C Funcțiile sintactice ale substantivului Exemple Funcțiile sintactice ale pronumelui personal Exemple

A (*valabile pentru orice pronume) (*valabile pentru orice pronume, prin înlocuire)
Z
N. Subiect cine?ce? Buburuza doarme. Îmi place buburuza. Subiect cine?ce? Ea doarme. Îmi place ea. (*aceasta, a sa, fiecare...)
Nume predicativ Preferata mea este buburuza. Nume predicativ Preferata mea este ea.
ce se spune despre subiect? ce se spune despre subiect?
Atribut substantival apozițional (o explicatie Preferata mea, buburuza, a fost fotografiată. Atribut pronominal apozițional Preferata mea, ea, a fost fotografiată.
intre virgule) care? ce fel de?
care? ce fel de?
A Complement direct Am văzut o buburuză. Am văzut-o pe buburuza Mimi. Complement direct Am văzut-o pe ea.
c. pe cine? ce? pe cine? ce?
Nume predicativ (cu prepoziție) Adăpostul este pentru buburuză. Nume predicativ (cu prepoziție) Adăpostul este pentru ea.
ce se spune despre subiect? ce se spune despre subiect?
Atribut substantival prepozițional Bulinele de pe buburuză sunt negre. Atribut pronominal prepozițional Bulinele de pe ea sunt negre.
care? ce fel de? care? ce fel de?
Complement indirect Vorbim despre buburuza Mimi. Vorbim despre Complement indirect Vorbim despre ea.
cu cine?cu ce?despre cine?despre ce?la ce?... buburuze. cu cine?cu ce?despre cine?despre ce?la ce?...
Complement circumstanțial de loc Complement circumstanțial de loc Fluturele zboară pe lângă ea.
unde? încotro? Fluturele zboară pe lângă buburuză. unde? încotro?
Complement circumstanțial de timp Complement circumstanțial de timp Fluturele a apărut înainte de ea și după albine.
când? cât timp? Fluturele a apărut înainte de buburuză și după albine. când? cât timp?
Complement circumstanțial de mod Complement circumstanțial de mod Fluturele stă liniștit ca ea.
cum? cât de? Fluturele stă liniștit ca buburuza. cum? cât de?
Complement circumstanțial de scop Complement circumstanțial de scop A căutat o cutiuță pentru ea.
cu ce scop? A căutat o cutiuță pentru prinderea lor. cu ce scop?
Complement de agent (langa diateza pasiva) Complement de agent Fata este înveselită de ea.
de către cine? Fata este înveselită de buburuza Mimi. de către cine?
D. Complement indirect Buburuzei îi plac lalelele. Complement indirect Ei îi plac lalelele.
cui? cui?
Nume predicativ (cu prepoziție) Bulina pare asemenea unei buburuze. Nume predicativ (cu prepoziție) Bulina pare asemenea ei.
ce se spune despre subiect? ce se spune despre subiect?
Atribut substantival prepozițional Vaselia datorită buburuzei a durat toată ziua. Atribut pronominal prepozițional Vaselia datorită ei a durat toată ziua.
care? ce fel de? care? ce fel de?
Complement circumstanțial de mod Zboară asemenea unei buburuze. Complement circumstanțial de mod Zboară asemenea ei.
cum? cum?
Complement circumstanțial de cauză A reușit grație buburuzei Mimi. Complement circumstanțial de cauză A reușit grație ei.
din ce cauză? din ce cauză?
G Atribut substantival genitival Aripile buburuzei sunt roșii. Atribut pronominal genitival Aripile ei sunt roșii.
. al cui? a cui? ai cui? ale cui? al cui? a cui? ai cui? ale cui?
Atribut substantival prepozițional Frunzele de deasupra buburuzei sunt verzi. Atribut pronominal prepozițional Frunzele de deasupra ei sunt verzi.
care? ce fel de? care? ce fel de?
Nume predicativ (cu articol/cu prepoziție) Antenele sunt ale unei buburuze. Furnicile par împotriva Nume predicativ (cu articol/cu prepoziție) Antenele sunt ale ei. Furnicile par împotriva ei.
ce se spune despre subiect? buburuzei. ce se spune despre subiect?
Complement circumstanțial de loc Complement circumstanțial de loc A zburat în fața ei.
unde? încotro? A zburat în fața buburuzei. unde? încotro?
Complement circumstanțial de cauză Complement circumstanțial de cauză S-a întristat din cauza ei.
din ce cauză? S-a întristat din cauza buburuzei. din ce cauză?

V. fără funcție sintactică - Buburuzo, unde te-ai ascuns? fără funcție sintactică - Tu, unde te-ai ascuns?
Pronume personal: N. Eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele; Ac. (pe, la, cu...) mine, mă, m-; (pe) tine, te; (pe) el, îl, l-; (pe) ea, o; (pe) noi, ne; (pe) voi, vă, v-; (pe) ei, îi, i-; (pe) ele, le; D. mie, îmi, mi-; ție, îți, ți-; lui, îi, i-; ei, îi, i-;
nouă, ne, ni; vouă, vă, vi; lor, le, li; G. (al, a, ai, ale) LUI/EI/LOR; V. Tu! Voi! La Ac.și D.apar forme accentuate (pot sta singure ca propoziție) sau neaccentuate (nu pot sta singure ca răspuns la o întrebare)

Pronume reflexiv: Ac. pe sine, se, s- (forme specifice); mă, m-; te; ne; vă, v-;
D. sie, își, și- (forme specifice); îmi, mi-; îți, ți-; ne; vă, v-; forme împrumutate de la pron. personal (dacă au aceeași persoană ca verbul)

Pronume personal de politețe: dumneata, mata, matale, dumitale; dumnealui, dumneaei, dumnealor; dumneavoastră; dânsul, dânsa, dânșii, dânsele, dânsului, dânsei, dânșilor;

Pronume posesiv: al meu al tău al său al nostru al vostru

a mea a ta a sa a noastră a voastră !pentru D.G.apare forma alor: Alor mei le scriu.
ai mei ai tăi ai săi ai noștri ai voștri
ale mele ale tale ale sale ale noastre al voastre

Pronumele demonstrativ

De apropiere: acesta aceasta aceștia acestea acestuia acesteia acestora00

De depărtare: acela aceea aceia acelea aceluia aceleia acelora

De identitate: același aceeași aceiași aceleași aceluiași aceleiași acelorași

De diferențiere: celălalt cealaltă ceilalți celelalte celuilalt celeilalte celorlalți celorlalte

Pronume negativ: nimeni, nimic, niciunul, niciuna, niciunii, niciunele, niciunuia, niciuneia, niciunora

Pronume interogativ: cine? ce? care? câți? câte?

cui? căruia?căreia?cărora?

Pronume relativ (stă doar în frază): cine ce care câți, câte

cui ceea ce căruia, căreia, cărora

Pronume nehotărât:
a)simplu: unul, una, unii, unele, unuia, uneia, unora
altul, alta, alții, altele, altuia, alteia, altora
toți, toate, tuturor
atâția, atâtea, atâtora
mulți, multe, multora
puțini, puține, puținora
destui, destule
cutare, cutărică, cutărescu

b)compus (cu forme ale pronumelui relativ) ORI+pronume relativ; FIE+pronume relativ; pronume relativ+VA; ALT+pronume relativ+VA
VRE+unul ......

Pronume de întărire (se folosește mai mult ca adjectiv pronominal)

Însumi însămi (+mie însemi – D.G.)
Însuți însăți (+ție înseți – D.G.)
Însuși însăși (+ei înseși – D.G.)
Înșine însene (+nouă însene – D.G.)
Înșivă însevă (+vouă însevă – D.G.)
Înșiși înseși/însele (lor înseși – D.G.)