Filip al IV-lea cel Frumos

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Filip al IV-lea cel frumos

Date personale

Născut aprilie–iunie 1268
Fontainebleau, Franța

Decedat 29 noiembrie 1314 (46 de ani)

Fontainebleau, Franța

Înmormântat Biserica Saint Denis, Franța

Cauza decesului cauze naturale[*] (Accident vascular

cerebral) 

Părinți Filip al III-lea al Franței

Isabela de Aragon 

Frați și surori Margareta a Franței, regină a Angliei

Blanche of France, Duchess of
Austria[*]
Louis of France[*]
Carol de Valois
Louis, Count of Évreux[*] 

Căsătorit cu Ioana I de Navarra

Copii Ludovic X
Filip V
Carol al IV-lea
Isabela, regină a Angliei

Cetățenie  Franța 
 Religie creștinism 

Ocupație conducător[*] 

Apartenență nobiliară

Titluri Duke of Normandy[*]

rege al Franței și Navarrei[*]

Familie
Casa Capet
nobiliară

Rege al Franței

Domnie 5 octombrie 1285 – 29 noiembrie 1314

Încoronare 6 ianuarie 1286, Reims

Predecesor Filip al III-lea

Succesor Ludovic al X-lea

Rege al Navarei
cu Ioan I

Domnie 16 august 1284–4 aprilie 1305

Predecesor Ioan I

Succesor Ludovic al X-lea

Modifică date / text 

Filip al IV-lea cel Frumos (franceză Phlippe IV le Bel) (născut la

palatul Fontainebleau în 1268 - mort la 29 noiembrie, 1314) a fost
regele Franței din 1285 până în 1314, fiind membru al dinastiei Capețiene.
Personalitatea sa rece și severă i-a adus porecla de „Regele de Fier” sau „Regele de
marmură”. Contemporanul său, Bernard Saisset, episcop de Pamiers, spunea
despre cel Frumos că „Nu știe decât să privească oamenii fără să spună nimic. Nu e
nici om, nici fiară, e o statuie...”.
Filip cel Frumos este fiul regelui Filip al III-lea (1245-1285) și al reginei Isabela
d'Aragon (1247-1271). La data de 16 august 1284 se căsătorește cu Ioana I de
Navara, astfel devenind regele Navarei din 1284 până în 1305, când moare Ioana.
Nu s-a recăsătorit niciodată. În timpul domniei lui crește considerabil pe plan
european rolul de hegemonie al Franței. El a dus o politică de îngrădire a influenței
papei, mutând reședința papală la Avignon, sau o politică de îngrădire a puterii
cavalerilor templieri. Se crede că superstiția zilei de vineri 13 își are originea în
arestarea majorității cavalerilor templieri (inclusiv Marele Maestru) la ordinul lui, pe
data de vineri 13 octombrie 1307.
Cu Ioana I de Navara a avut șapte copii:

 Margareta a Franței (ca. 1288, Paris – după noiembrie 1294, Paris) - logodită
cu infantele Ferdinand al Castiliei
 Ludovic al X-lea (1289-1316), rege al Navarei și Franței între 1314 - 1316
 Blanche a Franței (1290, Paris– după 13 aprilie 1294, Saint Denis). Logodită
în decembrie 1291 cu infantele Ferdinand al Castiliei. Blanche a fost
înmormântată la biserica St Denis.
 Filip al V-lea cel Lung (1291-1322), rege al Franței
 Carol al IV-lea - (1294–1 februarie 1328), rege al Franței
 Isabela a Franței (c. 1295–23 august 1358), regină a Angliei, căsătorită
cu Eduard al II-lea al Angliei (1284-1327)
 Robert al Franței (1297, Paris – august 1308, Saint Germain-en-Laye).
Trei din fii săi au devenit regi ai Franței, și o fiică regină consort a Angliei ca soție a
regelui Eduard al II-lea.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

Străbunic patern:
Ludovic al VIII-lea
Bunic patern:
Ludovic IX
Străbunică paternă:
Blanche a Castiliei
Tată:
Filip III
Străbunic patern:
Ramon Berenguer IV, Conte de Provence
Bunică paternă:
Margareta de
Provence
Străbunică paternă:
Beatrice de Savoia
Filip IV al
Franței
Străbunic matern:
Petru II de Aragon
Bunic matern:
Ioan I de Aragon
Străbunică matern:
Maria de Montpellier
Mamă:
Isabela de Aragon
Străbunic matern:
Andrei al II-lea al Ungariei
Bunică maternă:
Violant a Ungariei
Străbunică maternă:
Violant de Courtenay

Predecesor: Regele Franței

 Succesor:
Filip al III-lea 5 octombrie 1285–29 noiembrie 1314
Ludovic al X-lea