Narator subiectiv:

 se implică în acţiune, fiind şi personaj în textul respectiv.

 narează la persoanele I şi a II-a: eu văd, eu fac, tu faci
 îşi exprimă părerea în legătură cu celelalte fapte, personaje, întâmplări

Narator obiectiv:

 naratorul "vorbeşte" la persoana a-III-a

 nu se implică în acţiune
 de regulă este omniscient (cunoaşte tot, până şi gândurile personajelor) și
omniprezent (este prezent peste tot)

1. ● Naratorul reprezintă vocea ce descrie faptele, locurile şi personajele unei opere

epice.
2. ● Când vine vorba de opere lirice, avem parte de vocea eului liric.

Def. Opera epică este opera literară scrisă în versuri sau proză în care autorul îşi exprimă
indirect sentimentele prin intermediul acţiunii şi al personajelor.

 Particularităţi / Caracteristici ale operei epice

 Opera are acţiune care se poate relata pe momentele subiectului literar.

 Acţiunea este plasată în timp şi spaţiu.
 Autorul îşi exprimă indirect sentimentele (de admiraţie, de bucurie) prin intermediul
acţiunii şi al personajelor.
 În operă se observă prezenţa naratorului prin folosirea verbelor la persoana a III-a
(narator obiectiv) şi la persoana I (narator subiectiv) ; narator-personaj.
 Modurile de expunere folosite sunt naraţiunea (folosită în relatarea întâmplărilor în
ordine cronologică), descrierea (în prezentarea cadrului acţiunii şi descrierea
atmosferei ; în caracterizarea personajului) şi dialogul (pentru dinamizarea acţiunii ;
caracterizarea personajului).

✿ Genul literar denumește o clasă de opere literare asemănătoare prin modul de a reprezenta
realitatea și prin relația ce se stabilește între creator și lume.

✿ Genul epic din limba greacă epikos cea ce înseamnă zicere, spunere, discurs cuprinde
operele literare populare și culte în versuri și proză, în care autorul își exprimă gândurile,
atitudinile, ideile și sentimentele în mod indirect, prin intermediul personajelor și al acțiunii.

✿ Trăsăturile genului literar epic:

 succesiune de întâmplări, ce se constituie într-un fir epic;

 prezența unor instanțe ale comunicării specifice: naratorul - cel care prezintă faptele și
personajele - cele care participă la acțiune;
  narațiunea - modul de expunere specific genului epic, ce se poate împleti cu
descrierea, dialogul sau cu monologul interior;
 prezența coordonatelor spațio-temporale - timpul poate fi un singur moment sau
perioadă, real sau imaginar și spațiul - ce poate fi structurat pe mai multe planuri:
cosmic, terestru, acvatic, real ș.m.d;
 acțiunea - caracterizată prin unitatea compozițională, textul fiind structurat pe
momentele subiectului: expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii, punctul culminant,
deznodământul;

În funcție de gradul său de implicare în evenimentele povestite, naratorul este:

 narator obiectiv - povestește evenimentele la persoana III și adoptă o atitudine

detașată față de acestea;
 narator subiectiv - povestește evenimentele la persoana I, fiind și implicat ca
personaj;
 narator martor - cel care este sau nu personaj secundar al evenimentelor, având
scopul sau rolul de observator;

1. După rolul pe care îl au în acțiune avem personaje: principale, secundare, episodice;

2. După profilul moral avem personaje: pozitive, negative;
3. După punctul de vedere al raportării la realitate avem personaje: fantastice, istorice,
alegorice, simbolice, ș.m.d;
4. După punctul de vedere al implicări la acțiune avem personaje: personaj-narator,
personaj-martor, ș.m.d;
5. După modul în care sunt prezentate în operă avem personaje: individuale și colective;

✿ Conflictul poate fi:

 exterior - între două personaje;

 interior - în sufletul aceluiași personaj, între datorie și sentiment sau rațiune și
sentiment;

✿ Specii ale genului epic:

 în versuri: balada, fabula, poemul, legenda, epopeea, ș.m.d;

 în proză: povestirea, romanul, schița, nuvela, basmul, ș.m.d;

Opera lirică este opera literară care aparţine genului liric scrisă în versuri, în care autorul îşi exprimă
în mod direct sentimentele prin intermediul procedeelor artistice.Particularităţi / Caracteristici ale
operei liriceEul liric îşi exprimă direct sentimentele ( de admiraţie, de teamă, de bucurie ) prin
intermediul figurilor de stil şi a imaginilor artistice.Eul liric este prezent în text prin mărci lexico-
gramaticale: pronume şi adjective pronominale de persoana I  (eu, mine, îmi, mie, mea) şi verbe de
persoana I (stau, citesc, admir, cânt).Modurile de expunere folosite sunt descrierea şi monologul
liric.Eul liric (vocea interioară a poetului) îşi confesiază direct gândurile, ideile şi trăirile.