Sunteți pe pagina 1din 65

Semnificantul şi semnificatul în

comunicare

Lect. Univ. Dr. Vanina Narcisa Botezatu


Limbăð limbaj ð comunicare
Comunicarea este un domeniu complex şi important în activităţile
umane, iar de modul de comunicare depinde eficienţa acesteia în
diverse situaţii.
Stă la baza tuturor proceselor, interacţiunilor şi relaţiilor interumane şi
are rolul de a pune în relaţie sistemele (omul) cu mediul în care
evoluează.
Societatea există practic datorită procesului de comunicare, pentru că,
fără el, structurile sociale nu s-ar putea forma şi nici nu s-ar putea
menţine.
De aceea, comunicarea trebuie văzută ca o înţelegere, atât a mesajelor
primite pe diferite canale de comunicare, de la diferite mijloace de
comunicare, cât şi ca înţelegere între persoane.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Limbăð limbaj ð comunicare

Pentru comunitatea umană cel mai eficient


sistem de semne este limba.
Limba numeşte, descrie şi analizează
realitatea înconjurătoare cu ajutorul semnului
lingvistic, cuvântul.
Limba are în comun cu celelalte sisteme de
comunicare funcţia de comunicare, dar se
deosebeşte de acestea prin origine.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Limbăð limbaj ð comunicare
Limba este instrumentul de bază al comunicării interumane.
În lingvistică este definit ca fiind ansamblul de semne folosite de o
anumita comunitate.

Limba lui Cervantes, Limba marinarilor, Limba spaniolă,


Gramatica limbii spaniole

În fiecare din aceste expresii, termenul are un sens diferit, mai


amplu sau mai limitat, în timp sau în spaţiu.

Circumstanţele situaţiei de comunicare în care sunt implicaţi


emiţătorul şi receptorul pot conduce la modificarea semnificaţiei.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Limbăð limbaj ð comunicare

Comunicarea verbală se realizează cu ajutorul limbii, este


o comunicare simbolică, întrucât cuvintele simbolizează
obiecte, imagini, persoane.

Limbajul, ca posibilitate de a folosi o limbă, este forma


cea mai evoluată, mai rafinată şi mai bogată de
comunicare, dar şi instrumentul cel mai important al
gândirii şi al conştiinţei.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Limbăð limbaj ð comunicare

Limba este principalul instrument al comunicării


interumane.

Limbajul reprezintă instrumentul cel mai important al


gândirii şi al conştiinţei, creează realitatea socială,
condiționează modul în care comunitățile lingvistice văd
lumea.

Vorbirea este procesul prin care omul a început să,


gândească şi să-şi exprime gândurile prin limbaj articulat.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semne şi simboluri

Majoritatea sistemelor de comunicare sunt formate


din semne grafice, spre exemplu semnele de
circulaţie, limbajele marinăreşti, simbolurile in
matematică, fizică.
Persoanele cu dificultăţi de vorbire sau de auz
întrebuinţează un sistem de semne, sistemul
Braille.
Limbile naturale utilizează anumite semne pe care
le emitem oral, definite semne lingvistice.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semne şi simboluri

Sistemele nelingvistice sunt, in general,


unifuncţionale.
Funcţia de comunicare se realizează fie ca
funcţie imperativă (semnele de circulaţie),
funcţie cognitivă (semnale din limbajul
matematic), funcţie estetică (in arte).

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semne

În comunicarea umană, un semn este un


element imediat perceptibil de simţurile care
înlocuiesc un obiect, un concept sau o idee a
realităţii (referentul semnului).

Clasificare ð ð ð

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semne – clasificare

Semne în funcţie de natura

Semne umane: cele pe care le utilizează omul pentru a


comunica
Semne verbale: utilizate în comunicarea verbală
Semne non-verbale: gesturi, imagini

Semne non-umane (vezi imagine slide 12)

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semne
Semne umane non verbale Semne non-umane

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semne – clasificare

Semne în funcţie de canal:

Semne vizuale: semnal de trafic, cuvântul scris


Semne auditive: o silabisire, un cuvânt susurat
Semne tactile: un cuvânt scris în Braille
Semne olfactive: fumul unei ţigări, mirosul unor
mâncăruri
Semne gustative: gustul amar a ceva stricat

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semne – clasificare

Semne după origine:


Semne naturale: cele care apar în mod
spontan, natural, care nu sunt supuse unor
convenţii: fumul este un semn a unui foc

Semne artificiale sau culturale: au caracter


convenţional şi au apărut ca urmare a unei
intenţii de comunicare

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semne – clasificare
Semne naturale Semne artificiale sau culturale

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semne – clasificare

În funcţie de relaţia pe care o are cu referentul pot fi:


Indicii sau semnale: care menţine un raport natural cu
referentul: fumul este un semn al focului, febra este
rezultatul unei răceli.

Icon sau imagine (pictograme): care sunt în raport de


asemănare cu referentul: o pictură este un semn iconic al
unei persoane, hărţi, planimetrii.

Simboluri: semne care, în mod convenţional, se


întrebuinţează pentru a reprezenta alte realităţi: notele
muzicale, steagurile, cuvintele scrise ale unei limbi.
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Indicii

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Icon (pictograme)

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Simboluri

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Sistemele de semne

Un sistem de semne este un ansamblu de semne mai


mult sau mai puțin închise, în cadrul cărora se
stabilește o serie de relații.

Acest sistem de semne, împreună cu regulile care


guvernează utilizarea acestor semne pentru a forma
un mesaj, constituie codul.

Semnele de circulație, notele muzicale și gramatica


sunt nivele diferite ale sistemelor.
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Exemple de coduri

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Exemple de coduri

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semnul lingvistic

Comunicarea este studiată din mai multe perspective, toate


având un element comun, semnul lingvistic.
Semnele care formează limbajul verbal uman, ca sistem de
comunicare, sunt semnele lingvistice.
Semnul lingvistic face parte dintr-un sistem de semne
care ajută la codificarea şi/sau decodificarea
mesajului.
Toate semnele, inclusiv cel lingvistic, au o structură formată
din două parţi: semnficantul şi semnificatul.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semnul lingvistic

Definiţie
Semnul lingvistic este orice cuvânt sau grup de
cuvinte care exprimă un înțeles.
Prezintă două aspecte:

Planul semnificatului (conţinutul, ideea)


Planul semnificantului (expresia)

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semnul lingvistic

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semnul lingvistic

Planul conţinutului ð SEMNIFICAT


ð idee, imagine

Planul expresiei ð SEMNIFICANT


ð exprimarea cuvântului floare

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semnificatul

Semnificatul reprezintă conceptul, ideea pe care


o reflectă sau la care se referă respectivul
ansamblu sonor.
Conceptul sau imaginea mintală pe care o
asociem cu mintea noastră unui semnificant
concret.
Este imaginea pe care o reprezentați în mintea
voastră când spuneți creion.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Spre exemplu, un vorbitor de limbă română
asociază cuvântul creion cu următoarea
imagine:

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Spre exemplu, un vorbitor de limbă spaniolă
asociază cuvântul lapiz cu următoarea
imagine:

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semnificatul

Un vorbitor de limbă spaniolă asociază


cuvântul mesa cu următoarea imagine:

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semnificantul

Semnificantul, în lingvistică, reprezintă învelişul sonor,


ansamblul de foneme care formează partea fonică a
semnului, acesta fiind un semnal sonor perceput de
cunoscătorii limbii respective.
Reprezintă imaginea pe care o avem în propria noastră
minte a sunetelor ce formează semnul lingvistic (cuvânt,
morfem, fonem).
Această imagine fonică ne arată, astfel, că putem să ne
gândim la cuvinte, fără a le pronunţa.
c–a–s–a

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Semnificatul nu este un obiect real, ci doar
conceptul pe care ni-l sugerează un şir de
sunete (foneme) ð de semnificanţi.
De aceea, când auzim cuvântul creion, ne
putem gândi la un creion din lemn sau un
creion metalic, un creion negru sau un
creion colorat.
Dar, oricum, oricare ar fi reprezentarea
noastră mintală a cuvântului creion, ne vom
gândi, întotdeauna, la un instrument care
conţine o mină de grafit sau orice alt material
cu care putem scrie.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
La fel, cuvântul masă evocă la unii vorbitori
un obiect din lemn cu o suprafață circulară
susținută de trei picioare, în timp ce pentru
alţi vorbitori, poate reprezenta imaginea
unui obiect metalic cu o suprafață
dreptunghiulară și patru picioare.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semnul lingvistic

Semnificantul reprezintă șirul de sunete sau de scriere


grafică care reprezintă o idee.
În acest caz cuvântul
/c/ + /a/ + /s/ + /ă/

Semnificatul este imaginea sau conceptul pe care ni le


transmit sunetele unui cuvânt.

În acest caz cuvântul casă reprezintă caracteristici comune


ale tuturor caselor (mare, mică, cu etaj, din piatră, din
lemn) care ne permite să le grupam într-o categorie.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semnificantul

Este forma materială pe care o are


semnul, nu este întotdeauna lingvistică,
poate fi o imagine.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Exemple

Semnificant: semnal de oprire

Semnificat: indică faptul că conducătorul


trebuie să se oprească pentru moment şi apoi
să continue.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Exemple

Semnificant: câine lătrând

Semnificat: indică faptul că este supărat sau


avertizează că se va întâmpla ceva.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Referentul

Semnificantul şi semnificatul trimit la


un referent, mai precis la obiectul concret, la
lucrul, la noţiunea, la care trimite semnul
lingvistic (cuvântul).

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Semnificat

Semnificant
planta

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semnul lingvistic este…

ARBITRAR
Relația dintre semnificat și semnificant este un acord între
vorbitori. Prin urmare, fiecare limbă asociază un
semnificant diferit, aceluiași semnificat.

Câine în limba română, perro în limba spaniolă, dog în


limba engleză, cane în limba italiană.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semnul lingvistic este…

IMUTABILITATE
Semnificantul este legat de semnificat şi este
impus de comunitate.
Comunitatea vorbitorilor nu poate schimba sau
modifica cuvintele.
Limbile moderne au adoptat cuvinte noi, exemplu
computer.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semnul lingvistic este…

MUTABILITATE
Timpul schimba relaţia dintre semnificant (sunet-imagine) şi
semnificat (concept) și prin urmare, a semnului.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semnul lingvistic este…

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Semnul lingvistic este…

LINEAR
Semnele lingvistice se desfăşoară succesiv în vorbire.
Eu am cumpărat o casă.
Subiect + predicat + cd

ARTICULAT
Semnele lingvistice se pot descompune în morfeme sau foneme.
Morfeme ð cele mai mici unităţi de expresie formate din unul sau mai
multe foneme (sunete).
Foneme ð sunetele unui cuvânt.
Exemplu morfem: rădăcina, afixele (sufixe şi prefixe) dintr-un cuvânt
Exemplu fonem: literele dintr-un cuvânt

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Exemplu în lingvistică

Semn lingvistic: cuvântul scris “copac”


Semnificant: literele pronunţate c-o-p-a-c
Semnificat: categoria “copac”

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea
Danubius Galati
Bibliografie

1. ***Îndrepar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, ed. 5, Bucureşti, Univers


Enciclopedic, 1995.
2. Coşeriu, Eugen, Introducere în lingvisticã, Traducere de Elena Ardeleanu
şi Eugenia Bojoga, Editura Echinox, Cluj, 1995.
3. Coşeriu, Eugen, Lecţii de lingvistică generală, Editura Arc, Chişinău,
2000.
4. Martinet, André, Elements de linguistique générale, Paris, 1960.
5. Saussure, Ferdinand de, Curs de lingvisticã generalã, Polirom, Iaşi, 1998.

Vanina Narcisa Botezatu - Universitatea


Danubius Galati

S-ar putea să vă placă și