Sunteți pe pagina 1din 3

COMUNICARE

I. SITUATIA DE COMUNICARE – constă în transmiterea unor informații/ idei/ opinii/ fapte/


gânduri/ sentimente ale unui emițător către un receptor.

II.FACTORII SI FUNCŢIILE COMUNICĂRII (Roman Jakobson în Probleme de stilistică)


FACTORII FUNCŢIILE COMUNICĂRII
COMUNICĂRII (date de dominanța în text a unui factor )
(elementele Denumire Recunoaștere Tipuri de texte în care
comunicării) se identifică
Emițător - cel care Funcţia se exprimă trăiri sufletești, narațiuni/lirica subiectivă
transmite mesajul emotivă gânduri, valori morale ale jurnale, memorii, scrisori,
emiţătorului→ vb./ pron./adj. confesiuni
posesive la pers. I
Receptor - cel care Funcţia convingerea/ incitarea la reclame, ordine, decizii,
ascultă/ primește persuasivă/ acţiune → vocative, interjecții regulamente, discursuri
mesajul conativă predicative, vb./ pron./ adj. politice, predici etc.
posesive la pers. a II-a
Mesaj – conținutul Funcţia accent pe modul cum se spune, în operele literare, în
comunicării dintre poetică  cum se vorbeşte → limbaj unele mesaje publicitare,
emițător și receptor artistic, ales cu grija in functie în textele de graniță
de scopul autorului
Referent – aspectul Funcţia prezentare detaliată a unui prospecte/ instrucțiuni de
dateliat în mesaj referenţială obiect/personaj/eveniment/ utilizare; descrieri
fenomen etc. literare/ științifice; legi
Context – locul, Funcţia informații despre loc, timp, expozițiunea op. literare;
timpul,participanții informativă participanți etc. C.V.-uri, cereri, procese-
verbale, știri, reportaje
Cod – limbajul Funcţia Explicarea cuvintelor, a în analize gramaticale, în
folosit (lb.română metalin- semnelor din cod, a unor reguli dicţionare, în texte cu
vorbită/ scrisă etc.) gvistică gramaticale/ de comunicare caracter didactic 
Canal – sursa/ Funcţia intervenţii prin care se verifică în convorbiri telefonice/
mediul prin care se fatică funcţionarea optimă a formulele din deschiderea
transmite mesajul (interacţio- canalului, pentru păstrarea unei conversații/ unor
(cartea, aerul etc.) nală)  relaţiei de comunicare.  discursuri

III. TIPURI DE TEXTE ȘI STILURI FUNCȚIONALE


Criterii A. Cu caracter ficțional/ literar B. Cu caracter nonficțional/ nonliterar
I. Raporta- Autorul pornește de la realități pe Autorul prezintă aspecte ale lumii
rea la care le transfigurează în ficțiune, în exterioare/ interioare, fără a deforma
realitate funcție de starea suflească,imaginație, realitatea.
experiența culturală/ de viață .
II. Scopul 1. Impresionarea cititorului (funcţia 1. Transmiterea unor informații (funcţia
comunicarii poetică)  referenţială/ funcţia informativă)
2. Transmiterea unor sentimente și a 2. Prezentarea unor opinii personale
unor valori general-umane (funcţia asupra unor aspecte care țin de realitate
emotivă) 3. Convingerea/incitarea receptorului la
acţiune (funcţia persuasivă/conativă)
III. Limbaj -limbaj artistic, cuvinte cu sens -cuvinte cu sens denotativ, termeni de
conotativ, imagini artistice, figuri de specialitate din domeniul .....
stil si alte mijloace de expresivitate -caracteristici ale stilului: obiectivitate,
-caracteristici ale stilului: detașare emotională, concizie, precizie,
subiectivitate, expresivitate, armonie, claritate, corectitudine
proprietate, sugestie, reflexivitate
IV. Instan- Autor concret/ abstract/ fictiv Autor concret
țe ale Narator/eu liric ─
textului Personaje Persoane
Cititor concret/ abstract/ fictiv Cititor concret
V. Stiluri 1. Stilul beletristic → în operele 1. Stilul științific → texte aparținând
funcționale literare → caracteristici: conform A. diverselor științe (lingvistică, filosofie,
I, II, III, IV istorie, geografie, critică literară etc.) →
caracteristici: conform B. I, II, III, IV
2. Stilul juridic → în Constituție, legi,
regulamente →schematism→ organizarea
în capitole, articole (art.32), alineate (1),
litere (a) → + B. II.1, III
3. Stilul administrativ → în adeverințe,
C.V.-uri, cereri, procese-verbale etc. → se
remarcă prin stereotipie, prin formule
convenționale care se repetă în textele de
același tip → + B. I, II, III
4. Stilul publicistic → știri, reportaje,
interviuri, articole de opinie, reclame
publicitare etc. → + B. I, II, III, IV
VI. Tipuri 1. După modul de expunere 1. Texte informative → se prezintă
de texte dominant textele pot fi: informații reale, precise, concretizate în
a. narative → există acțiune (ideea cifre, date, nume de persoane, toponime
principală), narator, personaje →funcţia referenţială/ funcţia informativa
b. descriptive → prezintă însușiri ale → + B. I, III, IV
unui fenomen/peisaj/personaj/obiect→ 2. Texte argumentative → au o
adj.+subst., imag.artistice și fig.de stil structură specifică: ipoteză, argumentație,
c. dialog → o comunicare bilaterală, concluzie → se prezintă opinii susținute
în care receptorul poate deveni la cu argumente și finalizate cu o concluzie
rândul său emițător (exemple din textul dat) → se utilizează
d. monolog adresat/interior→( proza expresii tipice argumentației și conectori
și lirica subiectivă/ texte dramatice) (exemple din textul dat) → + B. III
2. După gen textele pot fi:
a. lirice → se transmit direct gânduri
și stări sufletești, prin intermediul
mijloacelor de expresivitate, al eului
liric sau al personajelor simbolice
b. epice → se transmit indirect
gânduri, stări sufletești și valori
general-umane, prin intermediul
narațiunii și al personajelor.
c. Dramatice→ structurate în acte,
tablouri, scene; conțin didascalii;
modul de expunere este dialogul/
monologul, structurat în replici la
începutul cărora e scris cu caractere
distincte numele personajului
VII. Texte Pot avea atât caracteristici ficționale, cât și nonficționale
aflate la → se argumentează folosind din coloanele A și B, de la criteriile I, II, III, IV
granița ↓
dintre 1. Textul epistolar → scrisorile → se recunosc după: formulele convenționale
ficțional și (data și localitatea – dr., sus; titlul – o formula de adresare directă către
nonficțio-nal destinatar/receptor; formula de încheiere; semnătura expeditorului/ emițătorului –
dr., jos) → + ce se potrivește din coloanele A și B, de la criteriile I, II, III, IV
2. Textul memorialistic → ceea ce se potrivește din coloanele A și B, de la
criteriile I, II, III, IV +
a. jurnalul (stilul diaristic) → notarea zilnică a unor impresii despre locuri,
oameni și evenimente → caracteristici: data și localitatea (dr.,sus); mare grad de
subiectivitate și fidelitate
b. memoriile/amintirile → notarea unor amintiri despre locuri, oameni și
evenimente la mult timp după săvârșirea lor → caracteristici: grad de subiectivitate
și fidelitate redus în raport cu jurnalul, din pricina trecerii timpului.
3. Textele oratorice → discursuri → funcție persuasivă/conativă; mijloace de
adresare directă; mijloacele verbale, nonverbale (mimică, gesturi, poziția corpului,
vestimentație) sau mijloace paraverbale (intonația și accentul).
4. Reportajul literar → se argumentează folosind ceea ce se potrivește din
coloanele A și B, de la criteriile I, II, III, IV
5. Eseul (literar, filosofic etc.) → se argumentează folosind ceea ce se potrivește
din coloanele A și B, de la criteriile I, II, III, IV

S-ar putea să vă placă și