv in altceva, acel ceva
putand fi o alta persoana, obiect , fenomen
(profesorul se transpune in trairile elevului
ascultat).

FORMELE
IMAGINATIEI
A. Imaginatia involuntara:
- visul din timpul somnului
- reveria-a visa cu ochii
deschisi

 B. Imaginatia voluntara:
a) Imaginatia reproductiva-consta in
construirea mintala a unor imagini, a unor
realitati existente in prezent sau in trecut
dar care nu pot fi percepute direct
(razboaiele, imaginile descrise in carti,etc);
b) Imaginatia creatoare-cea mai complexa si
valoroasa forma a imaginatiei-este
orientata spre ceea ce este posibil ,nou, de
viitor, produsul ei fiind caracterizat prin
noutate, originalitate si ingeniozitate;
c) Visul de perspectiva-consta in proiectarea
mentala a drumului propriu de dezvoltare in
acord cu posibilitatile personale , precum si
cu cerintele sociale.