1.

Perspectiva narativă
a. !Precizezi tipul narațiunii : persoana I sau a III-a.
b. !Precizezi tipul de narator
i. Naratorul este cel care comunică istorisirea narată unui cititor, figura
autonomă creată de autor și care aparține universului epic.
1. Heterodiegetic
a. Situat în afara universului epic
b. Obiectiv, omniscient, omniprezent
c. Narațiune la persoana a III-a
d. Ton impersonal/ neutru
e. Perspectiva narativă „dindărăt”
2. Narator martor/personaj
a. Situat în interiorul universului epic
b. Subiectiv
c. Narațiune la persoana I
d. Ton personal
e. Perspectiva narativă „împreună cu”
c. Perspectiva narativă desemnează poziția din care sunt prezentate situațiile și
evenimentele narate, cine, din ce unghi și în ce fel percepe și interpretează
faptele povestite.
d. Perspectiva narativă desemnează relația dintre narator și personaj. Poate fi:
i. „dindărăt” – când naratorul știe mai mult decât personajul. De pildă,
în proza realistă și obiectivă cu narațiune la persoana a III-a.
ii. „împreună cu” – când naratorul știe la fel de mult ca și personajul sau
el nu poate explica un lucru decât dacă explicația a fost găsită chiar de
personaj. De pildă, în proza subiectivă, de analiză, cu narațiune la
persoana I.
iii. „din afară” – când naratorul știe mai puțin decât personajul, e un
simplu narator.

2. Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice

a. Arta poetică = o operă în care un scriitor își expune într-o formă artistică
viziunea despre misiunea poeziei, a literaturii, despre locul și importanța
poetului/ artistului în societate.
b. Secvența poetică este un șir de imagini care se succed într-o anumită ordine
și formează un tot unitar.

3. Rolul indicațiile autorului

Didascaliile reprezintă singura intervenție directă a autorului în textul
dramatic. Ele sunt trecute în paranteză.
Didascaliile pot fi:
- Narative, conducând povestea mai departe între pasajele dialogate;
- Descriptive, care au rolul de a descrie decorul, luminile, mișcarea scenică,
costumele;
 - Explicative, care au rolul de a explica trăirile personajelor, sentimentele,
reacțiile, cunoscând și elemente nonverbale (gestică, mimică) și
paraverbale (ton, intonație, pauze)

4. Modalități de caracterizare a unui personaj

a. Caracterizare directă
i. De către autor
ii. Alte personaje
iii. Autocaracterizare
b. Caracterizare indirectă
i. Statut social
ii. Carieră
iii. Idealuri
iv. Ambiții
v. Aspect fizic
vi. Vestimentația
vii. Limbaj
viii. Atitudini
ix. Comportament

5. Teme, motive, viziunea despre lume

a. Motivul = modalitate prin care se realizează tema într-o operă literară,
unitate structurală minimală, situație de caracter de generalitate. Diferă în
funcție de autor, curent, gen, specie.
b. Laitmotivul = motivul care se repetă.
c. Tema = ideea principală a operei

6. Apartenența unui gen literar

a. Epic
b. Liric
c. Dramatic = genul literar în care scriitorul se retrage lăsând în scenă doar
personajele, textul fiind destinat reprezentării scenice.
i. Prezența unui conflict interior
ii. Textul este împărțit în acte, scene, tablouri
iii. Prezența didascaliilor/indicațiilor scenice de regie, ale
autorului/metatextului
iv. Numele personajelor e scris în fața replicilor cu corp de literă distinct

7. Rolul modurilor de expunere

a. Dialogul
- Succesiune de replici
- Vectori de caracterizare
- Dinamizează textul
b. Narațiunea = succesiunea întâmplărilor narate
- Diferența între timpul narațiunii și timpul acțiunii = acțiunea este
întotdeauna cronologică, în timp ce narațiunea trebuie să fie doar logică
- Se construiește pe baza vocii textuale (naratorul)
 - În cazul povestirii în ramă opera are doi naratori
c. Monologul = gânduri, reflexii, meditații etc
- Presupune folosirea persoanei I
- Conținutul unui monolog: autobservație sau analiză psihologică
(introspecție)
d. Descrierea = tablouri de natură sau portrete
- Descrieri tehnice sau literare
- Descrieri ample (panorame sau descrieri minuțioase) -> oferă o
perspectivă focalizată
- Se bazează pe multitudini de imagini artistice, figuri de stil

8. Rolul stilistic al verbelor

a. INDICATIV
- acțiune sigură/ indubitabilă
- certitudine a exprimării
b. CONJUNCTIV (să citesc)
- Mod al planului, al intenției, al proiecției
- Uneori mod al dorinței, mai ales în proximitatea verbelor dezirabilității
c. CONDIȚIONAL OPTATIV (aș citi)
- Mod al dorinței prin excelență
- Presupune subiectivitate
- Exprimare nemijlocită a propriilor așteptări
d. IMPERATIV
- Relație nemijlocită, contact direct
- Poruncă, îndemn, rugăminte
- Presupune subiectivitate
- Presupune funcția expresivă de limbaj
e. INFINITIV
- Mod al generalizării, al afirmațiilor universal valabile
- Ton impersonal
- Propriu exprimărilor afonistice
f. GERUNZIU
- Mod durativ, exprimă durata
- Exprimă intervalul de timp sau modalitățile acțiunii, caracter eufonic

9. Limbaj poetic
a. SUBIECTIVITATEA = manifestarea nemijlocită a stărilor afective ale eului
- Grupuri nominale și verbale la persoana I, a II-a, singular, plural
- Diminutive/augmentative
- Verbe la imperativ/condițional optativ/
- Substantive în vocativ
- Interogații, interjecții, exclamații, invocații retorice
- Imprecația (blestem), invectiva
- Hiperbole, superlative
- Dativ etic
- Punctuația cu rol afectiv ( !, ?, ...)
b. AMBIGUITATEA = echivocitatea sensului (sens neclar), poemul necesită
interpretare
- Specularea sensurilor figurative
- Multiple figuri de stil (epitetul metaforizat, metafora, alegoria,
oximoronul)
- Folosirea din ambundență a unui lexic particularizat
- Multitudinea de simboluri
- Enunțuri eliptice
c. SUGESTIVITATEA = capacitatea foarte ridicată a discursului de a genera prin
imagini artistice, puternice imagini mentale, forță evocatoare a limbajului.
- Multitudine de imagini artistice
d. EXPRESIVITATEA
- Eununțuri exclamative
- Invocații/exclamații retorice
- Diminutive/ augmentative
- Imperative/ vocative
- Condițional optativ
e. RELFEXIVITATE = atitudine meditativă, contemplativă, sau extatică a eului.
f. MUZICALITATE = caracter eufonic al textului
- Elemente de prozodie (rimă, ritm)
- Elemente de compoziție (paralelism sintactic, refren, simetrie,
ingambament)
- Structura fixă a poemului (ex: acrostih, epigramă, gazel, glosă)
- Figuri de stil cu efect muzical: aliterație, asonanță, afereză, apocopă,
enumerație, repetiție.
- Imagini artistice muzicale (auditive)
- Onomatopee
- Interjecții
- Forme gramaticale eufonice
- Gerunziu
- Imperfect