Strategia didactica:

a) Metode si procedee: conversația, problematizarea, exercițiul lexical, expunerea,

comentariul pe text, prezentare Power Point;

b) Resurse: capacitățile normale de învățare ale elevilor;

c) Forme de organizare: activitate frontală cu clasa;

Momentele Competențe Strategii didactice pentru Modalități Observații

realizarea obiectivelor de
lecției
evaluare
I. Moment Se stabilește ordinea în clasă și se asigură
cele necesare desfășurarii lecției (caiete,
organizatoric creioane etc.)

II. Captarea 2.3. Analiza Prezentare PPT – Renașterea și Umanismul Frontală

atenției caracteristicilor
esenţiale ale
unor epoci
culturale;
3.1. Folosirea
unor strategii de
comunicare
orală în vederea
înţelegerii şi
interpretării
textelor studiate;

III. Dirijarea 2.1. Stabilirea Sunt prezentate și predate conținuturile Frontală

învățării unor relaţii între lecției de astăzi (Anexa 1)
o operă literară
şi contextul Este redat a doua parte a przentării PPT
cultural în care a
fost creată;

IV Asigurarea 3.3. Elemente renascentiste în opera

Argumentarea Decameronul  de Boccacio.
retentiei si a unei opţiuni
transferului personale în
confruntarea cu
puncte de vedere
diferite exprimate
în legătură cu un
anumit text
literar sau cu un
fenomen literar /
cultural.
 RENAŞTEREA ŞI UMANISMUL
SEC. XIV-XVI

1. Un om nou
 Renașterea este o perioadă din istoria omenirii cuprinsă între secolele XIV-XVI când
s-au înregistrat mari transformări și progrese în toate domeniile, dar mai ales în plan
cultural.
 Renaşterea s-a născut în Italia, în sec al XIV-lea, ideile renascentiste s-au răspândit în
Franţa, Anglia, Ţările de Jos, Ţările Române. Renaşterea s-a manisfestat în oraşe şi la
curţile princiare.
 Cauzele Renaşterii: dezvoltarea economică a orașelor italiene, sprijinirea artiștilor cu
fonduri, de oamenii bogați, precum familia Medici, la Florența, dar şi redescoperirea
unor texte și a valorilor Antichității.
 Acum apare portretul ideal al omului Renaşterii: curtean, înzestrat cu bunăvoinţă,
sincer, viteaz, întelept, literat.
 Niccolo Machiavelli realizează o descriere a principelui renascentist în lucrarea
„Principele” (1516).

2. Umanismul
 În Evul Mediu se considera Antichitatea ca pe o epocă a barbariei şi a păgânismului.
 Obiectivele umaniştilor: crearea unui om cu o cultură enciclopedica, reînvierea
gândirii greco-romane şi asigurarea fericirii oamenilor.
 Umaniştii redescoperă valorile ştiinţei şi culturii antice. Se preda limba greacă în
şcolile italiene, operele lui Platon şi Aristotel şi sunt traduse operele lui Titus Livius.
Chiar dacă umaniştii scriau în limba latina se dezvoltă şi literatura în limbile
naţionale. Un eveniment important este descoperirea tiparului de către Johannes
Guteberg în 1450.
 Scopul învăţăturii era de a forma oameni cultivaţi şi buni creştini.
 Gânditori umanişti:
o Dante Alighieri  „Divina Comedia” o călătorie alegorică în Infern,
(1265-1321) Purgatoriu şi Paradis.
o Francesco  a scris poeme de dragoste în limba italiană, dar şi
Petrarca (1304- istoria Romei în „Despre bărbaţi iluştri”.
1374)
o Giovanni  „Decameronul” în care prezentă societatea din
Boccaccio Florenţa.
(1313-1375)
o William  Piese de teatru: „Romeo şi Julieta”, „Hamlet”,
Shakespeare „Regele Lear”.
(1564-1616)
o Miguel de  Romane cavalereşti şi piese de teatru. Cea mai
Cervantes (1547- cunoscută opera este „Don Quijote de La
1616) Mancha”.
o Nicoalus  În „Despre mişcarea corpurilor cereşti” afirmă că
Copernic (1473- soarele este centrul sistemului solar, iar pământul
 1543) se învârte iîn jurul lui.
o Francois  Poet şi medic francez: „Gargantua şi Pantagruel”.
Rabelais (1494-
1553)

3. Umanismul în Ţările Române

 Ideile umaniste au pătruns prin intermediul Poloniei în secolul al XVI-lea. În Ţările
Române se utiliza limba slavonă, iar limba latina era considerată drept eretică.
 În spațiul românesc, ideile umaniste s-au manifestat în sec al XVII-lea prin:
introducerea tiparului, înființarea de biblioteci, tipărirea de cărți în limba română.
Umaniștii români au scos în evidență latinitatea și continuitatea poporului român.
 Doua influenţe: - greacă–introducerea şi cunoaşterea limbii greceşti şi a literaturii
antice;
- polonă- influenţa latină.
 Reprezentanţii umanismului: Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir,
Constantin Cantacuzino, Nicolaus Olahus, Johannes Honterus.
 Mănăstiri: Suceviţa, Voroneţ, Curtea de Arges.

4. Renaşterea artistică
 În Italia se dezvoltă artele: Florenţa (sec XV) şi Roma (sec XVI).
 Caracteristicile Renașterii artistice: artiștii își semnau operele, au introdus legile
perspectivei în pictură, redau frumusețea corpului uman.
 S-au realizat inovații în arhitectură (cupola)
 Reprezentanţi:
Leon Alberti - a fixat regulile arhitecturii italiene;
Michelangelo - a împodobit biserici, palate cu subiecte din mitologie şi
Biblie; a pictat Capela Sixtină în numai 4 ani. Statui:
David, Moise.
Leonardo da - a împodobit biserici, palate cu subiecte din mitologie şi
Vinci Biblie; „Cina cea de taină”, „Mona Lisa”.
Rafaello Sanzio - „Schimbarea la faţă”, „Madona Sixtină”, „Şcoala din
Atena”.