SOCIETATE ȘI

COMUNICARE I
S I T U A Ţ I I D E C O M U N I C A R E – C O N Ţ I N U T, R E L A Ţ I E , C O N T E X T

Prof. ORDEAN ADELA EMANUELA

Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” Orăștie
 COMUNICAREA

Comunicarea = transmitere a unor informaţii despre idei,

sentimente
şi fapte.
 în practica comunicării, transmiterea de informaţii este una
dintre modalităţile de exprimare publică a personalităţii.
Interesul nostru de a transmite o informaţie unor persoane
pe care nu le știm, reprezintă o preocupare de a ne face
cunoscuţi.
 comunicarea se poate confunda cu alte forme, mai
superficiale, de a ne exprima personalitatea, precum
vestimentaţia sau aspectul fizic. În felul acesta, apar erorile
de comunicare, care diminuează inclusiv şansele de reuşită
ale exprimării personalităţii prin comunicare.
EXEMPLU

 Transmiterea ideilor noastre despre

frumuseţea vieţii unui medic care ne
consultă pentru a observa cauzele răcelii,
ne detaşează de restul pacienţilor tăcuţi şi
supuşi examinării medicale, dar, oricât de
înalte ar fi acele idei, comunicarea lor ne
pune în situaţia defavorabilă de a fi
consideraţi nepricepuţi în a ne conforma
situaţiei prezente.
 Să presupunem că pacientul ar comunica:
În dimineaţa aceasta, mergând spre
cabinetul medical, am simţit că viaţa este
frumoasă precum soarele care străluceşte
astăzi pe cer.
 EVALUAREA SITUAȚIEI
ÎN MOD CORECT
Pentru a evalua respectiva situaţie în mod corect, este nevoie de
răspunsuri la întrebările:

1. Ce a urmărit pacientul să transmită: o idee, un sentiment, sau o

faptă?
Cum se găsesc toate cele trei tipuri de informaţii în fraza dată?

2. În ce relaţie de comunicare se găseşte pacientul în relaţie cu

medicul?
Îi este subordonat, superior, sau egal în situaţia dată?
Cum modifică tipul de relaţie oportunitatea adresării mesajului?

3. Care este contextul comunicării?

 COMUNICAREA PRESUPUNE

Conținutul comunicării = informațiile transmise despre idei,

sentimente, fapte.

 Relația de comunicare = are loc între emițător și receptorul sau

receptorii mesajului.

 Contextul comunicării = reprezentat de cadrul spaţial şi

temporal în care are loc comunicarea. Mesajul transmis de
emițător este condiționat de cadrul în care este transmis.
CORECTITUDINEA ÎN COMUNICARE

Corectitudinea în comunicare poate fi evaluată în funcţie de:

 calitatea informativă a mesajului = mesajul redă o informaţie

precisă sau vagă?

 puterea sa persuasivă = mesajul reuşeşte să convingă asupra

adevărului informaţiei?
 APLICAȚIE

1. Alcătuiţi trei mesaje diferite de cel mult cinci

rânduri, prin care să comunicaţi:
- un sentiment părinţilor
- o idee unui profesor
- un fapt real din viaţa publică unei cunoştinţe
care nu a mai fost informată despre
evenimentele curente de cel puţin două luni.