Belciugan Camelia-Marinela

Filosofia culturii
Filosofie anul II
Universitatea”Dunarea de Jos“din Galati

Matricea stilistica a Germaniei

Despre fenomenul stil, sub unghi genetic, nu s-a scris prea mult în literatura filosofică. Spre
deosebire de alte probleme, în jurul cărora s-a produs un asfixiant bâlci de opinii, problema
aceasta pluteşte într-o rarişte teoretică de-a dreptul surprinzătoare. Filosofiei i se deschid aici
posibilităţi aproape feciorelnice. Faţă de unele teorii curente, care s-au fixat în explicarea stilului,
asupra unui singur factor de spontanietate creatoare umană (sentimentul spaţial) am ţinut să
arătăm în lucrarea de faţă, că fenomenul stilului implică în substratul său abisal, o pluralitate de
factori cari fără deosebire aparţin spontaneităţii creatoare umane, si nu ne sunt daţi dinafară
deodată cu materialul utilizat. Inconştientul si cadrele sale orizontice, spaţial şi temporal; pe
urmă o serie de factori, care implică totdeauna astfel de orizonturi, dar cari nu sunt condiţionaţi
sau determinaţi în structura şi în modul lor, de orizonturile, cari întâmplător le servesc drept
cadru. Aceşti factori, tot atâtea variabile independente, sunt:

 Accentul axiologic,

 Atitudinea anabasică şi catabasică,

 Năzuinţa formativă.

Fenomenul „stil” e determinat de constelaţia acestor factori fundamentali, împreună, şi niciodată

numai de un singur factor.

MATRICEA STILISTICĂ

Aşadar toţi aceşti factori, agenţi, potente, determinante, sau cum voim să-i numim:

 orizontul spaţial şi orizontal temporal al inconştientului

,  accentul axiologic,

 atitudinea anabasică, catabasică (sau neutră),

 năzuinţa formative
Belciugan Camelia-Marinela
Filosofia culturii
Filosofie anul II
Universitatea”Dunarea de Jos“din Galati

Aceştia sunt factorii de prim ordin, care stau la temelia unui stil. Li se alătură un număr
neprecizabil de factori secundari, sau cu totul accidentali. In garnitura de factori, care stă la
temelia unui stil oarecare, pot să figureze ca agenţi secundari, sau accidentali, de ex. dragostea de
materialitate zgronţuroasă sau dragostea de nuanţă, de inefabil; sau dragostea de linişte, sau
dragostea de mişcare, etc. Două diverse stiluri pot să se distanţeze prin toţi factorii lor
determinanţi, sau numai prin unul sau cîţiva factori secundari sau primari, sau prin factori cu
totul accidentali. Cât priveşte factorii primari, să reţinem de o parte discontinuitatea lor şi
posibilitatea de a varia independent unul de celălalt, şi să reţinem de altă parte putinţa acestor
factori de a alcătui mănunchiuri de-o apreciabilă stabilitate.

Mulţi filologi constată că stilul, ca fenomen, apare în legătură cu creaţiile umane conştiente, dar
că stilul însuşi, în multe din laturile sale, chiar esenţiale, nu e ca atare întovărăşit de conştiinţă.
De obicei autorii nu-şi dau seama de particularităţile stilistice, mai profunde, ale creaţiilor lor.
„Matricea stilistică" figurează, cu alte cuvinte, cu ascunsa ei faţă, printre acele complicate
momente şi dispozitive secrete, prin care inconştientul administrează conştiinţa, neştiut din
partea acesteia.

Cultura germană orizontul spaţial şi orizontal temporal al inconştientului

Cultura este ansamblul comportamentelor şi proceselor de transmitere socială a acestora.

Deasemenea, cultura cuprinde ansamblul reprezentărilor despre lume, trecute şi prezente,
inclusiv forma lor materială. Voinţa socială se manifestă în realitate prin intermediul idealurilor.
Scopurile voinţei sociale sunt fixate în idealuri şi deci, în cultură. Disiminarea este procesul de
răspîndire a bunurilor culturale între grupuri, societăţi, popare, civilizaţii. Inovaţia se referă la
introducerea unor noi posibilităţi de acţiune, de gandire.

Elemetele culturii, într-o enumerare completă sunt: valorile, simbolurile, normele, riturile,
miturile şi spaţiul stilistic.Cel mai reprezentativ element al unei culturi este spaţiul stilistic.
Fiacare cultură îşi are matricea sa stilistică, calea sa proprie de manifestare, la fel şi cultura
germane.
Belciugan Camelia-Marinela
Filosofia culturii
Filosofie anul II
Universitatea”Dunarea de Jos“din Galati

Accentul axiologic afirmativ-pozitiv

Orizontul spaţial al artei este acela alveolar-succesiv alcătuit din locuri care cer de fiecare dată
prezenţa viitorului. În conformitate cu unele ipoteze, dacă orizontul spaţial al artei germane este
succesiv alcătuit din locuri care cer de fiecare dată prezenţa viitorului, consider că acestei culturi
germane îi aparţine ca orizont temporal „timpul spaţiu” din cele trei tipuri de timpuri ale
orizontului temporal (havuz, cascadă, fluviu). „Timpul-spaţiu” este orizontul deschis unor trăiri
îndreptate prin excelenţă spre viitor. În cadrul acestui orizont temporal, se atribuie viitorului o
valoare exclusivă şi dominantă, o suveranitate acaparată, de care nu se bucură nici prezentul şi
nici trecutul, care sunt privite cel mult ca trepte , într-o suire fără capăt. Ţin să menţionez că
dorinţa Germaniei de a-şi îmbunătăţi modul de viaţă şi de a fi un exemplu este foarte vizibil ceea
ce ne demonstrează încă odată că orizontul temporal este cel – havuz.

Atitudinea faţă de destin a culturii Germane este anabasică. Contribuţia acestei ţări
la dezvoltarea patrimoniului muzicii clasice este remarcabilă – este suficient să amintim numele
Johann Sebastian Bach, Ludwig van Beethoven, JohannesBrahms şi Richard Wagner. Nu mai
puţin copleşitoare este contribuţia scriitorilor şi gânditorilor germani printre care Luther, Goethe,
Schiller, Nietzsche, Kant, Brecht şi Thoma Mann. Cultura germane este una extrem de vasta, si a
influentat istoria universala. De la arte la tehnica şi stiinta, design, constructii, fiecare domeniu
are numerosi reprezentanti de origine germana. Dintre laureatii premiului Nobel din Germania ii
enumeram pe Albert Einstein, Max Plank, FriedrichBergius, Heinrich Boll, Gerhard Domagk,
Hermann Emil Fischer, Maria GoeppertMayer, GunterGrass, Hermann Hesse, Paul Heyse,
Robert Koch, Thomas Mann, Wilhelm Condrad Rontgen si nu inultimul rand Herta Muller,
scriitoare germana, originara din Romania.

Năzuinţa formativă – este individualizantă anume prin modul de organizare politică în mai
multe state mici independente. Aici putem aminti şi de faimosul Oktoberfest, faimosul festival de
la Munchen, Bavari. Se desfăşoară de la sfîrşitul lui septembrie pînă în octombrie, timp în care
vizitatorii din întreaga lume se adună aici pentru a degusta diferite tipuri de bere şi pentru a
experimenta atmosfera atît de inedită.