Legenda ciobanului Cap Mic – ctitorul asezarii

Cum fiecare localitate din aceasta tara are legenda ei care povesteste cum a luat fiinta sau cum a capatat
numele sau, nici Cavnicului nu-i lipseste una. Ba chiar sunt doua. Prima ar fi ca numele localitatii vine de
la cuvantul „cave”, care in limba latina inseamna pestera. A doua, legenda ciobanului Cap Mic, care a
intemeiat asezarea de la poalele Gutaiului.

Prima teorie privind toponimia Cavnicului, nu pare a fi atat de credibila, in primul rand pentru ca pe
aceste pamanturi au vietuit dacii liberi, Imperiul Roman neextinzandu-se pana aici, iar in al doilea rand,
daca ati lecturat articolul de la sectiunea „istorie>atestare”, ati putut sesiza, ca la inceput, numele
localitatii continea p (Kapnic, Capnic) in loc de v, cum este in prezent si ar sugera latinescul „cave”.

Legenda ciobanului Cap Mic, cunoscuta de toti cavnicarii, spune ca, in vremurile indepartate, cand in
preajma Gutaiului nu existau asezari omenesti, un cioban, si anume Cap Mic, purtand acest nume
datorita fizionomiei sale aparte, a ajuns in procesul transhumantei prin aceste parti. Si-a pus stana chiar
prin aceste locuri. Intr-o buna zi, iesit fiind cu oile la pascut, a zarit in iarba o piatra lucitoare. A ridicat-o,
s-a uitat la ea si si-a dat seama ca bulgarele galben pe care-l tinea in mana era un bulgare de aur. Atunci,
a pornit la vale, si s-a intors aici impreuna cu familia si neamurile sale, intemeind un catun, si a renuntat
la ciobanit, apucandu-se sa caute aur. Astfel, s-a populat treptat intinderea de la poalele muntelui,
meseria de baza practicata aici fiind mineritul.

Urmasii ciobanului, cavnicarii de astazi, sunt cunoscuti in satele dimprejur ca guseti, adica oameni cu
gusa. O explicatie stiintifica a acestui aspect este cantitatea de iod redusa din apele si izvoarele de aici,
fapt care duce in timp la aparitia gusei endemice la cei care consuma aceasta apa.

Legenda haiducului Pintea Viteazul

Haiducii erau niste barbati indrazneti care, in vrema veche, cand cei mari si bogati savarseau nedreptati
multe, ei cautau sa faca dreptate poporului. Sa-i pedepseasca pe asupritori, sa ia de la cei imbogatiti pe
nedrept si sa dea saracilor muritori de foame. Un astfel de haiduc a fost si Pintea. A strans o ceata de 12
fartati, adica tovarasi de haiducie.El era capitanul cetei. Cu ceata lui, Pintea a atacat multe castele ale
nobililor bogati si a luat hrana , imbracaminte, bani si le-a impartit saracilor. Pentru asemenea fapte
poporul il iubea, il instiinta sau il ajuta sa scape de potera, adica a jandarmilor trimisi sa-l gaseasca si sa-l
ucida.

„Si cat o haiducit Pintea, el a adus multa bucurie saracilor si baiesilor din Baia Sprie si Cavnic, mai ales,
caci unde-i talnea le da bani si-i ocrote”(Vasile Avram din Budesti). Pintea s-a dovedit un bun comandant
de oaste, caci, pe langa cei 12 fartati ai sai , el a mai adunat vreo 300 de luptatori, indeosebi tarani; i-a
pregatit ostaseste si a atacat cetatea Baia Mare, unde se ascunsesera nobilii sa scape de mania poporului
rasculat. Lovind cetatea cu indrazneala si mestesug, Pintea a izbutit sa o cucereasca. Pe multi nobili i-a
luat prizonieri; dar cei mai multi au fugit si s-au ascuns prin alte parti. De acolo au cautat sa-l nimiceasca
pe haiducul Pintea. S-au inteles cu un fartat de-al lui ca sa-l ucida miseleste. Acel tradator a zis: „Moartea
Pintei eu oi spune / De mi-ati da trei sute bune.”, adica o plata mare, pentru ticaloasa fapta. Mai cerea si
„un plumbut de argint” cu care sa-l loveasca pe capitanul sau Pintea drept in inima. Nobilii atat au
asteptat: sa gaseasca un tradator. I-au dat pe ascuns banii, iar acesta a intrat in ceata ca si cum n-ar fi
avut nici un gand rau. A pandit insa cand Pintea n-avea nici o arma la dansul si, incarcand flinta cu acel
plumbut de argint, l-a ochit drept in piept. Asa a murit viteazul Pintea, capitanul de haiduci si
binefecatorul taranilor saraci. Oamenii i-au razbunat moartea inecandu-l pe ucigas in raul Mara.

Hai, Hai!…cat ii Maramurasu’/Nu-i ca Pintea Viteazu/Nu-i ca Pintea Haiducu!…/Pe bogati ii prinde-n

cleste/Pe saraci bine-i pazeste…”

Legende mineresti (Valva Bailor)

Valva Baii este un duh al muntelui, o teama ce te prinde-n bezna galeriilor cand esti singur cu lampa ta de
carbid, in imensitatea aia de gol, cand abia mai cade cate-un picur de apa si-l auzi in ecou ca un tunet, e
ca un nor, nu se vede, nu poti sa-l pipai, traiesti ca intr-o umbra, ceva care te imbraca intr-un neant si
simti ca este cineva langa tine pe care nu poti sa-l vezi si care-ti este dusman de moarte…

Si pe cati altii n-o mai omorat Valva baii?… Pe cati nu i-o lasat muti, pe cati nu i-o orbit, pe cati nu i-o
paralizat? Din fata ei, nimeni nu scapa. Nu poti spera la scapare decat daca-ti faci cruce si te rogi amarnic,
daca te rogi cu lacrimi… Da, in fata muntelui trebuie sa vii cu gandul curat.

Minerii se tem de „Valva Minei” (sau „Valva Baii”, cum i se mai spune). „Valva” este un fel de duh, un
Priculici al minei care-i ademeneste pe oameni cu o voce, feminina. Cei care-si pierd mintile si se duc
dupa voce, cad prin puturi sau sunt prinsi de surpari. Tricolicii sunt niste dihanii, sunt duhuri provenite
din lupii care au mancat carne de om.

Sursa foto: https://www.deviantart.com/humandestiny/art/Valva-Baii-322934181

Partajează asta:

Povestea haioasă a originii localităţii Cavnic. Un cioban a rămas în istorie cu porecla „cap mic“ fiindcă nu
a înţeles cât de bogat ar fi putut să-l facă aurul

Povestea haioasă a originii localităţii Cavnic. Un cioban a rămas în ist...

Angela Sabau

Cavnicul este situat în mijlocul unui rai minier, localitatea formându-se tocmai în jurul unui exploatări
aurief...

Povestea haioasă a originii localităţii Cavnic. Un cioban a rămas în istorie cu porecla „cap mic“ fiindcă nu
a înţeles cât de bogat ar fi putut să-l facă aurul 30 octombrie 2015, 08:20deAngela SabauDevino fan
Salvează în arhivădownload pdfprint article 0 (0 voturi)cuvinte cheie:legenda mit folclor poveste cioban
aur minerit baia mare maramures 0 comentarii 13 share 1Live Aboneaza-te la newsletter Abonare V

Imagine în linie

Vestigii istorice ale primei cianurări din emisfera nordică - Logolda FOTO Adevărul Cavnicul este situat în
mijlocul unui rai minier, localitatea formându-se tocmai în jurul unui exploatări auriefere. Legendele
privitoare originea oraşului sunt bazate pe relatări transmise în timp. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Cele mai
vestite nimfomane din istorie. Cât adevăr este în legenda pri... În Maramureş, orice loc are o legendă. În
cazul oraşului Cavnic istoricii nu au căzut de acord asupra unei singure variante. Pe de o parte, susţine
profesorul Ilie Gherheş, doctor în istorie, denumirea de ”Cavnic” ar putea veni de la ”cavere”, care
înseamnă peşteră sau gaură. Asta ar putea avea o logică, făcându-se legătura cu galeriile miniere. Este
cunoscut faptul că oraşul Cavnic s-a dezvoltat tocmai datorită mineritului încă din cele mai îndepărtate
timpuri. Însă istoricii mai spun că este greu de precizat dacă asta stă la baza toponimiei locului, pentru că
în diferite documente, denumirea nu apare cu litera ”v” la mijloc, ci cu ”p”, deci ”Capnic”sa ”Capmic”.
Însă o altă variantă a legendei acestei localităţi este una mult mai amuzantă. Istoricul spune că are
legătură tot cu mineritul şi cu aurul, dar în altă formă. ”Se spune că un bulgăre de aur a fost descoperit în
apa râului, iar pe locul unde a fost găsit bulgărele de aur, era un cioban cu capul foarte mic. Cel care a
găsit aurul, gândindu-se la bogăţia ce ar exista acolo, ar fi chemat şi pe alţii şi astfel s-ar fi populat
localitatea”, spune el. Astfel, ciobanul cu cap mic ar fi fost un punct de reper, care a dat denumirea
localităţii. ”Mai târziu, când au venit tot felul de proprietari de mine, în Cavnic au ajuns şi nişte englezi.
Aceştia au preluat legenda a ciobanului cu capul mic şi i-au dat o întărsătură ironică. Ei au spus că a fost
botezat «cap mic» pentru că nu şi-a dat seama ce avere există în apă şi în munţii respectivi”, mai explică
istoricul Ilie Gherheş. ”Proprietarii englezi au preluat legenda în sens peiorativ, cu cap mic, adică cu creier
mic”, completează el. Oraşul Cavnic este atestat documentar din secolul al XIV-lea, iar în actele păstrate
este menţionată denumirea de ”Capnic”. Într-un document din 1836 se menţionează: ”Capnicul de la
început a fost o localitate minieră cu pietre argintoase şi este exploatat tocmai de 500 de ani”. ”După
cum se spune, localitatea datează de prin 1250-1300, legat de extracţia aurului şi argintului din mine.
Minele au fost la început proprietatea regelui maghiar Carol Robert, mai târziu a guvernatorului Ungariei
Ioan de Hunedoara, a principilor Transilvaniei, a erariului ungar şi a unor societăţi miniere”, mai scriu
documentele vremii, artă ”orasulcavnic.ro”. Tot acolo mai sunt diferitele denumiri care au fost găsite în
documentele istorice. ”Kapnek - anul 1445 (Csanaki Dezso "Geografia istorica a Ungariei pe timpul
Humiazilor"), Capnic - anul 1555 (Wenczel Gustav "Istoria critica a mineritului in Ungaria"), Kapnik - anul
1585 (Veress Andrei, "Documente privitoare la istoria Ardealului, Transilvaniei si Tarii Romanesti"),
Kapnikbanya - anul 1639 (Makkai Laszlo, "Actele economice ale mosiilor lui Gh. Rackoczi"), Kapnik Banya
- anul 1750 (Conscriptia Aron, cf. Bundea), Kapnik Baje / Kapnik Grub - anul 1850 ("Statistica
Transilvaniei"). Cavnicul a avut serios de suferit după închiderea mineritului, turismul fiind modalitatea
prin care se încearcă, acum, redresarea economică a localităţii. Mai puteţi citi:

Citeste mai mult: adev.ro/pbfig0

Istoric | Ski Cavnic

Istoric | Ski Cavnic

Istoric

Localitatea este un vechi centru minier, inca de pe vremea romanilor. Exista multe legende legate de
numele localitatii, dar, cel mai probabil, el vine de la latinescul “cave”(pestera, grota). Din vremea regelui
Robert Karoly, in multe documente scrise apare numele localitatii, iar din anul 1336 functioneaza ca si
comuna.

In 1445, Ioan Corvin intareste vechile drepturi cu acelea ale oraselor Baia Mare si Baia Sprie, iar in 1465
regele Matei Corvin deasemenea.

In mijlocul secolului al XV-lea, Cavnicul a fost cel mai important centru minier din bazinul baimarean, loc
pe care il ocupa si astazi. In galeria extractiva asa zisa a “Principelui” exista inscriptia “Hie hats erschlagen
Iacob Huber 1511” (“Aici a fost omorat Iacob Huber, 1511”).La inceputul secolului al XVI-lea au inceput sa
functioneze minele, insa din cauza divergentelor si luptelor intre regele Ungariei si principele
Transilvaniei pentru cucerirea minelor, galeriile si instalatiile au fost distruse, asa ca, pe la mijlocul
secolului al XVI-lea mineritul a stagnat din nou.

In anul 1717 Cavnicul a fost atacat de o hoarda a tatarilor din Crimea care a fost invinsa de oastea
condusa de Bagossy Laszlo. In memoria acestui eveniment s-a ridicat un monument de piatra denumit
“Stalpul Tatarilor” care are urmatoarea inscriptie:”Anno 1717 usque hic fuerunt tartari”(In anul 1717
pana aici au ajuns tatarii).

In anul 1852, cu ocazia vizitei printului Rainer a fost atasata o placa metalica cu urmatoarea inscriptie:
“aVe CeLse VIator! trIstIs haeC fUIt ora prIUs grassantIbUs tartarIs anno qUeM sIgnat hIC LapIs ast nUnC
transeUnte franCIsCo rege tot gestIt peCtore.”(Te salut mandrule calator! Trist a fost acest tinut odinioara
datorita navalirilor tatarilor in anul inscris pe aceasta piatra. Fiind in trecere regele Francisc tresalta de
bucurie din toata inima.)

Din anul 1722 mina Cavnic a cunoscut o continua dezvoltare, ceea ce a facut ca din acest an sa fie
transferati aici muncitori din celelalte centre miniere. In aceasta perioada apartin de Cavnic satele
Copalnic si Carbunar.

In anul 1786 a fost construit drumul de legatura dintre Cavnic si BS.

Din 1845 incepe o noua dezvoltare a mineritului in Cavnic. Inafara de mina, functionau si o serie de
steampuri de topitorie ale caror urme se gasesc si astazi. In anul 1968 Cavnicul a fost declarat oras.

sursa: http://www.cavnic.ro/

Laravel

Laravel

twoBitSolutions

Your description

Istoric

Cavnic, nume cu rezonanta in fosta industrie miniera a Maramuresului si Romaniei. Oras al minerilor,
situat pe valea raului cu acelasi nume, la auzul careia calatorul se opreste spre a face cunostiinta cu un
peisaj montan de o rara frumusete. Istoria mineritului si a mestetugului prelucrarii metalelor iti arata la
tot pasul semnele maiestriei mostenite din strabuni si transmisa din generatie in generatie. Aflat in
centrul judetului Maramures, asezat pe o vale ingusta la poalele muntilor Gutai(1445m) si
Mogosa(1249), Cavnicul are o suprafata totala de 4717 ha si o populatie de circa 5,2 mii locuitori. Se
intinde pe o lungime de aproximativ 11 km si 500 m diferenta de nivel (550m la Flotatie - 1050m in
Cartierul Roata) pe valea care il strabate de la est la vest, reprezentand ultima ramificatie a golului
depresionar al Baii Mari. Configuratia fizico-geografica aparte e determinata de terenul accidentat,
prezentand mari diferente de nivel, oferind privitorului din oricare punct, o panorama extrem de variata.
Atestat in documentele istorice in secolul al XIV-lea, locuitorii Cavnicului au participat in secolele
urmatoare la toate framantarile social-politice desfaturate pe teritoriul Maramuresului. In 1946 era o
comuna de mineri raspandita pe vai si maguri. Era renumita pentru minele ei, cand inchise, cand
redeschise. Din 1970, localitatea a cunoscut un proces accelerat de urbanizare, desfasurat intr-un ritm
rapid prin construirea numeroaselor blocuri de locuinte, actiunea de modernizare a strazilor, extinderea
retelei comerciale si de transport.
Orasul in sine era compus din doua parti: Handalul de Jos(Handal) si Handalul de Sus(Roata). Cavnicul de
Jos era zona locuita de muncitorii in mina (case construite de administratia miniera), iar in Cavnicul de
Sus erau minele. Conform dexonline.ro, cuvantul handal (plural handaluri, s.n.) inseamna partea mai
intarita (sau mai inalta) a unui orasel (Barlea 1924): Pe la noi, prin handalut, / Toata muta-i cu dragutî
(Barlea 1924 II: 292) Din germ. Handal Ñd‚mbî (Turcanu 2005)

Zone administrative:

In prezent, Cavnic este impartit in 8 cartiere, de-a lungul vaii Cavnicului, respectiv Ferastrau (Sirisau),
Valea Alba, Centru, Berbincioara, Suior, Erstiol, Handal si Roata.

Populație

Recensământul maghiar din 1910 consemna o populaţie de 3.517 locuitori, dintre care 1.864 maghiari,
1.604 români şi 49 germani. 1.497 erau declaraţi romano-caolici, 1.890 greco-catolici şi 89 de evrei.

La recensământul din 2002 avea 5.205 locuitori, dintre care 4.205 români, 911 maghiari, 54 romi, 18
germani şi 17 de alte naţionalităţi.

Galerie Foto

Galerie Foto

Primaria Cavnic

Casa de Cultura Cavnic, promotor si sustinator al traditiilor Maramuresului

Participarea la festivalul ,,Ziua Cucilor” cu un grup de brondosi.

Imagine în linie

Imagine în linie

DSCN1071
DSCN1071

Imagine în linie

DSCN1027

DSCN1027

Imagine în linie

DSCN1013

DSCN1013
Imagine în linie

DSCN0996

DSCN0996

https://www.flickr.com/photos/131117190@N07/33301370325/in/photostream/

Imagine în linie
12366524_1540869886236075_295434818_n

12366524_1540869886236075_295434818_n

Explore CdC Cavnic's photos on Flickr. CdC Cavnic has uploaded 525 photos to Flickr.

Imagine în linie

1937887_1540869606236103_755502969_n

1937887_1540869606236103_755502969_n

Explore CdC Cavnic's photos on Flickr. CdC Cavnic has uploaded 525 photos to Flickr.

Imagine în linie
Imagine în linie

https://www.facebook.com/cniptcavnic.ro/photos/a.325858848325860/326996134878798/?
type=1&theaterVisit Cavnic

Legenda celor o mie de flori de mină albe şi a "Păstorului minei"

În cartea "Balade şi legende maramureşene" , scrisă de Isidor Rîpă în anul 1976, am regăsit o legendă
frumoasă a celor o mie de flori de mină albe cu picături roşii .

Se spune ca pe vremea năvălirii tătarilor în Maramureş, în Cavnicul de azi trăia o familie de mineri harnici
şi îndrăgiţi de oamenii locului. Bărbatului îi spuneau Cavnic cel voinic, iar pe soţia lui o chema Varvara.
Într-o zi Varvara a dispărut de acasă şi nu a mai fost găsită. Crezând că tătarii i-au furat soţia, Cavnic cel
voinic a ajuns până la căpetenia tătarilor spunându-şi necazul însă aceştia l-au prins şi l-au legat în
lanţuri. Cu ajutorul prietenilor lui mineri, au început bătălia şi i-au alungat pe tătari din Cavnic. Într-o
seară, Cavnic cel voinic a rămas mai mult în mină să îşi termine lucrul , iar "Păstorul minei" i s-a arătat
-sub forma unei lumini asemeni luminii pe care o face lampa de miner- şi l-a ademenit în interiorul
muntelui unde i-a promis că va gasi mult aur. Cavnic cel voinic a înţeles că a fost păcălit şi căutându-şi
calea spre ieşire, se adâncea tot mai mult în mină. Aşa a găsit-o pe soţia lui, Varvara, care a fost
transformată de către Păstorul minei în jumate femeie, jumate şopârlă şi pusă să păzească cele o mie de
flori albe de mină, care potrivit legendei, sunt o mie de mineri omorâţi şi transformaţi de Păstorul minei,
iar picăturile roşii sunt stropii de sânge ai acestora.

Se spune că Păstorul minei avea în mijlocul muntelui o vale plină de bulgări de aur şi nişte palate de aur
în care ar fi închise cele mai frumoase fete din Maramureş .

În final, Păstorul minei este transformat de florile de mină într-o stâncă verde în formă de balaur şi astfel
nu mai poate face rău nimănui .

Cele o mie de flori de mină albe, se spune că ar exista şi astăzi în adâncul munţilor şi ar fi păzite de stânca
verde în formă de balaur.

sursa foto : MJIA Maramures

Imagine în linie

Visit Cavnic

Visit Cavnic

Visit Cavnic đã thêm một ảnh mới.

Imagine în linie
Visit Cavnic

Visit Cavnic

Imnul minerilor

FB Visit Cavnic

Imagine în linie

Visit Cavnic

Visit Cavnic

Flotația Cavnic foto culeasă

Visit Cavnic
Visit Cavnic

Mineri la mașina de extracție din galeria Cristofor foto culeasă

Visit Cavnic

· 17 iulie 2019 · editat ·

Mineri la mașina de extracție din galeria Cristofor

foto culeasă

3333

4 comentarii

4 distribuiri

Îmi place

Comentează

Distribuie

Cele mai relevante

Comentarii

Ioan Anton-nistor

Ioan Anton-nistor Danut Bărbos și Andrei Făt electricieni la puțul Cristofor

2
Ascunde sau raportează acest comentariu

Îmi place

· Răspunde · 46săpt.

Mikola Sztodolnik

Mikola Sztodolnik Ioan Anton-nistor Dănuț mort intr-un tragic accident de circulație, paradoxal, în satul
lui Făt.

Ascunde sau raportează acest comentariu

Îmi place

· Răspunde · 46săpt.

Florina Pop

Florina Pop Danut dumnezeu sal odihneasca în pace

Ascunde sau raportează acest comentariu

Îmi place

· Răspunde · 36săpt.

Jderul Jderul

Jderul Jderul Nu este danuț e Marius ardelean era mașinist

Imagine în linie

Visit Cavnic FB Galeria Bolduț

Visit Cavnic

Visit Cavnic

Mineri, la intrare în galeria Bolduț foto culeasă

Imagine în linie

Visit Cavnic

14 august 2019 ·

Muzeul mineritului din Cavnic

A fost amenajat și deschis publicului în anul 2003 pentru a face cunoscute misterele mineritului și pentru
a-i cunoaște pe cei doi renumiți geologi născuți în Cavnic : Born Ignac și Papp Simon .

Born Ignac ( 1742-1791) a devenit renumit pentru cercetarea minereurilor , iar bornitul îi poartă numele
( bornitul este o sulfură naturală de cupru şi fier, care se găseşte în formă de cristale cubice, de culoare
roşie-arămie,cu luciu metalic ) .

Cel mai mare merit al său este punerea la punct a unei metode de „extragere a metalelor perfecte din
minerale şi alte substanţe, prin amalgamare cu mercur .

În anul 1776, Maria Tereza îl cheamă la Viena pentru a-i ordona și descrie colecțiile de minerale din
cabinetul imperial de științe naturale .

Ignaz von Born n-a fost numai un pasionat om de ştiinţă. El a rămas în istoria culturii europene a
secolului al XVIII-lea şi ca scriitor satiric.

Însuși Mozart i-a dedicat cântata Die Mauerfreude, iar figura lui Sarastro din “ Flautul Fermecat” evocă
personalitatea acestui mare savant .

Geologul Papp Simon ( 1886-1970 ) a avut un rol important în dezvoltarea tehnologiei de extracție a
țițeiului. A realizat pentru Ministerul de Finanțe al Ungariei lucrări de cartografie geologică în Ardeal
,Croația și Slovacia. Lucrează ca geolog în Canada, Noua Guinee, Asia, America, Germania. A fost o
persoană marcantă a industriei petrolifere maghiare și a împărtășit colegilor cunoștințele sale din
străinătate .

Muzeul adăpostește o colecție bogată de lucrări științifice, fotografii, documente , unelte și minerale care
au aparținut celor două personalități ale geologiei mondiale.

Muzeul se găsește pe strada Eliberării, accesul auto făcându-se pe DJ 184 .

Visit Cavnic - Inicio

Visit Cavnic - Inicio

Visit Cavnic, Cavnic. 389 Me gusta · 1 personas están hablando de esto · 3 personas han estado aquí.
Centrul Nat...

https://www.facebook.com/cniptcavnic.ro/?tn-str=k*F

Visit Cavnic

17 iulie 2019 ·

Datarea începuturilor mineritului din Cavnic este problematică. Potrivit mai multor lucrări publicate la
sfârșitul secolului XIX, pe peretele unei galerii de mină de pe filonul Principele (Voievod) s-a aflat o
inscripție lucrată exclusiv cu dalta : „Hier hats erschlagen Jakor Huber anno 1511”.

În urma unei investigații recente, s-a aflat că o placă cu o inscripție ce avea un conținut aproape identic, a
fost scoasă dintr-o galerie de mină și se găsește la o persoană din localitate. Pe această placă însă apare o
greșeală, în loc de „Hier hats” scriind „”Hast” . Deținătorul plăcii a confirmat că aceasta a fost adusă la
suprafață în anul 2004, aflăndu-se la o distanță apreciabilă față de filonul Principele (Voievod) unde a fost
găsită prima inscripție. Chiar dacă în momentul de față există încă anumite nelămuriri cu privire la
această descoperire, se poate aprecia că ea este cea mai veche inscripție postromană de pe teritoriul
României, fiind o dovadă certă a mineritului timpuriu din Cavnic.

O etapă relativ binecunoscută a mineritului din Cavnic este cea din vremea Principatului Transilvaniei.
Minele de aici au fost date în arendă în 1588 de către Sigismund Bathory baronului F. Herberstein.
Arendarea a fost prelungită, în 1591 pentru încă 6 ani, apoi a fost preluată de G. Lisibona. În secolul al
XV-lea mineritul înflorește. Minereul se scotea din mină în coveți și coșuri,iar minerii coborau în subteran
pe scări de lemn cu ajutorul funiei. Producția a crescut considerabil în timpul lui Gh. Rakoczy, atunci când
au fost aduși la Cavnic muncitori germani.
În 1753 a fost pusă în funcțiune mina Iosif, denumită Reiner începând cu anul 1810, ea ajungând până la
6000 m lungime.

După o perioadă de avânt, mineritul din Cavnic a intrat prin anii 1816-1817, în regres, iar spre sfârșitul
secolului XIX fiind în exploatare doar o singură mină. Resursele de la mina Roata au fost descoperite la
sfârșitul secolului XVII. Mina avea două filoane – Ana și Nicolae, cu un conținut bogat în aur.

Minerii au reprezentat o categorie socio-profesională care a contribuit la dezvoltarea economică și a

industriei locale, așezări întregi fiind modelate pentru secole, după felul de a fi al minerilor. Minerii nu au
fost doar simpli lucrători , ci au avut forme proprii de organizare, au fost creatori de folclor având tradiții
proprii nemaiîntâlnite altor categorii sociale.

Bătrânii știu că minerii funcționau ca o castă destul de închisă în care viața și moartea se desfășurau în
comun, drama sau bucuria unuia, devenind drama sau bucuria celorlalți asemeni lui. Minerii aveau
uniforme distincte de restul categoriilor socio-profesionale, aveau propriile sindicate, fanfare, muzică
specifică, tradiții și obiceiuri, dar și un bogat imaginar colectiv dominat de fel de fel de arătări ciudate
care le domina și conducea întreaga existență, sfinți protectori și vâlve ale minelor.

sursa: Minerit si Civilizatie in Maramures, Carol Kacso

Lumea Băilor, Dr. Robert C. Tokolyi

https://www.facebook.com/cniptcavnic.ro/?tn-str=k*FVisit Cavnic este cu Cnipt Cavnic.

20 iunie 2019 ·

Ruinele de la Logolda

Logolda este locul în care cu sute de ani în urmă, ( sec. XIX ) se extrăgea cel mai pur aur din lume . Aici s-a
folosit pentru prima dată în emisfera nordică și în Europa metoda cianurării pentru extragerea aurului,
fiind a cincea din lume de acest fel.

Tehnologia a fost adusă de englezi, din țările Africii de Sud, iar denumirea"Logolda" are o evidentă
legătură cu termenul de "gold" care se traduce "aur".

Aici se aduceau minereuri din munții Matra, Boemia și din Grecia. Pentru randamentele foarte bune care
se obțineau aici, inginerii de la Logolda au fost trimiși în regiunea Altai a Rusiei pentru punerea în
funcțiune a unor instalații similare .După anul 1900 topitoria este închisă și lăsată în paragină, iar astăzi
se mai pot vedea doar ruinele.

Zidurile de piatră ale Logoldei se găsesc în apropiere de Drumul Județean 184 către Budești , în
apropierea domeniului schiabil Cavnic.

Imagine în linie

sursa: NecenzuratMM.ro

Foto: CNIPT Cavnic

https://www.facebook.com/cniptcavnic.ro/?tn-str=k*FVisit Cavnic

18 iunie 2019 ·

Stâlpul Tătarilor

În anul 1717 Cavnicul a fost atacat de tătarii veniți din Crimeea și care înaintau spre Baia Mare. Atunci
oamenii locului împreună cu locuitorii din satul învecinat - Șurdești, s-au înarmat, și-au pus pe față măști
din blană de oaie, și-au prins pe haine clopote , iar tătarii când au ajuns în Cavnic și au văzut măștile
înfricoșătoare și sunetul asurzitor scos de clopote, au fugit îngroziți.

În memoria acestui eveniment , s-a ridicat în anul 1736 acest monument de piatră înalt de 7,2 metri
denumit " Stâlpul Tătarilor " sau " Piatra Scrisă " cu inscripția : " Anno 1717 , usque hic fuerunt tartari "
( " Anul 1717 , până aici au ajuns tătarii " ).

În anul 1852 cu ocazia vizitei prințului Rainer, a fost atașată o placă pe care apare inscripția : " aVe CeLse
Vlator! TrIstIs haeC fUIT ora prIUS grassantIbUS tartaIs anno qUeM sIgnat hIc LapIs ast nUnC transeUnte
franCisCo rege toto gestIt peCtore " ( " Te salut mândrule călător! Trist a fost acest ținut odinioară
datorită năvălirilor tătarilor în anul înscris pe această piatră. Fiind în trecere regele Francisc tresaltă de
bucurie din toată inima " ) .

Imagine în linie

Imagine în linie

Imagine în linie
https://www.facebook.com/cniptcavnic.ro/?tn-str=k*F

comentariu Sebastian Marc Mare păcat că nimeni încă nu s-a gandit la o monografie a orașului. Putea un
colectiv de intelectuali apartinatori să facă această lucrare.Activitatea in această zonă nu cred că este
bine datată .Cu siguranță se prelungește pe o perioadă de peste 2000 de ani.Se cunosc unele date despre
activitatea de inceput a mineritului făcută de pitici.Foarte bine a punctat d-nul Marian prezența piticilor
in monumentul minerilor aflat la intrarea in fosta intreprindere minieră. Legenda cu ciobanul nu mi se
pare realistă, având in vedere incercarea de a demonstra că civilizația noastră are la bază un substrat de
agricultori-,,oieri,,.

Când noi exploatam minereuri si le prelucram,alții stateau pe ,,crengi,,încă. Avem o puternică tradiție in
domeniu dar deloc mediatizată.

Facebook

Facebook

Visit Cavnic

13 iunie 2019 ·

Arta sculpturii în lemn la Cavnic

" Lucrarea nu iese dacă nu o vizualizezi cu ochii minții " spune dl. Zan Victor, un căvnicar din moși-
srămoși, înzestrat cu acest dar al sculptatului în lemn.

Totul a pornit acum 22 de ani - când în lunile lungi de iarnă pentru a trece vremea mai repede și pentru a
se relaxa- începe să dea viață lemnului. Prima lucrare a fost un lanț dintr-o singură bucată de răchită,
apoi a început să sculpteze statuete, pitici, coveți, măști, basoreliefuri făurite în lemn de paltin, stejar, fag
sau carpen . Câteva dintre lucrări au fost trimise în Austria, Canada și Australia.
Toate lucrările sunt făcute cu suflet și pricepere, însă una dintre ele mi-a captat atenția în mod deosebit.
Este o sculptură care întruchipează doi îndrăgostiți îmbrățișați, iar între ei se înalță Coloana Infinitului,
lucrare pe care a numit-o " Iubire Eternă" .

De curând am aflat că omul poartă amprenta locului în care se naște și primește din vibrația acelui loc -
cât adevăr!

Imagine în linie