GENUL EPIC

Opera epică este opera literară în care autorul își exprimă sentimentele,
gândurile și ideile în mod indirect, prin intermediul acțiunii și al personajelor.

Caracteristicile operelor epice

I. Prezența instanțlor narative

1. Narator
a) Narator omniscient

– naraţiunea la persoana a III-a (verbelor și pron la persoana III )

– naratorul ştie tot, mai mult decat personajul ( el este Creatorul

lumii lui)
– perspectiva „dindărăt” (focalizare zero)
– naratorul este obiectiv, detaşat, impersonal.
b) Naratorul personaj

– naraţiunea la persoana I (verbe și pron la persoana I )

– naratorul subiectiv, cunoaşte doar cât personajul

– perspectiva narativă „împreună cu” (focalizarea internă)

c) Naratorul martor
– cunoaşte mai puţin decat personajul, doar ce aude sau vede
– perspectiva narativă „din afară” (focalizarea externă )
 Focalizare = unghiul, poziţia din care sunt percepute evenimentele
2. Personaj(e) - fictive
II. Plasarea acțiunii într-un cadru spațio-temporal (indici de timp și spațiu)
III. Predomină narațiunea, folosită în relatarea faptelor ori evenimentelor în ordine
cronologică. Narațiunea este completată și de descriere și dialog.
IV. Acțiunea ce poate fi rezumată pe momentele subiectului :
1. Expozițiunea (fixează spațiul, timpul, personajele)
2. Intriga (momentul în care se declanșează conflictul între personaje,
acțiunea);
 3. Desfășurarea acțiunii (prezintă întâmplările într-o ordine cronologică);
4. Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului);
5. Deznodământul (momentul rezolvării conflictului).

GENUL LIRIC

Genul liric este opera literară în care autorul își exprimă gândurile și
sentimentele în mod direct cu ajutorul a numeroase procedee artistice (precum
figuri de stil și imagini artistice).

Caracteristicile operelor epice

I. Structura textului
1. Strofe si versuri, prezența rimei. => MUZICALITATEA LIMBAJULUI
II. Prezența eului liric (marcile lexico-gramaticale: pronume si verbe la persoana I sau a
II-a, singular sau plural, interjectii, exclamații, puncte de suspensie) => SUBIECTIVITATE
(discurs liric)
III. Numeroase imagini artistice (vizuale, auditive, dinamice, olfactive) si figuri de stil =>
EXPRESIVITATE
1. Repetiţia este un procedeu stilistic și sintactic care constă în repetarea
unui cuvânt sau a mai multor cuvinte cu scopul de a obţine un efect
expresiv.

Ex: „Ziua ninge, noaptea ninge; dimineata ninge iar”

2. Aliteratia este figura de stil care cobsta in repetitia unei consoabe sau a
unyi grup de consoane, cu scopul obtinerii unui efect imitativ, armonic.

Ex: „Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie”

3. Inversiunea este figura de stil care consta in topica inversata a cuvintelor;

de obicei, inversiunea are in componenta un adjectiv asezat in fata
substantivului pentru a se accentua trasatura evidentiata de adjectiv.

Ex: „Vesela verde campie acu-i trista, vestejita”

 4. Enumeratia este figura de stil care consta in insiruirea mai multor termeni,
cel putin doi.

Ex: „Aici stejarii, brazii si fagii trufasi inalta capul lor spre cer.”

5. Comparatia este figura de stil care consta in evidentierea trasaturilor a doi

termeni, in scop expresiv.

Ex: „ca un glob de aur luna stralucea”

Obs: Comparatia are intotdeauna doi termeni (comparat si

comparant), uniti cu ajutorul prepozitiilor „ca”, „precum”, „cat”,
„asemenea”, sau cu ajutorul verbelor „a parea”, „a semana” sau „a se
asemana”.

6. Epitetul este figura de stil care consta in evidentierea insusirilor deosebite

ale obiectelor, fiintelor sau fenomenelor in stare de a emotiona pe cititor.

„feti frumosi cu par de aur”

7. Metafora este figura de stil care consta in inlocuirea unui termen cu sens
propriu cu unul cu sens figurat, mai expresiv, cei doi termeni avand insusiri
comune.

„Luna, tu, stapana marii, pe a lumii bolta luneci.”

Prin care trece alba regina noptii moarta”

IV. Predomină descrierea