I. Figuri de stil fonetice 2.

 Comparatia este figura de stil care consta in evidentierea trasaturilor a doi termeni, in scop
1. Aliteratia este figura de stil care cobsta in repetitia unei consoabe sau a unyi grup de expresiv.
consoane, cu scopul obtinerii unui efect imitativ, armonic. Ex: „ca un glob de aur luna stralucea”
Ex: „Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie” Obs: Comparatia are intotdeauna doi termeni (comparat si comparant), uniti cu ajutorul
2. Asonanta este figura de stil care consta in repetitia aceleiasi/acelorasi vocale accentuate prepozitiilor „ca”, „precum”, „cat”, „asemenea”, sau cu ajutorul verbelor „a parea”, „a semana”
in interiorul unui vers sau in mai multe versuri,  pentru a se obtine un efect muzical, eufonic. sau „a se asemana”.
Ex: „Iata craiul, socru mare” 3. Personificarea este figura de stil care consta in atribuirea de trasaturi specifice fiintelor vii
II. Figuri de stil semantice obiectelor, fenomenelor, sau in atribuirea de trasaturi specific umane  animalelor, pasarilor,
1. Epitetul este figura de stil care consta in evidentierea insusirilor deosebite ale obiectelor, insectelor etc.
fiintelor sau fenomenelor in stare de a emotiona pe cititor. Ex: „Doar izvoarele suspina
a) epitet cromatic (evidentiaza culori) Pe cand codrul negru tace”
Ex: „flori albastre tremur ude” Obs: Personificarea, spre deosebire de epitetul personificator, are obligatoriu in componenta un
b) epitete ornante (au grad mic de expresivitate) verb, de regula la mod personal.
Ex: „soarele rotund” 4. Metafora este figura de stil care consta in inlocuirea unui termen cu sens propriu cu unul cu
c) epitet cu rol personificator (atribuie o trasatura specifica fiintelor vii obiectelor sau sens figurat, mai expresiv, cei doi termeni avand insusiri comune.
fenomenelor) Obs: Metafora mai este numita o comparatie subinteleasa, o comparatie prescurtata sau o
Ex: „codrii se zvarcoleau neputinciosi” comparatie din care lipseste primul termen.
d) epitet cu rol hiperbolizator (sugereaza o exagerare) a) metafora explicita (sunt prezenti ambii termeni, atat cel cu sens propriu, cat si cel cu sens
Ex: „gigantica poart-o cupola pe frunte” figurat)
e) epitet cu rol metaforic Ez: „Luna, tu, stapana marii, pe a lumii bolta luneci.”
Ex: „feti frumosi cu par de aur” b) metafora implicita (este prezent numai termenul cu sens figurat)
Obs: Epitetele pot fi exprimate prin adjective, substantive insotite de prepozitii, adverbe de Ex: „Parea ca printre nouri s-a fost deschis o poarta
mod si rareori verbe la moduri nepersonale Prin care trece alba regina noptii moarta”

5. Hiperbola este figura de stil care consta in exagerarea dimensiunilor unui 4. Antiteza este figura de stil care consta in folosirea alaturata a doi termeni cu
obiect, ale unei fiinte sau ale unui fenomen, cu scopul obtinerii unui efect inteles opus, pe tru a se sublinia o anumita idee.
expresiv. Ex: „Viata ori moarte, striga toti”
Ex: „In turbarea ei caniculara, arsita miezului inflacarat al zilelor de Iuliu musca 5. Interogatia retorica este figura de stil care consta in adresarea unei intrebari
cu dinti de foc de pretutindeni” unei persoane de la care nu se asteapta raspuns.
6. Alegoria Ex: „Cine-o sa vie, trupul tau de-afara,
III. Figuri de stil sintactice Sa-l caute si in jur sa sufle cald?”
1. Enumeratia este figura de stil care consta in insusirea mai multor termeni, cel 6. Exclamatia retorica este figura de stil care consta in exprimarea unor
putin doi. sentimente de admiratie, pretuire etc.  in cadrul unor structuri exclamative.
Ex: „Aici stejarii, brazii si fagii trufasi inalta capul lor spre cer.” Ex: „Cat te iubesc, frumoasa mea albina,
2. Repetitia este figura de stil care consta in repetarea unir cuvinte sau Ca sarcina chemarii te-a ucis!”
constructii pentru a se obtine un efect expresiv. 7. Invocatia retorica este figura de stil care cobsta in adresarea unei chemari
Ex: „Ziua ninge, noaptea ninge; dimineata ninge iar” unor persoane de la care nu se asteapta raspuns.
3. Inversiunea este figura de stil care consta in topica inversata a cuvintelor; de Ex: „Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine”
obicei, inversiunea are in componenta un adjectiv asezat in fata substantivului
pentru a se accentua trasatura evidentiata de adjectiv.
Ex: „Vesela verde campie acu-i trista, vestejita”