6.

Semnificatia titlului
Titlul este un element paratextual care anunță tema operei fiind cheia lecturii și
oferind cititorului un orizont de așteptare . Acesta poate fi folosit cu sensul propriu sau
figurat și poate avea o structură analitică sau una sintetică . Titlul trebuie să conțină
termeni din câmpul lexical al temei pe care o sugerează și se află în strânsă legătură cu
textul .
Titlul poeziei “Sus” de Marin Sorescu format din adverbul de loc “sus” având
structură sintetică este folosit cu sens figurat, astfel anunțând tema operei: regăsirea
sinelui prin detașarea de lumea umană unde moartea este iminentă:”Unde e posibilă
liniștea, / Pentru ca viața și moartea s-ar întâmpla / Mai jos de mine”, astfel titlul fiind în
strânsă legătură cu textul poetic.
Totodată, poetul, marin Sorescu, transfigurează realitatea în imaginarul poetic
folosim termeni din câmpul lexical al înălțimii prin antiteză,,[...]Să urc până sus de tot[..].
Mai jos de mine[...]Sub nor”, pentru exprimarea condiției umane cat și aspirațiilor eului
liric spre altă lume lăuntrică,, Pe gândurile mele”; ,,Unde e posibilă liniștea” iar prin
comparație “Veverițele,, Urcă prin ploaie până la coroana /Norului întunecos”. “ Ca
ploaia sub nor, poetul face trecerea de la lumea concretă la cea abstracta/metafizica
exprimându-și ideea poetica prin accente filozofice.
Așadar, titlul operei “Sus” de Marin Sorescu se află în strânsă relație cu textul,
fiind folosit ca simbol al superiorității sau unei lumi înalte.

8.Rolul stilistic al timpurilor verbale

Ⅰ MODUL INDICATIV-prezent, trecut(p.c, imp, m.c.p, p.s),
viitorul
PREZENT- Exprimă acțiuni reale, sigure, concrete, experiențe de viață, trăiri interioare asupra
cărora se conturează poetul sau scriitorul invitând cititorul să empatizeze;
TRECUT: P.C;M.C.P;P.S- indică acțiuni încheiate complete despre care își amintește ori
cu drag ori cu amărăciune, nostalgie față de care se simte detașat s-au îndepărtat;
IMP.- indică acțiuni acțiuni în desfășurare în trecut fără a fi surprins începutul și
finalul acestora, iar la nivel stilistic imperfectul este folosit pentru descrierea personajelor
și manifestarile acestora pe un fond de trăiri intense fără sfârșit
 ⅠⅠ MODUL CONJUNCTIV
Arată acțiuni posibile, probabile, nesigure ceea ce la nivel stilistic exprimă nesiguranța, dorința
neîmplinită, imposibilitatea în imaginarul poetic;

ⅠⅠⅠ MODUL CONDITIONAL-OPTATIV

Arată dorințe, opțiunI, păreri; la nivel stilistic, indică planuri, scenarii, în condițiile în care eul
liric își imaginează o lume ideală;

Ⅳ MODUL IMPERATIV
Indică porunci,(pers ⅠⅠⅠ), îndemnuri, sugestii, recomandări, invocați, chemări, la nivel stilistic,
prin imperatii se remarcă subiectivismul liric fiind mărci ale adresării directe împreună cu
vocativul făcând relație între eul liric cu personajele iubită;

MODURILE IMPERSONALE
INFINITIV GERUNZIU PARTICIPIU
Da numele actiunii prin Arata actiuni in desfasurare folosit pentru actiuni
infinitivul scurt si lung: a fara sfarsit complete, incheiate la nivelul
vorbi-vorbire Arata continuitate stilistic devenind adjective,
Penntru a indica actiuni permanenta, aratand durata, epitet
nedefinite clar folosit ca cauza sau modul
generic sau cliseu

Modul conditional-optativ la nivelul gramatical exprimă dorințe, condiții, opțiuni,

alegeri ale vorbitorului, iar în textul poetic “Antiteze” de Radu Gyr, acest mod verbal este
folosit la persoana a doua singular pentru a face relația dintre scriitor–cititor și totodată
referindu-se la omul de rând în general cu forma negativă și forma de perfect pentru a
plasa trăirile și experiențe eului liric atât în trecut cat și în prezent sub formă de condiție
sau dependență a unor atitudini față de altele:” N-ai dezmierda, de n-ai ști sa blestemi”. “
Azi n-ai zâmbi, de n-ar fi fost sa gemi”, procesul folosit de poet fiind antiteza sau
opoziția dintre verbele folosite care exprimă urmare a faptelor neinplinite.