Fişă de lucru – figurile de stil

Subliniaţi şi numiţi figurile de stil din următoarele texte:

„Pe boltă stele tremurânde purced sfiala să-şi aprindă
Şi ca o pasăre rănită se zbate biruitul soare...”

„Singur, singur, singur

Într-un han, departe
Doarme şi hangiul,
Străzile-s deşarte.
Singur, singur, singur.”

„Ia, eu fac ce fac demult,

Iarna viscolul ascult,
Crengile-mi rupându-le,
Apele-astupându-le...”

„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

şi nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze, ori morminte...”

„Şi-n toamna asta udă, mai putredă ca cele ce s-au dus...”

„Lică trăia zile albe.”

„Codrule cu râuri line,

Vreme trece, vreme vine,
Tu din tânăr precum eşti
Tot mereu întinereşti.”

„În pacea caldă visurile toate

Pe acelaşi drum se duc îngemănate.
Când ochii mei în noapte-şi fac cărare,
Neştiutori călătoresc în zare.”

„Pe-o nicovală, pitpalacul

Îşi bate cântecul fierbinte.”

„Sus peste plai,

Tăcutul crai
Al nopţii reci,
Umbrind poteci
Se-nalţă-n zări.”

„Lună, tu, stăpâna mării...”

„Şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister ...”
 Figuri de stil: Clasificare, definiții și exemple

Figuri de stil fonetice

1. Aliterația este figura de stil care constă în repetiția unei consoane sau a unui grup
de consoane, cu scopul obținerii unui efect imitativ, armonic.
Ex: „Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie”

2. Asonanța este figura de stil care constă în repetitia aceleiași vocale accentuate

în interiorul unui vers sau în mai multe versuri,  pentru a se obține un efect muzical,
eufonic.
Ex: „Iată craiul, socru mare”

Figuri de stil semantice

1. Epitetul este figura de stil care constă în evidențierea însușirilor deosebite ale
obiectelor, ființelor sau fenomenelor în stare de a-l emoționa pe cititor.
a) epitet cromatic (evidențiaza culori)
Ex: „flori albastre tremur ude”
b) epitete ornante (au grad mic de expresivitate)
Ex: „soarele rotund”
c) epitet cu rol personificator (atribuie o trăsătura specifică ființelor vii, obiectelor sau
fenomenelor)
Ex: „codrii se zvârcoleau neputincioși”
d) epitet cu rol hiperbolizator (sugerează o exagerare)
Ex: „gigantica poart-o cupola pe frunte”
e) epitet cu rol metaforic
Ex: „feți frumoși cu păr de aur”
Obs: Epitetele pot fi exprimate prin adjective, substantive însoțite de prepoziții,
adverbe de mod și rareori verbe la moduri nepersonale.

2. Comparatia este figura de stil care constă in evidențierea trăsăturilor a doi termeni,

în scop expresiv.
Ex: „ca un glob de aur luna stralucea”
Obs: Comparația are intotdeauna doi termeni (comparat și comparant), uniți cu
ajutorul prepozitiilor „ca”, „precum”, „cât”, „asemenea”, sau cu ajutorul verbelor „a
părea”, „a semăna” sau „a se asemăna”.

3. Personificarea este figura de stil care constă în atribuirea de trăsături specifice

ființelor vii, obiectelor, fenomenelor, sau în atribuirea de trăsături specific umane,
animalelor, păsărilor, insectelor etc.
Ex: „Doar izvoarele suspină
Pe cand codrul negru tace”
Obs: Personificarea, spre deosebire de epitetul personificator, are obligatoriu în
componență un verb, de regulă la mod personal.

4. Metafora este figura de stil care constă în înlocuirea unui termen cu sens propriu
cu unul cu sens figurat, mai expresiv, cei doi termeni având însușiri comune.
Obs: Metafora mai este numita o comparație subînțeleasa, o comparație prescurtată
sau o comparație din care lipsește primul termen.
a) metafora explicită (sunt prezenți ambii termeni, atât cel cu sens propriu, cât și cel
cu sens figurat)
Ez: „Luna, tu, stăpâna mării, pe a lumii boltă luneci.”
b) metafora implicită (este prezent numai termenul cu sens figurat)
Ex: „Părea ăa printre nouri s-a fost deschis o poartă
Prin care trece alba regina nopții moartă”

5. Hiperbola este figura de stil care constă în exagerarea dimensiunilor unui obiect,

ale unei fiițe sau ale unui fenomen, cu scopul obținerii unui efect expresiv.
Ex: „În turbarea ei caniculară, arșița miezului înflăcărat al zilelor de Iuliu mușca cu
dinți de foc de pretutindeni”

6. Alegoria (lat. allegoria = vorbire figurată) este procedeul artistic alcătuit dintr-o

înșiruire de metafore, personificări, comparații, formând o imagine unitară prin care
se sugerează noțiuni abstracte, prin intermediul faptelor, întâmplărilor, lucrurilor.

Ex: În balada Miorița sfârșitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria
moarte – nuntă.

Că la nunta mea
A căzut o stea;
Soarele și luna
Mi-au ținut cununa.
Brazi și păltinași
I-am avut nuntași,

Figuri de stil sintactice

1. Enumerația este figura de stil care constă în înșiruirea mai multor termeni ( cel
puțin doi).
Ex: „Aici stejarii, brazii și fagii trufași înalță capul lor spre cer.”

2. Repetiția este figura de stil care constă în repetarea unor cuvinte sau construcții
pentru a se obține un efect expresiv.
Ex: „Ziua ninge, noaptea ninge; dimineața ninge iar”

3. Inversiunea este figura de stil care constă în topica inversată a cuvintelor; de

obicei, înversiunea are în componența un adjectiv așezat în fața substantivului pentru
a se accentua trăsătura evidențiata de adjectiv.
Ex: „Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestejită”

4. Antiteza este figura de stil care constă în folosirea alăturata a doi termeni cu înteles
opus, pentru a se sublinia o anumită idee.
Ex: „Viață ori moarte, strigă toți”

5. Interogația retorică este figura de stil care constă în adresarea unei întrebari unei
persoane de la care nu se așteaptă răspuns.
Ex: „Cine-o să vie, trupul tău de-afara,
Să-l caute și în jur să sufle cald?”

6. Exclamația retorică este figura de stil care constă în exprimarea unor sentimente

de admirație, prețuire etc.  în cadrul unor structuri exclamative.
Ex: „Cât te iubesc, frumoasa mea albină,
Ca sarcina chemării te-a ucis!”

7. Invocația retorică este figura de stil care constă în adresarea unei chemări unor
persoane de la care nu se așteapta răspuns.
Ex: „Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine”