Propunator:Ciubotaru Liliana Adriana

• Această lucrare este rezultatul preocupării mele de a stimula

interesul pentru lectura operelor lui Ion Creanga al elevilor de
gimnaziu, întrucât textele acestui scriitor au un rol fundamental in
formarea personalitatii elevilor ,in dezvoltarea lor morala.
• Numeroasele abordări ale acestui scriitor aduc în prim plan viaţa
şi opera în mod tradiţional, cuminte,nesesizând că datorită
elementelor rutinare-predare-învăţare-evaluare-tindem să
pierdem din vedere frumuseţea textului literar şi ne îndepărtăm
de sensibilitate,prinşi în vâltoarea modernităţii.Nu,Creangă nu
este un învechit sau un depăşit,deşi începe să devină uşor
inaccesibil şi multe din aspectele realităţii prezentate de el în operă
nu mai există,iar modul de “spunere”a acestor realităţi îi pune pe
elevi în dificultate.
• Creangă rămâne modern în măsura în care ştim să-l
“accesăm”pentru a-l aduce aproape de inimile unor adolescenţi
pentru care actul de a citi devine un act de ficţiune.Este
imperativă,în contextul general,o cercetare concretă pentru
identificarea unor metode şi strategii potrivite,stimulative,de
receptare a operei lui Ion Creangă în gimnaziu
• -restabilirea “locului de onoare”a lui Ion Creangă în contextul
literaturii române;
• -urmărirea etapelor receptării critice a operei lui Creangă de-a lungul
vremii;
• -identificarea modalităţilor de receptare didactică a lui Creangă în
manualele şcolare;
• -formularea unor finalităţi clare de proiectarea şi realizarea procesului
de predare-învăţare-evaluare pentru implementarea unor strategii de
lectură simpatetică;
• -realizarea unor concepte aplicative eficiente de proiectare şi realizare
a receptării operei lui Ion Creangă în gimnaziu în vederea înlăturării
deficienţelor finalităţilor şi pentru formularea competenţelor
comunicative/literare.
• pe ce repere teoretico-aplicative ar trebui să fie re-
conceptualizată opera lui Ion Creangă,astfel încât
aceasta să fie conformă noilor orientări în
domeniu,achiziţiilor ştiiţifice şi demersurilor
practice,în primul rând,nevoilor de formare-
dezvoltare comunicativă şi literară a elevilor
contemporani?
• -argumentarea ştiinţifică şi practică a
necesităţii redefinirii competenţelor şcolare
din perspectiva aspectelor comunicative şi
literare;
• -stabilirea cadrului metodologic şi de
referinţe necesar receptării lui Ion Creangă
şi menţinerii lui în actualitate;
• -validarea prin experiment a fiablităţii
scenariilor didactice ameliorative pentru
lectură
• -sistematizarea modelelor conceptuale de stimulare a receptării
textului literar şi raportarea la acestea a concepţiei şi a practicii
şcolare;
• -re-definirea competenţelor şcolare de înţelegere/comprehensiune a
textului literar;
• -elaborarea unui sistem de metode de stimulare a receptării textului
literar;
• -elaborarea unui model/sistem de evaluare a metodelor de stimulare a
receptării textului literar şi pregnant a operei lui Ion Creangă;
• -stabilirea cadrului de referinţe pentru proiectarea şi aplicarea
sistemului de metode de stimulare a receptării operei lui Creangă;
• -validarea prin experiment a metodelor identificate şi utilizate;
• -analiza şi interpretarea datelor obtinute prin
experiment,sistematizarea rezultatelor cercetării,formularea
concluziilor generale şi recomandărilor practice.
-constă în elaborarea metodelor de stimulare a receptării operei lui Ion
Creangă şi în dezvoltarea şi aplicarea acestora până la finalităţile
educaţionale exprimate în termeni de competenţe comunicative şi
literare ,inclusive:

• -stabilirea relaţiei de interdependenţă dintre metodele tradiţionale şi

metodele interactive,activizante;
• -re-definirea conceptului de metode de stimulare a receptării textului
literar,raportat la competenţele comunicative şi literare;
• -stabilirea principiilor şi condiţiilor de aplicare autentică a metodelor
de stimulare a receptării operei lui Ion Creangă.(7)
Ion Creanga in manualele scolare
• Până în 1989 manualele şcolare oglindeau literatura română ca un
proces complex care reflecta pe plan ideologic istoria luptei de clasă
din ţara noastră,elevii dându-şi seama mai bine de raporturile dintre
artă,literatură şi viaţa societăţii,cu toate aspectele ei.O pagină din
“Poveştile”sau “Amintirile”lui Creangă în aceste manuale aduc un
moment de sensibilitate deosebită,o coloratură aparte,rupând ritmurile
mecanice ale “ideologiilor”politice.Şi programele de până în 1989
vizau solicitarea raţiunii şi a sentimentului,imaginaţia şi voinţa,doreau
îmbogăţirea bagajului de cultură generală,cultivând gustul estetic-
finalitatea procesului instructiv-educativ fiind aceeaşi cu cea a zilelor
noastre-crearea unui om cu o conştiinţa complexă,superioară.
• An dupa an,fragmentele din opera scriitorului humuleştean au fost aceleaşi,iar
paginile din manuale arătau la fel:o secvenţă cu date despre autor şi
operă,fragmentul citat,în subsolul paginilor erau cuvintele necunoscute,şi una-
două pagini cu exerciţii şi cerinţe ce serveau la înţelegerea textului.Profesorul
avea sarcina de a furniza elevilor alte numeroase pagini cu date despre autor şi
operă,cu analize critice şi celebrele “comentarii”,pe care elevii trebuiau să le
memoreze.
• În prezent,când se pune accent pe creativitate şi independenţa de
gândire şi interpretare,elevii trebuie să caute singuri informaţii critice,să le
“proceseze”pentru a crea propriile analize şi intrepretări.Metamorfoza a avut
loc.Libertatea de interpretare a permis elevilor să identifice valenţe noi ale
operei lui Creangă,identificându-se cu personajele,cu autorul…..De la un
manual unic pentru clasa a V-a-cu care profesorul lucra ani la
rând,închistându-se şi blocându-şi viziunea ,în prezent profesorul poate
selecta,de la an la an,alt manual,mai diversificat,care să-i permită şi lui să
ofere elevilor variante de înţelegere a unui autor sau a unui text.Nimeni nu-l
oprea pe cadrul didactic de dinainte de 1989 să nu aducă la ore materiale
suplimentare,să faca analogii,să nu provoace elevii la cercetare şi analiză
liberă,însă acest lucru se poate realiza dacă profesorul are la dispoziţie-ca azi-
un instrument de lucru bogat,bine structurat,care să stimuleze receptarea
textelor literare.
• Manualele şcolare de azi conţin aproape aceleaşi fragmente din opera lui Creangă,însă
analiza lor se întinde pe pagini multe,tocmai pentru că surprind toată gama de
exerciţii:de vocabular şi fonetică,de morfologie şi sintaxă şi mai ales de
stilistică.Receptarea didactică a operei lui Creangă este acum mai clară,mai
permisivă,lăsându-le elevilor libertatea de a se exprima şi de a formula opinii critice şi
analitice pertinente şi argumentate.
• Manualele alternative sunt un instrument util prin modalitatea atractivă de prezentare a
informaţiilor teoretice-prin imagini,tabele,scheme-dar pentru că nu oferă diversitate ele
rămân un instrument ce trebuie completat adesea cu auxiliare-caietul profesorului şi cel
al elevului,culegeri de interpretare a textului literar,etc.Pentru ca utilitatea manualelor să
fie deplină ar trebui să conţina pe lângă datele minime despre autor-care dacă apar sunt
clasice enumerări de titluri de opere-şi date despre gen,specie,naratiune,fişe comparative
cu alţi autori ,pagini de analiză,etc.Descifrarea textului este o denumire folosită pentru a
recepta mesajul operelor literare,dar nu se depăşeşte registrul strict teoretic şi elevii nu
sintetizează şi analizează textele în mod corect.Formula cel mai des întâlnită –exprimaţi-
vă părerea/comentaţi din punctul vostru de vedere-este extrem de limitată căci elevii nu
pot realiza acest lucru dacă nu au ce compara,asemăna şi diferenţia un autor de altul sau
un text literar de altul.Ba mai mult în clasele gimnaziale “exprimaţi-vă părerea”-o
sintagmă ce nu pare restrictivă-pune elevii în dificultate căci încă nu au un bagaj critic ce
le-ar putea permite acest lucru.
• Despre prezenţa operei lui Ion Creangă în manualele alternative se poate
spune că este insuficientă,căci este ignorată o parte importantă a activităţii sale literare-
poveştile şi povestirile ,un izvor de învăţăminte.
 Capitolul V.Strategii de lectura simpatetica-tipuri de
lectura
• Strategiile didactice reprezintă un grup sau mai multe metode şi procedee integrate într-o
structură operaţională,angajată la nivelul activităţii de predare-învăţare-evaluare,pentru
realizarea obiectivelor pedagogice generale,specifice şi concrete ale acesteia la parametri
de calitate superioară
• Strategia didactică este un model de acţiune cu valoare normativă,angajată pe termen
scurt,mediu şi lung,care integrează în structura sa de funcţionare pedagogică
metodele,stilurile educaţionale,resursele de optimizare a activităţii cu implicarea
subiectivităţii creatoare a profesorului.Uneori strategia didactica preia numele metodei
de bază ce urmăreşte, fie comunicarea activă,cunoaşterea euristică a fenomenelor
studiate ce stimulează capacitatea elevului de sesizare,creare şi rezolvare de probleme,fie
creativitatea reactivă şi proactivă a profesorului,dar şi,prin el,a elevului.
Se identifică:
• Stategia didactică bazată prioritar pe acţiunea de comunicare;
• Stategia didactică bazată prioritar pe acţiunea de cercetare;
• Strategia didactică bazată prioritar pe acţiunea practică;
• Strategia didactică bazată prioritar pe acţiunea de programare specială(exemplu-
instruirea asistată de calculator).(nota 3)

• lecturii :
Pentru a transforma elevii în buni
cititori este nevoie de o viziune
integratoare,de o regie,de “o
punere în scenă”,regizorul aşteptat
devenind profesorul,iar primul pas
al acestei puneri în scenă este
clarificarea ţintelor lecturii în
şcoală,a competenţelor şi
atitudinilor pe care profesorul îşi
propune ,conform programei,să le
formeze prin studiul literaturii
• Scopul literaturii în şcoală este
crearea unor abilităţi/competenţe
pentru diverse tipuri de lectură.
• Principalele orientări în didactica
-Lectura să fie interactivă(receptorul intră
în dialog cu textul,pune întrebări şi
încearcă să formuleze răspunsuri
personale);
-Lectura să fie exersată(elevilor li se
creează oportunităţi de a citi în
scopuri diverse- texte diverse,iar
profesorul va folosi consecvent la
orele de literatură un algoritm de lucru
cu textul);
-Lectura să aibă un scop pe care elevii să-l
poată identifica(plăcere ,cunoaştere,
descoperirea unor strategii de
lectură,etc);
-Lectura să fie încurajată(prin atitudinea
personală a profesorului care
valorizează lectura,dar şi prin feed-
back).
a)Prima lectură,cea de pătrundere în universul operei
b)Lectura de familiarizare,de reluare a unui text citit demult
c)Relectura textului,în vederea identificării cuvintelor necunoscute
d)Lectura fragmentară implică o pregătire minuţioasă , se combină
citate cu imagini
e)Lectura de impact , pentru extragerea unor noţiuni definitorii ale
operei lui Crengă.
f)Lectura model,făcută de către profesor,are menirea de a sensibiliza
elevii ,
g) Lectura la alegere/selectivă , utilizată pentru a înţelege structura
operei lui Creangă,elevii fiind familiarizaţi din clasele mici cu anumite
aspecte
h)Lectura impusă/dirijată,sub atenta coordonare a profesorului care
numeşte câţiva elevi care citesc pe roluri
i)Lectura expresivă,cu modulaţii ale vocii şi ale gesturilor,se face de
către profesor sau –dacă exista posibilitatea-de către un actor
profesionist
j) Lectura cheie este utilizată când nivelul clasei o permite şi când se
urmăreşte relevarea unor valenţe deosebite ale textului,semnificaţii şi
sensuri ascunse.
k)Lectura critică este modalitatea prin care se identifică mijloacele
artistice,prin accentuarea unor termeni şi prin întrebări fulger.
l)Lectura problematizantă, cadrul didactic poate cere identificarea unor
teme şi motive literare,a unor personaje-cheie,etc.
m)Lectura comentată pas cu pas, momente de sinteza a
informaţiilor,căci profesorul selectează câteva pasaje care sunt
potrivite pentru o temă ampla.
n)Lectura afectivă este aplicată ca o modalitate de personalizare a
mesajelor literare,de identificare cu personajele literare,de
sensibilizare a elevilor pentru re-apropierea de literatură.
o)Lectura de profunzime este aceea care determină înţelegerea fondului
ideatic al textului.
p)Lectura anticipativă se îmbină foarte bine cu un moment de
brainstorming,când se urmăreşte identificare a unor elemente de
suprafaţă ale textului .
r)Lectura reflexivă este un mijloc de analiză literară,de interpretare a
unui text fără a şti conţinutul sau,în cazul operei “Amintiri….”fără a se
relua conţinutul.(doar prin notarea pe tablă a titlului operei literare şi
printr-o întrebare/cerinţa de tipul : “Numiţi/Exprimaţi primul lucru
care va vine în minte când citiţi acest titlu”-se creează un “boule de
neige”care “colectează”opiniile)
• creează o învăţare mai profundă şi o mai bună aplicare a
cunoştinţelor;
• oferă o bună memorare elevilor,care îşi dezvoltă aptitudini
de gândire mai bune;
• sunt apreciate foarte bine de către elevi,căci le permit
acestora să-şi formeze propria lor înţelegere a materialului şi
propria lor perspectivă;
• sporesc participarea activă,constructivă a elevilor;
• dezvoltă propriile aptitudini de gândire şi de înţelegere
propriu-zisă a temei,exersând în acelaşi timp şi aptitudinile
care le vor fi verificate;
• conferă lecţiilor un grad de atractivitate deosebită
• predarea prin întrebari
• Brainstormingul
• Experimentul Gândului-Sunteţi în grădina mătuşii
Mărioara.Relataţi ceea ce aţi face,păstrând nuanţele.

• Metoda jigsaw-4 întrebări-cheie ce îi vor determina să

analizeze acelaşi material dar din perspective diferite.

• Controversa academică
• Învăţarea individuală
• Comparaţie şi contrast-Asemanari si deosebiri intre
Amintiri.....si Povesti si povestiri;
• Puncte forte-reuşit s-a
dovedit ..
-ceea ce impresionează este..
-am admirat în compunere…
-apreciez în compunere…
-este demn de admirat
• Puncte slabe-am o neclaritate…
-mi s-a părut dificil de înţeles…
-e mai greu să înţeleg…
-am depistat unele greşeli…
-m-a pus pe gânduri
• Recomandari -Ar fi bine
dacă…Sunt de părere că….
• Felicitari-Excelent şi
felicitări…Mă bucur pentru...
 Metode de intercunoastere

• Blazonul
• Petalele
• Acvariul
• Bingo:
• Interviul în direct
• Metode de simulare
• Învăţarea prin dramatizare
• Teatrul citit
• Jocuri didactice
• Termenii cheie iniţiali , - Metoda cubului
• - Lectura anticipativă , - Harta subiectivă a lecturii
• - Cvintetul - Sinelg
• - Interviul în trei trepte - Pălăria gânditoare
• - Portofoliul - Gândiţi / lucraţi în perechi
• - Ghid de studiu/învăţare - Dezbaterea academică
• - Predarea reciprocă - Metoda cadranelor
• - Investigaţia comună şi reţeaua de discuţii
• - Linia valorilor
• - Unul stă, ceilalţi circulă - Jurnalistul cameleon
• - Lasă-mă pe mine să am ultimul cuvânt
• Stabilirea succesiunii evenimentelor
• Turul galeriei - Care-i părerea ta?
• - Mozaic - Puzzle
• - Horoscop - Să inventăm o povestire
- Gruparea elevilor în funcţia de atitudinea
- Metoda R.A.F.T. (Rol / Auditoriu / faţă de o problemă
Forma / Tema)
• - Masa cu aşteptări
• - Scaunul autorului
• - Jurnalul cu dublă intrare
• - Diagrama Venn
• - Metoda graffitti
• Citirea secvenţială a textului
• Identificarea conturului formal al cuvântului sau
expresiei
• Grupul de cuvinte şi propoziţia
• Lectura prin grupuri de cuvinte
• Lectura repetată
• Tolerarea impreciziei şi evitarea dificultăţii
• Utilizarea contextului
• Analiza morfologică a cuvântului
• Chestionar de evaluare a proceselor metacognitive
( după A. Hahn, 1984)
 Organizarea şi descrierea cercetării
• Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul anului scolar 2007-2008 ,la clasele a V-
a B si a V-a F.din cadrul Scolii Gimnaziale Miron Costin,nr.12,Galati.
• În cadrul orelor de literatură, de la clasele menţionate , am observat că
folosirea permanentă a metodelor tradiţionale conduce la un apetit scăzut
pentru lectura operei lui Creanga, la o comprehensiune lentă a textelor
acestui scriitor, la o incapacitate de comunicare, la o exprimare greoaie şi
incoerentă, deficienţe care conduc la rezultate scăzute la examenele de
final de ciclu.
• La clasa a VI-a E, considerată clasă experimentală, am utilizat cu
precădere metode activ-participative în cadrul lecţiilor curente de
literatură, folosirea tehnicilor de exersare a lecturii şi aplicarea
experimentului lecturii intensive.
• Pentru a observa mai clar efectul produs de introducerea
acestor mijloace didactice , am ales drept clasă - martor, clasa a - VI-a
B căreia i s-a predat folosind doar metode tradiţionale şi am realizat un
studiu comparativ al rezultatelor obţinute de elevii acestor clase precum
şi un studiu comparativ al acestor rezultate cu distribuţia normală
reprezentată grafic prin curba Laplace-Gauss.
Testul initial
 T. I. – experiment
poligonul frecventelor (clasa experimentala)
(clasa experimentală)
12

note frecvenţa 10

1 0 6 T.I.-e xp

4
2 0 2

3 0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

4 1 no t e

5 3
6 4
f recventa
7 10
nota 10 nota 4
nota 5
8 6 nota 9
elevi 1 elevi 1
elevi 3
3% 3%
elevi 5 10%
9 5 17% nota 6
f re
elevi 4
10 1 13%
nota 8

m
n
i * fi elevi 6
20%
nota 7
elevi 10
30 34%

m=7,
2
T. I. – martor poligonul frecventelor (clasa martor)

(clasa martor) 10

note frecvenţa 8

6
1 0 4
T.I.-m

2 0 2

3 0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

no t e
4 2
5 1
6 5
T.I.-m
7 9 nota 10 nota 4
elevi 2 elevi 2 nota 5
8 7 nota 9
7% 7% elevi 1
3%
elevi 4
9 4 13% nota 6
elevi 5
10 2 17%
nota 8
elevi 7
n
nota 7
i * fi 23%
m elevi 9
30 30%

m=7,2
6
 poligonul frecventelor - test initial

12

10

8
T.I.-e xp
6
T.I.-m
4

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

no t e
Testul final
 T. F. – poligonul frecventelor (clasa experimentala)

experimentală 10

8
note frecvenţa 6
T.F.-e xp
1 0 4

2
2 0
0

3 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

no t e

4 0
5 1
6 3 T.F.-exp

7 7 nota 5
nota 10
elevi 1
elevi 5 nota 6
8 8 17%
3%
elevi 3
9 6 10%
nota 9
nota 7
10 5 elevi 6
elevi 7
20% nota 8
elevi 8 23%
m=8 27%
 poligonul frecventelor (clasa martor)
T. F. –
14
martor 12

10

8
note frecvenţa 6
T.F.-m

1 0 4

2 0 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

3 0 no t e

4 0
5 3 T.F.-m
6 2 nota 10 nota 5
elevi 4 elevi 3
7 12 10%
13%
nota 9 nota 6
8 5 elevi 4 elevi 2
9 4 13% 7%
nota 8 nota 7
10 4
elevi 5 elevi 12
m=7,57 17% 40%
 poligonul frecventelor - test final

14

12

10

8 T.F.-e xp
6 T.F.-m

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

no t e
 Curba Laplace - Gauss - clasa experimentala

10

frecvente
6
T.I.-exp
T.F.-exp
4

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
note

Curba Laplace - Gauss - clasa martor

10

8
frecvente

6 T.I.-m
4 T.F.-m

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
note
 Concluzii
• Interpretarea rezultatelor a condus la confirmarea ipotezei de lucru: utilizarea
metodelor activ-participative, a tehnicilor de lectură şi a experimentului lecturii
intensive a condus la optimizarea procesului instructiv-educativ prin contribuţia sa
la dezvoltarea personalităţii elevilor din mai multe puncte de vedere:

• a. Sub aspect cognitiv: le-a îmbogăţit orizontul de cultură, mişcându-i pe

verticale temporale şi orizontale spaţiale distincte, prezentându-le evenimente din
existenţa universului, a comunităţilor umane şi a indivizilor.

• b. Sub aspect educativ: le-a oferit exemple de conduită morală

superioară, le-a prezentat cazuri de comportamente care-i îndeamnă la reflexii,
pentru a distinge binele de rău şi a urma binele.

• c. Sub aspect formativ: le-a dezvoltat gândirea, imaginaţia şi capacitatea

de comunicare. Scopul principal al activităţilor de lectură a fost dezvoltarea
gustului pentru citit, căruia i s-au adaugă şi stimularea interesului pentru
cunoaşterea realităţii, sporirea volumului informativ, îmbogăţirea vieţii sufleteşti,
cultivarea trăsăturilor morale pozitive.