CUPRINSUL

CUPRINSUL..........................................................................................1

Introducere........................1

Capitolui I.......................................3 1.2 Vizionarismul vechilor greci.....11 1.3 Sacerdotiu mantica la Romani. .15 1.4 Cultul Mesopotamiei.................17 Capitolui V.....................................59 Concluzii........................................65 Bibliografie.....................................68

Introducere

Religia nseamn mai mult dect o simpl moral, infinit mai mult dect o simpl concepie de via, dei le implic pe acestea, ntruct ea este un mod aparte de a fi, este trire i via autentic, e experien vie a Absolutului, a legaturii cu El. n fiecare religie au existat preoi care prevesteau despre divinitate, moarte, nviere, viaa de apoi, pedepsele etc. Cu ocazia aceasta vom porni pe un drum mai lung ncercnd s demonstrm oracolele la popoarele pgne precretine ajungnd la ideea c exist un Dumnezeu n Trei Persoane, iar dup aceea vom vorbi despre profetismul iudaic: istoric i didactic. Aa deci, exist doua atitudini fa de divinaia oracular. Cel dinti este tipul oral de mesaje unde cuvntul rostit al zeului rspunde direct ntrebrilor consultantului. Iar a doua atitudine fa de divinaia oracular, un alt model" atestat de ntreaga literatur scris i care, departe de a fi o creaie artificial, ii afla rdcinile ntr-o tradie oral vehiculat din epoca arhaic. ,,Cuvntul profetului inspirat i cel al oracolului nu au doar valoare de sfat sau de avertisment inaintea pornirii unei actiuni: el implic o adevrat omniscien bazata pe

un har al dublei vederi, pe un contact direct cu nevzutul i cu lumea de dincolo1." E vorba despre o cunoatere absolut care-i reveleaz celui ce o posed lucrurile care sunt, cele care vor fi i cele anterioare celor ce sunt" (Iliade, I, 70). Oracolul i profeii inspirai, ca i poeii societii arhaice, sunt maetri ai adevarului". Memoria lor nu este una cantitativ, ci transcendent i eseial. Oracolul, n cazul nostru oracolul zeului Apollo, are puterea de a prevesti viitorul, de a-1 dezvlui cu aceeai limpezime pe care o regsim n sfaturile practice i n prescripiile culturale. Pentru Ammonios, oracolul este, asadar, un instrument de cercetare filosofic. Zeul propune enigme, omului i revine sarcina de a le deslui sensul. Iar n capitolele II, III, IV vom vorbi despre Profetismul iudaic. Profetismul ebraic este un fenomen cu totul deosebit n istoria religioas a omenirii, el reprezinta ultima treapta a revelaiei vechi-testamentare, nainte de revelaia desvrit facut prin nsui Fiul lui Dumnezeu.
11

Dupa activitatea si misiunea lor, profetii se impart in doua grape: profetii vechi, care nu i-au scris cuvantarile, i profetii noi care i-au scris cuvantarile. Voi descrie biografia profetilor noi. Voi arata cum si-au desfaurat activitatea misionara in timpul domnitorilor din Iuda. Israel, Babilon i Persia. Predica profetilor, atat a celor nescriitori, cat, mai ales, a celor scriitori s-a referit mai intai la adevarurile de credinta, intr-un singur Dumnezeu i la raportul sau cu lumea i fata de zeii celorlalte neamuri pentra a intari aceasta credinta, pregatind astfel poporul pentru vremuri grele, de incercare sau lepadare de la credinta. Asemanarile i deosebirile intre profetismul iudaic i eel pagan sunt foarte mari. Pro fetal are legatura directa cu Dumnezeu, iar preotii pagani nu. Prefetismul se face cu ajutorul revelatiei supranaturale, iar oracolele - cu ajutorul revelatiei naturale. Vorbind in termeni profani i facind abstractie de Revelatie, s-ar putea spune ca am trait totdeauna in mit i nu putem trai in afara acestuia, oricat ne-am stradui. Daca ar fi altfel, probabil ca nu am mai fi noi inline, probabil ca am sucomba. Cumva, noi inline suntem mit". Mitul face parte din existenta noastra. Omenirea fara mit devine mult mai saraca. A patruns in insai cultura i civilizatia noastra. Experienta istorico-religioasa a omenirii demonstreaza ca niciodata omul n-a putut trai in afara religiei, fie ea naturala sau supranaturala, nu a putut nici macar exista fara ea. O spunea insui Plutarh: Priviti pe fata pamantului. Veti vedea, poate, cetati fara ziduri, fara legi, veti intalni popoare care nu cunosc scrierea si intrebuintarea banilor, dar un popor fara Dumnezeu n-a intalnit inca nimeni". Toti oamenii, intreaga umanitate tinde spre Dumnezeu, indiferent, daca unii sunt mai departe de El sau mai aproape, ori daca sau i unit deja cu El.

Capitolui I

Sondarea viitorului in marile religii pagine precre^tine

O sa incercam sa explicam: ce se intampla in cazul cunoaterii prealabile a viitorului ?" Ceea ce incerc sa aflu este cu neputinta. Divinatia nu este o opera omeneasca, ci una divina, supranaturala, trimisa din inaltul cerului, nenascuta, venica, originara i preeminenta datorita naturii sale.

lata aadar leacul eel mai eficace impotriva tuturor problemelor de acest fel: cunoaterea originii divinatiei. Ea nu pornete de la corpuri, de la pasiunile corporale, de la vreo natura sau de la nite puteri naturale, de la dispozitiile omului sau de la obiceiurile lui, i nici de la vreo arta sau sorginte exterioara referitoare la unul dintre aspectele vietii. Toata puterea sa tine de zei i pro vine de la ei. Divinatia se realizeaza prin intermediul actelot i semnelor divine, consta in viziuni divine i in invataturi tiintificez.

Cineva, indepartindu-se de cauzele primare, ar putea raporta divinatia la operatiile secundare. Statuind, de pilda, drept pricipii micarile corpului, schimbarile pasiunilor, alte generari, anumite activitati ale vietii omeneti, motive psihice sau fizice, ar putea crede ca se exprima cu claritate. La fel, prezentind drept cauze ale divinatiei simetriile acestor elemente, i-ar putea imagina ca da nite informatii exacte. S-ar inela insa pe de-a intregul. Exista o singura definitie i un singur principiu al tuturor acestor lucruri: sa nu derivi in mod nejustificat prezicerile referitoare la viitor din ceea ce nu contine nici un fel de pretiinta, ci sa consideri divinatia distribuita in intregul univers i asupra tuturor naturilor raspandite in el, ca provenind de la zeii care cuprind in ei inii limitele intregii tiinte a existentelor. Aceasta este cauza primordiala i mai ales comuna tuturor lucrurilor. Ea contine dintru inceput ceea ce le da celor care participa la ea i ofera mai ales adevarul de care divinatia are nevoie. A primit anterior esenta i cauza devenirii, datorita carora ajunge in mod necesar fara greeala la pretiinta. Acesta sa fie deci pentru noi principiul general al intregii divinatii, pe baza caruia putem descoperi in mod tiintific toate speciile ei \ Dupa unele persoane exista i divinatie in somn. Iar aceste vise sunt ba adevarate, ba mincinoase, surprind uneori realitatea, dar de cele mai multe ori se ineala2. In schimb, visele pe care le numim trimise de zei"3. Ele se manifesto astfel: cand somnul ia sfarit iar noi tocmai incepem sa ne trezim, poate fi auzita pentru scurt timp o voce care ne sfatuiete ce sa facem. Pe de alta parte, vocile pot fi auzite i atunci cand ne gasim intre trezie i somn, i atunci cand ne-am deteptat de tot. O contemplare i mai desavarita are loc atunci cand ochii vad, intelectul urmarete cu atentie faptele i, in acelai timp, cei care contempla se mica4.
2

3Distinctia dintre vise omeneti/inelatoare i vise divine/veridice este extrem de veche in literatura greaca. ea intilnindu-se pentru prima oara in epopeele homerice. Astfel in Odeseea 19,562-567, se vorbete deja despre vise veridice care ies din porjile de filde? i de vise inelatoare provenite din porfile de corn. In Antichitatea tarzie, ea este generala in lucrurile de specialitate (Artemidoros I, 1 i 6; Macrobius, Somnius Scipionis" I, 3,4-5; Philon, Somn" II, 1 i 97) 4Iamblichos, Misteriile egiptenilor", Editura Polirom, 2003, pag 85

Cauza manticei divine poate fi reconstituita in linii generale. Cand insa prezentam o apologie detaliata a ei, nu afirmam ca natura mana fiecare element catre ceea ce este propriu. Nu afirmam nici ca amestecul dintre aer i ceea ce il confine schimba compozitia corpului celor cuprini de entuziasm. De asemenea, nu sustinem nici ca inspiratia divina i-a luat numele de la pasiuni i de la fenomenele care tin de acestea, pentru ca darul activitatii proprii pe care zeii il fac oamenilor este neatins de pasiuni i superior oricarei deveniri. Despre cei posedati de Maica Zeilor pari a crede ca sunt barbati, caci i-ai i numit slujitorii Maicii Zeilor. Adevarul este insa altul. Slujitoarele Maicii Zeilor sunt in principal femei, barbatii nefiind decat putini i efeminati. Acest entuziasm are puterea de a genera i de a fecunda, lucru care il deosebete clar de orice alta forma de delir'. Aa arata deci aceasta forma de teoforie i aa se produce. Un alt tip de divinatie multiforma i inspirata, cea a oracolelor, este renumita i foarte limpede. Despre ea unii afirma urmatoarele: unii beau apa asemenea preotului lui Apollo Clarios de la Calophon5, altii ed langa gura unor peteri ca femeile care fac profetii la Delfi, altii inhaleaza aburi de apa precum profetezele Bromchizilor6. Se dovedete aadar ca divinatia oracolelor se afla in acord cu toate principiile fundamentale pe care le-am prezentat mai inainte cu privire la mantica. De fapt, daca o astfel de putere nu este separata de natura locurilor i a corpurilor care i se supun sau daca inainteaza conform unei micari detenninate de numar, ea nu poate cunoste dinainte ceea ce este pretutindeni i mereu la fel 7. Fiind insa libera, independents de locurile i de intervalele de timp masurate cu ajutorul numerelor, ea este in acelai fel

5Gra? de pe Coasta de Vest a Asiei Mici, situat la nord de Efes. Nu departe de portul sau Notion se gasea un oracol al lui Apollo supranumit Clarios, de la micutul orasel Claros, aflat in apropiere (Strabon XIV, 1,27,642) 6Familie de preo^i care aveau in grija oracolul lui Apollo de la Didymoi, orael de pe Coasta de Vest a Asiei Mici, aflat nu departe de Efes. 7Termenii folositi de Iamblichos sunt tocmai cei in care Platon defincjtc ideile.

prezenta pretutindeni, fiinteaza simultan cu tot ce se produce in timp i, datorita esentei sale separate i exceptionale, cuprinde in unitate adevarul tuturor lucrurilor8. Daca este corect ceea ce am spus, puterea divinatorie a zeilor nu este limitata, asemenea unei parti, de nici un loc, de nici un corp omenesc, de nici un suflet continut intr-o singura categorie de fiinte partculare, ci, fiind separata i indivizibila, este

8Iamblichos, Misteriile egiptenilor", Editura Polirom, 2003, pag 99

LI Arta divinatia la egipteni

Singurul preot in intelesul strict al cuvantului era la egipteni regele, in calitatea sa de zeu i de fiu al zeilor. Ceilalti preoti ii implineau functia ca inlocuitori, ca imputerniciti ai regelui. Preotii egipteni se bucurau de o mare cinstire din partea poporului aveau uneori o putere politica extraordinara, cum a fost aceea care a provocat reactiunea regelui Amenofis al IV-lea. in timpurile mai vechi, principele nomei era i savaritorul principal al cultului zeului local, iar nobilii i sotiile lor ii faceau o cinste sa slujeasca la templele zeilor in calitate de preoti i preotese9. Ierarhia preotilor egipteni avea in fruntea sa un mare preot. Subalternii acestuia se imparteau in diferite categorii: ceremoniarii" sau lectorii", care recitau formulele sacre scrise pe mlouri de papirus, servantii", un fel de diaconi care acompaniau pe oficianti, cei curati", parintii divini", profetii" i altii, care implineau tot felul de oficii la temple. Capeteniile sacerdotale aveau unele titluri foarte sugestive ca: cel care vede secretele cerului", cel care deschide poarta cerului"10. in principiu, preotii egipteni erau impartiti in doua clase: preoti- mireni i preotifunctionari ai templului. Preotii mireni, care purtau numele de cei puri", indeplineau, de fapt, alte functii in viata civila, dar slujeau cu randul o luna la templu. De aceti preoti-mireni se pretindea sa fie curati din punct de vedere cultic, adica sa se supuna purificarilor respective i, in plus, sa nu prezinte anumite defecte fizice. Ei trebuiau sa aiba cunotinte elementare cu privire la ritualurile de cult11. in ceea ce privete preotii-functionari, ei se supuneau unei alte categorii de exigente i aveau un alt statut. in primul rand, era absolut obligatoriu sa provina din randul preotilormireni. Apoi, ei trebuiau sa prezinte un document, un certificat de confirmare a sexului, care in perioada elenistica se numea (xteoSs^ic;
tod

ysvoix;, (dovada sexului"). Ei umblau totdeauna

tuni, rai, depilati i nu aveau voie sa poarte decat imbracaminte din panza de in, erau supui unor purificari rituale de doua ori pe zi i de doua ori pe noapte; erau obligati la abstinenta sexuala pe timpul cand erau sde serviciu la templu i trebuiau sa se abtina de la consumul anumitor alimente (indeosebi pete) i sa se fereasca sa calatoreasca pe mare.

9Diac. Prof. univ. Dr. Emilian Vasilescu, Istoria rcligiilor". Edi^ia a Ill-a, pag. 106 10Idem, op. cit, pag. 106 11Nicolae Achimescu, Istoria i Filosofia Religiei la Popoarele Antice", Editia a Il-a, pag. 44

Dupa o serie intreaga de purificari, ei erau instalati la templu in functie, intr-un cadru festiv, oficial. Anumiti preoti aflati pe treapta ierarhica superioara aveau ca sarcina nu doar problemele culturale, ci i administrarea pamantului ce apartinea templului. Aceti mari-preoti erau deseori functionari regali i foarte free vent de sange regesc, printi sau nobili12. Existau i preotese in cultul egiptean, indeosebi in acela al zeitelor Nut, Hathor i Isis, precum i in cultul mortilor. in rest, foarte multe dintre ele erau legate de templu, fiind angajate ca dansatoare, cantarete sau muziciene. Dansul i muzica jucau, firete, un important rol in cadrul serbarilor mari, cand erau evocate i reactualizate prin mimica evenimentele mitice. In Teba exista i o mare preoteasa" privita ca sotia lui Amon" care in perioada de decadere a Egiptului in ultimul mileniu i.d.Hr. a jucat un rol important ca simbol al mobilizarii i unitatii religioase i politice13. Mantica a fost profesata pe scara larga de vechii egipteni. Herodot istorisete cum egiptenii ghiceau viitorul unei persoane dupa luna i ziua in care s-a nascut, lunile i zilele anului fiind considerate de ei ca depinzind fiecare de cate un zeu. Existau i oracole, dintre care Herodot citeaza cateva care aveau o mare reputatie. Cel mai celebru era oracolul lui Amon, situat in marea oaza care poarta astazi numele Sinah. Se zicea ca un porumbel, zburind de la marele templu din Teba, indicase prin semne miraculoase locul unde zeul voise sa vada inaltindu-se un nou sanctuar. In acest sanctuar, Amon era reprezentat cu trup omenesc i cu cap de berbec. Mai mult de o suta de preoti faceau serviciul la templu i zeul raspundea, prin gura celor mai batrani i mai cu vaza dintre ei, la intrebarile care li se puneau. Se zicea insa ca i idolul insui putea sa vorbeasca, sa-i mite capul, sa primeasca sau sa respinga papirusul pe care erau formulate interbarile. Acest oracol a ramas vestit pana aproape cu trei secole i.d.Hr i a fost consultat chiar i de Alexandru eel Mare, care a primit raspunsul ca avea sa tina sub piciorul sau toate popoarele lumii i toate religiile", lucru care in acel moment era aproape realizat14. Iar eel mai vechi oracol dateaza din perioada Regatului Nou. Regele Thutmosis al Ill-lea relateaza intr-o inscriptie provenind din aceasta perioada cum zeul 1-a privit in cadrul unei procesiuni, s-a oprit i 1-a condus spre locaul regelui", prin aceasta desemnindu-1 ca rege15. Propriu-zis, consultarea oracolelor nu avea ca scop doar aflarea viitorului, ci il ajuta pe eel ce le consulta sa-i conformeze viata voii zeilor. Se afla astfel parerea zeilor in probleme cum ar fi, de pilda, vinovatia sau nevinovatia, luarea unor decizii politice importante, vocatia preotilor.
12 Nicolae Achimescu, Istoria i Filosofia Religiei la Popoarele Antice", Editia a Il-a, pag. 45 131' Idem, op. tit., pag. 65 14Diac. Prof. univ. Dr. Emilian Vasilescu. Istoria religiilor", Editia a Ill-a, pag. 109 15Nicolae Achimescu. Istoria si Filosofia Religiei la Popoarele Anticc". Editia a Il-a. pag. 48

10

Unele izvoare literare egiptene presupun ca ar fi existat ocazional, i persoane particulare inspirate de zei care puteau ghici viitorul. Astfel, intr-o lucrare datind, probabil, din timpul dinastiei a Xll-a, se istorisete faptul ca un preot pe nume Neferti prezisese o mare nenorocire, care a venit in timpul regelui Snefru. Regele il invita pe preot la sine pentru a afla de la el evenimentele viitoare. Cu acest prilej Neferti li relateaza despre o decadere totala de ordin social i ii descrie tara intr-o mare mizerie. In continuare, el ii prezice revenirea i refacerea tarii16. Textul acesta este evident, un fel de vaticinium ex eventu. El descrie dezordinea sociala, politica i morala din prima perioada intermediara traversata de Egipt, apoi urmeaza refacerea ordinii in timpul lui Amenemhet I, din dinastia a Xll-a. Prin urmare, prezicerea lui Neferti prezinta o anume tendinta politica dar, in acelai timp, presupune faptul ca se credea in posibilitatea unor asemenea preziceri profetii". O situatie similara o intalnim in Mustrarea profetului Ipuwer, in care un barbat intelept se adreseaza unui rege, probabil ultimul rege al Regatului Vechi i ii prezice o perioada plina de nefericire i nelinite. i aici este vorba, probabil, de descrierea nenorocirilor din prima perioada intermediara. i tot la fel, intr-o inscriptie din perioada ptolemaica este prezentata o prezicere referitoare la foametea care va afecta Egiptul pe o perioada de apte ani, in timpul regelui Zoser17.

1.2 Vizionarismul vechilor greci

A existat i la greci - la fel ca la alte popoare antice - o preotie la temple. Aceasta o dovedesc unele tablite, unde sunt amintiti i preotii. In general, ei primeau ofrandele aduse de credincioi, le consacrau i le ofereau zeilor. Este posibil ca preotii greci sa-i fi petrecut toata viata pe langa templul la care slujeau i sa fi locuit intr-o anexa a acelui templu. Oficiul sacerdotal se transmitea din tata in fiu, dar fara a se forma o casta organizata ca in alte tari antice. Existau unele conditii pentru oficiul sacerdotal, anume integritatea corporala, puritatea, disceraamantul, puterea viziunii i a intelegerii semnelor divine. Imbracamintea preoteasca era din in curat, iar ca semn al maiestatii slujirii, purtau pe cap cununa. Preotii aduceau i jertfe
16Idem, op. cit., pag. 48 17Idem, op. cit., pag. 49

11

sangeroase18. Au existat i femei sau fecioare preotese la templele dedicate zeitelor, avind aproape acelea^i atributii ca preotii, cu exceptia jertfirii animalelor2 \

18Pr. Conf. Dr. Al. Stan, Prof. Dr. Rem. Rus, Istoria Religiilor", pag 115

12

Ghicitul a avut o mare importanta la poporul grec, incercandu-se tot felul de mijloace pentru a se afla viitorul sau pentru a se descoperi impuritatile neobservate i a se ti ce purificari anume erau necesare. Ghicitul se facea fie prin inspiratie directa din partea zeilor, fie prin semne exterioare. In primul caz este vorba de faimoasele oracole care dadeau raspunsuri la intrebari i care au avut un rol important in viata politica a Greciei, pentru ca marile evenimente politice ca: declararea razboiului, incheierea pacii, schimbarea organizarii politice, intemeierea unei colonii, erau precedate de cercetarea oracolelor19. Intre vechile oracole greceti amintim, in primul rand, pe eel de la Dodona din Epir. in cadrul cestui oracol, preotii cu picioarele nespalate" interpretau freamatul i fonetul frunzeior unui stejar, cautind anumite raspunsuri ale zeilor la diferite probleme20. Apoi oracolul de la Delfi din Focida, mai renumit decat eel de la Dodona i unde o preoteasa, Pitia, in stare de extaz, dadea raspunsuri la intrebari stind aezata pe un scaun cu trei picioare (trepiedul lui Apollo), deasupra unei crapaturi in stanca, de unde se credea pana de curind ca ieeau vapori de acid carbonic. Acum se pune la indoiala faptul ca extazul Pitiei ar fi fost provocat de instalatia de gaze i se crede ca se foloseau mijloace artificiale21. Oracolul putea fi consultat in anumite zile. Cererile trebuiau insotite de daruri sacrificii. Un intreg colegiu de preoti o asistau pe Pitia, ale carei preziceri aveau faima ca sunt cele mai sigure. Importanta acestui oracol pentru unificarea poporului grec i pentru intarirea vietii morale a fost considerabila, deoarece in toate imprejurarile Greciei antice a fost consultat oracolul de la Delfi. Pe frontonul templului inchinat lui Apollo erau scrise faimoasele maxime: cunoate-te pe tine insuti" i pastreaza in toate masura justa", care redau esentialul cugetarii morale greceti22. Toti sunt de acord ca oracolul din Calaphon face profetii prin intermediu apei. Acolo, intr-o locuinta subterana, exista un izvor din care preotul bea in anumite nopti dupa ce a indeplinit in prealabil numeroase ritualuri. Dupa ce a baut, da oracole fara sa fie vazuti de ceilalti prezenti. Este deci evident ca acea apa are puteri divinatorii. Cum este ea insa, nici un om nu poate ti. S-ar parea ca un suflu profetic strabate apa, dar nu acesta este adevarul. De fapt, divinul nu se raspandete atat de fragmentat i de impartit
19Diac. Prof. univ. Dr. Emilian Vasilescu. Istoria religiilor", Editia a Ill-a, pag. 284 20Nicolae Achimescu, Istoria Filosofia Religiei la Popoarele Antice", Editia a Il-a, pag. 184 21Probabil ca exalatia de gaze din crapatura stancii n-a existat decat in imaginatia celor care asistau, spune Fr. Chamoux. (la civilisation grecguea l'e pogue archaigue et classigue, Arthaud, Paris, 1963, pag. 247 -B.A.) 22H.W. Parke, Greek oracles", Editia a Il-a, Hutchinson University Library, Londra, 1972, pag. 160 (B.F.I.)

in cei ce participa la el, ci, oferindu-se i luminand izvorul, il umple cu forta sa profetica. Totui, inspiratia pe care o daruite apa nu provine pe de-a intregul de la zeu,
28 *

ci produce numai o aptitudine i o purificare a pneumei luminoase din nor , datonta careia devenim capabili de a-1 primi pe zeu. Altceva este prezenta zeului anterioara acestuia i care stralucete din inalt. Ea nu se tine departe de nici until dintre cei care, multumita unei afinitati, intra in contact cu ea. Este imediat prezenta i il folosete ca pe un instrument pe profetii I care i-a ieit din fire i nu mai este contient nici de ceea ce spune, nici de locul unde se afla, astfel meat chiar i dupa incheierea profetiei ii revine cu greu. Inainte de a bea din aceasta apa, el ajuneaza o zi i o noapte intreaga. Cand a inceput sa fie cuprins de entuziasm, se retrage in nite sanctuare inaccesibile multimii si indepartindu-se i eliberindu-se de grijile omeneti, se pregatete sa-1 primeasca neprihanit pe zeu. Ca urmare, el dobandete inspiratia divina care lumineaza salaul curat al sufletului sau. Acesteia, zeul ii ofera o posesiune neconstrangatoare i o prezenta desavarita, neimpiedicata de nimicz9. Profetesa brachizilor, fie ca se umple de lumina tinind in maini vergeaua care-i fusese initial incredintata de catre un zeu, fie ca prezice viitorul sezind pe osie, fie ca il primete pe zeu ininuindu-i in apa picioarele sau marginea vemantului, ori inspirmd vaporii de apa, participa la zeu dupa ce s-a pregatit i a devenit apta sa-1 primeasca dupa prin aceste procedee'0.

14

Acest lucru este dovedit i de multimea sacrificiilor, de structura intregii ceremonii si de toate actele savarite inaintea oracolului intr-un mod vrednic de zeu: baile profetesei, ajunarea de trei zile intregi, ederea ei in sanctuar atiinci cand este posedata de lumina i se bucura de ea multa vreme23. Toate acestea constituie invitatia catre zeu de a se prezenta i de a patrunde dezvaluind o inspiratie uimitoare inainte de sosirea sa in locul obinuit, i reveleaza, in chiar suflul care se inalta din izvor, un alt zeu mai vechi, strain de loc, cauza locului, a izvoralui i a intregii divinitati24. Fiind destul de superstitioi, grecii cautau sa cunoasca viitorul i prin tot felul de semne. Ghicitorii, care ii transmiteau meteugul din tata in fiu, consultau zborul, cantecul i micarile pasarilor, ghiceau dupa trasaturile fetei sau liniile mainilor, interpretau visele, aruncau zarurile, citeau in stele etc. Cand se aduceau sacrificii, preotii cercetau directia flacarii i a fumului sau examinau maruntaiele victimei sacrificate, indeosebi ficatul, pentru a face preziceri. Pana i bataile inimii, tiuitul urechilor, stranutul, o intalnire intamplatoare, naterea unui copil monstruos, un cuvant neateptat erau interpretate in fel i chip de poporul superstitios3j. De mare importanta era juramantul, care, calcat, putea cauza nemultumirea sau chiar razbunarea zeilor25.

1.3 Sacerdotiu mantica la Romani

Functiile sacerdotale au fost la inceput cumulate cu cele ale autoritatii civile, deoarece insai autoritatea civila ii intemeia puterea pe vointa sacra, pe vointa zeilor. Se afirma ca la Roma a existat de timpuriu un rex" (conducator), cu functii sacerdotale variate. Dar odata cu instaurarea republicii, functiile sacerdotale au fost distribuite unor persoane anume, intre care exista un fel de ef, un rex sacrorum, avand o consoarta Regina sacrorum. Rex sacrorum se ingrijea de cultul lui Yanus. Dupa el veneau in ordine trei flamen Martialis (pentru cultul lui
23 Afirmatia i-a facut pe Parintii Bisericii sa vada in posedarea de catre zeu a Pitiei un fenomen de natura sexuala si, ca atare. sa o combata cu vehementa (cf. Origene, Contra Celsum) 24Iamblichos, MisteriiIe egiptenilor", Editura Polirom, 2003, pag 99 25Pr. Conf. Dr. Al. Stan, Prof. Dr. Rem. Rus, Istoria Religiilor", pag 117

14

Marte) i flamen Quirinalis (pentru cultul lui Quirinus). Urma mai apoi un Pontifex Maxim us (supraveghetorul vestalelor), dupa care veneau doispreyece flamines minores, fiecare fiind raspunzator pentru cultul unui zeu. Diverse colegii sacerdotale indeplineau functii de cult, dupa cum urmeaza: pontifices (fiind sub conducerea unui Pontifex Maximus), augurii. (insarcinati cu auspiciile sau semnele divine din zborul pasarilor), fetialii (condui de Pater Patratus), observau daca declararea razboiului i declararea pacii se facea dupa ins divinum (dreptul divin), decemviri sacris faciundis consultau cartile sibiline. Aa numitii sodalitates participau de asemenea la cult. Din acedia se distingeau lupercii i salii asociati cultului lui Marte. Mai existau i fratres arvales, care-1 convocau pe zeul Marte, dar dan sau in cinstea zeitei Dea Dia, divinitate agrara, si sacrificau in onoarea eij5. O categorie sacerdotala speciala o constituiau vestalele, preotese ale zeitei Vesta. Acestea erau in numar de ase, alese din familii nobile. Primeau o educatie deosebita de la varsta de 6-10 ani. Apoi, dupa zece ani de pregatire slujeau inca zece ani, iar al ti zece ani erau instructoare pentru viitoarele vestale. La varsta de 40 de ani ieseau din ordin i se puteau casatori. Calcarea votului castitatii se pedepsea cu moartea. Daca se intalneau pe cale cu un condamnat la moarte, acela era gratiat Daca la vechii greci cercetarea oracolelor avea un caracter mai mult sporadic, la romani, in schimb, mantica a luat o infatiare tehnica, aa cum era la babilonieni. Exista un colegiu special consacrat manticii, augures, dupa cum am mai amintit, avind ca sarcina interpretarea unor semne considerate ca divine: fenomene cereti, cantecul pasarilor17. Cuvantul augurium provine de la verbul augere - a inmulti, a spori, a create, reprezentind o cerere pentru binecuvantarea recoltei i pentru pace. Astfel, Cicero, in lucrarea sa De legibus" (II, 21), consemneaza faptul ca sacerdotii trebuiau sa implineasca un augurium pentru vii, pauni i sanatatea poporului. Mai tarziu, colegiul augurilor reprezenta instanta suprema in toate problemele legate de auspicia, adica de semnele transmise de zei privind un act care trebuia savarit sau nu. Aceste auspicii, de care functionarii romani tineau seama in tot ceea ce initiau mai important, ii au prototipul in zborul pasarilor pe cer urmarit de catre Romulus ca semn trimis de zei. Titius Livius povestete ca atat Romulus pe Palatin cat i Remus pe muntele Aventin au delimitat tehnic un loc consacrat, un templum pentru a examina zborul pasarilor", pentru ca zeii, sub a carui protectie se aflau locurile respective, puteau alege prin semnele lor pe acela dintre ei, care va conferi numele sau noului ora i va deveni regele sau. Se relateaza ca Remus a primit primul augurium, primul semn: ase gate, i semnul a fost deja comunicat definitiv atunci cand lui Romulus i-a aparut pe cer un

38

numar dublu. Dupa aceea Romulus a fost consacrat ca rege . in timpul regelui Tarquinius Superbus (sec. VI i.d.Hr.) au fost aduse la Roma din sudul Italiei, de la Cumae, Cartile sibiline, carti de ghicitorie, consultate de quindecemviri in cazuri de calamitati expieri i purificari. De altfel, interpretarile date de acetia Cartilor sibiline aveau sa aiba o puternica inraurire asupra vietii statului roman .
39

1.4 Cultul Mesopotamiei

Practicile cultului religios se desfaurau exclusiv in temple. Cum gandirea religioasa a mesopotamienilor ii concepea pe zei ca fiind asemenea oamenilor (organizati in familii, facind calatorii, avind aventuri, fiind inzestrati cu patimi, sau sentimente frumoase, asemeni oamenilor), firete ca zeul ii avea i o casa" a lui, pentru el i familia sa, care era templul 26. i cum zeii aveau i ei nevoia umana fireasca de a se hrani, preocuparea principals a preotilor templului era de a le prezenta - zilnic i la ore fixe - mancarea copioasa i variata prescrisa de ritual, pe o masa sfintita
/v

41

impodobita cu flori i invaluita in fum de tamaie . Fiecare templu avea un numar impunator de preoti (de pilda, catre mijlocul mileniului al treilea i.d.Hr., until din temple avea 736 de preoti). Preotii erau organizati pe categorii i functii, intr-o ierarhie riguros stabilita. Existau peste 40 de fnnctii sacerdotale diverse27. Unele sarbatori aveau in program i anumite ritualuri sacre", de fapt orgii, care insa nu scandalizau intrucat erau interpretate ca acte de cult28. - Templ u I nu era niciodata deschis multimii de credincioi; acetia participau numai la ceremoniile oficiate la sanctuarele, la altarele din curtea templului. Actele rituale ale cultului constat! in ofrande i sacrificii de animale29, in cantare de psalmi i litanii, in recitari de irnnuri i rugacitmi. Dar spre deosebire de egipteni, ale caror imnuri celebrau gloria zeilor, i marturiseau dragostea i recunotinta credincioilor, mesopotamienii se dovedeau a fi mai practici i mai interesati: caci fiecare imn se incheia prin a cere zeului o favoare ! In general vorbind, zeii mesopotamieni erau mai mult temuti decat iubiti. Corpul sacerdotal era format din magi (care faceau vraji, descantece), prezicatori, interpreti de vise, sacrificatori, bocitori, cantarei .a. Altii aveau functii pur administrative; se ingrijeau de arhive, de colile de scribi, de terenurile agricole, de lucratori, de depozite i
26De notat ca numele tuturor templelor sumeriene incepea cu E" - care in limba sumeriana inseamna casa: Esagil - casa cu acopcrisul pana in cer", Etemenaki - casa a carei temelie este cerul i pamantul", etc. Exista in Babilon (se precizeaza intr-o inscriptiej in total 53 de temple inchinate marilor zei, 55 de temple mai mici ale lui Marduk, 300 ale divinitatilor Pamantului, 600 ale divinitatilor Cerului, 180 de altare ale zei^ei Itar, 180 ale zeilor Nergal i Adad i alte 12 altare ale altor zei".

16
27Printre care i cele ale preoteselor |i ale prostituatelor templului (hieroduie) care locuiau intr-un fel de manastire din apropierea templului - sau inafara manastirii; se puteau casatori. dar nu puteau avea copii. 28Tarziu - sec. Vi.d.Hr. - Herodot noteaza: Dar eel mai rusinos din obiceiurile cate le au babilonienii este acesta: fiecare 18 femeie din tinut are daiona. odata in viata ei, sa stea in templul Afroditei (Istar) i sa se dea unui barbat strain". De fapt, era vorba doar de hierodulele, oficial consacrate acestei activitati. Daca totusi informatia data de Herodot corespundea realitatii (ceea ce este improbabil), acest obicei nu putea fi decat o reminiscenfa dintr-un stravechi cult al fecunditatii; deci, tot un act religios. 29De obicei berbeci, dar si oi, miei, iezi, tapi salbatici, pasari si peti; iar ca ofrande: fructe, oua de strat si de rata. etc.

magazii, de canale i diguri etc. Un loc important in practicile culte aveau exorcismele si variatele forme de divinatie. Prin procedee magice, prin exorcisme, erau alungati demonii, care ii pandeau pe oameni la fiecare pas, aducandu-le boli i alte nenorociri, sau impingandu-i sa savareasca pacate. Impotriva lor, mijlocul magic de aparare era stropirea bolnavului sau a casei cu apa dintr-un izvor sacru, sau

19

Capitolui II

Profetismul iudaic intre traditia orala cuvantul seris

in dramatica istoriei fiilor lui Israel, de-a lungul multor secole, ubrezirea monoteismului, contaminarea cu practicile idolatre, adoptararea bunului, dezvoltarea coruptiei, incurajarea imbogatirilor nedrepte pe seama sarin ani lor, carentele de autoritate ale castei preoteti, toate acestea determina perioada de criza in care Dumnezeu, de altfel pururea veghetor, se simte indatorat sa intervina energic. Aa se nate institutia profetismului. La urma urmelor, viciile enumerate mai sus erau tot atatea incalcari ale legamantului dintre Dumnezeu i Israel: incalcarea se cerea sanctionata, dar nu inaintea unor mustrari i avertismente menite sa trezeasca contiintele, sa faca pocainta posibila cu un ceas mai devreme i sa evite astfel dezastrele. Rolul acesta, pe cat de maret pe atat de ingrat i-l asuma prin voia si chemarea Domnului, profetii. in esenta, profetul este contiinta lucida i responsabila a poporului sau in momente de criza religioasa i morala. El e un om mai mult sau mai putin obinuit pana in clipa in care intervine chemarea la misiunea profetica. Aceasta se produce direct, tara mijlociri: Dumnezeu ii vorbete i ii incredinteaza misiunea. O data angajat el devine robul Domnului" 11 se supune neconditionat30.

304/ Alfred Harlaoanu. 0 istorie a mozaismului i a Israelului antic", pag. 360

21

Profetul, este mai inainte de toate, purtatorul de cuvant al lui Dumnezeu printre semenii sai pe toata intinderea scarii sociale, de la rege la omul de rand31. Profetismul ebraic este un fenomen cu totul deosebit in istoria religioasa a omenirii, el reprezentind ultima treapta a revelatiei vechi - testamentare, inainte de revelatia desavarita facuta prin insui Fiul lui Dumnezeu32. Profetul e perfect consent de sine i de misiunea lui. El e contiinta critica a celor care reprezinta societatea contemporana, o contiointa aspra i necrutatoare care se adreseaza, in primul rand, clasei conducatoare. Adresarea se face in numele unui Dumnezeu universal i atotputernic, drept, dar milostiv, gata sa pedepseasca, dar i sa-i primeasca pe cei care se caiesc i se indreapta. In numele aceluiai Dumnezeu condamna abaterea de la credinta, dar i justitia sociala. Toti oamenii sunt egali in fata Domnului. Regii nu au dreptul sa faca ce vor. Profetii instaureaza un cod moral, independent de autoritatea politica: legea nu a fost data de aceasta, ci de o autoritate care transcende. Este pentru prima oara cand intre religie i morala se instituie o legatura indispensabila, cu consecinte pana in zilele noastre, ceea ce il facea pe istoricul englez Y.M. Roberts sa declare: Daca miezul politicii liberale este credinta ca puterea trebuie folosita intr-un cadru moral independent de ea, atunci radacinile lui adanci se afla in invatatura profetilor"33. Aadar, profetul este, inainte de toate, un erou al timpului sau, menit sa zguduie i sa trezeasca contiintele adormite. El este inzestrat nu numai cu porunca de a vesti, ci i cu dorul de a prevesti. Profetia nu este o tiinta care poate fi dobandita sau invatata, ea nu se bizuie pe o unire mistica i nici nu poate fi atinsa prin contemplare spirituals sau extaz. Profetul este ales de Dumnezeu, care-i impune vointa sa: el este inchinat slujirii Domnului i ii

31Idem, op. cit., pag. 361 32Diac. Prof. univ. Dr. Emilian Vasilescu, Istoria religiilor", Editia a Ill-a, pag. 364 33J.M. Roberts, The Pelican History of the Word", Pelican Books, Anglia, 1984

20

asuma aceasta responsabilitate. El sta inaintea prezentei divine. In cartea lui Ieremia sta scris: De te vei intoarce, Eu te voi aduce la starea cea dintai i vei sta inaintea fetei Mele; daca tu vei deosebi lucrul de pret de eel fara pret, vei fi ca gura Mea; i nu te vei intoarce la ei, ci ei se vor intoarce la tine." (Ieremia 15, 19) Proorocul este la curent in permanenta cu deciziile divine. Amos arata ca: Domnul nu face nimic fara sa fi descoperit taina sa proorocilor slujitori Lui". (Amos 3,
7 f
]

Proletia este un dar de la Dumnezeu, care de-a lungul generatiilor alege anumiti indivizi dupa dorinta Sa. Unii teologi considera ca singurul criteriu dupa care se facea chemarea la slujirea profetica era gradul de pietate al celui chemat, indiferent de sexul, varsta, pregatirea intelectuala sau clasa sociala din care facea partej2. Profetii sunt figuri carismatice carora le re vine misiunea de a primi i de a transmite cuvantul divin. Mesager al Domnului, profetul nu e liber sa-i aleaga soarta: el este ales adesea in pofida vointei lui, ca Moise. In cartea a doua a Bibliei ebraice, Domnul i se arata lui Moise in design 1 de maracini care ardea i ii poruncete sa ii scoata pe evrei din Egipt. Asadar, slujirea profetica nu au intemeiat-o proorocii bibliei pe autodeterminare, ci pe trimiterea specials din partea lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, ei au priceput in chip tainic vocea lui Dumnezeu. Profetii au o vocatie supranaturala pe care unii au descris-o in cartile lor. Momentul vocatiei li s-a imprimat adanc in contiinta i le-a ramas pururea viu in memorie: \ Darul profetic sau vocatia profetica era intotdeauna un privilegiu personal, un dar acordat de Dumnezeu anumitor persoane. Darul profetic nu-i avea originea in vreo dispozitie naturala sau vreo pregatire colara. El nu era intemeiat pe vreun titlu ereditar precum preotia:'. Activitatea profetilor se intinde de fapt pe intreaga istorie a poporului evreu. Pentru ca, in sensul eel mai larg al cuvantului, irul profetilor incepe cu Avraam, eel dintai transmitator al revelatiei i se incheie cu Sfantul loan Botezatorul, care va pregati calea Domnului". (Matei III, 3)3-

23

In ceea ce privete religia profetilor aceasta este fara indoiala mai bogata i mai profunda decat aceea a patriarhilor sau a lui Moise. Ideea de Dumnezeu este dezvoltata de profeti, care pun acum accentul pe universal ism. lahve nu mai este Dumnezeul unic al lui Israel, ci unicul Dumnezeu, in sensul absolut al acestui cuvant. Acei alti dumnezei", despre care se mai vorbeste in epoca exodului i de care Moise cauta sa-i apere pe evrei, devin acum idoli" i Jucrul mainilor" oamenilor, facuti de degetele lor" (Is. II, 8), vanare de vant" (Is. XLI, 29), Jemne lipsite de orice intelegere", fara minte i fara de pricepere" (Ier. X, 14):56 in prezent e cu putinta de imaginat un mare orator al carui mesaj ar aj tinge, eventual, epicentrul atentiei pentru omenire. Dar a inchipui o fiinta umana ce devine focarul atentiei pentru cer i pamant, al carui mesaj sa fie preluat de intregul univers, aa ceva nu depaete imaginatia. Chiar daca noi presupunem ca se afla un spirit care insufletete intreaga existenta, caracterul sau in esenta tainic intrece orizontul inintii omeneti. Experienta de a te numara printre cei carora le-a vorbit El, Cel mai presus de cer
i

de pamant, are o maretie in

comparatie cu care toate cuvintele ii pierd greutatea. O examinare a circumstantelor psihice i istorice ar fi prea putin relevante'7. Ce intelege profetul prin expresia: Aa vorbea Domnul" ? Pentru a percepe relatarile proletului referitoare la experienta sa traita, trebuie sa pastram in minte urmatoarele principii despre natura acestor re 1 atari: 1. lucrurile i cuvintele au multiple intelesuri; 2. relatarile profetului sunt spuse numai pe jumatate; 3. graiul profetului este graiul maretiei i al tainei; 4. exista o distinctie intre cuvintele descriptive i cele elocvente; 5. re 1 atari le pro fetal ui trebuie luate cu simpatie Misiunea profetica poate fi numita extraordinara, daca o privim dupa modul in care a fost acordata i practicata, i

ordinara, intrucat era acordata de Dumnezeu pentru un timp anumit ca o autoritate continua i suprema pentru cunoasterea si respectarea Legn34. Indr-adevar, misiunea profetica a fost acordata imediat i direct de catre Dumnezeu, incat pe cei alesi prin chemarea supranaturala i-a instituit ca interpreti ai voii sale. De aceea exercitarea misiunii a fost extraordinara caci depindea direct de Dumnezeu, ca i chemarea la profetic. Iar misiunea profetica a fost ordinara, fiindca se considera ca autoritate suprema de invatamant a poporului35. Dupa activitatea i misiunea lor, profetii se impart in doua grupe: profetii vechi, care nu i-au sens cuvantarile, i profetii noi care i-au scris cuvantarile. Profetii vechi au avut misiunea sa-i invete i sa incerce sa ii duca pe drumul eel bun numai pe contemporanii lor. Acetia sunt: Samuel, Gad, Natan, acetia trei fiind contemporani cu regele David, Ahia din ilo, care a vestit scindarea regatului lui Solomon (III Regi; I Regi, 11, 29 - 36), emaia, Ido, Azaria, Iehu, Manani, Ehu, Mi ha fiul lui imlo36. Profetii noi au avut misiunea sa-i invete i sa-i calauzeasca pe contemporanii lor, dar pe urmai, fapt pentru care au fost obiigati sa-i scrie cuvantarile. Un rol deosebit au avut profetii Hie i Elisei. Ei au avut misiunea sa-i fereasca pe contemporanii lor de idolatrie i sa apere monoteismul de presiunea exercitata de popoarele pagane-idolatre vecine. Predica lor infocata este insotita adeseori de minuni i preziceri care se implineau curand. Prina aceasta ei ii impresionau profund pe ascultatori i se bucurau de o mare autoritate in fata lor',~. Acela care astazi de numete prooroc" (nabi), inainte se numea vazator". In fapt, traditia de vizionar" (nr eh) din perioada nimada a fost modificata, dupa cucerire, sub influenta nabiim-ilor, pe care israelitii i-au gasit in Palestina. Catre ~ 1000, vizionarii iahviti" (precum Nathan) i nabiim-ii coexistau inca. Treptat, cele dona functii au fuzionat i rezultatul final a fost preofetismul clasic vechi-testamentar. Ca i nabiim-ii, profetii erau asociati sanctuarelor i cultului i aveau experiente extatice.
34v'' Alfred Harlaoanu, 0 istorie a mozaismului i a Israelului antic", pag. 361 356" Idem. op. cit., pag. 365 36Idem. op. cit, pag. 366

25

Hie i Elisei ilustreaza perioada de tranzitie, dar vocatiile si activitatile lor religioase anunta de pe acum profetismul clasic. Hie ii face aparitia in Regatul de nord, sub regii Aliab i Ahazias (874 - 850). El se rascoala impotriva politicii lui Ahab. Acesta voia sa-i integreze pe israeliti i pe canaaneeni acordandu-le drepturi egale si inurajand sincretismul religios cu cultul lui Baal sau Malkart, cult protejat de regina lyabel, originara din Tyr. Ilie il proclama pe lahve suveran unic in Israel. Iahve, i nu Baal, este eel care da ploaia i asigura belugul tarii. In faimosul episod de pe muntele Carmel cand Ilie se angajeaza in duel cu profetii lui Baal ca sa puna capat unei secete de trei ani, el demonstreaza neputinta zeului canaaneean de a aprinde altarul sacrificial, i pornind de aici, de a aduce ploaia 37. in plus, Ilie profereaza violent la adresa regelui Ahab, care a ucis pe unul din supusii sai pentru a-si insui via acestuia, i ii prevesteste o moarte violenta (III Regi, 21). Faima postuma a lui Ilie il apropie de Moise. Legenda ni-1 arata rapit de Iahve la cer intr-un car de foe (IV Regi; 2:2). Biografia lui Elisei, discipol i succesor al lui Ilie, abunda in episoade miraculoase (cf. IV Regi, 2:19, 4:1 etc). Spre deosebire de Ilie, Elisei aduna un grup de profeti in jural sau, dar ca i Ilie, el participa activ la viata politica, da oracole regelui i chiar il intovaraete la razboi (IV Regi, 3:11). Lasand la o parte ghicitorii i vizionarii ambulanti, se disting doua categorii de profeti. Primul grup este constituit de catre profetii cultuali: ei loeuiese in preajma templelor i participa la rituri alaturi de preoti4. Acetia sunt profetii de curte, asociati sanctuarelor regale. De multe ori ei prezic regelui victoria dorita (cf. de ex. Ill Regi, 22). Aceasta insemnata categoric de profeti profesioniti ii cuprinde pe aceia care sunt cunoscuti in vechiul testament, ca profeti mincinoi. Mai important pentru istoria religioasa a lui Israel este al doilea grup, constituit de marii profeti scripturari, de la Amos la A1 doilea Isaia". Acetia nu-i proclaim mesajul in calitate
37Duelul face parte dintr-un razboi religios: aa cum Izabel daduse ordin sa fie masacrati profetii lui Iahve, Ilie. dupa victoria sa, cere poporului sa puna maila pe cei 450 de profeti ai lui Baal. Ilie i-a dus la paraul Chionului fi i-a injunghiat acolo" (III Regi, 18:40)

de membri ai unei profesiuni ci in numele unei vocatii speciale. Ei nu reprezinta anumite clanuri sau anumite sanctuare, nici pe regi, ci se declara trimii ai lui Dumnezeu03. Vocatia lor este decisa de un apel direct al lui Iahve. Dupa cum relateaza Ieremia: Fost-a, cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis: inainte de a te urzi in pantece te-am cunoscut, inainte de a iei din pantece te-am sfintit, si te-am randuit prooroc pentru popoare" (Ier. 1:4). La randul sau, Isaia a vazut intr-o zi in templu pe Domnul Iahve stand pe un scaun inalt", inconjurat de Serafimi i a auzit vocea spunand: pe cine il voi trimite i cine va merge pentru noi ?". Isaia a raspuns: Iata-ma, trimite-ma pe mine !". i Dumnezeu i-a poruncit ce sa spuna poporului (Is., 6:11-10). Ape!ul este ascultat in pofida opozitieii auditoriului, dar se intampla ca propovaduirera sa fie intrerupta prin forta (Amos, 7:10) sau de catre profetul insui cand el considera ca i-a ratat misiunea (Is., 8:16-18). Toti marii profeti sunt sincer i pasionat convini de autenticitatea vocatiei lor i de urgenta mesajului lor. Ei nu se indoiesc deloc de faptul ca proclama insui Cuvantul lui Dumnezeu, caci ei au simtit mana lui Iahve ori spiritul sau (ruah)"u punandu-li-se pe crestet. Posesia divina se manifesto uneori prin extaz, dei exaltarea ori trail.sa extatica nu pare indispensabila38. Unii profeti au fost chiar acuzati de nebunie [precum Oseea (9:17): profetul este un nebun, un ratacit omul cu duhul lui Dumnezeu"], dar nu se poate vorbi de o adevarata afectiune psihopatologica. Este vorba de zguduiri afective provocate de prezenta terifianta a lui Dumnezeu i de gravitatea misiunii pe care profetul i-a asumat-o. Fenomenul este bine cunoscut de la bolile initiatice" ale amanilor pana la nebunai" marilor mistici din toate religiile. In plus, la fel ca i specialitii sacrului" din societatile arhaice i traditionale, profetii sunt inzestrati cu facultati divinatorii39 i fac dovada de puteri miraculoase de natura magica: ei invie mortii, hranesc multimile cu o cantitate minima de alimente, imbolnavesc anumite persoane40. Numeroase gesturi indeplinite de profeti au o valoare simbolica: Ilie ii
38b H. Ringgren, La Religion d'Israel"; pag. 268 i G. Fohrer, op.cit, pag. 234. n. 14 39Ilie prevede moartea iminenta a regelui Ohozia; Elisei tie unde sa gaseasca apa in pustiu i stie ca regii au poruncit sa-1 ucida (IV Regi, 6:32); el cunonsic cuvintele pronuntate de regele Damascului in dormitorul sau. 40G. Folirer, History of Israelite Religion", pag 233

27

arunca mantaua peste Elisei (III Regi, 19:19-21); ascultand porunca lui Iahve, leremia sparge un urcior de hit pentru a arata ruina viitoare a lui Israel (ler., 19:10); el poarta un jug pentru a convinge poporul sa se supuna regelui Babilonului'0 Dar, oricare ar fi fost izvorul inspiratiei lor (vis, viziune, auzire ori cunoatere miraculoasa) ceea ce primeau profetii era intotdeauna cuvantul lui Iahve. Aceste revelatii, directe, personale, erau evident interpretate in lumina credintei lor profunde i transmise deupa anumite modele traditionale. Profetii preexilici se caracterizeaza prin aceea ca ei anunta indeosebi judecata Domnului impotriva lui Israel: Iahve va trimite cuceritori nemiloi ca sa-1 nimiceasca: Domnul va folosi marile Imperii militare ca instrumente de pedepsire impotriva propriului sau popor, care 1-a tradat. Se poate descifra i o promisiune de nadejde in aceasta judecata teribila ? S-a crezut a se putea recunoate in profetismul vechi- testamentar o varianta a alternantei binecunoscute in Orientul Apropiat, intre vremi de restrite" i vremi de bucurie", dar aceasta schema nu pare sa se aplice la toate exemplele invocate41. Dupa cum vom vedea, singura speranta rezida in ramaita" poporului ales, care va supravietui catastrofei. Cu aceasta ramaita" Iahve va incheia un nou legamant'2. Profetii noi care au fixat profetiile lor in scris, pentru posteritate, sunt in numar de aisprezece. Dintre acetia, patru sunt numiti profeti mari: Isaia, leremie, lezechiel si Daniel i doisprezece sunt numiti profeti mici: Osea, I oil, Amos, Obadia, lona, Miheia, Naum, Avacum, Sofonie, Agheu, Zaharia i Maleahi. Deosebirea intre profetii mari mici se face prin scrierea unora. Aa cum remarca Fericitul Augustin: doisprezece sunt numiti mici, pentru ca scrierile lor sunt senile, in comparatie cu ale altera, care sunt numiti maripentru ca au lasat volume mari" (De civitate Dei, 18, 29) ' \ Primul dintre profetii literari a fost Amos, iar eel din urma Maleahi. Aproape toti specialitii evrei considers ca profetismul a luat sfarit o data cu constituirea canonului biblic
41H. Ringgren. La Religion d'Israel"; pag. 271 Mircea Eliade, Istoria credintelor i ideilor religioase", vol I, Editura Stiintifica. Bucureti, 1992, pag. 337-340

din epoca lui Ezra. Astfel, perioada profetiei clasice a durat aproximativ trei sute de ani (de la mijlocul sec. al VHI-lea panS la mijlocul secolului al V-lea i.d.Hr.). Ea cuprinde perioade istorice critice in care se produce ascensiunea a trei mari imperii - asirian, babilonian i persan - i au loc evenimente capitale, precum distrugerea Regatului de Nord, de catre asirieni, cea a Regatului de Sud i a Templului de catre babilonieni, exilul babilonian, intoarcerea in Tara SfantS i reconstituirea Templului de la Ierusalim'42, Mircea Eliade distinge douS categorii de profeti: primul grup este constituit de catre profetii culturali. Ei loeuiese in preajma templelor i participa la rituri alSturi de preoti. Acetia sunt profetii de curte, asociati sanctuarelor regale. De multe ori ei prezic regelui victoria doritS (cf. de ex. Ill Regi, 22). Mai important pentru istoria religioasa a lui Israel este al doilea grup, constituit de marii profeti scriptuari, de la Amos la Isaia"'3 Evreii inteleg astfel traditia iudaismului Tora verbala", cu glasul Domnului devenind cuvant, care in acest fel devine desluibil, plin de sensuri i de inteles. Acesta este, in linii mari, marele fir al traditiei in iudaism, o incercare de a face astfel, meat cuvantul lui Dumnezeu sa poata fi rostit i folosit intr-o ordine a vietii determinata de revelatie76. Este nebanuit de mare, multidimensional^, persistenta in gandirea moderna, religioasa ori nu, nationals ori nu, filosofica ori nu, a unei insemnate catimi din imensul corp de idei zamislite din cele vreo cincisprezece carti scrise de catre profetii bilbici, cu mult peste douazeci si cinci de secole in urma. Aceasta s-a produs prin expansiunea in luine a intregii biblii, iudaice i creatine, prin Coran, pe un numar incomensurabil de alte carari de preluare sau de inspiratie43. Se zice ca scopurile urmarite de catre profeti sunt, in ultima instanta i in linii generale, aceleai. Dar, neindoielnic, fiecare percepe in felul sau aceste scopuri si introduce in dezbaterea lor nenumarate teme ce exprima pozitiile lor particulare. Ar fi de adaugat ca uneori
42Alfred Harlaoarvu. 0 istorie a mozaismului si a Israelului antic", pag. 367 ' Mircea Eliade, Istoria credintelor si ideilor religioase", Editura tiintifica si Enciclopedica, Bucurcsti. 1981, pag. 360 76 Gersham Scholem, Studii de mistica iudaica". Editiua Hasefer, Bucureti, 2000, pag. 163 43Ion Banu. ..Profetii biblici vorbind filosofici". Editura tiintifica, Bucuresti. 1994. pag. 170

29

particularitatile sunt de nuanta i pot uor sa fie pierdute din vedere. Dar mai e ceva. Aparent ei repeta adesea spuse ale predecesorilor lor. Dar numai aparent, caci in epoci istorice diferite aproape trei secole nu sunt cantitati temporal-istorice neglijabile - aceleai afirmatii, aparent asemanatoare, pot sa aiba sensuri concrete diferite. Toti profetii urmaresc feluri istorice practice, dar cei mai multi o fac pe baza unei reflectii teoretice ce scapa adesea comentatorilor. Acelai scop practic poate capata o fundamentare teoretica speciala care sa nu mai fie aceeai. Ei nu sunt niciodata politicieni", dar sunt intotdeauna carturari politologi sau, in substrat, filosofi, indrumatori catre aflarea raspunsurilor pe care politicienii ar urma sa le dea la intrebarile politice aflate la ordinea zilei44. De-a lungul textelor se modifica, aa cum s-a vazut, rnodul in care este inteles Dumnezeu ca Spirit universal, independent de delimitarile fideist-iudaice. In mod paralel se descifreaza in substratul aprecierilor date de catre profeti unora sau altora dintre popoarele neiudaice convingerea in existenta unei psihologii a popoarelor, care, surmontind caracterul zonal, cheama cugetarea sa se intereseze de fenomenul de psihologie etnica in genere. Intr-o prima abordare, cartile profetilor deschid drumul reflectiei lor asupra lui Dumnezeu i a complexelor relatii in care intra el cu oamenii. Intr-o a doua abordare, drumul catre spiritualitate in general. Intr-o a treia abordare, apar chestiunile raporturilor concrete, variate in care intra spiritualitatea cu starile istorice precizate i cu sferele de cimostinte proprii fiecarui moment, fiecarui cadru etnic, in parte. Intr-o a patra abordare cugetarea cititorului e dirijata catre examenul i cunoaterea a tot ce
79

apartine omenirii ca tot, trasind poteci catre asi mil area acestor cunotmte . Credinta in profeti nu constituie singurul temei al celor gandite de noi despre Biblie. Credinta in profet se pune in micare i se extinde, ajungand a fi credinta o data cu profetii. Biblia ne face capabili sa auzim ceva din cele auzite de ei, dei nu in felul in care ei auzeau45.
44 Ion Banu, ..Profetii biblici vorbind filosofiei", Editura tiintifica. Bucuresti. 1994. pag. 170 45Abraham Joshua Hcschcl. Dumnezeu in cautarea omului. Editura Hasefer. B\icureti, 2001. pag. 343

Sufletul unui profet este o oglinda indreptata catre Dumnezeu. A impartai

* 81

credinta unui profet inseamna a te inalta catre nivelul existentei acestuia . in traiul nostru de zi cu zi, cuvintele sunt utilizate ca mijloace de transmitere a intelesului. A vorbi inseamna a actiona, iar cuvantul este mai mult decat un instrument al exprimarii, el e un receptacol al puterii divine, taina creatiunii. Cuvantul profetic creeaza, modeleaza, schimba, cladete i distruge. (Ieremia 1,10)46 Cand vorbete omul, el incearca sa comunice un inteles anume; cand vorbete profetul, el scoate la lumina izvorul orcarui inteles. Cuvantul nu le-a fost dat profetilor de dragu! lor. Noi, cu totii, eram priviti in fata de catre Dumnezeu atunci cand pe profeti ii privea El drept in fata. Cand li se vorbea profetilor, noua, tuturor ni se vorbea47". O farama de prooroc se afla in strafundul fiecarei existente umane. Chem cer i pamant ca martori ca fiecare om, oricum e, evreu sau ne-evreu, barbat sau femeie, slujitor sau slujnica, potrivit cu masura faptelor sale bune, pe acela/ aceea se reazama duhui sfinteniei."48 Duluil sfant se reazama pe cei ce traiesc in randuielile Legamantului49.

46Abraham Joshua Heschel, Dumnezeu in cautarea omului, Editura Hasefer, Bucuresti. 2001, pag. 348 47Idem, op. cit., pag.350 48Seder Elialiu Rabba, IX. Editura M. Friedmann, Viena, 1902, pag. 48 49Hillel spunea: Lasa-i pe fiii lui Israel in pace. Duliul Sfant reazama de dansii. Desi nu sunt profeti. ei sunt discipoli ai profetilor." (Tosefta Pesahim. 4, 8)

31

32

Intocmai precum cuvintele Bibliei deveneau Scriptura, tot astfel, in viata lui Israel, Scriptura devenea istorie. Biblia fiind o revelatie a lui Dumnezeu catre Israel, istoria evreilor a fost e revelatie a sfintirii lui Israel intra Dumnezeu. Nu ca indivizi, ci ca poporul lui Israel putem gasi o abordare a profetilor. Biblia traiete in cei ce traiesc in randuielile Legamantului. Obtea lui Israel traiete potrivit fagaduintei Sale: Iata, acesta este legamantul Men cu ei, zice Domnul: Duhul Meu care odihnete peste tine, si cuvintele Mele pe care le-am pus in gura ta sa nu se departeze in gura ta, nici din gura urmailor tai i nici din gura urmailor urmailor tai", - zice Domnul, - de acum i pana in veac!".50 Individul, cu toate acestea, poate pierde dreptul la duh. lata de ce ne rugam noi: nu ma arunca din calea prezentei Tale i 1111 iti lua Sfantul Tau Duh de la mine.' ,87

50' Isaia 59,21 Caci profetia nu se va departa de voi niciodata." Rabi David Kimchi, comentariu. adlocum

Capitolui III

Profetismul iudaic in cattle istorice didactice

Profetismul iudaic este opera unor personalitati de seama in istoria lumii pana la Hristos. In cele ce urmeaza vom prezenta succint aspecte legate de biografie profetilor mari i mici. In fruntea profetilor mari este aezat Ssaia al carui nume in limba ebraica este
leaiahu",

ceea ce inseamna mantuirea lui Dumnezeu"51. Este fiul lui Amos. S-a nascut

in timpul domniei lui Uzia, regele ludeei, care a condus tara Intre anii 800 - 783 i.d.Hr. Isaia a profetit 40 de ani, Tn timpul a patru regi: Uzia, loatam, Ahaz i lezechia.

Ei

apartinea elite! ierusaiimitene, iar opera sa ?l prezinta, fara nici un dubiu, drept un om foarte cultivat, a carui pana e deprinsa cu literatura, Tn deosebi cu poezia. Mai stim ca era casatorit i ca avea copii, ceea ce nu 1-a Tmpiedicat sa raspunda chemarii lui Dumnezeu i sa devina o personalitate publics de prim rang, cu o imensa autoritate asupra contemporanilor52. Cartea Isaia se reprezinta ca o antologie de profetii referitoare la evenimentele petrecute in decursul a 500 de ani de la distrugerea Samariei i pana la epoca reintoarcerii in tara. Partea istorica a viziunii profetului contine cateva elemente foarte importante. Ea Tncepe prin referiri la pactul dintre Aram i Israel. Se Tncerca i atragerea ludeei in aceasta alinata Tndreptata impotriva Asiriei. Isaia dezaproba in

51Viorica S. Constantinescu, Dictionari de Personaje Biblice", Editura Hasefer, Bucurcsii. 2002, pag. 193 52..Cartea profetului Isaia", talcuita si talmacita de Bartolomeu Valeriu Anania. Editura Auastasia, 2000, pag. 13

34

mod clar aceasta Tncercare i arata ca numai credinta in Dumnezeu poate salva ludeea. Cele 66 de capitole ale cartii Isaia trateaza in ordine cronologica: mustrarea poporului pentru pacatele sale; Tndemnul de a vedea in Dumnezeu salvarea de pericolul asirian; profetii impotriva celor din Babilon, Moab, Damasc, Egipt i Tir; profetii generale i de consolare; o relatare istorica despre asediul lerusalimului de catre Sanherib; despre regele Cirus i caderea Babilonului; finalul exprimand Tncrederea ca Dumnezeu nimicete pe cei care se Tnchina zeilor i Ti salveaza pe cei drepti53 Profetul leremia al carui nume in ebraica Jrmeiahu" Tnseamna Dumnezeu a izgonit" pe poporul Sau, a fost fiul preotului Hilchia. Profetul nu a fost casatorit, caci fnsui Dumnezeu i-a poruncit sa nu se casatoreasca. El a fost ales pentru misiunea profetica inainte de naterea sa. A fost chemat la profetie In anul al Xlll-lea al domniei regelui losia. Activitatea sa a durat 40 de ani sub domnia a cinci regi: sub losia 17 ani, sub loahaz 3 luni, sub loiachim 11 ani, sub lehania 3 luni i sub Sedechia 11 ani, pana dupa daramarea lerusalimului. Activitatea profetica a lui leremia se desfaoara Tntr-un timp cand regatul luda era Tntr-o decadenta. Regele Manase a introdus i a incurajat cultul zeilor pagani in locul adevaratului Dumnezeu. Dupa dansul, fiul sau savarete faradelegi i mai urate54. Dupa regii nelegiuiti a venit losia, un rege pios, care a restabilit cultul adevaratului Dumnezeu. Sub acest rege pios, leremia i-a Tnceput activitatea sa profetica. Dupa tnoartea lui fossa au urmat regi necredincioi de pe urma carora Ieremia a avut mult de suferit. Profetii mincinoi atatau pe regi i poporul impotriva lui. Profetul prezice robia a 70 de ani printre popoare pagane Tn BabiSonia. Din cauza profetiei, ieremia fuge nevoit din Anotot Tn lerusalirn, caci nu numai locuitorii, dar chiar rudele cautau sa-1 omoare. Dar toate acestea nu l-au abatut de la misiunea sa, ca mijiocitor Tntre Dumnezeu si oameni. El sfatuite pe regele din luda sa nu se
53Viorica S. Constaiitinescu, Dictionari de Personaje Biblice", Editura Hasefer, Bucureti, 2002, pag. 193 54Pr. Prof. Dr. Nicolae Ciudiii, Studiul Vechiului Testament", Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 2002, pag. 186

35

opuna lui Nabucodonosor, caci acesta executa pedeapsa lui Dumnezeu. Insa Sedechia nu asculta sfatul profetului. Din acest timp II face pe Nabucodonosor sa fie Tmpotriva lerusalimului. Ieremia este prins si dus Tn Tnchisoare, dar Nabucodonosor Tl elibereaza i Ti permite sa mearga Tn robie sau sa ramana cu restul populatiei Tn tara. Profetul prefera sa ramana Tn tara. Ieremia este omorat cu pietre din cauza ea Ti mustra pe conationalii sai din cauza idolatriei. Dupa ce s-au adeverit toate profetiile poporul 1-a numit Proorocul"55. Profetul lezechiel este al treiiea profel dintre cei patru profeti mari. Numele lui in evreiete Tnseamna Dumnezeu este tare". El a fost fiul lui Buzi, un preot, i chiar e! Tnsui a fost preot, descendent din Tadoc. A fost casatorit dar, cu putin timp Tnainte de daramarea lerusalimului. A fost dus Tn captivitate Tn Babiion. Aid este chemat la misiunea profetica, In anul al cincilea al exiluiui, Casa sa devenise pentru exilati locul de Tntalnire i consfatuire. lezechiel a avut misiunea de a activa printre evreii din captivitate, pregatindu-i pentru Tntemeierea unui stat nou. El a trebuit sa arate poporului ca Dumnezeu li tine promisiunile facute credincioilor, cu toate nenorocirile ce s-au abatut asupra poporului. Pentru aceasta misiune lezechiel este denumit i profetul Jidelitatii divine"56. Profetul a fost nevoit sa iupte din rasputeri Impotriva falselor iluzii ale deporfatilor, ferindu-i de necredinta, aratandu-le ca pedeapsa se datoreaza faradelegilor lor, dar Dumnezeu din nou Ti va milui i Ti va scapa din captivitate. Cat timp a trait dupa ultima cuvantare nu se tie57. Profetul Daniel este ultimul dintre cei patru profeti mari. In evreiete numele lui Tnseamna: .judecatorul meu este Dumnezeu" sau aparatorul meu este Dumnezeu". Este din tribul lui luda, de vita regala. A fost dus in captivitatea babilonica in anul al treilea al domniei lui loiachim. Aid a fost Tncredintat Tmpreuna cu alti trei tineri, ca sai creasca la curte i sa-i instruiasca Tn tiintele i limba caldeilor, pentru ca dupa

55Idem, op. cit., pag. 188 56Idem, op. cit., pag. 195 57Idem. op. cit., pag. 196

36

aceea sa poata ajunge functional de stat in slujba regelui. Capetenia famenilor le-a schimbat numele. Pe Daniel I- a numit Beltatar58. Toti patru au pastrat cu credinta legile parinteti. Afland har Tnaintea lui Dumnezeu, ei au intercut in Tntelepciune i tiinta pe toti ceilalti tineri de la curtea regala. Fiind Tnzestrat de Dumnezeu cu o intelepciune deosebita, Daniel targuiete un vis regelui, prezicandu-i i viitorul. Pentru aceasta el este numit de rege loctiitor regal, iar ceilalti trei administratori Tn provincia Babilon. Despre urmaii cei dintai ai lui Nabucodonosor, profetul Daniel nu amintete decat de Beltatar caruia i-a explicat cele trei cuvinte scrise Tn chip minunat, pe un perete al salii de oaspeti. Dupa explicarea scrisului miraculor, regele l-a fcicut pe Daniel al treilea satrop al regatului. El a avut foarte multi dumani care vroiau sa piarda aruncandu-l Tn groapa cu lei. Babilonul este ocupat de peri. Daniel ramane Tn aceeai functie. Dumanii lui sunt dati prada leilor din aceeai groapa. Dupa Tmplinirea a 70 de ani de robie Cirus da edictul de eliberare a evreilor ca sa se Tntoarca Tn patrie i sa rezideasca templul. Daniel fiind Tnaintat Tn varsta ramane mai departe langa Cirus. Nu se tie cand a murit59. In fruntea profetilor mici, Tntre cartile canonice, este aezat profetul Osea. Este fiul lui Beeri. Numele Osea Tnseamna mantuire" sau mantuitor". Inceputul activitatii lui Osea poate fi fixat pe la sfaritul domniei lui leroboam li, fiul lui loa, regele lui Israel. Durata activitatii profetice a lui Oseea se Tntinde sub domnia a patru regi din luda; Ozia, lotam, Ahaz i lezechia. Ca a profetit numai in regatul Israel i ca a fost cetatean al regatului Israel se vede din faptul ca pe rege il numeste jegele nostru"; vorbete adesea despre oraele din regatul Israel i niciodata nu amintete de lerusalim. Iar faptul ca amintete despre patru regi din luda i numai despre unui din Israel se explica prin aceea ca promisiunile mesianice apartin casei lui David, din care se va nate Mesia9/.

58Pr. Prof. Dr. Nicolae Cividin, Studiul Vechiului Testament", Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2002, pag. 202 59Idem, op. cit., pag. 203

37

Osea a trait si a activat In timpuri tulburi pentru patria sa care, de la culmea gloriei, mergea cu pai repezi spre prabuire. Pretutindeni se practica idolatria i faradelegea. Dupa moartea lui leroboam II s-au produs numai tulburari i dezordini Regii se indepartau de la tron unui pe altul i nu conduceau poporul dupa voia lui Dumnezeu, ducand tara la ruina i prabusire Pentru toate acestea, profetul a avut misiunea sa arate poporului ca pedeapsa lui Dumnezeu, care-i va lovi, este dreapta i ca trebuie primita cu resemnare i fncredere60. loil inseamna Domnul este Dumnezeu" si este numele a 15 evrei cunoscuti in Vechiul Testament. Despre viata profetului loil nu avem aproape nici o informatie istorica mai detaliata decat cartea lui, din care rezuita ca era fiul lui Petuel din regatul luda. Dupa unele indicii din profetia sa s-ar parea ca el ar fi trait in lerusalim. In privinta epocii in care a trait loil exista controverse, dar se crede ca a fost contemporan cu Osea i Amos61. Numele Amos inseamna sarcina". Dupa cum ne informeaza titlul cartii sale, el era unui dintre pastorii din Tecoa, localitate care-i pastreaza numele pana astazi. Dei Amos, dupa originea sa, apartinea regatului de sud, luda, misiunea sa profetica a exercitat-o Tnsa in Samaria, in regatul de nord sau Israel, Tn Betel, centrul cultului idolatric, fiind luat de la turma" i trim is sa prooroceasca impotriva poporului Israel. Totui calitatea sa de pastor i cultivator de sicomare nu-i umbrete o anumita cultura apreciata de semenii ei. Cartea lui marturisete ca Amos a avut bogate cunotinte geografice i istorice si ca, deasemenea, cunotea si Sfintele Scripturi ale poporului sau. Anul chemarii sale la profetie TI indica exact: ,,... Tn vremea lui Ozia, regele Sudei, Tn vremea lui ieroboam, fiul lui loa, regele lui Israel, doi ani mai Tnainte de cutremur." Fiind realist decat idealist, aspru cu sine Tnsui, fara legaturi cu cetatenii tarii sale, fara legaturi familiale, a avut aceeai chemare profetica atat pentru regatul luda, cat i pentru Israel. El a fost prin excelenta profetul dreptatii lui Dumnezeu. A combatut moravurile
60Idem, op. cit., pag. 212 61Pr. Prof. Dr. Nicolae Ciudin. Studiul Vechiului Testament", Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucurefti, 2002. pag. 215

38

i a predicat cainta i Tndreptarea, mai cu seama Tn regatul Israel, unde a fost trimis de Domnul sa profeteasca62. Numele Avdie (Obadia) Tnseamna servul lui Dumnezeu", iar acest nume a fost purtat de mufti evrei, fiind foarte des folosit. Nu se tie al carui fiu era i nici locul unde traia. Se crede ca a fost scrisa Tn timpul domniei regelui Ahab. Comentatorii sustin ca profetul Avdie era originar din Edom, motiv pentru care profetiile sale se refera la aceasta tara. Alti profeti nu puteau ti ce se va Tntampla cu popoarele ce se retrag din Isav, ci numai Avdie, caci el era din acea familie63. Numele lona Tnseamna porumbel". Despre persoana profetului aflam din cartea sa ca era fiul lui Amitai, iar din cartea IV Regi, ca era de loc din Gat- Heter, din semintia lui Zebulon i ca a trait i a profetit Tn regatul Israel sub domnia regatului Ieroboam II, fiul lui Nabat, caruia i-a prezis, dupa cuvantul Domnului, restabilirea vechilor hotare ale regatului sau, de la intrarea Hamotului i pana la Marea Araba. In ultimii ani as domniei acestuia, Dumnezeu l-a trimis pe lona Tn cetatea Ninive sa propovaduiasca poporului pocainta64.

62Idem. op. cit., pag. 218 63Viorica S. Constantinescu, Dictionari de Personaje Biblice", Editura Hasefer. Bucureti, 2002. pag. 56 64Pr. Prof. Dr. Nicolae Ciudin. Studiul Vechiului Testament", Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Bucuresli. 2002, pag. 224

39

Israel, Tn Betel, centrul cultului idolatric, fiind luat de la turma" i trimis sa prooroceasca Impotriva poporului Israel. Totui calitatea sa de pastor i cultivator de sicomare nu-i umbrete o anumita cultura apreciata de semenii ei. Cartea lui marturisete ca Amos a avut bogate cunotinte geografice i istorice si ca, deasemenea, cunotea si Sfintele Scripturi ale poporului sau. Anul chemarii sale la profetie II indica exact: In vremea lui Ozia, regele ludei, Tn vremea lui leroboam, fiul lui loa, regele lui Israel, doi ani mai Tnainte de cutremur." Fiind realist decat idealist, aspru cu sine !nsui, fara legaturi cu cetatenii tarii sale, fara legaturi familiale, a avut aceeai chemare profetica atat pentru regatul luda, cat i pentru Israel. El a fost prin excelenta profetul dreptatii lui Dumnezeu. A combatut moravurile i a predicat cainta i Indreptarea, mai cu seama In regatul Israel, unde a fost trimis de Domnul sa profeteasca65. Numele Avdie (Obadia) Inseamna servul lui Dumnezeu", iar acest nume a fost purtat de mufti evrei, fiind foarte des folosit. Nu se tie al carui fiu era i nici locul unde traia. Se crede ca a fost scrisa In timpul domniei regelui Ahab. Comentatorii sustin ca profetul Avdie era originar din Edom, motiv pentru care profetiife sale se refera la aceasta tara. Alti profeti nu puteau ti ce se va Tntampla cu popoarele ce se retrag din Isav, ci numai Avdie, caci el era din acea familie66. Numele lona Tnseamna porumbel". Despre persoana profetului aflam din cartea sa ca era fiul lui Amitai, iar din cartea IV Regi, ca era de loc din Gat- Heter, din semintia lui Zebulon i ca a trait i a profetit Tn regatul Israel sub domnia regatului leroboam II, fiul lui Nabat, caruia i-a prezis, dupa cuvantul Domnului, restabilirea vechilor hotare ale regatului sau, de la intrarea Hamotului i pana la Marea Araba. fn ultimii ani as domniei acestuia, Dumnezeu l-a trimis pe lona In cetatea Ninive sa propovaduiasca poporului pocainta67.

65Idem. op. cit., pag. 218 66Viorica S. Constantinescu, Dictionari de Personaje Biblice", Editura Hasefer. Bucureti, 2002. pag. 56 67Pr. Prof. Dr. Nicolae Ciudin. Studiul Vechiului Testament", Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. Bucurcsli. 2002, pag. 224

38

apoi in cartea I a lui Ezdra, precum i Tn cartea a treia Ezdra. In cartea Ezdra este prezentat ca un animator a! construirii templului Tmpreuna cu profetul Zaharia. Despre originea familiei sale, despre educatia i chemarea la profetie nu se cunoate nimic. E! a fost contemporan cu Zorobabei, carmuitorul ludeii, i cu arhiereul losua, cu care a venit Tn tara dupa eliberarea din captivitatea babilonica68. Numele profetului Zaharia Tnseamna Tn evreiete Domnu! Ii aduce aminte". Despre profetul Zaharia avem putine informatii. In cartea Sui se amintete ca este fiul lui Berechia, fiul lui Ido. Cartea amintete numai numele lui Ida, persoana bine cunoscuta contemporanilor sai, din familie preoteasca, care s-a reTntors din robia babilonica Tn tara, Tmpreuna cu Zorobabei i cu arhiereul losua. Deci, profetul Zaharia a fost din semintia lui Levi i din neam preotesc. El a fost chemat la profetie de tanar. Activitatea profetica i-a Tnceput- o cu doua luni Tnaintea lui Agheu, Tn anul al doilea al lui Darius. E! a fost profet i pe timpul lui loachim arhiereul, fiul lui losua arhiereul. fn afara de cele spuse se tie ca Zaharia a fost un contemporan al lui Agheu, cu care a colaborat la opera de zidire a templului dupa Tntoarcerea din exii69 . Numele profetului Maleahi Tn ebraica Tnseamna Jngerul meu"; el este eel din urma dintre profetii mici, Tn ordine cronologica. Numele lui nu se amintete deloc Tn Vechiul Testament, de aceea, persoana lui fiind prea putin cunoscuta, multi exegeti vechi i noi sunt de parere ca nici n-a existat un profet cu numele de IVlaleahi. Chiar traditia ebraica crede ca sub numele de Maleahi ar fi Ezdra sau un Tnger al lui Dumnezeu. Dar, cu toate acestea, din comparatia carp profetului Maleahi cu cartea lui Neemia, se poate vedea ca Maleahi a fost contemporan cu Ezdra i Neemia i ca a activat cand Neemia s-a Tntors a doua oara Tn lerusalim, Tnsa Tn timpul domniei regelui persan Artaxerxe70.

68Idem. op. cit., pag. 239 69" Pr. Prof. Dr. Nicolae Ciudin, Studiul Vechiului Testament", Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti. 2002, pag. 241 70 Idem, op. cit, pag. 246

38

Profetii, in ultirnsi ani ai Exiluiui i in perioada postexilica nu dispar, Dar mesaju! lor dezvolta ceea ce s-ar putea numi Jeologia salvarii" schitata de Ieremia, Putem deci judeca de pe acum rolul profetismului in istoria religioasa a Israeluiui. Ceea ce impresioneaza la profeti, de la Tnceput, este critica adusa de catre ei cultului i duritatea cu care ataca sincretismul, adica influentele canaaneene, ceea ce ei numesc desfranarea". Dar aceasta desfranare" contra careia ei nu Tnceteaza sa fulmineze reprezinta una din formele cele mai raspandite ale religiozitatii cosmice. Specifica agricultorilor, religiozitatea cosmica prelungea dialectica cea mai

elementara a sacrului, anume credinta ca divinul se Intrupeaza, ori se manifesto in obiectele i ritmurile cosmice. Ori, o asemenea credinta a fost denuntata de catre credinciioii lui Iahve, de la patrunderea in Palestina. Dar niciodata religiozitatea cosmica nu a fost asaltata atat de feroce. Profetii au reuit Tn cele din urma sa evacueze orice prezenta divina din natura. Parti Tntregi ale lumii naturale - Jocuri Tnalte", pietre, izvoare, arbori, unele recolte, unele flori . vor fi denuntate ca Jmpure", pentru ca sunt murdarite de cultul divinitatilor canaaneene ale fertilitatii71. Regiunea pura" i sfanta prin excelenta este numai pustia, caci acoSo Israel i-a ramas credincios lui Dumnezeu. Regiunea sacra a vegetatiei i, Tn general, a epifaniilor exuberante ale Naturii va fi redescoperita destul de tarziu, in iudaismul medieval. CuStu!, In prirrtul rand sacrificiiie sangeroase, era de asemenea criticat; el era nu numai adulterat de catre elementele canaaneene, dar preotii i poporul considerau activitatea rituala ca forma perfecta a adoratiei. Ori, proclama profetii, In zadar e
71 Din acelasi motiv, misionarii crestim in India nu acceptau in biserici decat florile care nu erau folosite in

39

cautat In sanctuare iahve; Dumnezeu dispretuiete sacrifiile, sarbatorile i ceremoniile, ei cere dreptatea. Profetii preexilici n-au precizat niciodata care trebuie sa fie activitatea culturala a credinciosului. Problema nici nu se punea atata vreme cat poporul nu se Intorcea la iahve. Profetii nu urmareau ameliorarea cultului, ci transformarea omului72, Abia dupa cad area lerusalimului, lezechiel propune un oficiu divin remedial. Desacralizarea naturii, devalorizarea activitatii culturale, pe scurt, refuzul violent i total al religiozitatii cosmice i mai ales importanta decisiva acordata regenerarii spirituale a individului prin relntoarcerea definitiva la Iahve, constituiau raspunsul profetilor la crizele istorice care amenitau lnsai existenta celor doua regate evreieti. Pericolul era imediat i considerabil. Bucuria de a trai", solidara oricarei religii cosmice, era nu numai o apostazie, ea era iluzorie, condamnata sa dispara In iminenta catastrofa nationala. Formele traditionale ale religiei cosmice, adica misterul fertilitatii, solidaritatea dialectica dintre viata i moarte, ofereau de acum Inainte o falsa securitate. Intr-adevar, religia cosmica Incuraja iluzia ca viata nu inceteaza, i deci ca natiunea i statul pot supravietui, Tn pofida gravitatii crizelor istorice. Astfel spus, poporul i marii demnitari, dar i preotii i profetii optimiti erau Tnclinati sa asimileze adversitatile de ordin istorie catastrofelor naturale (seceta, inundatie, epidemii, micari seismice etc). Ori, asemenea catastrofe nu sunt niciodata totale, definitive. Dar profetii preexilici anuntau nu doar ruina tarii i disparitia statului, ci i riscul nimicirii totale a natiunii.
72 G. Folirer. History of Israelite Religion", pag 278

40

Profetii reactionau Tmpotriva optimismului politic oficial i atacau monarhia davidica pentru a fi Tncurajat sincretismul Tn loc sa instaureze iahvismul ca religie de stat. Viitorul" pe care TI anuntau era iminent. Profetii nu Tncetau sa-1 prezica pentru a putea modifica astfel prezentul, transformandu-i launtric pe credincioi. Interesul lor pasionat pentru politica contemporana era de ordin religios. Intr-adevar, mersul evenimentelor era susceptibil sa determine convertirea sincera a natiunii i, pornind de aici, salvarea" sa, singura posibilitate a supravietuirii lui Israel Tn istorie. Realizarea prezicerilor rostite de profeti confirma mesajul lor, i anume, ca evenimentele istorice erau opera lui Iahve. Astfel spus, evenimentele istorice capatau o semnificatie religioasa, se transfosrmau Tn teofanii negative", Tn mania" lui Iahve. In acest chip ele Ti dezvaluiau coeziunea lor intima, dovedindu-se astfel expresia concreta a unei aceleiai, unice, vointe divine. Astfel, pentru prima data, profetii valorizau istoria. Evenimentele istorice au de acum Tnainte o valoare prin ele Tnsele, Tn masura Tn care sunt determinate de vointa lui Dumnezeu. Faptele istorice devin astfel situatii" ale

41

Capitolui i

Mesajul hieratic al profetilor mari i mici

Dupa cum se vede din cartile istorice i profetice de la Samuel i pana la profetul Maleahi, timp de aproape 700 de ani n-au lipsit niciodata proorocii. Faptul acesta este marturisit de Ieremia (cap. 7, 25) i Amos (cap. 2, 11), care spun ca, incepand cu Mosie, fara intrerupere, Dumnezeu a invatat i a indemnat pe poporul Sau prin slujitorii Sai, profetii"". Sfanta Scriptura a retinut putini profeti care au activat in Israel, dei numarul lor este destul de mare. irul lor incepe cu Moise i continua in timpul lui Maleahi73. Predica profetilor, atat a celor nescriitori, cat mai ales, a celor scriitori (Isaia, Ieeremia, lezechiel, Daniel i a unora dintre profetii mici) s-a referit mai intai la adevarurile de credinta intr-un singur Dumnezeu i la raportul sau cu lumea i fata de zeii celorlalte neamuri, pentru a intari aceasta credinta, pregatind astfel poporul pentru vremuri grele, de incercare sau lepadare de la credinta74.

73Idem, op. cit., pag. 174 74Pr. Prof. Dr. Dumitru A.brudan. Porfetii si rolul lor in istoria mantuirii", M. A. Nr 3-4 1983, pag. 139-140

in al doilea rand, pe langa staruirea asupra invataturilor fundamentale de credinta, profetii se refera in continuu la starea morala decazuta a poporului, care se indepartase de Dumnezeu prin pacatele sale, pentru care a fost pedepsit apoi cu robia'iJ. Prin suferintele indurate in robie, prin dorul de patrie, indeosebi de Ierusalim de Templul pierdut, prin eroismul pentru apararea credintei, poporul iudeu a primit de la Dumnezeu iertare i verdictul de eliberare, dupa care, prin harul lui Dumnezeu i prin multe sacrificii s-a reintors in patrie75. Cu peste un veac i jumatate inainte de robia babilonica profetul Isaia nu obosete sa vorbeasca, sa scrie, sa strige, sa sfatuiasca, sa indemne, sa avertizeze, sa mustre mai presus de toate, sa incurajeze i sa tina moralul treaz atat pe al poporului cat i - daca i in ce masura e cu putinta - pe al regelui. In momente de cumpana, restrite i descurajare vocea profetului este aproape singura doctorie tonica. Cand de pilda, armata siriana se afla sub zidurile Ierusalimului i totul pare pierdut, Isaia prezice retragerea neateptata a lui Senaherib, profetie care se implinete intocmai76. Iar in privinta legaturii intime cu Dumnezeu, profetul Isaia indemna poporul astfel: numai pe Domnul Savaot socotiti-L Sfant, de El sa va temeti i sa va infricoati. El va fi pentru voi piatra de incercare i stanca de poticnire pentru cele doua case a lui Israel, cursa i lat pentru cei ce locuiesc in Ierusalim. i multi se vor poticni, vor cadea i se vor sfarama, vor fi prini in cursa i vor fi dui in robie !" (8, 13-15) Ca un mare vizionar, inaintea aeestor zile de incercare, profetul Isaia indemna poporul astfel: mcredeti-va in Domnul pururea, caci Domnul Dumnezeu este stanca veacurilor". (26, 4)77

75Ibidem, pag. 148 76Biblia comentata, Cartea profetului Isaia", talcuita i talmacita de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, 2000, pag. 13-14 77Pr. Dr. Teodor Baba, Profetul Zaharia", Editura UniversitMi Aurel Vlaicu", Arad, 2003, Pag. 20

44

Despre insemnatatea pastrarii credintei intr-un singur Dumnezeu i ferirea de idolatri, atat in libertate, cat i in robie, profetul Ieremia se adreseaza in mod expres poporului iudeu. Profetul Ieremia, in cele doua carti ale sale relateaza prin inspiratie profetica suferintele pe care le va indura poporul sau prin ducere in robia babilonica, caderea lerusalimului i daramarea Templului. Aceste pedepse anuntate de profet asupra casei lui David, asupra preotilor i profetilor fali, precum i a lerusalimului intreg vor veni din cauza ruperii Legamantului dintre Dumnezeu i poporul sau78. In anul al IV-lea al regelui Ioachim, profetul Ieremia anunta captivitatea babilonica de 70 de ani a iudeilor, daramarea Templului i pedeapsa care se va abate i peste celelalte neamuri (Ier. 25-26). Cu toate acestea, profetul Ieremia ii mdeamna pe concetatenii sai sa se supuna Babilonului, profetind exilul, ca pedeapsa pentru pacate, dar in acelasi timp i revenirea in tara dupa cei 70 de ani de captivitate79. Cei 70 de ani (608 - 538 i.d.Hr.) de aspra robie babilonica, prezii cu exactitate de profetul Ieremia s-au scurs cu pretul unor grele suferinte pentru poporul iudeu, martorii i exponentii lui cei mai fideli fiind, in aceasta perioada, profetii lezechiel i Daniel80. Contemporan cu profetul Ieremia, dar mult mai tanar decat el, Iezechiel nu a banuit ca ar putea sa aiba o chemare asemanatoare i sa devina astfel un rob special al lui Dumnezeu81. Intreaga activitate profetica a lui Iezechiel se desfaoara in exil. Rolul sau este ca, pe de o parte, sa-i faca pe exilati sa inteleaga i sa accepte ca dezastrul din 597 este consecinta grelelor i repetatelor pacate ale lor i ale parintilor lor i pe de alta parte, sa le inculce i sa le intretina speranta ca intr-o buna zi, Dumnezeu nu-i va lasa poporul sa piara cu

78Idem, op. cit, pag. 22 79Idem, op. cit., pag. 23 80Idem, op. cit., pag. 24 81?,Cartea profetului Iezechiel", Talmacita i talcuita de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, 2000, pag 5

45

desavarire, ci il va intoarce - chiar la dimensiunile unei ramaite" - in tara lui, sub semnul unui nou inceput de istorie82. Pentru realizarea primului obiectiv, profetul nu inceteaza sa denunte, sa avertizeze, sa ameninte i sa starneasca staime: monoteismul e supremul bun al poporului ales: orice forma de alienare atrage dupa sine gelozia, mania, urgia razbunarea Domnului. Sub pana nici unui profet nu este spranceana lui Dumnezeu mai incruntata decat sub aceea a lui Iezechiel. El are de infruntat opozitia falilor profeti care cauta sa intretina un optimism ieftin, necontrolat i fara acoperire, precum i neincrederea deportatilor care, ca i in cazul lui Ieremia la Ierusalim, sunt dispui sa vada in el mai degraba un defetist, daca nu de-a dreptul un tradator83.

82Idem, op. cit., pag. 6 83Idem, op. cit., pag. 6

46

Pentru atingerea celui de-al doilea obiectiv, profetul prefigureaza mai mult decat o restaurare a starii de dinainte de exil: o noua impartire a teritoriului Palestinian intre triburile lui Israel, constructia unui nou Ierusalim i zidirea unui nou templu. In acest sens, profetul dezlantuie o fantezie pe cat de luxuriana, pe atat de controlata, anuntata in generalitatea ei poetica, Utopia este apoi construita pe dinlauntru cu precizia i minutiile unui arhitect. E posibil ca acest demers sa nu fi fost i foarte convingator; dei lezechiel a fost numit drept parintele iudaismului postexilic; se pare ca influenta lui nu a fost atat
125

de puternica pe cat se credea Iar profetul Daniel a avut de indeplinit o misiune dubla in timpu robiei babiloniene. Pe de o parte, el indruma pe copatriotii sai sa implineasca Legea cu credincioie, fiind insui prin viata sa, un exemplu de urmat, iar pe de alta parte, el ii mangaia prin viziunile sale, ca vor fi dezrobiti (5, 30-31)84. Opera lui Daniel este cea mai teologica din intreaga literature profetica. Teologia lui Daniel este de o mare densitate i de o mare finete, cu nuantari neintalnite la alti profeti i care nu le pot oferi exegetilor decat delicii85. Fiind introdus la curtea regala, Daniel a avut misiunea sa arate, prin minuni i profetii, puterea i majestatea Dumnezeului celui adevarat, atat in regatul babilonian, cat i in eel persan. Datorita acestui fapt, el a i fost supranumit Profetul popoarelor" i Profetul majestatii divine"86. Daca denumirea de Iahve nu e intalnita aici decat o singura data, Dumnezeu este la Daniel Cel-Vechi-de-Zile", ceea ce ar insemna Dumnezeu creator i proniator, transcendent i imanent, supraistoric i in istorie, inaccesibil accesibil. El este Dumnezeul unic i universal. Stapan a tot ce exista, inclusiv regatele imperiile pe care El le ofera, dupa ratiuni
84pr Df Teodor Baba profetul Zaharia", Editura Universitafii Aurel \1aicu", Arad, 2003, Pag. 25 85Cartea profetului Daniel ale celor doisprezece profeti mici", Talmacita i talcuita de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, 2000, pag 17 47 86Studiul Vechiului Testament, pag. 255

proprii, unui suveran sau altuia; El poate fi i Judecator, dar puterea de a judeca i-a dat-o Fiului Omului, Care va intemeia o imparatie puternica i venica; Acesta il va judeca i pe Antihrist. Transpare i existenta Sfintei Treiimi. Dumnezeu pretinde credincioie i o rasplatete. Daca se mai cheama i Dumnezeul cerului", este numai spre a le aminti regilor care se cred dumnezei ca undeva, sus, este Cineva mai mare decat ei87. Suprema virtute a omului este credincioia sa fata de Dumnezeu, care se cere pastrata chiar cu pretul jertfei de sine. Legatura cu Dumnezeu se tine prin rugaciuni, post i meditatie88. Toata aceasta teologie este atat de coerenta i se leaga atat de organic cu intreaga revelatie a Sfintei Scripturi, incat nu fara dreptate s-a spus ca opera lui Daniel este puntea cea mai transparent^ intre Vechiul i Noul Testament. Domnul Iisus Hristos, il va cita nominal (Mt. 24,15; Mc 13,14), atestandu-1 astfel ca pe un profet autentic cu mesaj eshatologic89. Apreciind activitatea celor doi mari profeti Iezechiel i Daniel, putem conchide ca ei i-au indrumat pe fratii lor de un neam sa implineasca Legea stramoeasca i sa se fereasca de idolatrie in timpul robiei straine, iar pe de alta parte, sa faca cunoscute paganilor puterea i marirea Dumnezeului celui viu, indeplinind astfel o insemnata opera misionara in aceste conditii grele i exceptionale90. Este cunoscut faptul ca Domnul le impune unor profeti anumite gesturi sau acte simbolice, cum sunt acelea lui Isaia, Ieremia sau lezechiel. Povara biografica a lui Osea insa are un caracter cu totul insolit, ceea ce a dat natere multor comentarii i ipoteze. Dumnezeu, pur i simplu ii poruncete sa se casatoreasca cu o prostituata, un mariaj din
87Cartea profetului Daniel i ale celor doisprezece profeti mici", Talmacita i talcuita de Bartolomeu Valeriu Anania Editura Anastasia, 2000, pag 17 88Idem, op. cit., pag. 18 89Cartea profetului Daniel i ale celor doisprezece profeti mici", Talmacita si talcuita de Bartolomeu Valeriu Anania Editura Anastasia, 2000, pag 19 90Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan, Porfc^i Ieremia, Iezechiel i Daniel, in Indrumator bisericesc misionar si patrotic"Sibiu, 1986, pag. 79

48

care vor rezulta doi copii, ei inii purtand stigmatul mamei lor. Toate analizele textuale due la concluzia ca nu e vorba de o vedenie, ci de o casatorie reala i care, in plan simbolic e menita sa anunte prabuirea regatului i a suveranilor lui. Ca i cum aceasta nu ar fi fost de ajuns, profetul primete porunca sa contracteze o a doua casatorie tot cu o femeie de moravuri uoare. Prin aceste doua experiente de viata, Osea devine primul profet care lanseaza alegoria mariajului dintre Iahve i fii lui Israel; acetia din urma, prostituandu-se dumnezei straini", adica cu zeitatile cultelor idolatre, starnesc o adevarata i cumplita gelozie a Sotului inelat, care Se manie, Se razbuna, pedepsete, avertizeaza, sufera i a^teapta, dar al carui singur sentiment adevarat i constant este marea Sa iubire fata de sotia infidela. De altfel, staruinta cu care el abordeaza iubirea face din Osea un precursor al Evanghelistului loan91. Iar mesajul lui Amos este acesta: sa atraga atentia, in numele imputernicirea lui Dumnezeu, ca declinul moral ii va urma, neaparat, o catastrofa generala, daca lucrurile nu vor reintra, intre timp, pe fagaul lor normal. Adica sa nu mai fie desfrau, sa nu-i mai construiasca palate i sa traiasca in lux. Miezul propovaduirii lui Amos este acela ca, intradevar, Dumnezeu pedepsete - deseori foarte aspru prin foame, sete, sabie 1 exil nestatornicia in credinta i comportament a poporului Sau, dar ca El o face numai din iubire, o iubire care sufera i care, in cele din urma, ii lasa sperantei o poarta deschisa92. Sensibil la suferintele semenilor sai, profetul Miheia protesteaza - deseori cu violente de limbaj - impotriva imbogatitilor care asupresc, a judecatorilor ce se lasa mituiti, a preotilor, a profetilor mincinoi. Miheia este, prin excelenta, un justitiar. Dumnezeul sau este, intr-adevar, un Dumnezeu al mileii i iertarii, dar indurarea vine numai dupa ce s-a

91 ..Cartea profetului Daniel si ale celor doisprezece profeti niici", Talmacita i talcuita de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, 2000, pag. 91-92 92Idem, op. cit., pag. 138

49

facut dreptate. In acest fel va vedea lucrurile peste 7 secole, loan Botezatorul, nedumerit ca in Iisus lucreaza doar Mielul, nu i Securea, dar care va ala ca Securea ramane ultima solutie, 1 foarte indepartata, dupa ce Dumnezeu ii va fi epuizat toate resursele ateptariil 0. Cu toate acestea, ar fi greit sa vedem in Miheia doar pe profetul social i sa nu observam larga lui deschidere spre universalitate. Dupa consumarea maniei divine a pedepselor razbunatoare, se va produce reaezarea Ierusalimului in vechea sa splendoare, Sionul devenind centrul spre care se vor indrepta toate popoarele sa-L caute i sa-L afle pe Dumnezeul eel adevarat, in perspectiva Imparatiei ce va sa vina. Meheia este singurul profet care vizualizeaza cu multa limpezime locul unde se va nate Hristos: Betleemul. Aceasta clarviziune va face din el un clasic al luciditatii mesianice93. Orizontul vizionar al lui loil se marginete la luda i lerusalim, opera sa are o certa desehidere spre universalitate. Doua sunt temele ei fundamentale: 1. Seceta i invazia lacustelor; 2. Ziua Domnului i Judecata. Nestemata operei lui loil ramane insa prevestirea revarsarii Duhului lui Dumnezeu peste toate categoriile de oameni, ceea ce inseamna prezenta si lucrarea harului divin in Biserica universale a lui Iisus Hristos. Prin aceasta loil este numit pe drept cuvant, profetul Cincizecimii", aa cum il va invoca Apostolul Petru in prima sa cuvantare dupa coborarea Duhului Sfant. In plan moral, loil este un profet al caintei, act rasplatit prin bunuri materiale i spirituale94.

93 ..Cartea profetului Daniel i ale celor doisprezece profeti mici", Talmacita si talcuita de Bartolomeu Valeriu Anania. 94Editura Anastasia, 2000, pag. 180 13' Idem, op. cit., pag. 212

50

Cea mai scurta scriere din Vechiul Testament este cartea lui Avdia. Ea se concentreaza pe relatia dintre Edomiti i Israeliti, prevestind prabuirea celor dintai i restaurarea - cu implicatii universaliste - a ultimilor95. Potrivit lui Avdia, Dumnezeu se razbuna cumplit pe adversarii poporului Sau, dar o face in virtutea spiritului de dreptate. El pedepsete indeosebi trufia, pacatul capital, izvorul tuturor celorlalte pacate. Nu lipsete legea talionului. In cele din urma, odata
A

vrajmaii zdrobiti, Domnul Ii va intemeia imparatia ' .

139

95 Cartea profetului Daniel si ale celor doisprezece profeti mici", Talmacita si talcuita de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, 2000, pag. 233

51

Cunoasterea cartilor profetice este o components de neocolit a marilor culturi, iar aceste opere contin pagini de patimire, de viziune i de poezie pe care este pacat sa nu le citesti macar o data in viata.96 Intorcandu-ne la Iona, vom spune, corectandu-ne, ca nu atat el este ciudat, cat autorul care, preluandu-1 dintr-un text stravechi, i-a harazit un destin i o psihologie dintre cele mai neateptate. Faptul ca Iehova ii da o misiune care nu preivete nemijlocit Israelul este mai putin surprinzator: universalitatea dominatiei i dreptatii Domnului lui Israel apare tot mai limpede in cuvintele unor contemporani ai lui Iona, ca Ioil i Amos, sau, mai tarziu, intr-ale lui Isaia i ale marelui sau urma anonim. Dumnezeu era de mult gandit ca Dumnezeu al tuturor neamurilor. Insa in central tuturor acestor preocupari se afla intotdeauna neamul ales, in timp de Dumnezeul lui Iona nu arata interes decat pentru Ninive, fara alta referire la stramutatul i aupritul neam al lui Iuda decat alegerea unui profet iudeu i anume pe Iona din Cartea Regilor care a trait inainte de caderea Iudeei i de deportarea in Asiria a populatiei. El este trimis aadar la Ninive ca un simplu iudeu, om din neamul profetilor, fara nici o alta implicatie istorica sau politica. Autorul scrierii a ti ut insa sa faca in scurta lui parabola portretul unui om de neuitat, mai complex decat orice intrupare a vreunei teze. La inceput, nu tim cat de hotarat este Iehova sa nimiceasca Ninive. El dorete doar sa dea un avertisment, fara sa tie ce efect are sa aiba. i se gandete sa-1 trimita pe Iona cu aceasta misiune, ca fiind acesta profet, om cu vocatia supunerii in rostirea cuvantului lui
96 Cartea lui Iona", Tradusa i comentata de Petru Cretia, Editura Humanitas, Bucureti, 1995, pag. 143

52

Dumnezeu. Astfel ii incredinteaza un mesaj care nu are nimic amenintator: Du-te i spunele ca le cunosc rautatea" Nu tim ce i-a raspuns lona, tim doar atat, ca s-a hotarat pe loc sa fuga de Domnul, anume spre Apus pana la Tarsis, capatul lumii". Grabit, lona se duce in portul astazi numit Jaffa, ii platete calatoria i se imbarca pe o corabie feniciana cu destinatia Capatul lumii". Un ales i un trimis al lui Dumnezeu fugind de Dumnezeu i crezind ca poate sa scape. Sa scape de o misiune despre care abia la sfaritul povetii aflam de ce nu-i convenea: avea convingerea ca teribilul Dumnezeu care era Iehova este un Dumnezeu al dragostei i al milei, incet la manie, dornic in ingaduinta, negrabit sa faca rau". lona gandete aa incercand sa scape de o misiune al carei sfarit, ca profet bun ce era, il prevede. Un sfarit de indulgenta 1 iertare. Dar iluzia lui ca s-ar putea sustrage unei insarcinari pentru care nu-i simtea nici o chemare este spulberata de furtuna. O furtuna grea, corabierii arunca peste bord toata marfa pe care pornisera sa o vanda, se roaga fiecare la Dumnezeul sau, iar in vremea aceasta lona coboara in cala, se culca acolo i adoarme adanc, ca un om cu contiinta impacata sau mai degraba ca cineva care fuge in uitarea somnului. Trezit cu blandete de eful de echipaj i apoi ieind la sorti ca responsabil de primejdia In care se aflau, le spune adevarul despre sine ii sfatuiete sa-1 arunce in mare, pentru ca fiirtuna sa se potoleasca. Urmeaza povestea cu chitul. In pantecele aceluia, lona se dezmeticete i ii imalta o ruga Domnului. Ruga are i ea trasaturi remarcabile. O data aruncat in mare, simtind ca se scufunda pana la radacinile muntilor, n-a mai voit sa moara. i atunci, spune el: mi-am amintit de Domnul", o declaratie eel putin neateptata din partea unui profet, mai fireasca pentru un biet om fugar care ii cautase uitarea in somn. i inca

53

ceva: fagaduiete ca, daca va scapa, ii va aduce o jertfa in templu. E o ruga formalist^ din care versurile: Cei care slujesc unor idoli deerti indeparteaza indurarea de la ei", par, in contextul dat, fara noima. Ar fi poate sa fortam lucrurile daca 1-am suspecta pe Iona de ascunse ganduri idolatre. Dar mai tii ce era 111 sufletul acestui om inchis i bizar? Poate fuga lui avea un temei mai adanc i mai sumbru. Mantuit, da ascultare Domnului i se duce la Ninive, i spune locuitorilor de acolo ce-1 pusese Domnul sa spuria, numai ca in term en i mult mai drastici i cu tot u I neconditionali: peste patruzei de zile, Ninive va fi nimicita". Ninivitii se pocaiesc i Dumnezeu ii iarta. Tar Iona se supara, e foe de manie i il roaga pe Domnul sa-i iia viata, pentru ca pentru ei e mai bine aa. La prima vedere, pare reactia iritata a unui om pus de cineva sa faca o declaratie publica solemna, care se dovedete mai apoi dezmintita chiar de eel care 1-a pus s-o faca, reactia unui om care s-a compromis, a unui profet a cam i profetie 1111 s-aimplinit i caruia ii lipsete smerenia supunerii neconditionate. El vrea sa moara 1111 pentru ca e umilit ci pentru ca nu este de acord cu Dumnezeu. lar la intrebarea acestuia: Crezi ca e drept sa te manii aa ?" Iona nu da nici un raspuns. Pleaca din cetate, dar nu se intoarce acasa; ramane prin preajma sa vada ce se mai intampla. Poate totui va spera sa vada Ninive spulberata de mania lui Dumnezeu. Era vara i arita. Iona ii improvizeaza ceva sa-i tina umbra, dar Dumnezeu face sa creasca un copac cu umbra deasa. Intai, ca sa-1 mai imbuneze, apoi nimicind dupa o zi copacul, ca sa-i dea o pilda. Cotropit de puterea soarelui ii cere a dona oara mortea. Tocmai pe constatarea acestei lipse de sentiment al proportiilor se intemeiaza intrebarea finala a lui Dumnezeu. Nu tim ce i-a raspuns Iona. Ar fi putut sa spuna ca arborele 11-avea nici o vina ca sa piara asa.

54

de dragul unei pilde i ca, nemaiavind acum pe nimeni, devreme ce Domnul il dezamgise, ia fost drag sa-1 aiba langa el, pentru el.97 Textul lona e scris de o mana i de o minte foarte sigure, cu o subtila i tandra ironie fata de ciudatul personaj. Ca orice om inchis in sine, e prada unor manii violente; ca orice om solitar, e gata sai daruiasca prietenia primei prezente care-i da ceva cat de putin i nu-i cere nimic in schimb. O fiinta carei a nu i-a reuit nimic, nici macar smerenia i pocainta. i de aceea cu un suflet care poate fi judecat, dar nu uitat acolo, langa Ninive, in soare, nedumerire
142

1 smguratate. Cert este ca singurul obiectiv al cartii lui Naum este capitala Asiriei, simbol al opresiunii seculare pe care acest imperiu a exercitat-o asupra poporului evreu. Situarea in timp a lui Naum tine seama de doua repere: caderea Tebei i caderea Ninivei. Stilul lui Naum e ca un ropot de harapnice: vazduhul tremura, adancul se cutremura, wajmaii se ingrozesc i pier, profetul jubileaza intr-un final de capodopera vechitestamentara. Pe deasupra tuturor Dumnezeu este Cei ce face istoria98. Scrierea lui Avacum e construita cu multa grija ca de un cunoscator al artei poetice. Primele capitole cuprind un dialog intre profet i Dumnezeu: fiecarei plangeri din partea profetului i se raspunde printr-o vedenie", care insa nu e o viziune propriu- zisa, ci mai degraba o comunicare asupra nenorocirilor ce se vor abate asupra caldeilor, popor pagan,

97 Idem, op. cit., pag. 144 98 Idem. op. cit., pag. 257-258

55

nelegiuit, crud, asupritor, sangeros. In ultima parte este un preafrumos imn pe care profetul 1-1 inalta Creatorului i Proniatorului99. Cartea lui Avacum a avut un puternic ecou in contiinta nou-testamentara. Apostolul Pavel il citeaza nu mai putin de trei ori in epistolele sale, in urmatoarea constructie teologica: Principalul temei al revelatiei dintre Dumnezeu i om este credinta: aceasta, la randul ei, implica atat increderea cat i credincioia143. Sofonie este eel care scrie despre: Ziua Domnului; amenintari asupra neamurilor pagane; mustrari, dar i fagaduinte asupra regatului Iuda. Ziua Domnului va fi, in fapt, ziua maniei Domnului. Profetul o infatieaza in culor sumbre, ca pe o revarsare a urgiei divine asupra unor cugete innebunite de spaima100. Decadenta i nepocainta vor starni mania Domnului i vor grabi sfaritul, dar indurarea divina i, mai mult, iubirea lui Dumnezeu fata de om vor face ca minoritatea celor drepti, sa constituie nucleul regenerarii universale. Din acest punct de vedere cartea lui Sofonie e datatoare de speranta i anunta apropiatul reviriment spiritual pe cae-1 va aduce domnia de maturitate a regelui Iosia101. Cu Agheu se deschide ultima etapa a erei profetice, anume cea post exilica. Exegetii apreciaza ca, daca la profetii preexilici domina tema pedepsei, daca la exilici accentul cade pe mangaiere, ultimii trei profeti anunta i incurajeaza restaurarea 102. Prima grija a noii comunitati ierusalimitene este restaurarea templului zidit de Solomon si daramat de

99 Idem, op. cit, pag. 273 100Idem, op. cit., pag. 291 101Idem, op. cit., pag. 292 102Idem, op. cit, pag. 309

56

Nabucodonosor. Lucrarile incep, dar se impotmolesc. Noi venitii sunt preocupati sa-i recupereze pamanturile din mana celor ce se instapanisera pe durata exilului103. Spre a trezi contiintele, Domnul trimite nu numai o seceta, ci i vocea lui Agheu careia i se alatura aceea a lui Zaharia: poporul e indemnat sa se mobilizeze in jurul celor doi carmuitori i sa purceada la rezidirea casei Domnului. Interventia celor doi profeti are efect, lucrarile reincep i se vor incheia dupa cinci ani. Noul templu prefigureaza cu numele de Ierusalimul eel Nou104. Zaharia se deosebete de profetul Agheu, chiar daca au in comun contextul istorie i geografic precum fi motivatia mesajului; dar Zaharia se desprinde prin aceea ca obiectivul profetismului sau nu se reduce la rezidirea templului, ci are un orizont mult mai larg. Restaurarea oranduirii teoretice i, prin aceasta, prefigurarea imparatiei mesianice. Templului i se acorda o dimensiune simbolica, dar profetul-sacerdot nu trece cu uurinta peste insemnatatea cultului105. Dupa restaurarea Templului, exista din nou o criza morala in istoria fiilor lui Israel, ceea ce-L hotarate pe Dumnezeu sa intervina printr-un nou profet. Maleahi poarta o seama de dialoguri cu contemporanii sai, pe care apoi le transpune stilizate intro opera scurta. Ca de obicei in demersurile profetice, intervin mai intai mustrarile, apoi fagaduintele. Aceeai pedagogie divina: omul trebuie avertizat ca sa tie ce-1 poate

103Idem, op. cit., pag. 309-310 104Idem, op. cit., pag. 310 105Idem, op. cit., pag. 321

57

Capitolui V

Asemanari deosebiri intre profetismul iudaic i eel pagan

Inca din vechime Isaia a fost considerat eel mai mare dintre profetii Vechiului Testament. El a fost numit vulturul intre profeti", Evanghelistul Vechiului Legamant". Cartea lui nu numai ca are un stil i o conceptie inalta, ci este de asemenea bogata in continutul spiritual. Opera sa este, deopotriva teologica, istorica i literara. In partea teologica Isaia vorbete ca Dumnezeu este Cei Sfant, a fost scris cu litere de neuters in inima lui ca rezultat al vedeniei sale inaugurale. Dumnezeu este Cei Sfant: aceasta inseamna ca El este inaltat atat de mult deasupra creaturilor Sale incat este complet diferit de ele, nu numai prin perfectiunea Sa morala, ci i prin puterea Sa, mania Sa, dragostea Sa, credincioia Sa i toate virtutile Sale. Sfintenia lui Iahve este insai esenta fiintei Sale divine, care ii face pe oameni sa tremure inaintea Lui atunci cand I se inchma'54.

Faptul ca Dumnezeu este Sfantul lui Israel" implica o incordare constants in relatia dintre El i poporul Sau. Pe de-o parte El tuna i fulgera impotriva pacatului lui Israel; pe de alta parte, El nu rupe legamantul Sau cu Israel. De aceea este data asigurarea: 0 ramaita se va intoarce" Aceasta inseamna, mai intai ca va veni o judecata i va scapa numai o ramaita. Ca nimeni altul - i cu mult deasupra celorlalti - Isaia II privete pe Mesia ca nascandu-Se din fecioara, asumandu-i pacatele omenirii i suferind pentru mantuirea ei; viziunea sa e in raspar cu intreaga mentalitate iudaica, triumfalista, asupra venirii unui Mantuitor15 . In partea istorica se vorbete ca: Ierusalimul zace in ruina, Israelul este exilat in Babilon i exilul a durat multa vreme. Poporul Israel este intr-o stramtorare mare, mania lui Iahve impotriva lor apasa greu din cauza pacatelor lor; ei cred ca El a uitat de ei. Unii dintre ei a ajuns sa considere locul exilului ca i patria lor. Dar profetul promite ca Iahve este pe punctul sa elibereze pe poporul sau i ii indeamna sa creada in promisiunea Lui156. Ca profet i istoric, Isaia vorbete lucrurile viitoare prezentandu-le cu o deosebita amanuntime. Despre suferinta i slava lui Mesia, aratandu-L sub denumirea de Robul lui Dumnezeu". Cunoscand cadrul istoric in care a activat el, vom putea intelege profetiile i cuvantarile profetului rostite in diferite ocazii. In timpul activitatii profetului Isaia, marea putere asiriana i-a atins stapanirea peste multe tari spre apus, pana la hotarele Egiptului. In aceste clipe grele, profetul Isaia i-a imbarbatat pe toti, intarind pe rege i poporul. Cand se parea ca tara e pierduta Isaia a prevestit ca armata asiriana i regele se vor intoarce pe calea de unde au venit, i aa s-a i intamplat (Isaia 37, 34)106. Profetul Ieremia, ca i profetul Isaia, a avut in timpul misiunii sale profetice un dublu rol: religios i politic. Sub aspect religios, prin descoperirile ce le-a avut, a aratat
106 Pr. Prof. Dr. Nicolae Ciudin. Studiul Vechiului Testament", Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 2002, pag. 184

60

pe Dumnezeul eel adevarat insuirile Lui107. Dumnezeu este Creatorul i Domnul suveran care guverneaza toate lucrurile in cer pe pamant. in timp ce zeii popoarelor sunt un nimic, Dumnezeul lui Israel dispune de toate lucrurile dupa voia Sa. El cunoate inimile oamenilor i este izvorul vietii pentru toti cei care se incred in El. El iubefte poporul sau cu tandrete dar cere supunere i loialitate. Inca de la inceput Ieremia a proclamat suveranitatea. Raul pe care 1-a atacat Ieremia in mod deosebit a fost idolatria. Numeroasele lui referiri la inchinarea adusa zeitatilor pagane confirma faptul ca aceasta inchinare era raspandita i variata. Ieremia a fost i impotriva imoralitatii poporului. Coruptia morala a urmat in mod inevitabil dupa eliminarea fricii de Dumnezeu i a respectului fata de legea Lui. Desfranarea i necinstea erau obinuite chiar i intre preoti i profeti. De aici se explica afirmatia lui Ieremia: ca Dumnezeu pune un pret mai mare pe respectarea legii morale decat pe ceremoniile religioase"139. Iar sub aspectul istorie, Ieremia vorbete despre profetiile de judecata. Cronica descrie o serie de evenimente internationale care au avut loc in timpul vietii lui Ieremia, iar indiciile se gasesc in profetiile impotriva tarilor straine. Aceste profetii au fost scrise sub influenta primei inaintari a lui Nabucodonosor. Cronica babiloniana furnizeaza de asemenea un temei faptic pentru profetia lui Ieremia impotriva Chedarului i Hatarului i impotriva Elamului108. Profetul lezechiel a trait i a activat intr-o epoca foarte zbuciumata, ca i contemporanul sau Ieremia, cand statul teocratic era pe punctul de a se prabui. Dus in captivitate in Babilon, a suferit mult chiar de la conationalii sai. El a trebuit sa tina treaza contiinta nationala i religioasa a poporului in tara straina. Deportatii il priveau cu
107Idem. op. cit., pag. 192 108Idem, op. cit., pag. 555

61

neincredere i dispret, mai ales din cauza viziunilor, actiunilor simbolice i a cuvantarilor sale pesimiste. Acest fel de exprimare a profetului prezinta mari greutati pentru intelegerea proorociilor sale109. Din punct de vedere doctrinar, profetul predica un Dumnezeu transcendent
i

universal, care pedepsete pe eel vinovat dar il iarta daca se pocaiete. El predica marea indurare a lui Dumnezeu, valoarea sufletului omenesc, dreptatea divina, caci Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului ci indreptarea lui. Dumnezeu va mantui pe pacatosul care se pocaiete, il va curati de intinaciunea sa i ii va da un duh nou i o inima curata. In timpul activitatii sale printre deportati profetul Iezechiel s-a manifestat nu numai ca profet, ci i ca orator, scriitor, pastor, teolog i moralist. Toata activitatea sa se rezuma in ultimul cuvant al cartii sale: Domnul este acolo", cuvinte ce arata universalitatea fmparatiei mesianice, frumusetea i sfintenia ei110. Cartea profetului Daniel, pe langa faptul ca este bogata in profetii cu privire la Mesia i imparatia mesianica intalnita la sfaritul fiecarei viziuni, prezinta valoarea i din punct de vedere dogmatic moral111. Din punct de vedere dogmatic, cartea infatieaza pe Dumnezeu i pe Mesia intr- un mod cu totul specific. Dumnezeu este unic i universal, iar idolii sunt deertaciuni. Dumnezeu este atotputernic, atottiutor i atotdrept, atotintelept i in El salaluie$te lumina112. Din punct de vedere moral, din cartea lui Daniel se desprinde credinta curata a lui i a prietenilor lui, umilinta, recunotinta i rugaciunea staruitoare catre Dumnezeu. Ies in
109lei pr prof or Nicolae Ciudin, Studiul Vechiului Testament", Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucurejti, 2002, pag. 201 110Idem, op. cit., pag. 202 111Pr. Prof. Dr. Nicolae Ciudin, Studiul Vechiului Testament", Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 2002, pag. 209 112Idem, op. cit, pag. 210

62

evidenta i practicile religioase: meditarea, abstinenta, postul i citirea Sfintei Scripturi pentru zidirea sufleteasca113. in religiile pagane cele mai vestite oracole sau profetii sunt acele de la Delfi. Cum ar fi Profetul" Euripide adreseaza lui Arhelau invatatura lui Ammonios ca: zeul este in aceeai masura filosof i profet este vadit chiar de fiecare dintre apelativele cu care este invocat. Magistrul ne lamurea ca numele de Pythios, cercetatoral", este folosit de catre cei care abia incep sa invete i sa devina la randul lor cercetatori. Iar numele de Leschenorios, eel care poarta convorbiri , presupune ca ai devenit maestru, ca poti lua parte la o infruntare dialectica i la convorbiri filosofice"114. De vreme ce filosofia" - continua Ammonios - se ivete din cercetare, iar cercetarea dintr-un moment de mirare i de indoiala, se intelege de ce aproape toate chestiunile care-1 privesc pe zeu se infatieaza ca i cum ar fi ascunse in umbra enigmelor i ridica mereu intrebarea de ce ? , solicitand explicarea unei cauze." Gandete-te numai la acele inscriptii: Cunoate-te pe tine insuti" i Nimic prea mult", cate discutii asupra intelesului lor n-au iscat filosofiei. Se spune ca vocala E" a ocupat mereu o pozitie secundara fata de celelalte vocale. In sfarfit, pretindea ca Soarele i zeul Apollo sunt unui i acelai lucru, potrivit unei credinte admise de toti grecii115. Numai numele literei E" are valoare simbolica. Dar numele despre care vorbeau cei din Delfi i dupa afirmatia preotului Nicandros, care vorbea in numele lor, este fara indoiala C", insemnul caracteristic in orice comunicare cu zeul. Dovada este faptul ca ocupa primul loc in toate intrebarile adresate Oracolului de consultant^ indiferent de
113Idem, op. cit., pag. 210 1141S Plutarh, Despre oracolele delfice", Editura Polirom, 2004, pag. 68 115Plutarh, Despre oracolele delfice", Editura Polirom, 2004, pag. 70

63

imprejurare. De pilda, Oracolul este intrebat de consultant daca va fi invingator, daca se va casatori, daca e bine sa cultive pamantul, daca este cuminte sa faca o anumita calatorie. Zeul va accepta sau nu dupa cum vrea el. Daca se avea o problema personala 1 se dorea sa ceara parerea zeului in calitatea sa de predicator, respecta obiceiul comun de a se ruga lui ca un zeu116. Fluidul profetic deschide prin caldura i dilatatia pe care le produce, anumiti pori prin care patrund imagini ale viitorului" i vaporii de vin provoaca numeroase tulburari i descopera taine tinute pana atunci in strafundul fiintei noastre. Delirul bahic intarete darul profetic, caci atunci sufletul Jncalzot i arzator" respinge departe de el rezerva pe care o impune prudenta omeneasca spre a indeparta sau a stinge starea de entuziasm117. Rolul esential in actiunea fluidului il detine uscaciunea care insotete incalzirea i subtiaza pneuma, facand-o pura i aidoma eterului. Profetul trebuie sa fie un suflet nobil pentru a putea intra in contact cu intelepciunea divina, adica, un suflet uscat, pur , dominat de foe. Trezirea facultatii profetice se poate explica, dimpotriva, printr-o racire i o condensare care provoaca un fel de calire" a sufletului118. Cum ar fi in Mesopotamia, oracolul era dat intr-un chip destul de straniu: daca raspunsul era DA", atunci zeul ingreuna varful barcii obligandu-i pe purtatori sa ingenuncheze, sau impingandu-i inainte; daca raspunsul era NU", erau trai inapoi. Cateodata insa i se prezentau zeului tablite pe care erau inscrise DA" sau NU" din care era invitat sa aleaga. Interventia directa a preotilor era mai accentuata in cazul oracolelor medicale. in templul din Deir el Bahari, de la Luxor, vocea zeului Amenofis dicta fiecarui bolnav reteta insanatosirii. Un preot ascuns in sanctuar vorbea printr-o deschizatura
116Idem, op. cit., pag. 72 117Idem. op. cit., pag. 36 118Idem. op. cit., pag. 37

64

secreta din bolta. Daca vreun curios deschidea ua, preotul avea timp sa dispara. Sacerdotii din Karanis, la Fayum aveau metode mai subtile. Ascuni in statuile zeilor, goale pe dinauntru, ei articulau cuvintele printr-o teava, facand statuile sa vorbeasca119.

Concluzii

Sfantul loan Hrisostom in Omilia la Geneza X, 4 zice: Acesta este obiceiul tuturor profetilor; de a vorbi despre evenimente inca neimplinite ca despre cele implinite pentru ca ei vedeau co ochii mintii cele ce dupa multi ani aveau sa se intample, de aceea istoriseau ca i cand le-ar vedea cu ochii lor, pentru ca, dupa pretiinta profetica, acestea se priveau ca intamplate." in toate lucrarile lor, profetii au privit lucrurile in plan religios, recunoscand in toate evenimentele carmuirea lui Dumnezeu in istorie. Ei erau instrumentul prin care graia Dumnezeu i tot ei talmaceau poporului planul i voia lui Dumnezeu. Profetii, in misiunea lor, ii legau activitatea de cea a lui Moise i de legile date de el17j. In general, profetii au dus lupta impotriva faradelegilor, necredintei, decaderii morale i sociale. Au combatut idolatria, superstitia, minciuna, tradarea, nedreptatea i

119Mircea Eliade, Dictionar al religiilor", Editura Humanitas, Bucureti, 1993, pag. 126-127

65

lacomia. Au luptat impotriva impilarii neomenoase a celor saraci de catre bogatii cei plini de silnicie". N-au crutat in cuvantul lor nici pe regi, nici pe preoti sau pe profetii fali care cautau numai catiguri necinstite, punand sarcini grele pe popor. Principiile lor religioase, morale i sociale, pentru o ordine superioara in lume, sunt voia luiu Dumnezeu120. in perioada precretina oracolele nu ar fi decat semnul concret al credintei in providenta. Cat privete oracolele tamaduitoare, ne putem raporta la un pasaj din De Defectu... Acest entuziasm extraordinar pentru oracolele tamaduitoare, unde minunile detin un loc insemnat, nu era strain de nevoia de o divinitate eficienta i binefacatoare pe care toata lumea o resimtea la vremea respectiva121. In tratatul lui Cicero, gasim esenta polemicilor iscate in jurul divinatiei. Astfel ca acuzatorii i aparatorii divinatiei se confunda cu cei care resping sau accepta Providenta. Pentru cei dintai, problema este limpede: daca zeii cunosc viitorul inseamna ca in Univers domnete Fatalitatea i, in consecinta, este de prisos sa fii intiintat asupra viitorului. Dimpotriva, daca exista libertate, zeii mii nu pot afla dinainte ce vor face oamenii170. Omul priceput in profetii, eel pe care maxima il proclama, profetul prin excelenta, lasa impresia cuiva care, bizuindu-se pe imtamplari verosimile, cauta sa descopere cararile viitorului i le urmarete cu perseverenta. Dar Sibyllele i aceti Bakis, intr-un fel cu totul arbitrar au aruncat i au raspandit in decursul anilor, intocmai ca urmare, anuntarea i predictia unor catastrofe de toate felurile: daca se intampla ca unele dintre acestea chiar sa se petreaca in realitate, asta nu inseamna neaparat ca profetiile lor, in momentul cand au
120Ortodoxe Romane, Bucureti, 2002, pag. 252 1211 4 Idem, op. cit., pag. 253 173 Plularh, Despre oracolele delfice", Editura Polirom, 2004, pag. 163

66

fost facute nu sunt cladite pe eroare, chiar daca, ulterior, datorita unor circumstante intamplatoare apar ca adevarate122. Aadeci este o diferenta intre profetismul iudaic i eel pagan. Profetismul iudaic este o profetie inspirata sau data de Dumnezeu, iar eel pagan poate fi data de zei sau invatata prin coli. Dar au existat i oracole precretine care au avut idei religioase precretine. Cat privete insa conceptia despre rolul mesajului oracolelor, trebuie spus ca, nu multi vor fi aceia care vor mai considera oracolul ca fiind un mijloc de cercetare filosofica. O generatie mai tarziu, oamenii vor incepe sa-i ceara zeului insui cheia enigmei pe care acesta o propune odinioara, fie in versuri, fie in proza. O stare de spirit noua ii face aparitia: inteligenta umana este mult prea supusa greelii pentru a putea cauta sa atinga adevarul; de aceea zeul va fii de acum incolo intrebat care este esenta sa, daca el este sau nu zeul unic. Acesta este inceputul oracolelor teologice care vor face faima unui oracol precum eel de la Claros. Dei nu este autentic, ci literar, ne putem da foarte bine seama de rolul teologic i mistic pe care-1 va asuma mesajul oracular in Antichitatea tarzie. De altminteri, acelai Porphyrios, in tratatul sau De philosophia ex oraculis ex haurienta" va face din oracol fundamentul unei intregi theosofii123.

122Idem, op. cit., pag. 113 123! Plutarli, Despre oracolele delfice", Editura Polirom, 2004, pag. 58

67

Bibliografie

Cartea lui Iona", Tradusa i comentata de Petru Cretia, Editura Humanitas, Bucureti, 1995 Cartea profetului Daniel i ale eelor doisprezece profeti miei", Talmaeita i talcuita de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, 2000 Cartea profetului Iezechiel", Talmaeita i talcuita de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, 2000, pag 5 Cartea profetului Isaia", talcuita i talmaeita de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Anastasia, 2000 A. Haldar, Associations of Cult Prophets Amoung the Ancient Semites" Abraham Joshua Heschel, Dumnezeu in cautarea omului", Editura Hasefer, Bucureti, 2001 Alexandru Suciu, Filosofia i Istoria Religiilor", Editura Didactica i Pedagogica R.A., Bucureti, 2003 Alfred Harlaoanu, 0 istorie a mozaismului i a Israelului antic", Editura Nemira, 2001 Diac. Prof. univ. Dr. Emilian Vasilescu, Istoria religiilor", Editia a III- a, Editura Didactica i Pedagogica R.A., Bucureti, 1998 Fericitul Augustin, De civitate Dei" G. Fohrer, Die Szmbolische Handlungen der Propheten" G. Fohrer, ..History of Israelite Religion" Gersham Scholem, Studii de mistica iudaica", Editura Hasefer, Bucureti, 2000 H. Ringgren, La Religion d'Israel" H. W. Parke, Greek oracles", Editia a Il-a, Hutchinson University Library, Londra, 1972, (B.F.I.) Ion Banu, Profetii bibliei vorbind filosofiei", Editura tiintifica, Bucureti, 1994 Iamblichos, Misteriile egiptenilor", Editura Polirom, 2003 J.Douglas, Dictionar Biblic", Editura Cartea cretina", Oradea, 1995 J.M. Roberts, The Pelican History of the Word", Pelican Books, Anglia, 1984

Mircea Eliade, ..Dictionar al Religiilor", Editura Huinanitas, Bucureti, 1993 Mircea Eliade, Istoria credintelor i ideilor religioase", vol I, Editura tiintifica si Enciclopedica, Bucureti, 1992 Nicolae Achimescu, Istoria i Filosofia Religiei la Popoarele Antice", Editura Tehnopress, Iai, 2000 Ovidiu Drimba, Istoria culturii i civilizatiei", vol I, Editura tiintifica i Enciclopedica, Bucureti, 1984 Plutarh, Despre oracolele delfice", Editura Polirom, 2004 Pr. Conf. Dr. Al. Stan, Prof. Dr. Rem. Rus, Istoria Religiilor", Editura Istitutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 1991 Pr. Dr. Teodor Baba, ..Profelul Zaharia", Editura Universitatii Aurel Vlaicu", Arad, 2003 Pr. Leonidas Fillippidis, Istoria religiilor ca stiinta", Atena, 1935 Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan, Porfetii Ieremia, Iezechiel i Daniel, in indrumator bisericesc misionar i patrotic"Sibiu, 1986 Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan, Porfetii i Rolul lor in Istoria Mantuirii", M. A. Nr 3-4 1983 Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan, Religia evreilor: Iudaismul", M.A. nr.5/1986 Pr. Prof. Dr. Nicolae Ciudin, Studiul Vechiului Testament", Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucureti, 2002 S. Mowinckel, The Spirit and the Word in the Preexilic Reforming Prophets" Seder Eliahu Rabba, IX, Editura M. Friedmann, Viena, 1902 Viorica S. Constantinescu, Dictionar de Personaje Biblice", Editura Hasefer, Bucureti, 2002 Vladimir Peterca, Dictionar al religiilor", Editura Humanitas, Bucureti, 1993
1 2

Plutarh, ..Despre oracolele delfice", Editura Pol iron i. 2004. pag. 55 Iamblichos. Misteriile egiptenilor", Editura Polirom, 2003, pag 83

Idem, op. cit., pag. 84 Definitia viselor oferita de Iamblichos se afla sub influenza directa a celei date de AristoteJ in Despre somn", 463a21-30 ' Idem, op. cit. Pag. 95 23 Idem, op. cit., pag. 116
4

12

"8 Luminozitatea pneumei psihice fiisese deja sustinuta de filosoM stoic Poseidonios. Conform lui K. Reinhardt. ..Cosmos unci Sympathic", Munchen, 1926, pag. 380, pornind de la aceasta s-ar fi de/.voltat teoria corpului astral. ~9 Iamblichos, Misteriile egiptenilor", Editura Polirom, 2003, pag 99 j0 Idem, op. cit., pag. 99 33 Diac. Prof. univ. Dr. Emilian Vasilescu, Istoria religiilor", Editia a Ill-a, pag. 285 35 Pr. Coiif. Dr. Al. Stan, Prof. Dr. Rem. Rus, Istoria Religiilor", pag 126 36 Idem, op. cit., pag. 127 3/ Nicolae Achimescu. Istoria i Filosofia Religiei la Popoarele Antice", Editia a Il-a, pag. 210

38

Idem. op. cit., pag. 211 39 Idem, op. cit., pag. 211 41 Asemanarea cu ritualul crcstm deslasurandu-se in jural altaralui este evideuta. - zeii si zeitele erau serviti cu mancari de doua ori pe zi. cu tot ceremonialul de rigoare. Se credea ca zeii consumau alimentele prin siinplul fapt de a le privi, i prin felul acesta isi mentineau vitalitatea si puterea de a-i proteja pe credinciosi" (Edw. L. Fanner) 51 Alfred Harlaoanu. .,0 istorie a mozaismului i a Israelului antic", pag. 361 " Idem, op. cit, pag. 362 x1 Idem, op. cit., pag. 362 54 Idem, op. cit., pag. 363 35 Profetii sunt imparti|i. pentru a fi mai usor studiati, in profeti vechi" si profeti ..noi" sau scriitori,,, acestia din urma liisindu-nc profetii scrise. De asemenea, dupa epoca in care au trait, putem deosebi profetii anterior! captivitatii, profetii din timpul captivita|ii babilonice si cei de dupa captivitate. 36 Diac. Prof. umv. Dr. Emilian Vasilescu. Istoria religiilor", Editia a Ill-a, pag. 365 5 ' Abraham Joshua Heschel,,,Dumnezeu in cautarea omului, Editura Hasefer, Bucurcsti. 2001, pag. 252 58 Idem. op. cit., pag. 253 62 Idem. op. cit., pag. 366 64 Eantioane din discursurile lor se gasesc in unii Psalmi (Ps. 2, 21; 81; 110;132) imcartile profetilor Naum Avacum. 65 G. Fohrer. ..History of Israelite Religion", pag 237 66 S. Mowmckel. The Spirit and the Word in the Preexilic Reforming Prophets"; A. Haldar, Associations of Cult Prophets Amoung the Ancient Semites", pag. 115 0 G. Fohrer, Die Szmbolische Handlungevi der Proplieten" 3 Fericitul Augustin. De civitate Dei", 18, 29 y Idem. op. cit.. pag. 171 81 Cel ce accepta fie si o singura mitva cu adevarata credinta e vrednic ca Duliul Sfant sa se rezeme de dansul" (Mehilta. la 14:31, Editura Lauterbach, I, pag. 252) Isaia 51.13. vezi Targum Ra ad locum. Rugaciunea aceasta este o parte a serviciuliii divin din anotimpul pocaintei. 9 Idem. op. cit.. pag. 211 112 Pr. Prof. Dr. Nicolae Ciudin, Studiul Vechiului Testament", Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, BucuresU. 2002, pag. 174 115 Ibidem, pag 146-147 125 Idem, op. cit., pag. 7 135 Idem, op. cit., pag. 179 139 Idem, op. cit., pag. 234 1 Idem, op. cit., pag. 150 143 Idem, op. cit, pag. 274 154 ..Dictionar Biblic", J.Douglas, Editura Cartea cretina", Oradea, 1995, pag. 620 Idem, op. cit., pag. 621 15b Dictionar Biblic", J.Douglas, Editura Caitea cretina", Oradea, 1995, pag. 622 159 ..DicUonar Biblic", J.Douglas, Editura Cartea cretina", Oradea, 1995, pag. 554 16 ' Idem, op. cit., pag. 69 173 pr Prof Df Njcoiac ciudin, ..Studiul Vechiului Testament", Editura Instimtului Biblic si de Misiune al Bisericii
135

15

59

176

Idem, op. cit., pag. 195