DEONTOLOGIE

PROFESIONAL
Ă

CRP, ANUL III, SEM I

FCRI UDG

COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

L E C T. U N I V . D R . T Ă N A S E POPA DANIELA
 ETICĂ VS. DEONTOLOGIE
Ce este etica?
• Este o disciplină filosofică ce are ca obiect acţiunea umană, valorile şi normele faţă de care aceasta se
conformează sau ar trebui să se conformeze.
• Termenul etică provine din grecescul éthos, care semnifică obicei sau obişnuinţă, moravuri şi este
considerat, adesea, echivalentul cuvântului moral.
• Morala poate fi corespondentul unui ansamblu de judecăţi care privesc binele şi răul (C. Le Bihan, p.4).
• A fi moral înseamnă să fii capabil să plasezi triumful binelui înaintea utilităţii sale practice, înseamnă a
face bine chiar şi în situaţiile în care acest bine este în contradicţie cu dorinţele noastre (Ibidem, p.6).
Ce este deontologia?
• Desemnează teoria datoriilor morale, morala profesională, teoria datoriilor și drepturilor în exercitarea
unei profesiuni.
• Este o diviziune a eticii, la frontiera dintre morală și drept, dezvoltată în termenii eticii profesionale.
• Acoperă cadrul de investigare a drepturilor, îndatoririlor și etaloanelor de acţiune, de apreciere și de
comportare într-un domeniu al vieţii sociale.
• Include atât raporturile existente în interiorul unei profesiuni, între cei care o practică, cât și raporturile cu terții,
care fie sunt beneficiarii exercitării profesiei respective, fie colaboratori, în diferite forme.
 Teoriile etice
Pot fi grupate după două modele fundamentale:
1. Etica teleologică - fundamentată pe scop, ca o ştiinţă practică ce are drept obiect acţiunea umană şi ca scop
virtutea conduitei; acest model a fost elaborat în mod exemplar de Aristotel şi a dominat până la Immanuel
Kant. Pentru Aristotel, fiecare fiinţă trebuie să-şi îndeplinească menirea pentru care a fost creată. Menirea
omului, în această lume, este de a fi o fiinţă activă, care tinde mereu spre justa măsură a oricărui lucru sau
eveniment, extremele, chiar şi cele mai înălţătoare, trebuind evitate. Prin urmare, scopul vieţii omeneşti este să
trăieşti conform raţiunii.
2. Etica deontologică - bazată pe conceptul de datorie şi a fost inaugurată de Immanuel Kant: „e de datoria
mea, pentru că e de datoria mea“. Nu există alt motiv, nu contează natura eventualelor consecinţe, contează
numai calitatea lor morală.
• Pentru Kant, datoria reprezintă necesitatea de a îndeplini o acţiune, din respect pentru legea morală în sine,
fără nicio altă determinare. Când acţionăm din înclinaţie, din interese egoiste, faptele noastre nu au valoare
morală. În această situaţie, acţionăm conform datoriei şi nu din datorie.
• Putem practica binele şi dreptatea din interes sau din dorinţa de a plăcea. Aceste acţiuni urmăresc, în realitate,
satisfacerea egoului nostru şi nu respectarea poruncii pure a datoriei.
• „A fi binefăcător când poţi e datorie şi există unele suflete atât de miloase, încât, fără un alt motiv, al
vanităţii sau egoismului, găsesc o plăcere internă în a răspândi bucurie în jurul lor [...] Eu afirm însă că, în
acest caz, acţiunea, oricât de conformă datoriei, oricât de plăcută ar fi ea, totuşi, nu are adevărată valoare
morală“ (Kant, 1999, p. 209).
• Deontologia reprezintă judecata individuală referitoare la conduita corectă şi cea greşită în
îndeplinirea îndatoririlor profesionale.
• Prin deontologie se înţelege:
- „ceea ce este necesar” (Deaver, 2004, p. 105)
- conformitate, ceea ce este adecvat şi corect
- studierea a ceea ce un om trebuie să facă - acţiunilor şi deciziilor necesare într-o situaţie specifică şi
potrivite în acele circumstanţe
• Filosoful german Immanuel Kant este cel mai cunoscut şi citat apărător al deontologiei – pentru el etica
este sinonimă cu respectul pentru datorie iar obligaţia unei conştiinţe curate este să-ți faci datoria de
dragul datoriei (Clifford, Fackler, Rotzoll, & McKee, 2001, p. 25).
 Aplicație
Analizați conceptul de libertate din perspectiva următorilor
filosofi și a propriilor voastre convingeri.
 CONCEPTE ETICE FUNDAMENTALE
LIBERTATEA
- John Locke (filosof englez): „libertatea naturală a omului este aceea de a fi liber faţă de orice putere
superioară de pe pământ şi de a nu fi supus voinţei ori autorităţii legislative a altui om, ci de a avea ca
regulă doar Legea Naturală.” (Iliescu &Socaciu [coord.], 1999, p. 290).
- E. Kant (filosof german)„Dreptul oamenilor trebuie să fie considerat sfânt, oricât de mari jertfe ar
trebui să facă puterea stăpânitoare” (Kant, 1981, p. 271). Totodată, legea juridică universală formulată
de filosoful german este să acţionăm în afară în aşa fel încât întrebuinţarea libeului nostru arbitru să
poată coexista cu libertatea tuturor. Pentru Immanuel Kant, căutarea libertăţii umane constituie singurul
scop legitim al vieţii în societate. Din această perspectivă, dreptatea umană este cea care asigură
coexistenţa fiinţelor, permiţând ca libertatea fiecăruia să poată exista împreună cu a celorlalţi.
- Jean-Jaques Rousseau (filosof francez) libertatea „înseamnă mai puţin a face ce vrem, cât a nu fi
supuşi altuia; ea înseamnă, totodată, a nu supune voinţa altuia voinţei noastre” (Iliescu & Socaciu
[coord.], 1999, p. 290).„În libertatea comună, nimeni nu are dreptul să facă ceea ce îi interzice
libertatea altuia, căci adevărata libertate nu se distruge niciodată pe sine însăşi. De aceea, libertatea
fără justiţie este o adevărată contradicţie...”. „Prin urmare, nu există libertate acolo unde nu sunt legi
sau unde cineva este deasupra legilor”. Legând între ele politica, dreptul şi moralitatea, gânditorul a
intuit posibilitatea ca, prin intermediul legilor, societatea să fie corect guvernată.
 LIBERTATEA

- John Stuart Mill (filosof englez) dezvoltă, din perspectiva individualismului faptul că avem voie să
intervenim în acţiunile indivizilor, numai în măsura în care acestea dăunează altor oameni.Filosoful
englez susţine că o mărire inutilă a puterii statului afectează negativ libertatea presei, libertatea
cuvântului, activităţile socio-economice, ştiinţifice şi culturale.
- Jean-Paul Sartre (filosof francez) susţine că omul dispune de o libertate neîngrădită; omul se substituie
principiului divin, devenind propriul său legiuitor. „Sunt condamnat să exist pentru totdeauna dincolo
de esenţa mea, dincolo de motivele şi mobilurile actului meu: sunt condamnat să fiu liber.” (Sartre,
2004, p. 597). „Este, deci, absurd să ne gândim a ne plânge, deoarece nimic străin nu a hotărât ceea ce
simţim, ceea ce trăim sau ceea ce suntem noi” (Sartre, 2004, p. 743).
„Ceea ce mi se întâmplă, mi se întâmplă prin mine şi n-aş putea nici să mă supăr de acest lucru, nici să
mă revolt, nici să mă resemnez; de altfel, tot ceea ce mi se întâmplă este al meu” (Sartre, 2004)
 ADEVĂRUL vs. MINCIUNA

• Aristotel afirma că o enunţare este adevărată atunci când „spui că este ceea ce este şi că nu este ceea ce
nu este”.
• Bertrand Russell (filosof englez), preocupat de definirea adevărului, relevă limitele criteriilor
corespondenţei şi coerenţei. Filosoful susţine că orice teorie despre adevăr trebuie să admită, simultan,
conceptele de adevăr şi fals. Gânditorii care nu au respectat aceste condiţii „au construit teorii potrivit
cărora întreaga noastră gândire ar fi trebuit să fie adevărată şi, apoi, au avut cele mai mari dificultăţi
în a găsi un loc pentru fals” (Russell, 1998, p. 79).
• Comunicatorii se află permanent în contact cu potenţialitatea transmiterii de informaţii false, iar atunci
când aceasta are loc în mod voit, se pătrunde pe teritoriul minciunii. Minciuna jurnalistică, în special
cea fixată prin repetiţie în atenţia şi în memoria publică, se prezintă ca un mijloc deosebit de nociv, mai
ales, dacă este pusă în serviciul unor interese ilicite.
• În ceea ce priveşte sectorul publicitar, minciuna are motivaţia maximizării profitului, prin crearea,
implementarea şi susţinerea imaginii de marcă, prin creşterea:
- notorietăţii produsului/serviciului;
- preferinţei consumatorului pentru produsul respective;
- încrederii în marcă şi fidelizarea consumatorilor.
 PERSUASIUNEA VS. MANIPULAREA
• Immanuel Kant - „încercarea pe care o facem asupra intelectului altora cu principiile simţirii noastre, care sunt
valabile pentru noi, anume dacă ele au asupra raţiunii străine acelaşi efect ca şi asupra raţiunii noastre”(Kant,
1994, p. 582).
• Paul Ricoeur - „puterea de a dispune de cuvinte în afara lucrurilor şi de a dispune de oameni, dispunând de
cuvinte” (Ricoeur, 1990, p. 21).
• „…actul persuasiv nu presupune pentru nimeni obligativitatea de a acţiona într-un anume fel ci, mai curând, oferă
argumente logice, emoţionale şi culturale în sprijinul eventualei asumări a acţiunii respective” (Larson, 2003, p.
15).
• Persuasiunea este argumentarea care se adresează unui auditoriu anume, în funcţie de trebuinţele şi aspiraţiile
căruia locutorul îşi elaborează argumentarea. Alocutorul aderă la atitudinile sau valorile promovate prin
argumentele elaborate de enunţiator, trăind iluzia că sunt ale sale, iar autorul intervenţiei discursive numai le-a
actualizat. Argumentele sunt astfel alese astfel încât schimbarea dorită de către agent să fie dorită şi adoptată de
către receptor fără constrângere.
• Persuasiunea presupune utilizarea comunicării pentru a-i câştiga pe oameni pentru o cauză. prin împărtăşirea unei
opinii, un sentiment, un comportament. Experţii consideră că oamenii îşi modifică relativ uşor opiniile; când
părerile se grupează, se formează o atitudine. Gruparea atitudinilor sprijină o anumită credinţă. Credinţele se
modifică mult mai greu decât opiniile.
• În situaţiile argumentative şi persuasive, emiţătorul are obligaţia morală de a verifica veridicitatea dovezilor şi a
argumentelor înainte de a le prezenta celorlalţi. Majoritatea agenţilor persuasivi caută să îşi asigure o reacţie
pozitivă din partea receptorilor.
• relațiile publice au fost considerate de anumite persoane o îndeletnicire similară propagandei și manipulării;
relațiile publice reprezintă ”conștiința morală” a unei organizații.
 PRINCIPII ETICE

• Principiul căii de mijloc

• Imperativul categoric
• Principiul utilităţii
• Principiul ”vălul ignorantei”
• Principiul autodeterminării
 PRINCIPIUL CĂII DE MIJLOC
Calea de mijloc aristotelică: "Virtutea morală este situarea
corespunzătoare între două extreme".
- virtutea morală - o cale de mijloc între două extreme, una implicând
excesul, iar cealaltă lipsa (Aristotel)
- accentul se pune pe moderație, pe cumpătare: așa cum înțelepciunea
înseamnă să judeci bine, moderația înseamnă să trăiești chibzuit
(Aristotel)
- excelența este la jumătatea drumului între exces și privațiune, curajul
este calea de mijloc între lașitate și temeritate; o persoană generoasă
urmează calea de mijloc între zgârcenie și risipă; modestia reprezintă
media între nerusinare și timiditate.
 Aplicarea principiului - Calea de mijloc
- identificarea extremelor - să nu faci nimic versus să expui totul;
- opțiunea cea mai onestă și rațională pentru rezolvarea onorabilă a
disputelor;
- identificarea atitudinilor extreme, a excesului și a privațiunii;
- identificarea comportamentului responsabil - dacă ne simțim atrași de o
extremă, trebuie să ne înclinăm către cealaltă;
- identificarea căii de mijloc: cantitatea potrivită, momentul potrivit,
publicul potrivit, motivul potrivit și modalitatea potrivită;
- comunicatorii- pun în echilibru nevoia de informare a publicului și
nevoia de a păstra siguranța publică, evitând să inflameze spiritele.
(Dominick, 2009, p. 433).
 APLICAȚIE
Sunteţi redactorul unui ziar important din România. Unul dintre reporterii
dumneavoastră tocmai a scris o serie de articole care descriu grave încălcări
ale normelor sanitare într-un restaurant popular. Acest restaurant cumpără
în mod constant publicitate pe o pagină întreagă în ziarul dumneavoastră.
După ce publicaţi primul articol, proprietarul restaurantului vă dă un telefon
şi ameninţă că îşi va retrage toate reclamele dacă nu se opreşte publicarea
seriei. Ce faceţi?
 APLICAȚIE

HexiPharma a încercat să cumpere tăcerea unui jurnalist (raport Freex 2017)

• Jurnalistul Dorin Chioțea, prezentator al unei emisiuni la Realitatea TV, a vorbit despre tentativele
companiei HexiPharma de a-i cumpăra tăcerea. Compania a fost subiectul unor ample dezvăluiri făcute
de echipa de investigații a Gazetei Sporturilor, în legătură cu corupția din sistemul medical. Chioțea a
relatat despre aceste dezvăluiri în cadrul emisiunii pe care o prezenta, dar și pe pagina sa personală de
Facebook. Chioțea susține că a fost contactat de „un om de sport” (Chioțea a fost jurnalist de sport) care
i-a propus să lucreze pentru o firmă de PR în beneficiul HexiPharma. Chioțea a refuzat oferta.
• In România, printre cei mai mari clienți de publicitate se află industria farmaceutică. Astfel, 5.171 de
spoturi farmaceutice sunt difuzate în medie în fiecare zi pe cele 60 de canale de televiziune, arată o
investigație jurnalistică realizată de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan, publicată în
noiembrie 2016. Conform materialului, în 2016 s-au cheltuit 34 de milioane de euro pentru reclamele
televizate la medicamente, farmacii, clinici și dispozitive medicale.
 IMPERATIVUL CATEGORIC
Imperativul categoric al lui Kant: ”Acționează conform acelei maxime care vrei
să capete valoare de lege universală”.
• omul dispune de anumite mijloace şi urmăreşte anumite scopuri.
• omul trebuie să se supună unor imperative- ceea ce este drept pentru unii este drept
pentru toti:
a) ipotetice, a căror respectare depinde de condiţii concrete, determinate; dacă dispar
condiţiile, cade de la sine şi imperativul; au o valoare relativă, întrucât ne cer să
efectuăm anumite acţiuni sau să ne abţinem în a le desfăşura, în funcţie de
împrejurările concrete ale vieţii noastre;
b) categorice, care se impun ca porunci pure ale legii morale, fiind aplicabile în mod
necesar, independent de împrejurările concrete; imperativele categorice au o valoare
absolută, impunând respectarea lor în orice condiţii (Kant, 1999, p. 50).
"Categoric" = necondiționat, fără circumstanțe atenuante, fără nicio excepție.
 Aplicarea principiului - Imperativul Categoric
- verifică principiul care stă la baza deciziei tale și vezi dacă vrei ca el să fie universal aplicat;
- testul obligației morale veritabile - posibilitatea ei de a deveni universală: ceea ce este corect
pentru unul este corect pentru toţi;
- analizează-ți conştiinţa, ea ne indică ceea ce este corect – dacă ne simţim vinovaţi, există
posibilitatea să ne fi călcat pe conştiinţă;
- comunicatorii- imperativ categoric - formele de înșelăciune în strângerea de informații.
- analiza corectitudinii- respectă regulile, normele, are o ţinută, o purtare, o atitudine
ireproşabilă, cinstit”
- corectitudinea nu are grade de comparaţie, în schimb opusul ei incorectitudinea are: poţi fi
incorect în diverse grade şi în multiple feluri (în funcţie de gradele abaterii).
- corectitudinea se stabilește în conformitate cu un set de reguli: un comportament, despre
vorbire, folosirea limbajului, despre gândire în funcţie de faptul că ea respectă principiile
gândirii logice.

Se cuvine să facem ceea ce e drept din punct de vedere moral, în pofida oricăror obstacole
(Clifford, Fackler, Rotzoll, & McKee, 2001, p. 25).
 APLICAȚIE
Un ziar din România a ales să relateze moartea unei adolescente, plecată în
străinătate. Adolescenta a început să se prostitueze și să ia droguri, fiind
ucisă în timp ce își practica meseria.
Ziarul a decis că posibilele învățăminte ale acestei povestiri reprezentau un
semnal de alarmă pentru părinți în general, fiind mai importante decât
durerea cauzată familiei victimei.
Analizați acest caz.
 APLICAȚIE
Analizați cazul medicamentului Tylenol din perspectiva imperativului
categoric.
 APLICAȚIE
Realitatea TV l-a suspendat pe Dorin Chioțea, pentru lăudarea Antenei 3 (raport Freex 2017)
• În decembrie 2016, jurnalistul Dorin Chioțea a fost suspendat de la Realitatea TV, după ce a lăudat pe
Facebook prestația postului concurent Antena3, cu ocazia transmisiunii de la parada de 1 Decembrie.
• Chioțea afirmase că Antena3 s-a „detașat net” de celelalte televiziuni prin transmisia TV a ceremoniei de
Ziua Națională, cu o „regie impecabilă”, „cadre de nivel mondial”, „comentarii fără cusur cu
evidențierea multor detalii” etc. Ulterior, jurnalistul a primit un SMS în care directorul executiv Edward
Pastia l-a anunțat că era suspendat de pe post pentru cele publicate pe Facebook.
• Atât Edward Pastia, directorul executiv al postului, care și-a asumat public decizia suspendării lui
Chioțea, cât și Cozmin Gușă, proprietarul televiziunii, au calificat mesajul publicat de Chioțea pe
Facebook ca fiind o dovadă de necolegialitate și de lezare a imaginii postului Realitatea TV.
• Pe de altă parte, Dorin Chioțea a declarat că „Să recunoști valoarea adversarului ar trebui să fie un lucru
normal, comun, stimulativ. Nu înseamnă nicidecum că înjosești proprii colegi, că nu le apreciezi
eforturile”. Directorul executiv Edward Pastia a publicat la rândul său un punct de vedere pe site-ul
instituției, alături de alți câțiva colegi, susținând că nu a fost vorba de un act de cenzură. În acest context,
el i-a făcut mai multe reproșuri lui Dorin Chioțea, printre care și că nu a menționat „că i s-a permis să
aibă un al doilea serviciu la Ministerul Tineretului. Şi chiar să invite în emisiunea lui oameni de acolo”.
În primăvara lui 2017, Dorin Chioțea s-a alăturat echipei TVR.
 PRINCIPIUL UTILITĂŢII
(JEREMY BENTHAM ŞI JOHN STUART MILL)

Principiul utilității: ”Caută cea mai mare fericire pentru cei mai mulți”.

 fiecare om, în funcţie de aptitudinile și așteptările sale, de nivelul său de aspiraţii, este
dator să caute fericirea, asa cum este dator să caute adevărul, dreptatea, frumosul;
 Mill argumenta că fericirea este singurul scop al acțiunii umane și testul prin care ar
trebui judecat orice component. Totuși noțiunea de fericire a fost extinsă de utilitariști
și la alte valori cum ar fi prietenia, știința, sănătatea, armonia.
 Principiul celei mai mari fericiri susţine că „acţiunile sunt bune în măsura în care
aduc fericire si rele dacă ele au ca rezultat contrariul fericirii. Prin cuvântul
«fericire» se înţelege plăcerea sau absenţa suferinţei; prin «nefericire» suferinţa sau
absenţa plăcerii“(Bagdasar, Bogdan, & Narly, 1995, p. 515)
 Aplicarea Principiului utilității

• principiu care ne ajută la luarea deciziilor etice;

• trebuie să determinăm ceea ce este corect sau greșit analizând factorii care vor produce cele
mai favorabile consecințe pentru bunăstarea ființelor umane;
• alternativa corectă din punct de vedere moral produce cel mai bun raport între bine și rău.
Ceea ce contează până la urmă, atunci când alegem între bine și rău este măsura de bine
promovat și de rău prevenit (Clifford, Fackler, Rotzoll, & McKee, 2001, p. 26).
• suntem obligați moral să alegem alternativa care potențează valoarea și diminuează
pierderile - întreprinde cu bună știință orice altă acțiune, ar determina un demers lipsit de
etică.
• În general se disting două tipuri de utilități :
 utilitarismul acțiunii - întrebarea fundamentală implică mereu binele cel mai mare într-un caz
concret;
 utilitarismul regulilor - viziunea lui Mill, construiesc reguli morale pentru promovarea celui
mai mare bine general.
 Aplicație
Andrei Gheorghe, blocat să pronunțe „moarte” și „Pink Floyd” la Pro FM (raport Freex 2017)
• În august 2016, contractul încheiat pe doi ani între Andrei Gheorghe și Pro FM a expirat, iar
reprezentanții radioului nu au prelungit colaborarea cu acesta. Realizatorul de emisiuni Andrei
Gheorghe a povestit că în ultimul an nu se mai simțise binevenit în echipă și că, după mutarea
studioului Pro FM în sediul Digi, aflase că redactorul șef Digi 24, Cosmin Prelipceanu, întrebase când
avea să fie dat afară.
• Andrei Gheorghe a mai spus că i s-a reproșat în mai multe rânduri indirect că ar fi fost „prea bătrân”
pentru a realiza matinalul postului, că i s-a cerut să realizeze emisiuni „care să nu deranjeze pe nimeni”
și că îi fusese interzis să mai pronunțe pe post cuvinte precum „pensie, moarte, boală, deces, Pink
Floyd”. După încheierea acestei colaborări, Andrei Gheorghe a declarat că se retrage din presă. „Cred
că mă retrag din media. Sunt om de radio și am făcut cu mare drag tot ce am făcut până acum. Sunt pe
Facebook, nu dispar de tot din lume. E de ajuns. Sunt bătrân. Mi s-a reproșat asta.”, a spus Andrei
Gheorghe.
 PRINCIPIUL VĂLUL IGNORANȚEI

Vălul ignoranței la Rawls: ”Dreptatea se naște când se negociază fără diferențieri sociale”.
• Rawls recomandă "vălul ignoranței" cerând ca toate părtile implicate să ia distanță față de rolurile și
diferențele sociale, în spatele unei bariere unde sunt eliminate trăsăturile individuale de tipul rasei,
clasei, sexului, intereselor de grup și al altor condiții concrete;
• fiecare participant să fie tratat ca un membru egal al societăţii în ansamblu;
• Rawls argumentează că, atunci când negociem pacturile sociale în situație de egalitate imaginară, în
spatele vălului ignoranței, încercăm inevitabil sa-l protejăm pe cel mai slab și să reducem riscurile
(Clifford, Fackler, Rotzoll, & McKee, 2001, p. 28)
 ar trebui să ne structurăm acțiunile în așa fel încât să îi protejăm pe cei mai vulnerabili membri ai
societății;
 relevanța acestui principiu în activitățile mass-media - aplicăm vălul ignoranței la problema găsirii
unei relații corecte între politicieni și ziariști;
 relaţia de aversiune dintre politicieni şi jurnalişti - în spatele vălului ignoranței - Principiul lui Rawls îi
împiedică pe jurnaliști să-și folosească puterea pentru a-i agresa la infinit pe cei implicați într-o știre.
APLICAȚIE
Analizați din perspectiva vălului ignoranței următorul caz (raport freex 2017):
• În emisiunea Lumea lui Banciu difuzată de către postul de televiziune B1 TV în data 27 august, realizatorul
Radu Banciu a luat în discuție proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc lansat în dezbatere publică de către
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Pe tot parcursul emisiunii, minoritatea maghiară a fost
prezentată ca fiind un veritabil pericol atât la adresa etnicilor români, cât și la adresa statului român în
general.
• Se poate înțelege din modul în care a fost zugrăvită minoritatea maghiară de către Banciu că toți maghiarii
din România ar nutri sentimente de ură față de români și că intenționează să comită crime în masă în județele
în care sunt majoritari („Este ca și cum ai pune niște căprioare în cușca leului”).
Astfel, Radu Banciu a afirmat următoarele:
• ”Dacă ar fi aprobat proiectul de lege ar fi un măcel. Cetățenii români n-ar mai avea nici cel mai mic drept în
viața lor de zi cu zi. Este absolut o tragedie ca acei cetățeni [cetățeni de etnie română din Ținutul Secuiesc] să
devină dintr-odată vasali ai guvernului maghiar și ai acestui guvern secuiesc. Ce vor face ei acolo [maghiarii]
după bunul lor plac pentru că acolo nu vor exista legi, nu se va respecta nimic. Avem deja exemplele în
reședințele de județ ale Harghitei și Covasnei unde s-au întâmplat atâtea atrocități dintr-astea. Totuși acum ce
se întâmplă cu drapelul, cu însemnele românești, cu tricolorul, cu vorbitul în limba română pe stradă, cu
nerăspunsul la salut în limba maghiară. Dacă asta se întâmplă în condițiile în care acele județe aparțin numai
de România […], vă dați seama ce s-ar întâmpla în această parte a României dacă aceste lucruri [proiectul
autonomiei] vor fi puse în aplicare.
Emisiunea poate fi vizionată urmând link-ul: http://inregistrari.b1.ro/view-27_Aug-2014-lumea_lui_banciu-
85.html
APLICAȚIE
Articol despre homosexualitate, respins de platforma culturală a Staropramen (raport freex 2017)
• În noiembrie 2016, un articol scris de Cătălina Miciu despre homosexualitate a fost respins de platforma
culturală „Oameni și gusturi”, care aparține companiei de bere Staropramen. Acuzați de discriminare,
reprezentanții platformei au susținut că politica editorială nu permitea publicarea unor materiale pe
teme/ subiecte „controversate”.
• Reprezentanții platformei au transmis că „Alegerea nepublicării articolului Cătălinei Miciu nu a fost rea
voință și nu se bazează pe discriminare. Tuturor colaboratorilor le-a fost adusă la cunoștință politica
editorială a platformei, au acceptat să facă parte din acest proiect și au publicat articole în conformitate
cu ea și brandbook-ul brandului. Misiunea unui brand comercial nu este să intre în discuții care ar putea
stârni controverse printre consumatorii săi. Platforma este un proiect de brand și este dedicata tuturor
iubitorilor de cultură din România. Faptul că brandul alege să nu abordeze subiectul LGBT pe platforma
oamenisigusturi. ro nu este o dovadă de cenzură sau o atitudine discriminatorie, ci este alegerea
brandului de a avea o comunicare imparțială și neutră față de subiecte controversate, indiferent dacă
acestea sunt de natura socială, politică, economică.”
 PRINCIPIUL AUTODETERMINĂRII
Principiul autodeterminării: ”Oamenii nu trebuie tratați ca mijloace pentru atingerea unui scop” și Viziunea
iudeo-creștină despre persoane ca scopuri: ”Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”- exprimă același lucru și sunt
tratate asemănător de cercetători.
 Imperativul practic este următorul: „acţionează astfel ca să foloseşti umanitatea, atât în persoana ta, cât şi
în persoana oricui altuia, totdeauna în acelaşi timp ca scop, iar niciodată numai ca mijloc“ (Kant, 1999).
 În viziunea iudeo-creștină, iubirea nu înseamnă să atribui celorlalți numai o valoare instrumentală și să-i
folosești doar ca mijloace pentru atingerea scopurilor proprii. Dragostea nu trebuie discreditată, în special
acolo unde interesele nu coincid cu propriile noastre dorințe. Din această perspectivă, se cuvine să iubim cu
aceeași dăruire și consecvență cu care ne iubim pe noi înșine. (Clifford, Fackler, Rotzoll, & McKee, 2001)
 ființele umane au o valoare necondiționată, dreptul lor de bază la autodeterminare nu ar trebui încălcat,
folosindu-i ca un simplu mijloc pentru atingerea unui scop - nimeni nu ar trebui să îngăduie să fie tratat ca un
mijloc pentru atingerea scopurilor altei persoane (Kant)
 presa este folosită uneori de anumite persoane sau instituții care lasă să se scurgă niște informații, ca un
mijloc de a-și atinge scopul: întoarcerea opiniei publice împotriva unor persoane, sau beneficierea de
publicitate favorabilă.
 În cadrul unei anchete guvernamentale asupra corupţiei, sursele lasă să se scurgă către presă numele unor
persoane suspectate de a fi luat mită, iar presa publică numele acestora. Principiul autodeterminării sugerează
că presa este folosită de cei care au lăsat să se scurgă informaţiile, ca un mijloc de a-şi atinge scopul. Cei
implicaţi în anchetă au dorit să întoarcă opinia publică împotriva celor nominalizaţi.
Aplicație
Un reporter care se ocupă de domeniul economic primeşte adesea ponturi şi informaţii din interior despre
tranzacţii şi fuziuni care afectează preţul acţiunilor. Acesta le transmite prietenilor apropiaţi pentru a le
folosi în interes propriu.
Analizați acest caz.
APLICAȚIE
Sunteţi reporter la ziarul campusului. Vedeta echipei de fotbal care este întâmplător şi preşedintele
Campaniei Campusului pentru Moralitate, a fost implicată într-un accident minor de maşină şi
dumneavoastră a-ţi fost desemnat să relataţi întâmplarea. Când ajungeţi la locul accidentului, examinaţi
maşina jucătorului şi descoperiţi pe bancheta din spate şase reviste pentru adulţi împrăştiate. Trebuie să
predaţi materialul în 30 de min. Ce detalii includeţi în relatare?
Aplicație
Elena Udrea dicta politica editorială a unor importante televiziuni și ziare
• Din Dosarul Gala Bute au apărut noi dovezi privind aservirea editorială a unor importante instituții față de
interesele Elenei Udrea și ale PD-L în perioada 2010-2012. Dovezile (în principal corespondența electronică)
au fost obținute de procurorii DNA în urma perchezițiilor informatice pe care le-au efectuat în dosarul lui
Tudor Breazu, fostul asistent personal al Elenei Udrea.
• Apropiații Elenei Udrea impuneau subiecte, modificau știri, cenzurau știri, stabileau întrebările unor
interviuri sau transmiteau articole care erau publicate de instituțiile media. Printre instituțiile de presă se află
cel mai puternic canal de televiziune, Pro TV canalele de știri Realitatea TV și B1 TV, ziarele Evenimentul
zilei, Ziarul Financiar și agenția de știri Mediafax. Scopul acestora era prezentarea unei imagini cât mai
favorabile a Elenei Udrea, unul din liderii PD-L la acea vreme.
• Într-unul din mailurile primite de la Pro TV, echipa Elenei Udrea este anunțată că: „Filmările vor avea loc pe
6 sau 7 mai, când vrei tu. (...) Au nevoie de temele pe care vrei să le atingi. (...) Să spui exact ce, cum vrei.
(...) Interviu când vrei, pe ce teme vrei. (...)”.
• Într-o altă situație, Breazu îi cere Mariei Apostol, responsabilul de comunicare al Pro TV, să nu mai apară
materiale negative despre Udrea: ”Revenim la discuția veche că ar trebui să nu reparăm după ce a apărut, ci
să fim prezenți un pic mai frumos”.
• Echipa Elenei Udrea a depus eforturi pentru a bloca știrile negative legate de Gala Bute, contracarând
investigațiile publicate în acea perioadă de Gazeta Sporturilor cu articole pozitive. Conform dosarului DNA
citat de Cătălin Tolontan, pe 26 aprilie 2012, Breazu a trimis un mail către redacții în care scria: ”Vă rog să
folosiți informația din atașament în orice știre despre subiect”. Mailul a fost expediat la Realitatea TV, la
realitatea.net și la B1 TV. Vlad Macovei, redactorul șef al Evenimentul Zilei, a primit următorul mesaj:
”Vlad, avem nevoie de articol pe subiect”.
 Resurse pentru studiul individual

• Cazurile și derapajele sancționate de CNA (cna.ro) https://cna.ro/-Decizii-de-sanc-ionare-.html

• Rapoartele Active Watch Agenția de Monitorizare a Presei (Raport Freeex, anual)
- Activitatea organizațiilor profesionale în domeniul relatiilor publice, publicității și al mass-mediei.
- Coduri de etică/de conduită în domeniul relațiilor publice, publicității și al mass-mediei.
- Codul de reglementare în audiovizual https://www.paginademedia.ro/coduri-deontologice-si-legi/
- Pagina de Media-Petrisor Obae https://www.paginademedia.ro/derapaj/
- Legea publicității
 Codurile deontologice vs. Politica angajatorului

Codurile deontologice:
- generale, alcătuite din precepte generale de ghidare a conduitei;
- specifice, se referă la identificarea anumitor practici şi conţin indicaţii clare despre scopul existenţei lor.
Codurile cu precepte generale tind să fie alcătuite din prevederi de genul „trebuie să”, sunt scurte şi bazate pe
cuvinte cheie. Aceste coduri pot fi întâlnite adesea afişate pe pereţi de către membrii grupului respectiv şi sunt
destinate mai multor zone de influenţare şi convingere (Deaver, 2004, p. 165).
Codurile practicilor specifice sunt de obicei de tip prohibitiv, sunt mai lungi şi mai precise în ceea ce priveşte
acţiunea sau decizia specifică şi sunt alcătuite din prevederi despre ce să nu facem, redactate uneori în scopul evitării
legislaţiei prohibitive.
Politicile angajatorului
- lucrurile pe care le aşteaptă de la angajat;
- acceptarea lor devenind implicit, condiţie de angajare;
- încălcarea politicilor poate duce la măsuri luate împotriva angajatului sau chiar la anularea relaţiei de muncă
Exemplu: Jurnalistul vs privilegiul lui de a-şi exercita libertatea de exprimare - Odată ce un jurnalist acceptă o
slujbă în domeniu, el este de acord în mod implicit ca în schimbul unui salariu să vorbească sau să scrie în
conformitate cu politicile acelora care îşi investesc capitalul în acea afacere.
 Decalogul Chomsky
• Noam Chomsky (n. 1924) este un reputat lingvist american, profesor emerit la Massachusetts Institute
of Technology (MIT).
• Noam Chomsky a identificat şi a explicat, regulile de bază ale manipulării pe care se bazează puterea
politică în criza de legimitate şi pe care el le numeşte strategii ale diversiunii. Ele au fost sintetizate în
ceea ce poate fi numit “Decalogul Chomsky”.
1. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate
Pentru aceasta: Să distragi permanent atenţia de la problemele sociale reale, îndreptând-o către subiecte
minore, dar cu mare impact emoţional.
2. Poporul trebuie să perceapă conducătorii drept salvatori ai naţiunii
Pentru aceasta: Inventează false ameninţări, ori creează probleme grave, care îngrijorează real şi angajează
opinia publică, iar apoi oferă soluţiile.
Un exemplu: Favorizează insecuritatea cetăţenilor, apoi guvernarea providenţială salvează naţiunea în
temeiul legilor represive cerute de popor, cu preţul limitării propriilor libertăţi democratice.
3. Poporul trebuie permanent pregătit pentru mai rău
Pentru aceasta: Mecanismele propagandei “albe” (oficială, integral asumată de guvern), “gri” (parţial
asumată) şi “negre” (niciodată asumată) trebuie să promoveze imaginea unui guvern în permamenţă
preocupat pentru ameliorarea condiţiilor tot mai sumbre ale viitorului. Politicile antipopulare dure se vor
aplica gradual, pentru a se preveni ori atenua protestele sociale. În acest fel, cel mai mare rău devine
suportabil dacă e administrat în porţii anuale, conform unui program anunţat.
4. Poporul trebuie să creadă că şi ceea ce guvernele îi pregătesc spre a trai mai rău este tot pentru binele său
• Pentru aceasta: Să obţii acordul de moment al poporului pentru măsuri economice dure din viitor. Omul se obişnuieşte cu ideea
şi înghite tot, dacă e prevenit şi amânat.
5. Poporul trebuie să aibă o gândire care să nu-i permită sesizarea legăturii dintre cauze şi efecte
• Pentru aceasta: Să te adresezi oamenilor ca şi cum ar avea cu toţii o gândire infantilă. În felul acesta, îndrepţi mulţimile spre un
tip de gândire superficială, naivă şi cu predispoziţie la intoxicări informaţionale.
6. Poporul trebuie dezobişnuit să problematizeze realitatea şi să acţioneze sub impulsul emoţiilor
• Pentru aceasta: Să faci tot timpul apel la sentimente şi la reacţii glandulare, nu la raţiune. Să încurajezi reacţiile emoţionale,
pentru că sunt cel mai uşor de manipulat.
7. Poporul trebuie obişnuit cu satisfacţii ieftine, care să-i ocupe timpul şi să-l demotiveze în atingerea unor idealuri
superioare
• Pentru aceasta: Un sistem de învăţământ corupt şi nefuncţional este instrumentul ideal de a tine cetăţenii în ignoranţă şi a
manipula opiniile colective după bunul-plac.
8. Poporul nu trebuie să aiba acces la mijloace de informare completă, exactă, corectă şi obiectivă
• Pentru aceasta: Să încurajezi financiar acele mijloace de comunicare în masă care îndobitocesc publicul şi îl ţin legat de emisiuni
şi seriale vulgare, ce trag inteligenţa în jos.
9. Poporului trebuie să-i fie indus spiritul turmei
• Pentru aceasta: Să stimulezi sentimentul individual de culpă, de fatalitate, de neputinţă. Persoanele care nu mai au impulsul de a
se revolta, devin o turmă şi sunt uşor de controlat.
10. Poporul nu trebuie să creadă în existenţa strategiilor şi mijloacelor oficiale de manipulare
• Pentru aceasta: Să apelezi la toate cuceririle ştiinţelor pentru a cunoaşte punctele slabe din psihologia individului şi a mulţimilor.
În acelaşi timp, să discreditezi aceste cunoştinţe prin mass-media, astfel ca poporul să nu creadă în mijloacele şi strategiile
statale de manipulare.
" Om liber e acela care n-are nevoie să spună nici o minciună " - NICOLAE IORGA
 CODURILE DEONTOLOGICE
- la baza acestor coduri etice şi deontologice a stat întotdeauna actul profesional responsabil.
- vizează îndepărtarea celor care nu-l pot respecta;
- informează publicul asupra profesiei, semnalează faptul că aceasta are reguli de conduită;
- sporește credibilitatea, ataşamentul ofertanţilor de publicitate, prosperitatea;
- protejează clientul;
- creează o solidaritate în interiorul grupului şi menţine prestigiul profesiei;
- va fi respectat prin supunerea de bunăvoie standardelor definite de grupul profesional;
- puterea lui depinde de legitimitatea şi influenţa acestuia în ochii celor de care şi pentru care este
alcătuit.
- alcătuit în mod voluntar de către toţi membrii grupului cărora li se aplică şi nu de către legislatori sau
de angajator.

Codul dă fiecăruia un sentiment de securitate, de forţă colectivă şi vizează evitarea intervenţiei statului
(Bertrand, 2000, p. 65).
 NORMA DEONTOLOGICĂ VS. NORMA JURIDICĂ
• Norma juridică este un element constitutiv al dreptului, este o regulă de conduită instituită de puterea publică,
a cărei respectare este asigurată, la nevoie, prin forţa coercitivă a statului. Obligativitatea şi interdicţia se
manifestă sub forma constrângerii care se aplică doar în cazurile de nerespectare a legii juridice, sub formă
de sancţiuni (Cătineanu, 2008, p. 169). Scopul normei juridice este acela de a asigura convieţuirea socială în
bune condiții aceasta fiind „celula de bază" a dreptului (Mazilu, 1999, p. 74).
• Normele deontologice sunt norme de conduită şi obligaţiuni etice specifice unei activităţi profesionale, pe
care trebuie să le respecte cel care desfăşoară o activitate în cadrul unei instituţii. Acestea au ca punct de
plecare normele juridice şi sunt destinate să garanteze, prin acceptarea lor liber consimţită, buna îndeplinire
de către comunicatori a misiunii lor, recunoscută ca fiind indispensabilă pentru buna funcţionare a oricărei
societăţi.
• Responsabilitatea este de natură morală, pentru că este fundamentată pe respectul faţă de normele morale în
general iar răspunderea este de natură juridică, grija pentru consecinţele faptelor fiind întemeiată pe respectul
faţă de normele juridice, concretizate în legi (Cătineanu, 2008, p. 123). Dacă normele juridice sunt
sancţionatorii și impun respectarea obligatorie, normele deontologice sunt profesionale şi morale, se însuşesc
prin practicarea profesiei, instrucţie şi educaţie, asigură eficienţă şi umanism.
• Anumite fapte sunt sancţionate în acelaşi timp şi de legi şi de codurile deontologice existente. Abaterile de la
respectarea normelor juridice atrage procedura de coerciție. Abaterile de la normele deontologice declanşează
promovarea de nonvalori, fapt care necesită aplicarea unor proceduri de natură a atrage răspunderea
disciplinară a comunicatorului prevăzută de legislația muncii.
• Libertatea de opinie şi dreptul la libera exprimare atrag dialogul şi confruntarea verbală între limite pe care
atât legea cât şi deontologia le incriminează. Respectarea dreptului la adevăr şi a dreptului la opinie trebuie
avută în vedere atât din perspectiva deontologică cât şi din cea juridică.
 NORMA DEONTOLOGICĂ VS. NORMA JURIDICĂ
• Din perspectiva responsabilităţii profesionale a jurnalistului, prima îndatorire a lui este de a sluji
publicului. Specialistul în relații publice slujește interesul clientului iar Specialistul în publicitate
slujește interesul cumpărătorului.
• Jurnaliştii sunt grupaţi după mai multe criterii, între care cel mai important este criteriul formei de
expresie (presa scrisă, radio, TV). În funcţie de aceste diferenţe, sunt posibile diverse deontologii şi
diverse coduri, produse de grupul de profesionişti, la baza cărora stă sistemul de norme şi principiile
particulare care trebuie integrate.
• Fiecare cod al eticii jurnalistice începe cu datoria jurnaliştilor de a spune adevărul, limbajul credibil
fiind fundamental în procesul comunicării. Dreptul la adevăr transpus în plan juridic, se regăseşte în
jurământul martorului. Opusul respectului pentru adevăr este înşelătoria, adică intenţia deliberată de a
induce în eroare, înşelătoria la nivelul colectării de informaţii fiind o ispită permanentă pentru jurnalişti.
• Principiul deontologic al corectitudinii ne trimite nuanţat către cel al consecvenţei care este valabil atât
în plan etic cât şi deontologic. Un jurnalist nu poate să afirme sau să scrie un lucru şi apoi să-l nege sau
să nu-l recunoască. Deontologia oferă astfel de mecanisme de corecţie al erorilor prin dreptul la
rectificare şi dreptul la replică. Respectarea dreptului la replică este garantată atât de Codul
Deontologic al Jurnalistului cât şi de Legea audiovizualului nr. 504/2002.
 SOLIDARITATEA

• Este un fapt uman, o valoare practică, ce comportă „datorii” şi „responsabilităţi” individuale şi

colective.
• Este un sentiment de fraternitate sau de comuniune între indivizi aparţinând aceleiaşi comunităţi/bresle.
• Acest concept antrenează valori precum, consensul, civilitatea, toleranţa, respectul, cooperarea,
responsabilitatea, loialitatea reciprocă.
• Presupune recunoaşterea aceleiaşi demnităţi în fiecare om, pe baza convingerii că realizarea deplină a
fiinţei umane nu se poate împlini în afara relaţiei şi a comunicării cu ceilalţi.
• Presupune o împărtăşire a trebuinţelor, aspiraţiilor, credinţelor şi intereselor, a motivaţiilor şi dorinţelor,
prin identificarea avantajelor practice ale comunicării.
• Principiul solidarităţii îşi găseşte operaţionalitatea în sfera relaţiilor publice, ca element de depăşire a
ostilităţii şi a conflictului.
 AUTOREGLEMENTAREA ÎN MASS-MEDIA
Efortul voluntar şi concertat al tuturor profesioniştilor din domeniul mass-media, de a adera la standarde
jurnalistice comune de bună calitate, a determinat apariţia conceptului de autoreglementare:
• reprezintă procedura prin care jurnaliştii alcătuiesc reguli de conduită pentru desfăşurarea profesiei şi se
asigură că aceste reguli sunt respectate.
• este o activitate colectivă, implicând participanţi dintr-un anumit domeniu, care convin să se supună
regulilor stabilite de comunitatea din care fac parte.
• autoreglementarea se poate dovedi mult mai eficientă şi flexibilă în comparaţie cu legislaţia care este
consumatoare de proceduri formale. Autoreglementarea permite schimbarea punctului de vedere în ceea
ce priveşte valorile, opţiunile de monitorizare şi aplicarea mecanismelor. În acelaşi timp, statul poate
supraveghea îndeplinirea autoreglementării.
• scopul autoreglementării este asigurarea unui anumit standard de conduită care să crească nivelul
de încredere al clienţilor în produsele şi serviciile oferite. Prin subscrierea la un anumit cod, acceptat
de cât mai multe companii şi cunoscut de consumatori, se asigură un nivel crescut de încredere în piaţa
respectivă. Totodată, prin autoreglementare industria îsi poate stabili propriile obiective de dezvoltare şi
mijloacele de colaborare pentru atingerea acestora.
 DESPRE AUTOREGLEMENTARE
Instrumente de autoreglementare:
1. Elaborarea codurilor de conduită/deontologice reprezintă procedura de autoreglementare cel mai des
întâlnită în toate țările.
2. Majoritatea ţărilor europene beneficiază de existenţa unor Consilii de Presă, Consilii de Ştiri, sau Consilii
mass-media, Consilii de Publicitate, care şi-au extins activităţile şi sunt în prezent responsabile pentru
publicaţiile de natură jurnalistică.
• Un consiliu de presă este o agenţie independentă a cărei responsabilitate este aceea de a monitoriza
performanţa de zi cu zi a mass-mediei.
• În Marea Britanie, consiliul este alcătuit din persoane cu experienţă în domeniul media şi examinează
plângerile din partea publicului referitoare la relatările din presă eronate sau deficiente (Dominick, 2009, p.
454).
3. Instituţia ombudsman-ului media (mediator), întruchipate într-o singură persoană, contribuie la scăderea
nemulţumirilor şi la creşterea mulţumirilor din sferele celor două tipuri de relaţii ale unei instituţii media: cu
proprii ei membri în interior şi cu beneficiarii sau consumatorii din exterior (Cătineanu, 2008, p. 163).
• Rezolvă plângeri, are competenţa de a dispune publicarea rectificărilor, scuzelor şi dezminţirilor, să ceară
repararea prejudiciilor, iar în anumite situaţii trimite cazul spre rezolvare Consiliului Media.
• Instituţia ombudsman-ului pentru presa din Suedia, reprezintă o noutate destul de atractivă atât pentru breasla
jurnaliştilor cât şi pentru public.
• https://www.agerpres.ro/ombudsman
• https://www.paginademedia.ro/2013/02/grigore-cartianu-nu-mai-scrie-la-adevarul
 AUTOREGLEMENTAREA ÎN ROMÂNIA
În domeniul mass-mediei
Din punct de vedere al vieţii asociative, breasla jurnaliştilor a dat dovadă de eterogenitate. Multitudinea de
forme de organizare, care s-a format de la căderea comunismului până în zilele noastre, la nivel regional şi
naţional, nu şi-a demonstrat utilitatea. Acestea au existat mai ales din punct de vedere declarativ,
neafirmându-se prin acţiuni consecvente şi semnificative (Coman M. , 2003, p. 155).
 Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (U.Z.P.R. 1990)
• Veterană printre multele organizaţii existente, este o asociaţia profesională de creaţie publicistică şi
jurnalistică a ziariştilor din România, continuatoare a organizaţiei omonime înfiinţată în 1919 şi
membră fondatoare a C.O.M.
• Are statut de utilitate publică, uniunea a fost înfiinţată în conformitate cu prevederile constituţionale şi
desfăşoară o activitate autoreglementată prin Statutul Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România,
Codul Deontologic al U.Z.P., Regulamentul Juriului de onoare al U.Z.P. şi Regulamentul Comisiei de
atestare Profesională a U.Z.P. https://uzp.org.ro/statut-regulamente/
• Încă din anul 1922, în cadrul uniunii funcţiona o Comisie de Etică care avea drept scop supravegherea
severă a recrutării personalului din presă şi era învestită cu puterea declanşării acţiunilor de eliminare a
acelor ziarişti care prin conduita lor compromiteau prestigiul breslei.
• https://uzp.org.ro/istoricul-u-z-p-r/
 AUTOREGLEMENTAREA ÎN ROMÂNIA
În domeniul mass-mediei
 Clubul Român de Presă (C.R.P. 1998)
• Asociație patronală care își propunea să participe activ la îmbunătăţirea calitativă a presei româneşti şi la
crearea unui mediu de afaceri favorabil companiilor mass-media, uzând de propriile mijloace de reglementare
internă.
• În baza statutului asociaţiei, Consiliul de Onoare al clubului, soluţiona sesizările referitoare la nerespectarea
de către membrii C.R.P. a prevederilor Codului Deontologic al Ziaristului (10 articole) adoptat de CRP.
https://www.ajs.ro/wp-content/uploads/2018/01/cod.pdf
• Momentan inactiv http://www.alexcirstea.ro/clubul-roman-de-presa-ar-trebui-desfiintat/
Convenţia Organizaţiilor Media (C.O.M. 2002)
• Reunea asociaţii, sindicate şi ONG-uri din toată ţara în scopul garantării dreptului cetăţeanului la informaţie,
promovarea interesului public în mass media, promovarea şi protejarea libertăţii de exprimare şi dezvoltarea
unui climat etic şi responsabil în mass media.
• A adoptat Codul deontologic al Jurnalistului (2004), iniţiativă cu impact asupra jurnaliştilor care erau privaţi
de existenţa unor norme de conduită profesională. La acest cod au aderat majoritatea organizaţiilor media,
patronale sau sindicale din România reprezentând pasul decisiv către elaborarea unui proiect omogen, acela al
adoptării Codului Deontologic Unic (2009).
• http://www.cji.ro/conventia-organizatiilor-de-media-si-a-stabilit-directiile-strategice-de-actiune-pentru-anul-
2016/
 AUTOREGLEMENTAREA ÎN ROMÂNIA
2. În domeniul mass-mediei
 Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind (1998)
• Asociaţie sindicală care a debutat cu protestul referitor la absenţa cadrului juridic privind
condiţiile de muncă din mass-media românească. Reacţiile au fost pozitive şi au culminat cu
întocmirea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de ramură mass-media.
http://www.mediasind.ro/
• http://www.mediasind.ro/codul-deontologic
 ActiveWatch-Agentia de Monitorizare a Presei (A.M.P. 1994)
• Organizaţia are o contribuţie semnificativă în domeniul educatiei, generând modificări ale
curriculei preuniversitare şi universitare pentru promovarea unui nivel de competenţă a
elevilor şi studenţilor în domeniul media.
• Printre obiectivele agenţiei, menţionăm: consolidarea accesului la informaţii, a libertăţii presei
şi a libertăţii de exprimare, combaterea inechităţii sociale, a rasismului, discriminării şi
intoleranţei, dezvoltarea de programe de îmbunătăţire a dialogului social.
• Publică anual rapoarte si studii despre presa românească: Raportul Freeex.
• http://www.activewatch.ro/ro/acasa/
 AUTOREGLEMENTAREA ÎN ROMÂNIA
2. În domeniul mass-mediei
 Centrul Român pentru Jurnalism de Investigatie (CJRI, 2001)
• Ca obiective principale organizația promovează valorile profesionale în domeniul comunicării în masă
şi actionează pentru recunoaşterea importanţei rolului mass-media în afirmarea libertătilor democratice.
• CRJI are ca scop promovarea, protejarea şi instruirea jurnaliştilor de investigaţie, prin respectarea
rolului mass-media în afirmarea transparenţei şi libertătii de expresie.
• http://www.crji.org/
 Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI, 1994)
• este o organizatie care acționează pentru profesionalizarea presei prin păstrarea standardelor jurnalistice
și prin dezvoltarea unui mediu echilibrat, onest și responsabil în mass-media.
• https://cji.ro/despre-noi/
 Petrișor Obae – Pagina de Media
• Pentru că am simţit nevoia de a strânge într-un sigur loc cât mai multe informaţii din sfera
comunicării. Site-ul îşi propune să fie o sursă de informare, dar şi un loc de dezbatere a fenomenului
media, a publicităţii, a comunicării în general. Pentru cei care lucrează în „industrie”, pentru ziariştii
care scriu despre ea, dar şi pentru cei interesaţi de fenomen în general.
• https://www.paginademedia.ro/
 AUTOREGLEMENTAREA ÎN ROMÂNIA
În domeniul publicității
 Consiliul Roman pentru Publicitate (RAC, 1999)
• RAC este singurul organism de autoreglementare românesc recunoscut de Consiliul National al
Audiovizualului care soluţionează sesizările privind publicitatea în baza Codului de Practică în
Publicitate elaborat de membri săi.
• https://www.rac.ro/ro
 Federația Patronatelor din Industriile Creative
• https://www.rac.ro/ro
 Uniunea Agentiilor de Publicitate din Romania (UAPR, 2000)
• Asociație profesională care reuneste cele mai importante agentii de publicitate si media din industrie și
care urmărește apărarea intereselor agențiilor de publicitate, dezvoltarea și profesionalizarea industriei,
promovarea unor standarde profesionale de referință.
• http://uapr.ro/
https://uapr.ro/despre-noi/
 AUTOREGLEMENTAREA ÎN ROMÂNIA
În domeniul Relațiilor Publice
 Asociația Română de Relații Publice (ARRP, 1995)
• ARRP promovează activitatea de Relații Publice în România, protejează statutul profesional al specialiștilor
din acest domeniu și acționează constant pentru profesionalizarea și standardizarea ocupației de practician al
relațiilor publice în conformitate cu standardele internaționale în domeniu. ARRP reprezintă interesele
membrilor asociației în particular și ale breslei în ansamblu, atât la nivel național, cât și la nivel internațional,
prin parteneriate cu alte asociații de profil din lume și afiliere la comunitatea globală.
• http://arrp.eu/
• http://arrp.eu/declaratia-de-la-helsinki/
 PR- România (2001)
• Este un proiect al Forum for International Communications, fundaţie care a iniţiat competiţia Romanian PR
Award, cel mai important eveniment de recunoaştere a excelenţei în domeniul comunicării de afaceri din
România. PR Romania se doreşte nu doar un comunicator, un intermediar care culege şi distribuie informaţie,
ci şi un producător de analiză, un promotor de idei în domeniul relaţiilor publice.
• http://www.pr-romania.ro/
 CSR România (2003)
• Portalul CSR Romania doreşte să promoveze pe piata românească ideea de management etic, în general, şi
ideea de responsabilitate sociala corporatistă (CSR), în particular.
• http://www.csr-romania.ro/
 AUTOREGLEMENTAREA ÎN ROMÂNIA
În domeniul Marketing-ului
 Societatea Română de Marketing și Cercetarea Opiniei Publice (SORMA, 2001)
• Apărută ca o necesitate de a păstra și dezvolta standardele de calitate în industria cercetării de
marketing, sociale și politice, SORMA reprezintă cea mai puternică asociație a profesioniștilor în
cercetarea pieței din România.
• http://www.asociatiasorma.ro/
 Asociația Română de Marketing Direct (ARMAD, 2001)
• Scopul ARMAD este de a promova marketingul direct în România, de a apăra interesele membrilor
asociației față de autorități, organizații economice și de stat, de autoritățile de reglementare în domeniul
telecomunicațiilor și al protecției datelor personale.
• http://www.armad.ro/
Aplicație
Realizați o analiză a organizațiilor profesionale/patronale din România
(media, publicitate, relații publice, marketing - la alegere) din perspectiva
activității acestora (în contrast cu misiunea asumată).
 TEORIA DIAGRAMEI POTTER

• Dr. Ralph Potter a formulat modelul raționamentului moral intitulat ”Cutia lui Potter” care introduce patru
dimensiuni ale analizei morale pentru a ne ajuta să identificăm zonele importante înainte de a trece la acțiune
(Fig.): Definirea problemei, a situației, a faptelor relevante implicate; identificarea valorilor relevante pentru a
decide în favoarea unui mod de a acționa; principiile etice la care se face apel; alegerea loialităților, cui îi
suntem loiali, față de cine avem o datorie morală (Dominick, 2009, p. 435).
• Toate acestea conduc către judecata sau strategia finală adoptată de jurnalist într-o decizie concretă de publicare
(Clifford, Fackler, Rotzoll, & McKee, 2001, p. 15).
 TEORIA DIAGRAMEI POTTER

• Teoria diagramei Potter este o tehnică de descoperire a etapelor importante în procesul de luare a unor decizii
morale și este folosită de cercetători pentru a descoperi modalitățile prin care se poate mări responsabilitatea
etică și dezvolta etica jurnalistică.
• Cele două cadrane din partea stângă, care includ valorile, explică ce se întâmplă defapt și este considerată a fi
jumătatea descriptivă. Cele două cadrane din partea dreaptă, care includ principiile etice, se ocupă de ceea ce ar
trebui să se întâmple și este considerată a fi jumătatea normativă (Ibidem, pp. 21-22).
• Cu ajutorul acestor patru dimensiuni din diagrama lui Potter, profesioniștii din domeniul media vor putea fi în
măsură să dezvolte etica normativă și să depășească situațiile de criză sau ambiguitățile (Clifford, Fackler,
Rotzoll, & McKee, 2001, p. 20).
 Teoria diagramei Potter
• Orice decizie implică o mulțime de valori care reflectă supozițiile noastre despre viața socială și natura
umană. Poți judeca ceva în conformitate cu valorile estetice, valorile profesionale, valorile logice, valorile
socio-culturale, valorile morale etc.
• Adesea la baza deciziilor noastre găsim atât valori pozitive cât și negative care străbat aria comportamentului
nostru și ne motivează reacțiile în anumite direcții. Preocuparea pentru valori ne ajută să prevenim
întemeierea deciziilor pe baza unor preferințe personale sau prejudecăți.
• Etica mass-media se bazează pe valori universale precum acurateţea, onestitatea, corectitudinea, respectul
pentru spaţiul privat, evitarea discriminării şi a conflictelor de interese, însă acestea se particularizează și se
însușesc în funcție de cultura profesională care marchează diferit conduita morală a jurnaliștilor într-o
societate.
• Principiile etice sunt cele pe baza cărora o decizie poate fi justificată iar apelul la acestea este în măsură să
clarifice problemele. Determinarea principiilor etice reprezintă o fază semnificativă în procesul
raționamentului moral. Pe baza diagramei lui Potter nicio concluzie nu poate fi justificată moral în lipsa unei
confirmări clare că decizia finală a fost modelată de un principiu etic.
• Cutia lui Potter este un model pentru etica socială și ne obligă să ne exprimăm clar ideile, în special în
perspectiva loialităților atunci când emitem o judecată sau adoptăm o anumită strategie. Loialitatea este
considerată nu doar o simplă înclinație sau o dispoziție pur psihologică, ci o valoare morală care presupune o
dublă articulare: pe de o parte cu ceva sau cineva aflat în afara noastră și pe de altă parte, cu ceva important
din noi înșine. (Morar, 2009, p. 130). Ce nu poate lipsi din constituția acestei valori este sentimentul de
atașament profund și cel de entuziasm constant față de o persoană, idee sau un grup de persoane (Ibidem, p.
131).
 APLICAȚIE
Realizați o analiză a codurilor deontologice din domeniul comunicării. Identificați în conținutul acestora
valorile profesionale importante pentru desfășurarea unei profesii.

• https://www.paginademedia.ro/coduri-deontologice-si-legi/
• Coduri pentru alte profesii:
https://cnred.edu.ro/ro/norme-deontologice-pentru-profesiile-reglementate-din-Romania
 DECLARAȚIA DE LA HELSINKI
https://iccopr.com/
Având în vedere influența considerabilă și forța din ce în ce mai puternică a relațiilor publice, membrii ICCO
(International Communication Consultancy Organisation) se angajează să respecte în permanență următoarele
10 principii:
• Să profeseze etic și în acord cu cadrul legislativ.
• Să respecte cele mai înalte standarde profesionale în practica relațiilor publice și a comunicării.
• Să respecte adevărul, să colaboreze onest și transparent cu angajații, colegii, clienții, mass media, guvernul și
publicul.
• Să protejeze dreptul la intimitate al clienților, organizațiilor, persoanelor, respectând confidențialitatea
informației.
• Să fie atenți la datoria lor de a susține reputația industriei.
• Să fie transparenți în privința celor ce susțin cauze și interese și să nu se angajeze niciodată în practici
înșelătoare.
• Să fie conștienți de puterea rețelelor de socializare și să le folosească responsabil.
• Să nu se angajeze niciodată în crearea sau difuzarea în cunoștință de cauză a știrilor false.
• Să adere la Codul de conduită al Asociației din care fac parte, să țină cont de Codurile de Conduită din alte
țări și să arate mereu respect professional.
• Să se asigure că își exercită îndatoririle profesionale fără a provoca ofensă pe motive de gen, origine, religie,
dizabilitate și orice altă formă de discriminare.
 DECLARAȚIA DE LA HELSINKI
https://iccopr.com/
Având în vedere influența considerabilă și forța din ce în ce mai puternică a relațiilor publice, membrii ICCO
(International Communication Consultancy Organisation) se angajează să respecte în permanență următoarele
10 principii:
• Să profeseze etic și în acord cu cadrul legislativ.
• Să respecte cele mai înalte standarde profesionale în practica relațiilor publice și a comunicării.
• Să respecte adevărul, să colaboreze onest și transparent cu angajații, colegii, clienții, mass media, guvernul și
publicul.
• Să protejeze dreptul la intimitate al clienților, organizațiilor, persoanelor, respectând confidențialitatea
informației.
• Să fie atenți la datoria lor de a susține reputația industriei.
• Să fie transparenți în privința celor ce susțin cauze și interese și să nu se angajeze niciodată în practici
înșelătoare.
• Să fie conștienți de puterea rețelelor de socializare și să le folosească responsabil.
• Să nu se angajeze niciodată în crearea sau difuzarea în cunoștință de cauză a știrilor false.
• Să adere la Codul de conduită al Asociației din care fac parte, să țină cont de Codurile de Conduită din alte
țări și să arate mereu respect professional.
• Să se asigure că își exercită îndatoririle profesionale fără a provoca ofensă pe motive de gen, origine, religie,
dizabilitate și orice altă formă de discriminare.
VALORI PROFESIONALE
 BUNA-CREDINŢĂ
• Buna-credinţă presupune ca jurnalistul să abordeze subiectul astfel încât să-i inspire receptorului o
anume încredere, acesta să fie convins că jurnalistul nu are alt deziderat decât informarea promptă şi
onestă, în interesul exclusiv al publicului.
• Un jurnalist se poate considera de bună-credinţă, dacă în demersul său jurnalistic:

- Vizează un interes public legitim şi este preocupat exclusiv de informarea publicului său.
- Se sprijină pe fapte concrete.
- Articolul este publicat imediat ce a verificat informaţia şi nu în urma unor calcule de oportunitate.
- Urmăreşte subiectul până la capăt, indiferent de cât de importante sunt persoanele implicate şi din ce
tabără fac parte acestea.
 BUNA-CREDINŢĂ
Codul de reglementare în audiovizual
https://www.cna.ro/IMG/pdf/DECIZIE_nr._220_din_24_februarie_2011_versiune_consolidata.pdf

„Art. 32 (1) Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv și nerezonabil,
contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-
credinţă a persoanelor. (2) Nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a
dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viaţă privată”.
 Aplicație
Analizați următorul caz:

În martie 2012, Observatorul Antenei 1 a difuzat o știre despre cum măsurile de austeritate îi fac pe
români să cumpere legume la bucată. Știrea prezenta o femeie „Mirela, bugetară”, care cumpăra doar două
roșii într-o piață, fiindcă nu ar mai avea bani să cumpere „la kilogram”. În fundalul imaginilor care au
urmat, „Mirela bugetara” putea fi văzută cum vinde la o tarabă, din aceeași piață. Antena1 a confirmat că
reportera era lipsită de experiență și că a fost „sancționarea drastică”. Aceasta fusese șefă de promoție la
Intact Media Academy, școala de media dezvoltată de grupul care deține Antena 1. Postul de televiziune a
scos imaginile de pe site-ul propriu și a raportat pentru „încălcarea copyright-ului” acele site-uri care au
preluat materialul.
Realitatea TV a fost, de asemenea, acuzată că a regizat o știre despre furtuni de nisip pe litoral, în luna
mai. În timpul relatării, în fundal apare un bărbat care aruncă cu nisip . Reporterul Realitatea a susținut că
bărbatul surprins era cameramanul DIGI 24, Marius Panțu, care făcea „o glumă proastă”. Acesta a negat
acuzația colegului de breaslă. În februarie 2013, Panțu a fost concediat de DIGI 24, împreună cu o
reporteră, după ce paginademedia.ro a dezvăluit că personajele dintr-un reportaj difuzat de televiziune
erau false, fiindcă organizatorul unui târg de cadouri și o expozantă erau prezentați drept client, respectiv
consultantă de imagine.
Aplicație

http://www.cna.ro/Decizia-nr-639-din-14-11-2013.html
 BUNA-CREDINŢĂ
Aplicație
Fenomenele click-bait și fake news
Urmariți următorul interviu, util pentru aprofundarea informațiilor:
https://www.youtube.com/watch?v=yFM74sgMjBw&t=644s

Analizați trei materiale jurnalistice care se încadrează în categoria fake-news și click-bait.

Exemplu:
https://www.paginademedia.ro/2020/08/derapaj-cancan-evz-gina-pistol/
https://www.paginademedia.ro/2020/10/gadea-patriarh-executat/
 CITAREA CU ACURATEŢE

• Trunchierea citatelor ori plasarea lor într-un context insinuant pot atrage răspunderea jurnalistului.
• Jurnalistul răspunde juridic în condiţiile în care, prin trunchierea interviului, schimbă sensul
afirmaţiilor făcute de persoana intervievată.
• Un adevăr spus pe jumătate poate deveni un fals.
Aplicație

ANDREI NICULESCU – GAZETA SPORTURILOR (GSP)

Andrei Niculescu, jurnalist de sport, a publicat şi semnat în ziarul Gazeta Sporturilor, cu care avea o
colaborare de peste 20 de ani şi pe blogul său afiliat GSP un număr substanţial de articole de fotbal
internaţional care conţin citate neatribuite, idei sau expresii din articole ale altor autori. Jurnalistul
Andrei Niculescu conducea Departamentul de Fotbal Internațional din cadrul ziarului Gazeta
Sporturilor. În mod repetat, ziaristul a încălcat normele de documentare din surse externe, folosind idei
şi figuri de stil ale unor jurnalişti străini şi prezentându-le ca fiind ale sale. Similitudinile dintre
articolele semnate de jurnalistul GSP și cele ale jurnalistului străin au fost semnalate și remarcate de
mai mulți cititori ai Gazetei Sporturilor.
Reacția ziarului Gazeta Sporturilor
În perioada 1 noiembrie 2011 – 12 noiembrie 2012 Gazeta Sporturilor a folosit mai multe resurse externe redacţiei,
obiective şi calificate în desfășurarea anchetei interne și în compararea textelor apărute în ziar cu cele de pe mai
multe bloguri sau site-uri din străinătate.
În urma anchetei interne s-a constatat faptul că Andrei Niculescu a publicat şi semnat în ziar şi pe blogul său afiliat
GSP un număr substanţial de articole de fotbal internaţional care conţin citate neatribuite, idei sau expresii din
articole ale altor autori. Sursele au fost bloguri şi site-uri, cu predilecţie din Spania. Gazeta Sporturilor a suspendat pe
12 noiembrie rubrica jurnalistului Andrei Niculescu în urma suspiciunilor de plagiat semnalate de cititori în două
articole ale acestuia.

Reacția lui Niculescu

Pe rețeaua de socializare facebook, Niculescu afirmă: „ S-a încheiat pentru mine o etapă. Eu nu mai sunt angajatul
Gazetei Sporturilor de doi ani. Sunt angajatul DigiSport, mai exact RCS-RDS. Nu e punct. E va urma. Nu vă
așteptați la reacții și nici la dezvăluiri. Sunt aproape 20 de ani petrecuți în această echipa, știu multe, dar am aflat că
nu știu nimic de fapt și că mai am multe de învățat. P.S. Să n-ai încredere în nimeni niciodată. Mai ales în oamenii pe
care îi admiri. Astia sunt cei care te vor înjunghia cel mai naprasnic. Las doritorilor plăcerea de a investiga de la cine
am luat chestia asta”.

Reacția cititorilor
Rezilierea contractului a fost o decizie buna si spera si inlaturarea lui din televiziune, de la Digi TV. Așteaptă reacții
și din partea presei spaniole.
Din respect pentru public şi pentru munca pe care o presupune această meserie, ziarul Gazeta Sporturilor a hotărât să
rezilieze contractul cu Andrei Niculescu în data de 26 noiembrie 2012.
Prin scrisori punctuale, Gazeta Sporturilor a decis să își ceară scuze surselor externe a căror muncă a fost folosită fără
a fi citată dar și cititorilor Gazeta Sporturilor și-a asumat eroarea de a nu fi activat filtre mai bune de verificare.
 CONFLICTUL DE INTERESE
• Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Instituţiile mass-
media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru în care se practică o separare totală a
activităţilor jurnalistice de cele economice.

• Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al

vreunui partid politic.

• Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret.

• Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la conducerea instituţiilor

mass-media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandă ca mass-media
să facă publice online respectivele declaraţii. Jurnalistul poate decide unilateral să îşi
facă publică declaraţia de interese pe site-ul unei organizaţii profesionale.
 APLICAȚIE
Legăturile corupte ale unui jurnalist cu mediul politic
Bogdan Chirieac, comentator TV, a fost acuzat că a făcut trafic de influență în favoarea unor companii
multinaționale, de la care a încasat bani pe care i-a transferat ulterior unor diverși politicieni.
Bogdan Chirieac a fost unul dintre invitații cu cele mai multe prezențe la TV în 2012, situat pe locul 2,
după Mugur Ciuvică, preşedintele asociaţiei Grupul de Investigaţii Politice, potrivit unei analize
MediaTrust România din luna septembrie 2012 . Televiziunea care l-a chemat cel mai des în studio pe
Chirieac a fost Antena 3. În 2009, Bogdan Chirieac a fost implicat într-un scandal de șantaj, când din
stenogramele discuției dintre acesta și Sorin Roșca Stănescu, publicate de ziarul Curentul, reieșea că cei
doi îl șantajau pe președintele Agenției Naționale pentru Integritate.
Clubul Român de Presă și Asociația Jurnaliștilor din România l-au sancționat pe Chireac, cerându-le
instituțiilor media să nu îl mai prezinte drept jurnalist.
 APLICAȚIE
Jurnaliști sub acoperire
Infiltrarea redacțiilor de agenți sub acoperire ai serviciilor de informații a fost reconfirmată în 2014, după
ce anul 2012 consemnase un caz similar. Mai mult, fostul director al SRI, George Maior, a confirmat
existența acestor practici. Subiectul a intrat puternic în agenda publică odată cu autodeconspirarea unuia
dintre cei mai cunoscuți oameni de presă, realizatorul TV, Robert Turcescu. Și alți jurnaliști au vorbit
despre tentative de racolare a lor de diferite servicii de informații care activează în România.
Presa și serviciile (FreeEx 2017)
Infiltrarea presei de către serviciile de informații a fost recunoscută în mod oficial de către SRI, într-un
comunicat de presă din septembrie 2017. Un număr mare de jurnaliști au fost acuzați de colaborări cu
servicii secrete identificate și neidentificate, fără a fi prezentate dovezi în sprijinul acestor susțineri, în
timp ce sursa acuzelor fără acoperire au fost persoane cu probleme în justiție. Aceste acuze au
fost amplificate de unele mass-media.
Dincolo de puținele cazuri dovedite sau recunoscute (în fapt unul singur, cel al lui Robert
Turcescu), și dincolo de confirmarea existenței fenomenului venită dinspre sursele oficiale, ceea ce
domină din ce în ce mai mult spațiile publice și private este această stare de permanentă suspiciune
reciprocă, fie legată de apartenența unor persoane din media la serviciile de informații, fie legată
de relațiile apropiate cu serviciile. Aceste suspiciuni erodează încrederea în mass-media.
 APLICAȚIE
Antena 3 reia vânătoarea de ONG-uri sorosiste (FreeEx 2017)
În luna octombrie 2017, postul Antena 3 a dedicat mai multe ediții ale emisiunii „Sinteza Zilei” pentru a
dezvălui culisele unei campanii „de denigrare a României”, campanie derulată de mai multe
organizații neguvernamentale din România. În ediția din 24 octombrie 2017, echipa „Sinteza Zilei” a
prezentat o serie de informații coroborate într-o manieră menită să inducă publicului ideea că mai
multe organizații de tip watchdog din România sunt parte dintr-un mecanism de propagandă, care
acționează împotriva intereselor statului. Tema nu era nouă în agenda postului, fiind folosită și în
timpul protestelor de la începutul lui 2017, când organizațiile neguvernamentale care au beneficiat
de finanțări prin fundațiile Soros au fost acuzate ca fiind organizatoare ale protestelor din stradă.
Ca element de noutate, față de dezbaterile de atunci, jurnaliștii postului au prezentat trunchiat
sursele de finanțare și le-au asociat direct unor membri ai acestor organizații, inducând ideea că aceștia
erau personal beneficiari ai unor sume de ordinul zecilor și sutelor de mii de euro. Întrucât în niciuna
dintre edițiile dedicate înfierării „rețelei Soros” nu a fost solicitat punctul de vedere al organizațiilor
sau persoanelor nominalizate, ActiveWatch, în solidar cu mai multe organizații neguvernamentale a
sesizat, pe 26 octombrie 2017, Consiliul Național al Audiovizualului. Sesizarea a fost analizată și
discutată abia două luni mai târziu, pe 9 ianuarie 2018, când membrii Consiliului au constatat
încălcări ale Codului de Reglementare a Conținutului Audiovizual, însă nu au ajuns la un acord în
privința unei sancțiuni.
„Nicio sancțiune de la CNA pentru Sinteza zilei după înfierarea ONG-urilor "Soroșiste". Amenzile nu au
trecut la vot”, de Iulia Bunea, paginademedia.ro, 9 ianuarie 2018.
 APLICAȚIE
Jurnaliști-Consultanți-Sfătuitori (Freeex 2017)
În luna iulie 2017, Felix Rache, realizatorul rubricii „Deziluzia optică” de la Antena 3, părăsea postul de
televiziune pentru a se alătura echipei de consilieri ai noului premier, Mihai Tudose. Conform
Paginademedia.ro, Rache era responsabil cu strategia de comunicare a Guvernului, dar și cu
pregătirea Centenarului Marii Uniri din 1918. Trei luni mai târziu, Felix Rache a fost promovat de la
funcția de consilier personal al premierului la cea de consilier de stat în cadrul Departamentului de
Strategii Guvernamentale, păstrând, în linii mari, aceleași atribuții ca și în luna iulie. Odată cu demisia
guvernului Tudose, în 15 ianuarie 2018, Rache și-a dat demisia din funcția de consilier de stat.
La sfârșitul lunii noiembrie 2017, Rise Project publica o amplă investigație în care apărea și
numele jurnalistului Antena 3 Radu Tudor, care, între 2011 și 2012, ar fi acordat consultanță în
comunicare unei ferme zootehnice, Agrotrust. De-a lungul timpului, în conturile acestei ferme ar
fi fost virate diferite sume din conturile companiei Tel Drum. Ancheta îi menționează și pe Răzvan
Dumitrescu sau Bogdan Chirieac, părți într-un contract de publicitate încheiat între Agrotrust și site-ul
dcnews.ro. Conform jurnaliștilor Rise Project, relațiile de afaceri între jurnaliști și diferite entități
apropiate PSD ar putea explica, într-o oarecare măsură, tratamentul preferențial de care se bucură acest
partid pe postul Antena 3 sau pe site-ul dcnews.ro.
 APLICAȚIE
Bune practici

https://www.paginademedia.ro/2017/03/echipa-guerrilla-declaratie-la-notar---daca-vreunul-dintre-noi-a-
colaborat-cu-servicii-secrete-plateste-100000-de-euro-si-e-dat-afara/
 PREZENTAREA PUNCTELOR DE VEDERE
ALE PERSOANELOR IMPLICATE
• Audiatur et altera pars
• O discuţie cu ţinta clarifică acţiunile acesteia şi infirmă uneori informaţia preliminară care părea
veridică şi greu de contrazis.
• Prezentarea punctului de vedere al ţintei dovedeşte cititorului atât preocuparea jurnalistului de a afla
cum s-au petrecut faptele cât şi respectul pentru dreptul fiecăruia de a se apăra.
• Se evită în acest fel acordarea unui drept la replică.
• Jurnalistul poate refuza publicarea replicii ţintei dacă:
- Replica acesteia nu infirmă informaţiile publicate şi nici nu oferă explicaţii concludente.
- Ţinta a refuzat să-şi exprime iniţial punctul de vedere şi cere acest lucru după publicarea articolului. Se
fac excepţii doar în cazurile în care acest drept la replică aduce explicaţii solide care infirmă faptele
grave vizate, iar pentru buna informare a publicului se acceptă publicarea acestuia.
Aplicație
Știre falsă din târnăcop (Freex 2017)
Pe 17 decembrie 2017, în emisiunea „Subiectiv”, de la Antena 3, era prezentată o imagine în
care senatorul Mihai Goțiu (USR) părea implicat într-o altercație cu niște jandarmi. Imaginea era
însoțită și de explicația „Octombrie 2013, actualul vicepreședinte al Senatului, Mihai Goțiu, sare la bătaie
cu un târnăcop!”. Realizatorul Răzvan Dumitrescu nu a solicitat niciun punct de vedere din partea lui
Mihai Goțiu. În ciuda faptului că, la o zi distanță, realizatorii au fost înștiințați că acea imagine era
extrasă dintr-un moment artistic,
postul nu a rectificat informația falsă.
Cazul a fost soluționat de Consiliul Național al Audiovizualului în data de 15 martie
2018, când a amendat postul Antena 3 cu suma de 10.000 de lei pentru dezinformare.
Aplicație
Analizați următoarele materiale:

• http://republica.ro/incredibil-halucinant-dezvaluire-ctp-ucenic-guru-bivolaru

• http://www.cna.ro/Decizia-nr-620-din-07-11-2013.html
 PROTEJAREA SURSELOR
• Față de toate sursele sale, jurnalistul trebuie să se comporte activ (informaţia trebuie căutată şi
găsită, nu găsită şi apoi căutată).
• Găsirea unui echilibru optim între viteza informării şi valoarea informaţiei.
• Extinderea reţelei de surse ale informaţiei obiective şi restrângerea atitudinii subiective până
la echidistanţă.
• O sursă credibilă este preferabilă unui set de surse parţial credibile- calitatea surselor.
• Orice informaţie de presă şi orice material de tip mass-media cu caracter informaţional trebuie
să aibă la bază surse credibile şi independente.
• Păstrarea confidenţialităţii surselor atunci când sursa vrea să rămână anonimă- este de evitat
ca jurnalistul să devină dependent de propria lui sursă.
• Nu trebuie forţată nota în conflictul dintre transparenţă şi secret, pentru a ajunge cu orice preţ
la secretele considerate legitime de către societate, precum secretele de stat sau informaţiile
clasificate.
• Angajamentele faţă de surse: nu se atribuie niciodată sursei altă calitate decât cea de sursă,
nu se atribuie sursei propunerile şi comentariile jurnalistului, nu se scot din context afirmaţiile
sursei pentru a altera sensul celor declarate.
APLICAȚIE
IGPR a cerut redacției ZTV dezvăluirea surselor unui material (Freex 2017)
Pe 20 martie 2017, IGPR/IPJS i-a solicitat redacției Zalău TV (ZTV) să-i comunice informații cu
privire la datele de contact și stare civilă ale unei surse care a transmis redacției o înregistrare video în
care apare o persoană care a fost arestată pentru fapte de pedofilie. ZTV a difuzat o înregistrare video
primită de la un cetățean în care apăreau imagini cu un bărbat în mașina căruia se urca un copil. Filmarea
a fost transmisă după ce bărbatul fusese deja arestat. Textul solicitării venite din partea IGP/IPSJ conținea și
un element de presiune, redacția fiind amenințată că va suporta consecințele prevăzute de articolul 271 din
Codul Penal, care prevede pedeapsa cu închisoare de la 3 luni la un an pentru obstrucționarea justiției.
ActiveWatch, în calitate de organizație ce luptă pentru promovarea libertății de exprimare și protejarea
drepturilor jurnaliștilor, a considerat că această ordonanță constituia un abuz și un atac la libertatea presei.
De asemenea, organizația a apreciat că solicitarea IGPR nu-și avea justificare, deoarece persoana căutată
pentru acte de pedofilie fusese deja identificată, arestată și era cercetată. În plus, înregistrarea difuzată
era de interes public, sporind astfel protecția de care beneficia redacția ZTV.
ActiveWatch a atras atenția organelor de anchetă că protecția surselor jurnalistice reprezintă o condiție
esențială a libertății presei. Jurnaliștii au obligația profesională de a păstra confidențialitatea surselor, acesta
fiind un instrument esențial pentru asigurarea libertății presei. În lipsa acestei protecții, sursele pot fi
descurajate să furnizeze jurnaliștilor informații de interes public, privând astfel publicul de dezbaterea
unor situații care afectează viața societății.
De asemenea, ActiveWatch a solicitat IGPR și IJPS să retragă ordonanța prin care solicită ZTV să dezvăluie
identitatea sursei materialului difuzat, și a recomandat IGPR și MAI să instruiască personalul cu
privire la legislația națională și jurisprudența internațională în materia libertății presei și a protecției
surselor pentru a evita repetarea unor asemenea situații.
APLICAȚIE
Analizați următorul material:

• http://ro.ejo-online.eu/637/etica-si-deontologie/poate-fi-obligat-un-jurnalist-sa-dezvaluie-o-sursa-
anonima
 SECRETUL PROFESIONAL
• Ceea ce diferenţiază secretul profesional de secretul de serviciu este natura interesului protejat.
• Dacă în cazul celorlalte categorii de secrete este protejat interesul public sau interesele persoanei
juridice, în cazul secretului profesional sunt protejate în primul rând interesele persoanei fizice.
• Au obligaţia de a păstra secretul profesional: medicii, avocaţii, preoţii, personalul bancar, jurnaliştii.
Asemenea profesii presupun încredinţarea de către clienţi a unor informaţii confidenţiale, divulgarea
acestora putând aduce prejudicii morale şi uneori materiale persoanei.
 CLAUZA DE CONŞTIINŢĂ
Într-o accepţiune largă, libertatea conştiinţei este posibilitatea cetăţeanului de a avea şi de a exprima
public o concepţie a sa despre lumea înconjurătoare. Această libertate este reglementată prin art. 29
din Constituţie şi este una dintre primele libertăţi înscrise în catalogul drepturilor umane, o libertate
fundamentală cetăţenească cu un conţinut complex, care încorporează mai multe libertăţi.
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub
nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă,
contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect
reciproc.

Libertatea conştiinţei este o libertate esenţială, ea comandă existenţa şi conţinutul altor libertăţi, precum
libertatea cuvântului, libertatea presei, libertatea asocierii, pentru că aceste libertăţi sunt mijloace de
exprimare a gândurilor, religiei şi opiniilor.
- clauza de conştiinţă oferă dreptul jurnalistului de a spune nu constrângerilor redacţionale sau
extraredacţionale, atunci când credinţele şi convingerile acestuia se află în pericol;
- presupune refuzul de a modifica nu forma, ci conţinutul acestui mesaj, refuzul de a edulcora, de a amâna
sau, mai ales, de a tăcea;
- dezinhibă libertatea de opinie;
- presupune asumarea responsabilităţii de a nu sluji cauze pe care nu le respecţi şi direcţii politice care nu
sunt conforme propriilor credinţe.
Textul articolului 2.4 al Codului Deontologic Unic adoptat de Convenţia Organizaţiilor Media din
România prevede că :
“Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic
împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri.”
De asemenea textul articolului 7 din Codul Deontologic al Ziaristului adoptat de Clubul Român de Presă
este direcţionat spre principii largi şi aplicaţii stricte:
"Ziaristul are responsabilitatea civică de a acţiona pentru instaurarea justiţiei şi dreptăţii sociale. În
cazurile în care are ştiinţă de abuzuri sau de încălcări ale legilor, potrivit clauzei de conştiinţă, ziaristul
are dreptul de a refuza orice ingerinţă care să-i influenţeze decizia. Ziaristul are de asemenea dreptul
de a refuza orice text de prezentare falsă a datelor şi faptelor. Ziaristul are dreptul de a fi informat, la
angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass-media."
În Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Ramură de Mass-media, art. 70 alin.1 lit.a, se prevede că:
„jurnalistul, fără a suferi niciun fel de consecinţe, are dreptul de a refuza să scrie, să pregătească
sau să participe la realizarea unui articol al cărui conţinut este contrar legislaţiei în vigoare sau
deontologiei jurnalistului profesionist invocând clauza de conştiinţă ”.

- se poate înlătura teama acestuia de a fi sancţionat pentru refuz;

- dacă un jurnalist trebuie să surprindă un anumit fapt jurnalistic care se află pe o proprietate privată şi nu
există altă posibilitate de a fotografia decât prin parcurgerea unui traseu pe acea proprietatea privată,
atunci acesta va putea să refuze fotografierea deoarece ar însemna să încalce o proprietate privată, faptă
sancţionată de legea penală. Într-o asemenea situaţie - nu va putea fi sancţionat disciplinar sub nicio
formă pentru refuzul său.
Presiuni în redacții (FreeEx 2017)
În 2017, mai mulți jurnaliști au demisionat acuzând presiuni în redacții. De asemenea, jurnalistul Dragoș
Pătraru a fost din nou în situația de a-și muta emisiunea de la o televiziune la alta, din cauza
presiunilor patronale.
La rândul său, un jurnalist de la Adevărul a fost dat afară după ce a criticat public presiunile și tentativele
de cenzură din redacție. În plan local, doi ziariști de renume au fost concediați de la Gazeta de
Sud în urma unei Adunări Generale a Acționariatului și au pus această decizie pe seama faptului că
deciziile lor editoriale au deranjat interesele acționarilor.
Presiuni în redacții (FreeEx 2018-2019)
Jurnalistă concediată după publicarea unui articol despre masonerie
În septembrie 2018, jurnalista Mirela Bonchiș, corespondentă din Bihor pentru ziarul Adevărul, a povestit
pe Facebook că a fost anunțată că ziarul renunță la colaborarea cu ea, în aceeași zi în care a publicat un
material despre masoni care a atras foarte mulți cititori. Potrivit jurnalistei, articolul „Val de retrageri din
Masonerie: cine trebuie să-și declare apartenența la Marea Lojă Națională din România” ar fi avut peste
50.000 de accesări și peste 1000 de distribuiri. „Am publicat articolul pe site în jurul orei 07.40, iar la
prânz am fost sunată de către unul dintre coordonatori care mi-a spus că se încheie colaborarea chiar din
ziua respectivă, invocând faptul că articolul respectiv putea fi exploatat mai bine”, a scris Mirela Bonchiș
pe Facebook. Jurnalista a mai sugerat, fără să dea nume, că proprietarul ziarului Adevărul, Cristian Burci,
ar fi făcut parte din masonerie.
Contactat de PaginaDeMedia.ro, Dan Marinescu, redactorul șef Adevărul, a negat că la baza renunțării la
colaborare ar fi stat respectivul articol, sugerând că era doar o coincidență, și a spus că nemulțumirea
coordonatorilor era legată de numărul și calitatea materialelor publicate de jurnalistă121. Dan Marinescu a
negat că încheierea contractului ar fi avut legătură cu Cristian Burci.
APLICAȚIE

http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-5860412-alexandru-sassu-primeste-trei-lovituri-
dure-chiar-din-interiorul-tvr.htm

http://tibifarcash.wordpress.com/2009/07/17/tvr-cum-se-incalca-standardele-si-cum-sunt-ele-aparate/
 DREPTUL LA REPLICĂ
- dreptul la replică este prerogativa legală conferită persoanei ale cărei drepturi sau interese legitime au fost
lezate prin afirmaţii făcute în presă, de a da un răspuns prin care să-şi exprime explicaţiile şi rezervele cu
privire la aceste informaţii;
- în Legea Audiovizualului nr. 504/2002, precum şi în Legea de organizare şi funcţionare a Societăţii Române
de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune nr. 41/1994, dreptul la replică apare ca un recurs ce
poate fi exercitat în cazul în care dreptul la rectificare a fost refuzat;
- acţiunea dreptului la replică rezidă în apărarea respectului persoanei în societate, prin posibilitatea oferită
de lege ca aceasta să-şi facă cunoscute explicaţiile şi rezervele faţă de circumstanţele care au dus la
nominalizarea ei în presă.
Conform art. 41, alin. 1 din Legea audiovizualului: orice persoană fizică sau juridică, indiferent de
naţionalitate, ale cărei drepturi sau interese legitime, în special reputaţia şi imaginea publică, au fost lezate
prin prezentarea de fapte inexacte în cadrul unui program, beneficiază de dreptul la replică sau la rectificare.
Astfel, radiodifuzorii au obligaţia de a asigura persoanei care se consideră lezată de prezentarea în cadrul unui
program audiovizual a unor fapte neadevărate sau informaţii inexacte accesul la revizionarea sau la
reaudierea programului respectiv în termen de 24 de ore de la data primirii unei solicitări scrise din partea
respectivei persoane. Accesul la revizionarea sau reaudierea programului audiovizual poate fi asigurat fie
direct, la sediul radiodifuzorului, fie indirect, prin înmânarea unei copii video sau audio, într-un format
acceptat de solicitant, a programelor respective.
 DREPTUL LA REPLICĂ
Diferența dintre cele două drepturi este specificată în prevederile Codului de reglementare în
audiovizual (art. 49 și art. 51) și constă în specificitatea obiectului raportului juridic existent.

” Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea
în cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevărate beneficiază de dreptul la replică.”

” Orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea
în cadrul unui program audiovizual a unor informaţii eronate beneficiază de dreptul la rectificare.”
 DREPTUL LA REPLICĂ
Persoanele ale căror drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea unor fapte neadevărate
sau informații eronate şi care doresc să beneficieze de dreptul la rectificare sau dreptul la replică, vor
transmite în scris o cerere, în termen de cel mult 15 zile, la sediul postului care a difuzat programul
incriminat, care potrivit art. 53 din Codul de reglementare în audiovizual, va cuprinde:

• numele şi adresa acestuia, numărul de telefon sau coordonatele oricărui alt mijloc care să facă posibilă
contactarea sa rapidă şi eficientă;
• denumirea emisiunii şi data difuzării;
• faptele neadevărate pentru care se solicită dreptul la replică sau informaţiile eronate pentru care se
solicită rectificarea;
• motivarea cererii;
• textul replicii, care trebuie să se refere numai la faptele neadevărate contestate.
 DREPTUL LA REPLICĂ
În urma depunerii cererii de către solicitant, cu respectarea termenelor și a conținutului prevăzut de lege,
radiodifuzorul:
• înregistrează cererea și oferă o dovadă scrisă solicitantului în acest sens (art. 54);
• poate refuza acordarea dreptului la rectificare sau la replică dacă nu au fost respectate condițiile legale
(termenul de 15 zile, conținutul cererii), dacă are dovezi care probează adevărul celor prezentate sau
dacă lungimea textului replicii depăşeşte cu mult necesarul dreptului la replică şi persoana lezată nu
acceptă scurtarea textului (art 55). Refuzul se va motiva în scris solicitantului, în termen de 2 zile de la
primirea cererii;
• este obligat în termen de 2 zile de la primirea cererii să comunice în scris solicitantului, ziua și ora
difuzării dreptului la replică sau a rectificării (art 56);
• este obligat ca în termen de 3 zile de la aprobarea cererii să difuzeze gratuit dreptul la rectificare sau
dreptul la replică;
• este obligat să corecteze informațiile eronate și să difuzeze dreptul la replică în aceleaşi condiţii în care
drepturile sau interesele legitime ale persoanei au fost lezate, în cadrul aceluiaşi interval orar, al
aceleiaşi emisiuni, în limitele aceleiaşi durate şi cu precizarea emisiunii în care s-a produs lezarea.
 DREPTUL LA REPLICĂ
Aplicație
Ministerul Apărării dă vina pe presă pentru propriile vulnerabilități (Raportul FreeEx 2017-2018, pp.57-58)
Ministerul Apărării (MApN) s-a remarcat în două rânduri în 2017 cu o atitudine de blamare a presei pentru ceea ce în
realitate constituia propria responsabilitate sau, mai corect spus, eșecul de a-și asuma responsabilitatea.
În primul caz, în ianuarie 2017, MApN, condus de Gabriel Leș, a trimis un drept la replică publicației România liberă,
după ce jurnaliștii au dezvăluit că sume importante de bani destinate unui aerodrom finanțat din banii NATO ajunseseră
la firme deținute de persoane implicate în scandaluri de corupție . Deși nu a contestat informațiile din articol, MApN și-a
exprimat, în dreptul la replică, „dezacordul în privința asocierii imaginii NATO și a procedurilor de achiziții derulate
pentru implementarea proiectelor NSIP cu cea a imaginii unor persoane fizice române sau străine cu probleme penale” .
Mai mult, instituția a susținut că „publicarea unor informații tendențioase la adresa Ministerului Apărării Naționale în
domeniul investițiilor în infrastructura de apărare dezvoltată prin proiecte de asemenea anvergură poate conduce la
crearea de sincope în relaţia României cu NATO, putând fi afectată credibilitatea în rândul aliaţilor”.
În cea de-a doua situație, MApN a dat vina pe Agerpres pentru o traducere greșită. În octombrie 2017, Mihai Fifor,
ministrul Apărării, a acuzat Agerpres că i-a tradus greșit în engleză o declarație pe care o făcuse în cadrul Adunării
Parlamentare a NATO, care fusese ulterior preluată și de presa internațională, și a anunțat că intenționa să sesizeze
Comisia de Cultură din Senat cu privire la această situație . Pe de altă parte, drept răspuns, Agerpres a transmis un
comunicat de presă în care și-a declarat disponibilitatea pentru soluționarea acestei probleme și a precizat că traducerea
nu aparținea agenției, ci chiar traducătorului oficial al ministrului, iar declarația fusese preluată din traducerea oficială
a înregistrării discursului în engleză al acestuia.
APLICAȚII

• http://www.paginademedia.ro/2013/12/24-decembrie-elena-udrea-drept-la-replica-pentru-opinia-unui-
jurnalist-catalin-tolontan-reactioneaza/
• http://www.cna.ro/Decizia-nr-569-din-23-10-2013.html
• http://www.cna.ro/Decizia-nr-347-din-13-05-2014.html?var_recherche=replic%C4%83
 RESPECTAREA VIEŢII PRIVATE A PERSOANEI ȘI
DREPTUL LA IMAGINE

• Constituţia României instituie în art. 26 obligaţia autorităţilor publice de a respecta şi ocroti viaţa
intimă, familială şi privată.
• Dreptul la viaţa particulară implică şi dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi, cu condiţia de a nu
încălca drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică şi bunele moravuri.
• Fiecare persoană are dreptul să dispună de ea însăşi, poate dispune de imaginea sa aşa cum doreşte și
de a se opune publicării imaginii sale fără consimţământ.
• Imaginea exprimă caracteristicile exterioare, fizice ale persoanei şi nu însuşiri comportamentale.
Noţiunea de imagine a fost extinsă şi la voce, care este considerată ca atribut al personalităţii.
 RESPECTAREA VIEŢII PRIVATE A PERSOANEI ȘI
DREPTUL LA IMAGINE
VIAȚA PRIVATĂ A PERSOANEI

Constituția României ocrotește, de asemenea, viața privată a persoanei, în art. 26:

(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată;
(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile
altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
La nivel național, Codul Civil reglementează dreptul la viața privată în art. 71, după cum urmează:
”(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private.
(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în
domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea
limitelor prevăzute la art. 75.
(3) Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenţei, manuscriselor sau a altor
documente personale, precum şi a informaţiilor din viaţa privată a unei persoane, fără acordul
acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”
 RESPECTAREA VIEŢII PRIVATE A PERSOANEI ȘI
DREPTUL LA IMAGINE
VIAȚA PRIVATĂ A PERSOANEI
Codul de reglementare al conținutului audiovizual, prevede în art. 33 faptul că orice persoană are dreptul
la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei și nu pot fi date spre difuzare
fără acordul acesteia:
- informaţii privind adresa unei persoane sau a familiei sale şi numerele lor de telefon;
- utilizarea datelor cu caracter personal este permisă numai cu respectarea condiţiilor legii speciale;
- ştiri, dezbateri, anchete sau reportaje audiovizuale care constituie imixtiuni în viaţa privată şi de
familie a persoanei: relațiile și informațiile private (familia, prietenii, viața amoroasă, starea de
sănătate, etc); documentele personale (corespondență poștală, telefonică sau online, manuscrise, etc);
spațiul privat (domiciliu, reședință, etc).

Difuzarea acestor informații ar putea fi justificată doar de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
- existenţa unui interes public justificat;
- existenţa unei legături semnificative şi clare între viaţa privată şi de familie a persoanei şi interesul
public justificat.
 RESPECTAREA VIEŢII PRIVATE A PERSOANEI ȘI
DREPTUL LA IMAGINE
VIAȚA PRIVATĂ A PERSOANEI
Art. 74 din Codul Civil detaliază acțiunile ce pot fi considerate atingeri aduse vieții private a persoanei:
”a) intrarea sau rămânerea fără drept în locuinţă sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o
ocupă în mod legal;
b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă
de cauză, a unei asemenea interceptări;
c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia;
d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal;
e) ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;
f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de
familie, fără acordul persoanei în cauză;
g) difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament în unităţile de asistenţă medicală,
precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament,
circumstanţe în legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză,
iar în cazul în care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite;
h) utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană;
i) difuzarea sau utilizarea corespondenţei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind
domiciliul, reşedinţa, precum şi numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul
persoanei căreia acestea îi aparţin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele. ”
 RESPECTAREA VIEŢII PRIVATE A PERSOANEI ȘI
DREPTUL LA IMAGINE
DREPTUL LA IMAGINE AL PERSOANEI

Conform art 73 din Codul Civil, dreptul la propria imagine este reglementat astfel:

”(1) Orice persoană are dreptul la propria imagine.

(2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în
orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea
reproduceri. Dispoziţiile art. 75 rămân aplicabile.”
 RESPECTAREA VIEŢII PRIVATE A PERSOANEI ȘI
DREPTUL LA IMAGINE
DREPTUL LA IMAGINE AL PERSOANEI
Furnizorii de servicii media, prin art. 34 și 41 din Codul de reglementare a conținutului audiovizual,
sunt obligați să respecte dispozițiile privind interzicerea difuzării fără acordul persoanei de:
• imagini sau vocea persoanei aflate într-un spaţiu privat;
• imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat;
• imagini ale persoanei aflate în situaţia de victimă;
• imagini sau de înregistrări cu persoane aflate în stare de reţinere, arest sau care execută o
pedeapsă privativă de libertate;
• imagini ale persoanei fără discernământ sau decedate, fără acordul familiei;
• imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele ori traumatismele unei persoane. Fac
excepţie cazurile umanitare, pentru difuzarea cărora este necesar acordul persoanei în cauză sau al
familiei;
• imagini sau informații despre persoane aflate sub tratament în unităţile de asistenţă medicală;
• imagini în care sunt surprinse momente dificile prin care trece o persoană, cum ar fi o
pierdere ireparabilă sau o nenorocire.
 RESPECTAREA VIEŢII PRIVATE A PERSOANEI ȘI
DREPTUL LA IMAGINE
DREPTUL PERSOANEI LA DEMNITATE

Codul civil dispune în art. 72, faptul că:

”(1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale.
(2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia
ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”

Aceste fapte, care aduc atingere onoarei (imaginea persoanei față de sine) și reputației (imaginea unei
persoane în societate) unei persoane, se regăseau până în anul 2010 incriminate de Codul Penal. Cazurile
frecvente de prejudiciere a demnității persoanei, săvârșite în media, erau întemeiate pe articolele din
Codul Penal referitoare la calomnie și insultă (205 si 206).
 RESPECTAREA VIEŢII PRIVATE A PERSOANEI ȘI
DREPTUL LA IMAGINE
Analizați următorul caz: Liviu Alexa și Ziarul de Cluj, obligați să șteargă articole online (Raport FreeEx 2015-2016,
pp.90-91)
Astfel, în iunie 2014 Judecătoria Cluj l-a obligat pe Liviu Alexa să șteargă de pe pagina online a Ziarului de Cluj articolul
cu titlul „Bolovan, securistofilul de la UBB, e un ipocrit”. Ioan Bolovan, prorectorul de la Universitatea Babeș- Bolyai,
ceruse instanței să dispună înlăturarea din spațiul on-line a acestui articol sau măcar a afirmațiilor defăimătoare conținute
în el pentru că îi aduce un prejudiciu de imagine și îi este atinsă onoarea, ca urmare a faptului că redă în mod eronat
modul în care s-a comportat cu ocazia unui protest al studenților și ca urmare a faptului că insinuează că ar fi putut
colabora cu Securitatea, informație care este falsă.
Ioan Bolovan ceruse ziarului și să publice un drept la replică, care i-a fost refuzat. Liviu Alexa s-a apărat arătând că
articolul nu afirmă că Ioan Bolovan ar fi fost colaborator al Securității, ci spune că ar fi putut să fie, ceea ce este
echivalent cu o opinie; și că, în ceea ce privește modul în care s-a comportat la protestul studenților, informațiile au fost
preluate integral dintr-o altă publicație clujeană. De asemenea, Liviu Alexa s-a apărat afirmând că nu poate fi tras la
răspundere pentru faptele autorului articolului nesemnat, deoarece nici el și nici societatea comercială pe care o
administrează nu au
„prerogative de direcție, control și supraveghere asupra activității ziariștilor, neavând posibilitatea de a cenzura creația lor
intelectuală”, acești ziariști fiind remunerați pentru articolele lor pe baza contractelor de cesiune a drepturilor de autor.
Judecătoria Cluj a considerat că „articolul este de natură să ofenseze reclamantul, deoarce nu există niciun indiciu privind
eventuala aprtenență a acestuia la fosta Securitate” și că „prezenta cauză privește o prezentare deformată a realității,
lipsită de orice bază de fapt”. Instanța nu a acordat daune morale, considerând că simpla constatare a încălcării drepturilor
reclamantului este o reparație suficientă, însă a dispus ca articolul să fie scos de pe site-ul Ziarul de Cluj. De asemenea, a
obligat pârâtul să achite cheltuieli de judecată în valoare de 200 de lei. Sentința a fost menținută de Tribunalul Cluj la
începutul lunii martie 2016 .
Ziarist de mondenități, bătut la înmormântarea tatălui Andreei Marin
• Un reporter de mondenități a fost luat la bătaie de fratele vitreg al realizatoarei TV Andreea Marin, în
martie 2016, la înmormântarea tatălui acestora, în cimitirul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, din Iași.
Reporterul încerca să filmeze înmormântarea de la distanță, dar a fost pus la pământ și lovit cu pumnii
de fratele vitreg al Andreei Marin, deranjat de prezența presei, fiind nevoie de intervenția a doi agenți
de pază pentru a-i despărți. Reporterul a chemat Poliția și a depus plângere pentru lovire.
APLICAȚII
Pe 7 septembrie 2017, postul România TV a primit o amendă de 120.000 lei pentru că, în luna mai,
10

în cadrul unei emisiuni moderate de Liliana Ruse, unul dintre invitați a folosit un limbaj injurios la
adresa Laurei Codruța Kövesi, dar și pentru că a făcut o serie de acuzații privind activitatea de primar lui
Klaus Iohannis. Amenda-record a fost justificată de membrii CNA pentru lipsa de reacție a
moderatorului, atunci când Gelu Vișan, invitat în platou, a folosit etichete precum „golancă” sau
„mincinoasă notorie” sau exprimări de tipul ”face din România closetul ei”, ”se urcă pe toți și face pișu
pe ei”, față de procurorul-șef DNA. De asemenea, moderatoarea nu a solicitat probe pentru o serie de
acuzații aduse președintelui României.
Pe 12 octombrie 2017, postul B1TV a fost amendat cu 12.000 de lei pentru afirmațiile defăimătoare
11

la adresa omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, făcute de Sabin Orcan, realizatorul emisiunii XPress.
Membrii CNA au sancționat, pe lângă etichetele de „securist” și „mafiot” atribuite lui Urdăreanu, și
faptul că realizatorul emisiunii a prezentat tendențios și dezechilibrat un drept la replică formulat de omul
de afaceri.
Pe 7 noiembrie 2017, postul Realitatea TV a fost amendat cu 85.000 de lei pentru o serie de injurii
12

și acuzații aduse membrilor CNA în emisiunea „Jocuri de putere” din data de 28 septembrie 2017. Forul
audiovizual a fost ținta unor atacuri suburbane și a unor acuzații defăimătoare în contextul în care
amendase postul de televiziune, în aceeași zi, tot cu 85.000 de lei, pentru atacurile aduse minorității
maghiare în două emisiuni din luna iunie.
APLICAȚII
Pe 15 februarie 2018, postul Digi TV a fost amendat cu 10.000 de lei15 pentru încălcarea dreptului la
imagine al Vioricăi Dăncilă în cadrul emisiunii Jurnalul de Seară, din 16 ianuarie 2018. În opinia
membrilor CNA, lipsa de reacție a realizatorului Cosmin Prelipceanu, atunci când jurnalistul Cristian
Tudor Popescu a comparat coafura premierului desemnat cu fizionomia unui pavian cu mantie, a lezat
dreptul la imagine al premierului Dăncilă.
Afirmația și comparația făcute de Cristian Tudor Popescu au fost sancționate și de Consiliul Național
pentru Combaterea Discriminării încă de la sfârșitul lunii ianuarie 2018. Tot atunci, CNCD l-a amendat
și pe moderatorul Cosmin Prelipceanu, gest despre care ActiveWatch a afirmat că este pripit,
disproporționat, și că excede competențele și atribuțiile CNCD.
APLICAȚII
Plăcuța de înmatriculare penală (Raport FreeEx 2018-2019)
• Un român stabilit în Suedia și venit în vizită în România a avut, pentru o scurtă perioadă de timp, un
dosar penal pe numele său, plăcuțele de înmatriculare ridicate de Brigada Rutieră București și permisul
de conducere suspendat. Toate aceste lucruri s-au întâmplat din cauza numărului de înmatriculare
obținut în Suedia: „MU*EPSD”, despre care Poliția a spus că „nu are drept de circulație în țară”,
invocându-se lipsa „cifrelor” din componența numărului. Deși în trecut mai fusese oprit de
reprezentanți ai Poliției Rutiere, fără a fi sancționat, în vara lui 2018 acestuia i s-a deschis un dosar
penal pentru că numerele folosite au fost considerate „ilegale” de către reprezentanții Poliției. Conform
avocatei lui Cosmin Andreica, în documente Poliția a menționat o anchetă preliminară de 11 zile,
anterior deschiderii dosarului.
• În ciuda faptului că Brigada Rutieră București a invocat comunicarea cu Biroul Interpol Stockholm,
care le-a confirmat că acele plăcuțe sunt valabile doar pe teritoriul Suediei, Ambasada Suediei în
România a publicat pe pagina de Facebook a instituției un anunț prin care menționează că numerele de
înmatriculare emise în Suedia sunt valabile pe teritoriul Uniunii Europene. Brigada Rutieră București a
susținut că, de fapt, mașina figurează cu un alt număr de înmatriculare decât acela critic la adresa PSD.
În luna august, Brigada Rutieră București a solicitat procuraturii să claseze dosarul penal emis pe
numele posesorului auto. Reprezentanții instituției au susținut că prevederea în baza căruia au întocmit
dosarul penal (din Convenția de la Viena) nu mai este valabil din 2016
APLICAȚIE

• http://www.paginademedia.ro/2014/01/totul-pentru-stiri-un-jurnalist-deghizat-in-preot-a-incercat-sa-
intre-la-schumacher/

• http://www.paginademedia.ro/2013/06/care-este-limita-fisa-medicala-a-alexandrei-stan-postata-pe-
internet/

• http://www.ziare.com/vedete/vedete-romanesti/fotografie-cu-gabriel-cotabita-pe-patul-de-spital-doua-
infirmiere-au-fost-concediate-1379841
 PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE

• persoana împotriva căreia a fost declanşat un proces penal este considerată nevinovată până la
dovedirea vinovăţiei sale în urma unui proces public, în care sunt respectate toate garanţiile libertăţii
individuale.
• persoana este considerată nevinovată până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de
condamnare.
• momentul în care începe să acţioneze prezumţia de nevinovăţie este concomitent cu cel al sesizării
organelor de urmărire penală deoarece atunci începe strângerea datelor necesare pentru a se vedea dacă
este sau nu cazul să înceapă urmărirea penală.
Principiul prezumţiei de nevinovăţie cuprinde următoarele elemente:
 nimeni nu poate fi condamnat sau declarat vinovat fără să fi fost judecat conform legii într-o procedură
judiciară
 nicio sancţiune nu poate fi aplicată unei persoane cât timp vinovăţia ei nu a fost stabilită şi dovedită
 nimeni nu poate fi obligat să-şi dovedească nevinovăţia
 îndoiala trebuie să fie întotdeauna în favoarea acuzatului.
• Până la pronunţarea unei sentinţe judecătoreşti se recomandă folosirea termenilor de suspect, urmărit,
acuzat şi nu termeni de genul criminal, infractor, făptaş.
APLICAȚIE

• http://www.mediafax.ro/cultura-media/antena-1-somata-pentru-incalcarea-prezumtiei-de-nevinovatie-
a-lui-cristian-cioaca-8051060
• http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20312612-cedo-condamna-romania-pentru-incalcarea-
prezumtiei-nevinovatie-cazul-mihailesti.htm
NEVERIFICAREA INFORMAŢIEI ÎNAINTE DE PUBLICARE

• http://www.cna.ro/Decizia-nr-592-din-29-10-2013.html
 PROTECŢIA TINERILOR ŞI A ALTOR
CATEGORII DE PERSOANE

• Necesitatea unor măsuri de protecţie a minorilor se impune atât datorită faptului că aceştia sunt foarte
uşor influenţabili, cât şi pentru a se evita stigmatizarea celor cu comportament deficitar, ceea ce ar
reduce considerabil şansele lor de îndreptare.
• Conţinutul protecţiei:
1. Emisiunile care prin conţinutul lor ameninţă dezvoltarea psihomorală sau fizică a copiilor şi a
tinerilor nu vor fi difuzate între orele 5 şi 24.
2. Se impune tuturor posturilor de televiziune utilizarea unor semne distinctive pentru emisiunile care
ar putea influenţa, într-un grad mai mare sau mai mic, dezvoltarea minorilor
3. Minorii cu un comportament deficitar sau persoanele prezumate că au săvârşit încălcări ale legii vor
putea fi prezentate astfel încât imaginile să nu permită identificarea lor.
• Difuzarea imaginii unei persoane aflate în situaţia de victimă se va face, în toate cazurile în care este
posibil, cu acordul prealabil al persoanelor în cauză. Nu se va abuza de situaţia în care victima nu
dispune de capacitatea de a lua o decizie efectivă.
• Persoanele decedate şi persoanele cu traume vizibile nu vor fi prezentate, în nici un caz, în posturi
umilitoare, în general planurile apropiate ale acestora vor fi evitare. Atunci când este necesar sau la
solicitarea persoanelor afectate, se va interveni asupra imaginii şi/sau vocii pentru a păstra anonimatul
persoanelor în cauză.
• Se va evita, pe cât posibil, intervievarea sau prezentarea minorilor aflaţi în situaţia de victimă ori
de delincvent prezumtiv. În cazul în care prezentarea unor minori este absolut necesară, se va asigura
protecţia identităţii acestora.
• Se vor evita formulările care amplifică în mod inutil dramatismul unui eveniment, înfricoşând
victimele şi familiile lor. Prezentarea informaţiilor despre catastrofe, crime, violuri etc., nu trebuie să
inducă o stare de panică în rândul populaţiei, în general, şi în rândul unor categorii de persoane, cum
ar fi copiii şi bătrânii, în special. Se vor cita clar şi riguros sursele iar informaţia va fi verificată şi
formulată clar.
• Atunci când se consideră că difuzarea unor imagini ce pot şoca publicul este necesară, se va recurge la o
avertizare prealabilă, care să permită celor care nu doresc să vadă imaginile să renunţe la vizionare;
folosirea repetată a imaginilor şocante nu este de dorit.
APLICAȚIE

• Lipsă de responsabilitate în relatările publice despre problemele de sănătate mentală Freeex 2017 p28
APLICAȚIE

• http://www.paginademedia.ro/2013/12/pro-tv-film-romanesc-plin-de-injuraturi-neaose-in-miezul-zilei-
pozitia-postului-ne-cerem-scuze/
• http://www.cna.ro/Decizia-nr-590-din-29-10-2013.html
• http://www.cna.ro/Decizia-nr-589-din-29-10-2013.html
• http://www.cna.ro/Decizia-nr-528-din-08-10-2013.html
• http://www.cna.ro/Decizia-nr-601-din-05-11-2013.html
• http://www.cna.ro/Decizia-nr-600-din-05-11-2013.html
 DISCRIMINAREA
Se va evita utilizarea unor termeni care se referă la statutul social, rasă, vârstă, religie, apartenenţa la
grupuri minoritare, sănătatea mintală sau handicapul unor persoane în formulări ce pot duce la
discriminări sau pot aduce atingere demnităţii victimelor, familiilor lor sau anumitor segmente ale
societăţii.

Manifestari antisemite într-un colind

http://www.cna.ro/Decizia-nr-673-din-12-12-2013.html

Populism-naționalism în politicile editoriale românești Freex 2017 p.28

DELIMITAREA STIRILOR DE PUBLICITATE
• http://www.paginademedia.ro/2013/10/liviu-varciu-promoveaza-tocmai-ro-in-doua-tabloide-in-click-cu-
p-in-libertatea-fara-p/
 ALTE DERAPAJE
Abateri etice după incendiul din clubul Colectiv din Capitală

• În noiembrie 2015, Convenția Organizațiilor de Media (COM, alcătuită din peste 25 de organizații media) a
semnalat că o parte a presei „a abdicat de la principiile profesionale” și a contribuit la tragedia din clubul
Colectiv din Capitală, unde, în urma unui incendiu, au murit 64 de oamen.
• Potrivit analizei COM, după incendiul din Colectiv s-a constatat „un număr îngrijorător de abateri de la lege
și de la deontologia jurnalistică”. Astfel, a remarcat COM, la scurt timp după izbucnirea incendiului din
clubul Colectiv au fost difuzate - atât de către canalele media profesioniste, cât și în rețelele de socializare -
imagini cu puternic impact emoțional, neblurate. Mai mult, COM a mai constatat că au existat multiple
situații în care unele instituții de presă au pus accent pe elementele morbide și pe durerea rudelor, prezentând
evenimentele într-o notă lipsită de respect și de empatie față de suferințele celor implicați.
• De asemenea, a mai precizat COM, alți comunicatori publici au lansat în spațiul public, fără să verifice
informația și fără să consulte și părțile implicate/ acuzate, verdicte și judecăți de valoare care au pus într-o
lumină proastă fie victimele și apropiații acestora, fie persoane sau instituții care au contribuit la operațiunile
de salvare.
• Totodată, au existat redacții care au încălcat recomandările Consiliului Național al Audiovizualului (CNA)
privind mediatizarea funeraliilor victimelor din incendiu. CNA solicitase în mod expres presei (televiziunilor)
să nu difuzeze imagini de la ceremoniile funerare ale victimelor din Colectiv, printr-o recomandare adoptată
în unanimitate de membrii Consiliului. Nu în ultimul rând, potrivit COM, alți comunicatori publici au
mediatizat puncte de vedere ale unor persoane care pretindeau că aveau puteri paranormale sau care
alimentau conspirații morbide, fără bază factuală (de exemplu: că numărul victimelor a fost mult mai mare,
dar a fost ținut ascuns de public).