SUBIECTE TEORETICE

PENTRU EXAMENUL LA FILOSOFIE și GÂNDIRE CRITICĂ

1. Specificul filosofiei ca domeniu al cunoaşterii omului. Filosofia şi religia,

arta, ştiinţa, mitul.
2. Şcoala eleaţilor. Învăţătura despre existenţă. Aporiile lui Zenon.
3. Socrate - omul şi filosoful. Învăţătura despre morală.
4. Teoria ideilor la Platon. Caracteristica generală.
5. Teoria cunoaşterii la Platon. Caracteristica generală.
6. Conceptul de dragoste platonică. Treptele ascensiunii în perceperea
frumosului.
7. Filosofia perioadei eleniste: scepticismul, stoicismul, epicurienii.
8. Caracteristica generală a filosofiei Evului Mediu. Accente şi tendinţe.
9. Apologetica şi patristica. Caracteristica generală. Concepţiile filosofice ale
lui Aureliu Augustin.
10. Concepţiile filosofice ale lui Toma d’Aquino. Probele existenţei lui
Dumnezeu.
11. Elemente din filosofia şi cultura arabă medievală.
12. Caracterizare generală a Epocii Renaşterii. Direcţii şi personalităţi.
13. Concepţii social-politice din perioada Renaşterii: N. Machiavelli, T.
Morrus, ... .
14. Controversa raţionalism-empirism. Caracterizare generală,
reprezentanţii principali.
15. Concepţiile filosofice ale lui F. Bacon. Idolii cunoaşterii omeneşti.
16. Concepţiile filosofice ale lui R. Descartes. Metoda cunoaşterii.
17. Învățătura despre om la gânditorul francez Blaise Pascal.
18. Concepţiile filosofice ale lui D. Hume. Învăţătura despre cauzalitate.
19. Concepţiile filosofice ale gânditorului empirist J. Locke.
20. Filosofia luminilor în Franța: Voltaire, J. J. Rouseau, ... . Caracterizare
generală.
21. Depăşirea unilateralităţii interpretării problemei cunoaşterii de către I.
Kant.
22. Învăţătura despre morală la I. Kant. Imperativul categoric.
23. Caracteristica generală a filosofiei contemporane. Curente şi
personalităţi.
24. Concepţiile filosofice ale lui A. Schopenhauer. Voinţa. Voluntarismul.
Pesimismul.
25. Concepţiile filosofice ale lui F. Nietzsche. Voinţa de putere.
26. Concepţia despre cunoaştere la gânditorului român Lucian Blaga.
 Compartimentul LOGICĂ:
1. Obiectul de studiu al logicii. Scopul studierii logicii și legătura ei cu alte
discipline.
2. Noțiune de formă a gândirii (formă logică). Veridicitatea gândirii și justețea
ei formală.
3. Legile fundamentale ale gândirii – caracterizare generală: principiul
identității.
4. Legile fundamentale ale gândirii: principiul non-contradicției.
5. Legile fundamentale ale gândirii: principiul terțiului exclus.
6. Legile fundamentale ale gândirii: principiul rațiunii suficiente.
7. Noțiunea ca formă logică elementară. Noțiunea și cuvântul.
8. Structura noțiunii. Raportul dintre sfera și conținutul unei noțiuni.
9. Tipuri de noțiuni după sferă și după conținut.
10. Raporturi între noțiuni.

SUBIECTE PRACTICE

1. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Conceptele fără

intuiţii sunt goale, intuiţiile fără concepte sunt oarbe.” (I. Kant)
2. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Nihil est in intelectu
quod non fuerit ante in sensu.” (Nu există nimic în intelect ce prealabil nu
a existat în simţuri). (J. Locke)
3. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Nihil est in intelectu
quod non fuerit in sensu exipe: nisi ipse intelectus. (Nu există nimic în
intelect ce prealabil nu a existat în simţuri, cu excepţia intelectului
însuşi). (G. W. Leibniz)
4. Comentaţi următoarea afirmaţie a gânditorului antic: „Ceea ce
tinde să se separe, se uneşte, şi din tonurile cele mai diferite se
compune cea mai frumoasă armonie şi totul se naşte din
discordie.” (Heraclit)
5. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Omul este ceva ce
trebuie depăşit. Ce aţi făcut voi ca să-l întreceţi? Toate fiinţele au creat
până acum ceva deasupra lor şi voi vreţi să fiţi refluxul acestui mare flux
şi să vă întoarceţi mai iute la animal decât să depăşiţi omul? Ce este
maimuţa faţă de om? O batjocură şi o ruşine dureroasă. Tot aşa trebuie
să fie omul pentru supraom: o batjocură sau o ruşine dureroasă.” (F.
Nietzsche)
6. Explicaţi imperativul categoric kantian: „Acţionează în aşa fel încât
maxima voinţei tale să poată servi oricând în acelaşi timp ca principiu al
unei legiferări generale.” (I. Kant)
7. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Acţionează aşa ca
să foloseşti umanitatea atât în persoana ta, cât şi în persoana oricui
altuia, totdeauna în acelaşi timp ca scop, iar niciodată numai ca
mijloc.” (I. Kant)
8. Comentaţi următorul fragment: „Numesc materie ceea ce nu are
prin sine nici o existenţă determinată, nici o oarecare cantitate, nici una
din celelalte categorii, care determină fiinţa”. (Aristotel)
9. Comentaţi următoarea afirmaţie a gânditorului român: Omul
este „existenţă întru mister şi pentru revelare.” (L. Blaga)
10. Interpretaţi următorul fragment: „Fiindcă Fiinţa nu a devenit, ea este
şi nepieritoare, întreagă, unică, nezdruncinată şi fără sfîrşit. Ea nu a fost
şi nu va fi, deoarece ea există ca un tot, ca o unitate,
încontinuu.” (Parmenide).
11. Comentaţi maxima socratică înscrisă pe templul de la
Delfi: „Cunoaşte-te pe tine însuţi.”
12. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Drumul drept ce
merge la cele erotice sau mijlocul de a fi călăuzit într-acolo este să
începem prin a iubi frumuseţile de aici, după care să ne ridicăm până la
iubirea frumosului suprem, păşind ca pe o scară toate treptele urcuşului
acesta. Să trecem, adică, de la iubirea unui singur corp la iubirea a două;
de la iubirea a două la iubirea tuturor celorlalte. Să ne ridicăm apoi de la
corpuri la preocupările frumoase, de la preocupări la ştiinţele frumoase,
până ce ajungem în sfârşit să ne reculegem din diferitele ştiinţe şi să ne
concentrăm într-una singură, care este de fapt însăşi ştiinţa Frumosului,
ştiinţă prin care ajungem să cunoaştem frumuseţea în sine, aşa cum e.”
(Platon. Banchetul)
13. Interpretaţi următorul fragment: „Efortul identificându-se cu actul
conștiinței se numește voință. Orice împiedică voința se numește durere.
Orice permite voinței să-și atingă scopul se numește plăcere. Voința
insăși concretizează mai slab sau mai pregnant durerea și plăcerea.
Satisfacția este repede depășită dând naștere unei noi necesități, unei
noi dureri și tot așa ... „ (A. Schopenhauer).

14. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „Nu conştiinţa

oamenilor le determină existenţa, ci dimpotrivă, existenţa lor socială le
determină conştiinţa.” (K. Marx)
15. Comentaţi şi analizaţi următorul enunţ: „Scopul scuză mijloacele.” (N.
Machiavelli)
16. Comentaţi afirmaţia gânditorului antic: „Omul este măsura tuturor
lucrurilor, a celor ce există în ce fel există; a celor ce nu există în ce fel
nu există.” (Protagora)
17. Comentaţi şi interpretaţi următorul fragment: „În vremurile grele,
cunoaşterea ştiinţifică nu mă va mângâia pentru neştiinţa mea într-ale
vieţii, dar cunoaşterea celor ale vieţii mă va mângâia întotdeauna pentru
necunoaşterea ştiinţelor.” (B. Pascal)
18. Comentaţi următorul enunţ: „Nu există libertate decât în situație și nu
există situație decât prin libertate”. (J. P. Sartre)
19. Comentaţi şi analizaţi următorul enunţ: „Existența precede
esența.” (J. P. Sartre)