Prof.

MOTIȘAN BEÁTA
Școala Gimnazială „Ion Creangă” Satu Mare

Clasa a VI-a
Breviar teoretic și exemple

Înmulțirea și împărțirea numerelor întregi

Înmulțirea numerelor întregi

Produsul a două numere întregi nenule este numărul întreg care are modul egal cu produsul
modulelor factorilor, semnul “+” dacă factorii au același semn și semnul “ - ” dacă factorii au semne
contrare.
Dacă cel puțin unul din factorii produsului este nul, atunci produsul este egal cu 0.

Regula semnelor:

(+) · (+) = (+)

( -) · ( -) = (+)
(+) · ( -) = ( -)
( -) · (+) = ( -)

Exemple:

1.) (+ 4)·(+ 3) = + 12 10.) (+ 4)·0 = 0

2.) (- 4)·(- 3) = + 12 11.) (- 4)·0 = 0
3.) (+ 4)·(- 3) = - 12 12.) 0·(+ 3) = 0
4.) (- 4)·(+ 3) = - 12 13.) 0·(- 3) = 0
5.) (+ 5)·(+ 9) = + 45 14.) (+ 4)·(- 2)·(+ 6) = - 48
6.) (- 6)·(+ 7) = - 42 15.) (- 5)·(- 8)·(- 2) = - 80
7.) (- 8)·(- 5) = + 40 16.) (+ 6)·(- 4)·(- 3) = + 72
8.) (+ 10)·(- 6) = - 60 17.) (+ 4)·(- 10)·0 = 0
9.) (+ 11)·(- 2) = -22 18.) (- 3)·(+ 2)·(- 6)·(-2) = - 72

 Proprietățile înmulțirii numerelor întregi:

Înmulțirea numerelor întregi are aceleași proprietăți ca și înmulțirea numerelor naturale.

 Înmulțirea nr.întregi este asociativă:

(a·b)·c = a·(b·c) , ∀ a, b, c ∈ Z
 Înmulțirea nr.întregi este comutativă:
a·b = b·a , ∀ a, b ∈ Z
 Elementul neutru față de înmulțirea nr.întregi este nr.întreg 1:
a·1 = 1·a = a , ∀ a ∈ Z
 Înmulțirea nr.întregi este distributivă față de adunare și scădere:
a·(b + c) = a·b + a·c și a·(b - c) = a·b - a·c , ∀ a, b, c ∈ Z

1
 Exemple:

Calculați folosind proprietățile înmulțirii:

1.) (+2)·1 = +2
2.) 1·(-2) = - 2
3.) (+2)·(-1) = -2
4.) (-2)·(-1) = +2
5.) (-2)·(-7)·(-5) = (-2)·(-5)·(-7) = (+10)·(-7) = -70
6.) (-3)·(-4)·(+25) = (-3)·(-100) = +300
7.) (+4)·(-50)·(+9) = (-200)·(+9) = -1800

Calculați în două moduri:

8.) (-6)·(+7) + (-6)·(+9) = (-42) + (-54) = -96 sau
(-6)·(+7) + (-6)·(+9) = (-6)·[(+7) + (+ 9)]= (-6)·(+16) = - 96
9.) (-10)·(+8) - (-10)·(+6) = (-80) - (-60) = - 80 + 60 = - 20 sau
(-10)·(+8) - (-10)·(+6) = (-10)·[(+8) – (+6)] = (-10)·(+8 - 6) = (-10)·(+2) = -20
10.) - 4·(-8 +12) = - 4·(+4) = - 16 sau
- 4·(-8 +12) = - 4·(-8) + (- 4)·12 = + 32 + (-48) = + 32 – 48 = - 16

 Multiplii unui număr întreg:

Fie a și b două numere întregi. Spunem că a este multiplul lui b (sau că a se divide cu b), dacă
există un număr întreg c astfel încât a = b·c. Scriem a⋮b sau bǀa. Numărul b se numește divizor
al lui a.

Mulțimea multiplilor numărului întreg n se notează cu Mn.

Mn = {k·n | k ∈ 𝒁}
Mn = M –n , pentru orice n∈ 𝒁

Exemple:

1.) M5 = {0, ±5, ±10, ±15, ±20, … , ±5𝑛, …}, unde n∈ 𝒁

2.) M -3 = {0, ±3, ±6, ±9, ±12, ±15, … , ±3𝑛, ….}, unde n∈ 𝒁
3.) Alegeți dintre numerele întregi 10, 44, 125, -108, 253, 120, -200, -302, 624 pe cele care sunt
multiplii întregi ai numărului 4.
Nr. căutate sunt: 44, -108, 120, -200, 624.
4.) Înșirați 11 multiplii întregi ai numărului -2, dintre care 5 să fie nr. întregi negative.
De exemplu: -10, -8, -6, -4, -2, 0, 2, 4, 6, 8, 10 sau -20, -16, -12, -8, -4, 12, 22, 30, 46, 68, 100

2
Împărțirea numerelor întregi

Fie a și b două numere întregi cu b ≠ 0 și a un multiplu oarecare al lui b. Câtul dintre a și b,

notat cu a:b, este acel număr întreg c pentru care a = b·c. Numărul a se numește deîmpărțit, iar b se
numește împărțitor.

Observații:
 Regula semnelor este aceeași ca la înmulțirea numerelor întregi.
 Valoarea absolută a câtului este egală cu câtul valorilor absolute ale celor două numere.
 Dacă deîmpărțitul este nul atunci câtul este egal cu zero.
 Dacă împărțitorul este nul atunci împărțirea nu are sens.

Exemple:

1.) (+20):(+10) = + 2 10.) (-12):(+1) = - 12

2.) (-20):(-10) = + 2 11.) (-12):(-1) = + 12
3.) (+20):(-10) = - 2 12.) (-35):(-7) = + 5
4.) (-20):(+10) = - 2 13.) (+144):(-12):(+6) = (-12):(+6) = - 2
5.) 0: (+5) = 0 14.) (-18):(-3):(+6) = (+6):(+6) = + 1
6.) 0: (-6 ) = 0 15.) (-100):(+25):(-1) = (-4):(-1) = + 4
7.) (+8):0 – nu are sens 16.) (+13):(-13):(+ 1) = (- 1):(+ 1) = - 1
8.) (- 7):0 – nu are sens 17.) (+ 1024):(- 32) = - 32
9.) 0:0 – nu are sens 18.) (- 760):(- 10) = + 76

 Divizorii unui număr întreg:

Dacă a este un multiplu al lui b, atunci b este un divizor al numărului a.

Mulțimea divizorilor numărului întreg n se notează cu Dn.

Dn = D –n , pentru orice n∈ 𝒁

Exemple:

1.) D6 = {±1, ±2, ±3, ±6}

2.) D-15 = {±1, ±3, ±5, ±15}
3.) Enumerați divizorii naturali și apoi divizorii întregi ai numerelor: 18 și -37.
- Divizorii naturali: D18 = {1, 2, 3, 6, 9, 18}
- Divizorii întregi: D18 = {±1, ±2, ±3, ±6, ±9, ±18}
- Divizorii naturali: D-37 = {1, 37}
- Divizorii întregi: D-37 = {±1, ±37}
4.) Se dau numerele: -9, +6, -12, 14, 21, -16, +24, -36, 32. Alegeți acele numere care sunt
divizori ai numărului 144.
Nr. căutate sunt: -9, +6, -12, -16, +24, -36.