Sunteți pe pagina 1din 8

COLEGIUL NAȚIONAL “MIHAI VITEAZUL” BUCUREȘTI,

SECTOR 2

Anul școlar: 2022-2023

PROIECT ISTORIE
REFORMA LUI HENRIC AL VIII-LEA

OANCEA MIHAI
CLASA A IX-A D
PROFIL REAL
SPECIALIZARE MATEMATICĂ-INFORMATICĂ

PROFESOR COORDONATOR,
DUMITRU-FLORIN
MEHEDINȚEANU

BUCUREȘTI
2023
2. Abstract
Proiectul de față urmărește informarea cititorului cu privire la întemeierea Bisericii
Anglicane în secolul al XVI-lea de către Henric al VIII-lea și confesiunea care a rupt Anglia
respectiv Marea Britanie de Biserica Catolică până în prezent. În același timp, vor fi prezentate și
aspecte din viața personală a regelui englez care au determinat deciziile acestuia. Referatul
reprezintă o sinteză a mai multor lucrări, articole și cărți, bine expilicată și ușor de înțeles.

3. Introducere
Reforma lui Henric al VIII-lea constituie tema proiectului dar un asemenea fenomen nu
poate fi studiat fără a ști cine a fost el in realitate. Adevărul este că Henric nu a fost un simplu
monarh, ci unul cu totul special.

4. Cuprins
1. Tinerețea lui Henric al VIII-lea
Henry Tudor s-a născut pe 28 iunie1491 la Palatul Placentia, fiind al doilea fiu al regelui
Henric al VII-lea și al Elisabetei de York, după fratele său Arthur. Până în 1495 a primit mai
multe titluri datorită dorinței tatălui său de a păstra pozițiile profitabile în interiorul familiei.
Henric a fost pregătit pentru a duce o viață de călugăr, întrucât fratele său mai mare, Arthur, urma
să devină rege. Totuși, se știe că vorbea fluent latina, franceza și spaniola.
Legitimitatea dinastiei Tudor a fost consolidată cand, în 1501, Henric l-a căsătorit pe fiul
și moștenitorul său, prințul Arthur, cu Caterina de Aragon1, membră a familiei de Habsburg, care
domnea peste jumătate din Europa. Arthur a murit la scurt timp după aceea, dar aranjamentul nu
trebuia stricat. Deși se pare ca Arthur s-ar fi lăudat că petrecuse noaptea în Spania, toata lumea a
fost în modul cel mai convenabil de acord că mariajul nu se consumase. *
Astfel, la 25 iunie 1503, tânărul Henric se logodește Caterina 2. Chiar dacă în 1505 a
declarat că logodna a fost aranjată fără acordul său, la 11 iunie 1509 cei doi se căsătoresc iar
ulterior, la 24 iunie 1509, Henric și Caterina sunt încoronați.
Henric al VIII-lea era cam de aceeași vârstă cu Francisc I al Franței și cu Carol Quintul
(în 1519, împărat al Sfântului Imperiu Roman de Apus) și se considera egalul lor în Europa. A
invadat Franța în 1512 și în 1513 și, în ciuda victoriei de la Guinegate nu a obținut mare lucru.
_________________________
1. Fiica rgelui Ferdinand de Aragon și a reginei Isabella de Castilla, mătușa lui Carol Quintul.
2. Vechiul Testament interzice căsătoria între un cumnat și o cumnată, de aceea a fost nevoie de o bulă papală.

* J. Hawes, O scurtă istorie a Angliei, Editura TREI, 2022, pp. 97.

⁓1⁓
Monarhul englez a făcut pace cu Franța și a anunțat că va candida pentru tronul Sfântului Imperiu
German1.
Dar tânărul Henric nu se putea implica în jocuri de putere cu marii monarhi ai Europei
fără un venit substanțial. Populația Angliei era de patru ori mai mică decât cea a Franței și de
cinci ori mai mică decât ce a Sfântului Imperiu Roman.

2. Cauzele reformei
2.1. Mișcarea lui Wycliffe
John Wycliffe s-a născut în 1320, în satul Hipswell. Acesta era un preot catolic și profesor
la Universitatea din Oxford care, scârbit de imoralitatea clerului, susține că Biserica “[…] trebuie
să fie readusă la sărăcia primitivă pentru a-i reda virtuțile.”*, prin secularizarea bunurilor
acesteia. Wycliffe condamnă indulgențele, ierarhia, celibatul și propune o biserică națională.
Considerând că Biblia este singurul izvor al adevărurilor creștine, o traduce în limba engleză.
2.2. Mariajul “blestemat”
După ce a moștenit toate posesiunile familiei de Habsburg, Carol al V-lea a devenit
împărat al Sfântului Imperiu Roman. În 1525, i-a învins zdrobitor pe francezi la Pavia. Rgele
Henric a văzut aici o oportunitate de a câștiga tronul Franței. Astfel, i-a cerut cancelarului său,
Thomas Wolsey să anunțe Subvenția amicală, un impozit pentru a-și finanța campania. Însă
obsesia lui pentru Franța împingea lucrurile prea departe, țara fiind deja săracă. Parlamentul s-a
opus iar mii de țărani s-au răsculat. Monarhul a dat vina pe Wolsey pentru tot
Visurile lui de a domni peste Franța și de a deveni împărat al Sfântului Imperiu Roman s-
au spulberat, supușii erau nemulțumiți iar dinastia Tudor încă nu avea un moștenitor. S-a convins
că mariajul său cu prințesa spaniolă fusese blestemat, Caterina fiind întâi soția fratelui său.
Totuși, era încrezător în faptul că noua lui dragoste, Anne Boleyn, avea să-i dăruiască un băiat.
Wolsey a încercat să o convingă pe regină că mariajul său cu Arthur fusese consumat. Apoi a
încercat să-l convingă pe papă să o declare mincinoasă, însă acesta a refuzat, probabil intimidat
de poziția nepotului reginei, Carol Quintul.
2.3. O implorație pentru cerșetori**
La 2 februarie 1529, Henric conducea tradiționala procesiune de la Westminster de Ziua
Întâmpinării Domnului. Atunci, un text cu titlul O implorație pentru cerșetori a fost aruncată și
răspândită în mulțime. Textul prezenta o conspirație, potrivit căreia, Roma era de vină pentru
_________________________
1. Acesta chiar a lăsat impresia că știe să vorbească germana.

* Nicoleta Dumitrescu, Istorie, manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactica și Pedagogică, 2007, pp. 119.

** John Fish, William Tyndale, O implorație pentru cerșetori, 1529

⁓2⁓
Cucerirea normandă, pentru situația economică deplorabilă și pentru problema dinastică a regelui.
Ideea era atât pe placul omenilor de rând cât și pe placul lui Henric. Însă acesta tot evita o ruptură
deschisă cu Biserica Catolică, de teama supușilor săi1.
2.4. Parlamentul
Cele două camere ale Parlamentului, sătule de imensa putere regală de care dispunea
Biserica, au ales să îl susțină pe rege. Thomas Cromwell (ministru-șef în 1532) a cercetat legile
secolului al XIV-lea referitoare la praemunire 2, făcând afirmația că întregul cler englez este
trădător deoarece papalitatea este o putere străină.

3. Reforma
3.1. Actul de Reținere a Apelurilor
În 1532, Thomas Cromwell a scris Actul de Reținere a Apelurilor conform căruia erau
interzise toate apelurilie la Sfântul Scaun cu privire la treburile religioase, regele fiind singurul
care avea dreptul să le rezolve. Astfel, acceptarea autoritații papale sau respectarea hotărârilor
Sfântului Scaun au devenit ilegale.
3.2. Anne Boleyn
La 25 ianuarie 1533, Thomas Cranmer îi căsătorește în secret pe Henric și Anne. La 23
mai, arhiepiscopul de Caterbury declară nulă căsătoria regelui englez cu Caterina iar cinci zile
mai târziu recunoaște căsătoria acestuia cu Anne Boleyn. Pe 1 iunie este încoronată ca regină a
Angliei. Pe 7 septembrie 1533 se naște Elisabeta I.
3.3. Actele de supremație
Primul act de supremație a fost adoptat de către Parlamentul Angliei la 3 noiembrie 1534.
Acest act îl declara pe Henric și, implicit pe moștenitorii săi Capul Suprem al Bisericii Angliei.
Dogma și liturghia catolică sunt menținute însă sunt adoptate și câteva elemente ale
calvinismului.
În 1537, Parlamentul Irlandei face același lucru ca cel al Angliei, oferindu-i regelui englez
statutul de Șef Suprem al Bisericii Irlandei.
3.4. Dizolvarea mânăstirilor
În 1536, Henric al VIII-lea a desființat toate mânăstirile și a confiscat averile acestora,
vânzând apoi pământurile (aproximativ un sfert din teritoriul Angliei) prin Curtea de
Argumentare a lui Cromwell.
_________________________
1. Anne Boleyn
2. Acestea se referă la ofensa de a da ascultare ori de a apela la o putere străină, în special a papei, subminând
astfel supremația coroanei engleze.

⁓3⁓
3.5. Revoltele
În 1536-1537, o armată de aproximativ 35000 de oameni s-a adunat la York, amenințând
tronul. Henric al VIII-lea i-a dus de nas cu promisiuni până când armata s-a împrăștiat. Atunci,
monarhul a arestat și executat 200 de rebeli, inclusiv liderul.
Aceeași soartă au avut-o zeci de călugări 1. Cea mai pronunțată rezistență a fost impusă de
John Fisher (Episcop de Rochester) și Sir Thomas More (fost cancelar). Cei doi au fost
condamnați pentru înaltă trădare și executați în vara anului 1535. Ulterior, au fost canonizați.
3.6. Excomunicarea
Papa l-a amenințat în repetate rânduri cu excomunicarea pe regele englez însă, profanarea
unuia dintre cele mai sfinte altare din Europa a fost picătura care a umplut paharul: la 17
decembrie 1538, Henric al VIII-lea a fost excomunicat de către Papa Paul al III-lea.
3.7. Cele Șase Articole
Aceste articole au readus la viață aproape toate practicile catolice, fără recunoșterea
autorității papale, bineînțeles. Ulterior, în 1543, țăranilor obișnuiți li s-a interzis să posede, să
citească ori chiar să asculte Biblia. S-a ajuns chiar la situația în care catolicii să fie arși pentru
trădare pentru că nu recunoșteau supremația regelui iar protestanții, pentru erezie, pentru că nu
respectau cele Șase Articole.

4. Reforma continuă
4.1. Eduard al VI-lea
După moartea regelui Henric al VIII-lea (28 ianuarie 1547), Eduard al VI-lea, unicul său
fiu născut în urma căsătoriei cu Jane Seymour, este încoronat la 20 februarie 1547 la Westminster
Abbey. Edward Seymour a devenit duce de Somerset în timp ce John Dudley conducea guvernul.
Cei doi au împins reforma mai departe, epurând bisericile, capelele și catedralele. În 1548,
tânărul rege a aprobat căsătoria clerului englez.
4.2. Maria I
Maria I a fost încoronată în 1553 după moartea fratelui său, Eduard. Aceasta a reinstaurat
catolicismul și a executat 300 de protestați. Mai mult, în 1544 a abrogat actul de supremație al
tatălui său.
4.3. Elisabeta I
După moartea surorii sale, Elisabeta a fost încoronată la 15 ianuarie 1559. În același an
Parlamentul a adoptat Al doilea act de Supremație, Elisabeta devenind Guvernatorul Suprem al
_________________________
1. Printre aceștia se numără și martirii cartusieni.

⁓4⁓
Bisericii Anglicane. Prin Actul de Uniformitate (1599) și cele 39 de Articole (1563) a reinstaurat
protestantismul. În 1569 a înăbușit Revolta Nordului, spânzurând cel puțin 600 de oameni. În
1510, Papa Pius al V-lea a excomunicat-o pe regina Elisabeta, lipsind-o de dreptul de a conduce.
Când a murit pe 24 martie 1603 i-a încredințat regelui Iacob al VI-lea al Scoției Anglia.

5. Concluzii
Henric rămâne în istoria Angliei ca un rege nemilos desfrânat, eretic. I-a lăsat moștenire
fiului său minor un stat instabil religios din cauza ambiției sale de a divorța de Caterina de
Aragon. Biserica Anglicană nu este prea diferită de Biserica Catolică, mulțumită, în mare parte,
Elisabetei I care nu s-a obosit prea tare să-i separe pe protestanți de catolici.
Masacrele, vandalizările și execuțiile nu trebuie trecute cu vederea. O mare parte din vină
aparține și clerului însuși: indulgențele, imoralitatea și luxul extravagant în care trăiau preoții l-au
determinat pe John Wycliffe să pregătească terenul pentru anglicanism.
Totuși, monarhia britanică și țara însăși au avut de câștigat de pe urma ruperii de Roma.
Impozitul către Sfântul scaun a fost redirecționat către tron iar papalitatea nu a mai constrâns în
vreun fel regele și Parlamentul. Imoralitatea clerului a fost stopată prin decizia regelui Eduard al
VI-lea de a permite căsătoria preoților.
În prezent, Biserica Anglicană este foarte controversată din două cauze. Prima este
homosexualitatea. Pe 2 noiembrie 2003, Gene Robinson a fost hirotonit ca episcop în condițiile în
care el trăia cu un alt bărbat. Mai mult, Biserica Anglicană din Canada săvârșește căsătorii între
personae de același sex. A doua cauză este legată de hirotonirea femeilor ca episcopi. Pe 14 iulie
2014, Biserica Anglicană a permis acest lucru.

6. Referințele bibliografice
 Cărți
1. James Hawes, O scurtă istorie a Angliei, București, Editura TREI, 2022.
 Manuale
1. Magda Stan, Istorie, manual pentru clasa a VI-a, București, Editura Didactica și
Pedagogică, 2018.
2. Nicoleta Dumitrescu, Mihail Manea, Ovidiu Cătălin Bojică, Istorie, manual pentru clasa
a IX-a, București, Editura Didactica și Pedagogică, 2011.
 Surse electronice
1. * * *, Act of Uniformity 1558, https://en.wikipedia.org/wiki/Act_of_Uniformity_1558,
accesat la data de 12.02.2023.
2. * * *, Acts of Supremacy, https://en.wikipedia.org/wiki/Acts_of_Supremacy, accesat la
data de 12.02.2023.

⁓5⁓
3. * * *, Biserica Anglicană, https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Anglican%C4%83,
accesat la data de 12.02.2023.
4. * * *, Carol Quintul, https://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_Quintul, accesat la data de
12.02.2023.
5. * * *, Catherine de Aragon, https://ro.wikipedia.org/wiki/Catherine_de_Aragon, accesat
la data de 12.02.2023.
6. Claire Ridgway, December 17 – The excommunication of Henry VIII,
https://www.tudorsociety.com/december-17-the-excommunication-of-henry-viii/, accesat
la data de 12.02.2023.
7. * * *, Eduard al VI-lea al Angliei, https://ro.wikipedia.org/wiki/Eduard_al_VI-
lea_al_Angliei, accesat la data de 12.02.2023.
8. * * *, Elizabeth I, https://en.wikipedia.org/wiki/Elizabeth_I, accesat la data de 12.02.2023.
9. * * *, English Reformation, https://en.wikipedia.org/wiki/English_Reformation, accesat la
data de 12.02.2023.
10. * * *, Ferdinand al II-lea de Aragon, https://ro.wikipedia.org/wiki/Ferdinand_al_II-
lea_de_Aragon, accesat la data de 12.02.2023.
11. * * *, Henric al VIII-lea al Angliei, https://ro.wikipedia.org/wiki/Henric_al_VIII-
lea_al_Angliei, accesat la data de 12.02.2023.
12. * * *, Henric al VIII-lea, între reformarea bisericii și cele șase soții,
https://historia.ro/sectiune/portret/henric-al-viii-lea-intre-reformarea-bisericii-si-
584647.html, accesat la data de 12.02.2023.
13. * * *, Henry VIII, https://en.wikipedia.org/wiki/Henry_VIII, accesat la data de 12.02.2023.
14. * * *, John Dudley, 1st Duke of Northumberland,
https://en.wikipedia.org/wiki/John_Dudley,_1st_Duke_of_Northumberland, accesat la
data de 12.02.2023.
15. * * *, John Wycliffe, https://en.wikipedia.org/wiki/John_Wycliffe, accesat la data de
12.02.2023.
16. * * *, Lady Jane Grey, https://ro.wikipedia.org/wiki/Lady_Jane_Grey, accesat la data de
12.02.2023.
17. * * *, Maria I a Angliei, https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_I_a_Angliei, accesat la data
de 12.02.2023.
18. Marius Davidesco, Scurtă istorie a lui Henric al VIII-lea,
https://mariusdavidesco.wordpress.com/2018/09/01/scurta-istorie-a-lui-henric-al-viii-
lea/, accesat la data de 12.02.2023.
19. * * *, Second Succession Act, https://en.wikipedia.org/wiki/Second_Succession_Act,
accesat la data de 12.02.2023.
20. * * *, Statute in Restraint of Appeals,
https://en.wikipedia.org/wiki/Statute_in_Restraint_of_Appeals, accesat la data de
12.02.2023.
21. * * *, Supression of Religious Houses Act 1535,
https://en.wikipedia.org/wiki/Suppression_of_Religious_Houses_Act_1535, accesat la
data de 12.02.2023.

⁓6⁓
22. * * *, Thirty-nine Articles, https://en.wikipedia.org/wiki/Thirty-nine_Articles, accesat la
data de 12.02.2023.
23. * * *, Thomas More, https://en.wikipedia.org/wiki/Thomas_More, accesat la data de
12.02.2023.

Cuprins
1. Pagina de titlu
2. Abstract
3. Introducere
4. Cuprins
1. Tinerețea lui Henric al VIII-lea
2. Cauzele reformei
1.1. Mișcarea lui Wycliffe
1.2. Mariajul “blestemat”
1.3. O implorație pentru cerșetori
1.4. Parlamentul
2. Reforma
2.1. Actul de Reținere a Apelurilor
2.2. Anne Boleyn
2.3. Actele de supremație
2.4. Dizolvarea mânăstirilor
2.5. Revoltele
2.6. Excomunicarea
2.7. Cele șase articole
3. Reforma continuă
3.1. Eduard al VI-lea
3.2. Maria I
3.3. Elisabeta I
5. Concluzii
6. Referințele bibliografice

⁓7⁓

S-ar putea să vă placă și