INTRODUCERE

Despre fenomenul stil, sub unghi genetic, nu s-a scris prea mult n literatura filosofic.
Spre deosebire de alte probleme, n jurul crora s-a produs un asfixiant blci de opinii,
problema aceasta plutete ntr-o rarite teoretic de-a dreptul surprinztoare. Filosofiei i se
deschid aici posibiliti aproape feciorelnice. Fa de unele teorii curente, care s-au fixat n
explicarea stilului, asupra unui singur factor de spontanietate creatoare uman (sentimentul
spaial) am inut s artm n lucrarea de fa, c fenomenul stilului implic n substratul su
abisal, o pluralitate de factori cari fr deosebire aparin spontaneitii creatoare umane, si nu
ne sunt dai dinafar deodat cu materialul utilizat. Incontientul si cadrele sale orizontice,
spaial i temporal; pe urm o serie de factori, care implic totdeauna astfel de orizonturi, dar
cari nu sunt condiionai sau determinai n structura i n modul lor, de orizonturile, cari
ntmpltor le servesc drept cadru. Aceti factori, tot attea variabile independente, sunt:

Accentul axiologic,

Atitudinea anabasic i catabasic,

Nzuina formativ.

Fenomenul stil e determinat de constelaia acestor factori fundamentali, mpreun, i

niciodat numai de un singur factor.
MATRICEA STILISTIC
Aadar toi aceti factori, ageni, potente, determinante, sau cum voim s-i numim:

orizontul spaial i orizontal temporal al incontientului,

accentul axiologic,

atitudinea anabasic, catabasic (sau neutr),

nzuina formativ

se grupeaz, alctuind mpreun diverse constelaii. Acetia sunt factorii de prim ordin, care

stau la temelia unui stil. Li se altur un numr neprecizabil de factori secundari, sau cu totul
accidentali. In garnitura de factori, care st la temelia unui stil oarecare, pot s figureze ca
ageni secundari, sau accidentali, de ex. dragostea de materialitate zgronuroas sau dragostea
de nuan, de inefabil; sau dragostea de linite, sau dragostea de micare, etc. Dou diverse
stiluri pot s se distaneze prin toi factorii lor determinani, sau numai prin unul sau civa
factori secundari sau primari, sau prin factori cu totul accidentali. Ct privete factorii
primari, s reinem de o parte discontinuitatea lor i posibilitatea de a varia independent unul
de cellalt, i s reinem de alt parte putina acestor factori de a alctui mnunchiuri de-o
apreciabil stabilitate. O astfel de constelaie de factori, de-o considerabil rezisten
interioar, se poate statornici n incontientul uman, dobndind aci funcia unui complex

determinant. Structura stilistic a creaiilor unui individ, sau ale unei colectiviti, poart
pecetea unui asemenea complex incontient. Propunem pentru denumirea unui astfel de
complex termenul de matrice stilistic". (Atragem luarea-aminte c termenul de complex
incontient", ntrebuinat n acest plan de idei, nu are nimic din sensul cvasi sau fi
patologic", cu care a-cest termen circul printre psihanaliti, cu toate c ne gsim i noi n
zone abisale. Termenul de complex are n expunerile noastre o semnificaie pur logic,
conceptual, ce-i revine i-n ntrebuinarea de toate zilele.)
Autorii unor asemenea creaiuni trebuie considerai ca fiind din capul locului lipsii de acel
complex de factori, deplin consolidat, pe care-l numim matrice stilistic", i care aparine cu
totul adncimilor incontiente, sau Celuilalt trm". Incontientul acestor autori este locul de
interferen al mai multor stiluri.
Muli filologi constat c stilul, ca fenomen, apare n legtur cu creaiile umane contiente,
dar c stilul nsui, n multe din laturile sale, chiar eseniale, nu e ca atare ntovrit de
contiin. De obicei autorii nu-i dau seama de particularitile stilistice, mai profunde, ale
creaiilor lor. Matricea stilistic" figureaz, cu alte cuvinte, cu ascunsa ei fa, printre acele
complicate momente i dispozitive secrete, prin care incontientul administreaz contiina,
netiut din partea acesteia.
Cultura german orizontul spaial i orizontal temporal al incontientului
Cultura este ansamblul comportamentelor i proceselor de transmitere social a
acestora. Deasemenea, cultura cuprinde ansamblul reprezentrilor despre lume, trecute i
prezente, inclusiv forma lor material.
Voina social se manifest n realitate prin intermediul idealurilor. Scopurile voinei sociale
sunt fixate n idealuri i deci, n cultur. Disiminarea este procesul de rspndire a bunurilor
culturale ntre grupuri, societi, popare, civilizaii. Inovaia se refer la introducerea unor noi
posibiliti de aciune, de gndire.
Elemetele culturii, ntr-o enumerare complet sunt: valorile, simbolurile, normele,
riturile, miturile i spaiul stilistic.Cel mai reprezentativ element al unei culturi este spaiul
stilistic. Fiacare cultur i are matricea sa stilistic, calea sa proprie de manifestare, la fel i
cultura german.
Cultura german te ndeamn s-i regseti propria fire, te ndeamn s fii tu nsui.
Este de menionat c n cazul culturii germane, arta seamn cu arta impresionismului prin
dragoste de nuan i inefabil.

Riturile sunt ansambluri normative arhaice care codific legtura social. Riturile aparin
contiinei umanitii i nu pot fi controlate raional. Ele codific relaia social i o fac
posibil prin redirecionarea pornirilor agresive spre finaliti constructive.
Miturile sunt revelri ale sacrului, povestiri exemplare despre fapte exemplare, fondatoare
privind umanitatea.
Spaiul stilistic reprezint matricea cultural, sursa adnc scufundat n mentalul colectiv a
formelor pe care le capt culturile i societile n timp. Fiecare cultur i are matricea sa
stilistic, calea sa proprie de manifestare. Sistemele de valori i obiectivrile lor n simboluri,
norme, rituri, mituri sunt condiionate de un tipar primordial numit de Blaga spaiu stilistic.
Noiunea de cultur a avut diferite nelesuri, n funcie de perspectiva teoretic i de
orientarea general a societii. Astfel, nelesul intelectualist, dominant i astzi, de
spiritualitate raionalizabil, apare odat cu secolul luminilor, n veacul al XVIII-lea.
Conceptul va integra miturile i popoarele ntre elementele cele mai de seam ale culturii n
epoca romantic a secolului al XIX-lea. n general, putem nelege evoluia noiunii ntre
aceste dou abordri. Dezvoltrile pozitiviste de astzi pun accentul pe aspectele pariale ale
culturii, n special pe comunicare i organizare social.
Departe de a respinge influentele culturale, Blaga le accepta, aratand ca istoria noastra
nu mai poate fi o succesiune de forme ingenue, din ea insasi, partenogenetica, pura,
nealterata; el arata insa ca influentele sunt totdeauna filtrate de matricea stilistica proprie,
care ramane un puternic organ de asimilare a influentelor straine. Integrata in reteaua
determinantelor europene, cultura romana moderna a suferit in chip firesc o serie de
influente, dintre care unele au fost modelatoare, mai ales cele venite din spatiul francez, iar
altele catalitice, venite din spatiul germanic. Cele doua culturi -; franceza si germana - au
structuri interioare, matrici stilistice si orientari spirituale diferite, care se rasfrang in chip
diferit si asupra culturilor pe care le influenteaza. Matricea stilistica este alctuita din:
orizontul spatial (infinitul, spatial bolta, planul, spatial mioritic, spatiul alveolar-succesiv) si
orizontul temporal al inconstientului (timpul-havuz,timpul-cascada, timpul-fluviu), accentul
axiologic (afirmativ si negativ), atitudinea anabasica si catabasica si neutra si nazuinta
formativa (individualul, tipicul si stihialul).
Pentru sufletul, care triete intr-un asemenea orizont, timpul are, chiar numai prin
realizarea sa, darul sa nalte necontenit nivelul existentei. Timpul ar fi, gratie structurii sale
ascendente, creator de valori tot mai nalte. Sufletul statornicit intr-un asemenea orizont

temporal gusta certitudinea, prin nimic demonstrata, dar nu mai puin trita, ca totdeauna
clipa urmtoare posed prin ea nsi semnificaia unei nlri fa de ceea ce este sau a fost.
Accentul axiologic afirmativ-pozitiv
Orizontul spaial al artei este acela alveolar-succesiv alctuit din locuri care cer de
fiecare dat prezena viitorului. n conformitate cu unele ipoteze, dac orizontul spaial al
artei germane este succesiv alctuit din locuri care cer de fiecare dat prezena viitorului,
consider c acestei culturi germane i aparine ca orizont temporal timpul spaiu din cele
trei tipuri de timpuri ale orizontului temporal (havuz, cascad, fluviu). Timpul-spaiu este
orizontul deschis unor triri ndreptate prin excelen spre viitor. n cadrul acestui orizont
temporal, se atribuie viitorului o valoare exclusiv i dominant, o suveranitate acaparat, de
care nu se bucur nici prezentul i nici trecutul, care sunt privite cel mult ca trepte , ntr-o
suire fr capt. in s menionez c dorina Germaniei de a-i mbunti modul de via i
de a fi un exemplu este foarte vizibil ceea ce ne demonstreaz nc odat c orizontul
temporal este cel havuz.
Accentul axiologic al culturii germane este pozitiv-afirmativ.Pentru germanici sunt
foarte importante valorile umane care pun pe prim plan nelegerea, comunicarea i
soluionarea tuturor problemelor ct mai amiabil posibil.
Germanii obinuiesc ntotdeauna s salute pe toat lumea atunci cnd intr ntr-un lift,
compartiment de tren sau magazin. n prima zi de coal, copiii germani primesc un con mare
dinhrtie - Schultute - plin cu bunti, n sperana c acesta le va mai atenua din suprarea c
rencep cursurile.
Atitudinea fa de destin a culturii Germane este anabasic. Contribuia acestei ri
la dezvoltarea patrimoniului muzicii clasice este remarcabil este suficient s amintim
numele Johann Sebastian Bach, Ludwig van Beethoven, JohannesBrahms i Richard Wagner.
Nu mai puin copleitoare este contribuia scriitorilor i gnditorilor germani printre care Luther,
Goethe, Schiller, Nietzsche, Kant, Brecht i Thoma Mann.
Cultura germane este una extrem de vasta, si a influentat istoria universala. De la arte la tehnica
i stiinta, design, constructii, fiecare domeniu are numerosi reprezentanti de origine germana.
Dintre laureatii premiului Nobel din Germania ii enumeram pe Albert Einstein, Max Plank,
FriedrichBergius, Heinrich Boll, Gerhard Domagk, Hermann Emil Fischer, Maria GoeppertMayer, GunterGrass, Hermann Hesse, Paul Heyse, Robert Koch, Thomas Mann, Wilhelm
Condrad Rontgen si nu inultimul rand Herta Muller, scriitoare germana, originara din
Romania.

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO,Germania se inscrie cu numeroase puncte

importante, sidoar cateva exemple ar fi Catedrala din Aachen, cea din Speyer, sau cea din
Koln, orasul hanseaticLubeck, insula muzelor din Berlin, Bauhaus cu locuri din Weimar si
Dessau sau orasul Bamberg.Este foarte cunoscut faptul ca miscarea in aer liber si sporturile
sunt capitole foarte importante. De la Bundesliga la Campionatul Mondial de Formula 1, in
care Michael Schumacher a castigat 7 titluri mondiale si pana la sporturi extreme, Germania a
obtinut de foarte multe ori medalia de aur. Fotbalul aduna pe stadioane sau in fata
televizorului numerosi spectatori, cifrele sunt impresionante,de asemenea si volumul de
afaceri care graviteaza in jurul acestui sport. Este un veritabil fenomen ce face parte din
personalitatea unui popor. De altfel nume sonore sunt si in ciclism, rugby, sanie, bobsau
sporturi individuale.
Un capitol important al culturii germane sunt artele. Literatura universala s-a
imbogatit substantial prin contributia operelor lui Lessing, Goethe, Schiller,Kleist, Hoffmann,
Brecht si Schmidt.Daca vorbim despre filozofie atunci trebuie sa vorbim despre Leibniz,
Kant, Schopenhauer sau Hegel. Marx si Engels au sustinut teoria comunista, ce a cunoscut un
success international.Este demna de mentionat Universitatea din Berlin, infiintata in 1810
care a constituit modelul ideal pentru numeroase universitati din Europa.In domeniul atat de
vast si de incantator al muzicii, Germania a reprezentat un punct de referinta la nivel mondial.
De la recentul concurs Eurovision pana la trupe de succes ce au incantat generatii intregi,
Modern Talking, Sandra, Dj precum ATB, Paul van Dyk sau Sven Vath sau trupe precum
TokyoHotel sau Rammstein, epoca actuala acopera genuri variate.Daca facem o incursiune in
timp atunci vorbim de epoca atat de bogat reprezentata, cea clasica. Compozitori precum
Bach, Beethoven, handel, Haydn, Brams, Wagner, Mendelssohn Bartholdy siopera lor
muzicala vor rezita trecerii timpului, oameni de exceptie, artisti veritabili.
Nzuina formativ este individualizant anume prin modul de organizare politic
n mai multe state mici independente. Aici putem aminti i de faimosul Oktoberfest, faimosul
festival de la Munchen, Bavari. Se desfoar de la sfritul lui septembrie pn n octombrie,
timp n care vizitatorii din ntreaga lume se adun aici pentru a degusta diferite tipuri de bere
i pentru a experimenta atmosfera att de inedit.

CONCLUZIE
n concluzie, matricea stilistica este ca un manunchi de categorii care se imprima,
din incontient, tuturor creaiilor umane, si chiar i vieii ntruct ea poate fi modelata prin
spirit. Matricea stilistica, in calitatea ei categoriala, se ntipareste, cu efecte modelatoare,
operelor de arta, conceptiilor metafizice, doctrinelor si viziunilor stiintifice, conceptiilor etice
si sociale. Sub acest unghi, trebuie sa specificam, ca lumea noastra nu este modelata numai
de categoriile constiintei, ci sid e un manunchi de alte categorii, al caror cuib este
inconstientul.
Teoria despre matricea stilistic incontient i despre per-sonana acesteia n
contiin constituie desigur i o contribuie nu lipsit de interes la doctrina despre incontient
n genere. Spuneam, n unele din capitole, c incontientul nu reprezint un simplu reziduu de
imagini i de porniri refulate, ci o realitate psihic-spiritual cosmetic. Incontientul i are
orizonturile, accentele, atitudinile, nclinrile sale formative, proprii, care pot s fie cu totul
altele dect cele ale contiinei, dar care au darul de a rzbate personant n contiin,
ndeobte incontientul a fost admis ca substrat al creaiei spirituale nc din timpul
romanticilor, dar incontientul era considerat din partea lor, printr-o afirmaie global, lipsit
de duhul dozrii, ca un factor creator pur i simplu, ca facultate. Ei n-au parvenit ns dect
pn la punctul de a considera incontientul drept haos dinamic. Ne place s credem c n
lucrarea de fa am izbutit s lrgim privelitea. Incontientul ni se descoper ca o realitate
psihic-spiritual statornic n orizonturi, care i aparin, funcionnd suveran dup propriile
sale norme, graie unei nchegri de atitudini, accente, i nzuini, puternic constituite, i care
mprumut contiinei individuale suportul continuitii i netiute legturi cu colectivitatea.