Numele şi prenumele elevului…………………………………………………

Data ……………………………………………
Clasa a VI-a

Test de verificare
Unitatea de învăţare: OPERAŢII CU NUMERE ÎNTREGI – modulul, opusul, reprezentarea pe axă, adunarea, scăderea,
înmulţirea, împărţirea, ridicare la putere.
Pe foaia de test se cer re zolvările complete.

1. Modulul (valoarea absolută) unui număr întreg

 Definiţia. Modulul unui număr întreg (de altfel al oricărui număr real) este distanţa dintre originea axei
numerelor întregi şi punctul de pe axă ce reprezintă numărul întreg dat.
 Exemplul nr.1. Modulul numărului +2 se scrie  2 şi este egal cu d(O,A) = OA =2.

 Exemplul nr.2. Modulul numărului 4 se scrie  4 şi este egal cu d(O,B) = OB = 4.

 Acum completaţi tabelul de mai jos:
a +2 (+7) 5 +11 (1) 0 +(3) 17 2023 +(6)
a

2. Opusul unui număr întreg

 Definiţia. Două numere întregi sunt opuse dacă valorile absolute sunt egale şi sunt de semne contrare.
Sau: Două numere întregi sunt opuse dacă suma lor este egală cu zero.
Sau: Două numere întregi sunt opuse dacă punctele de pe o axă ce reprezintă numerele date sunt egal
depărtate faţă de originea O.
 Exemplu. Opusul numărului +4 este egal cu 4 şi invers.

[OA][OB]
 Acum completaţi tabelul de mai jos:
a +3 (+5) 2 +10 (3) 0 +(4) 15 +(1)
Opusul lui a

3. Reprezentarea pe o axă a numerelor întregi

Reprezentaţi pe o axă numerele: 2; +5; 4; +3; 0; 6; 1.
Etapele reprezentării:
 Se ordonează crescător numerele date. 6; 4; 2; 0; +1; +3; +5
 Se identifică cel mai mic şi cel mai mare număr întreg. 6; 4; 2; 0; +1; +3; +5
 Se alege o scară de reprezentare convenabilă.
 Se iau puncte echidistante pe axă.
 Se scriu numerele întregi date.

 Acum reprezentaţi pe o axă următoarele numere: 3; +10; +8; 7; +2; 0; 10; 12;  1 .
4. Adunarea şi scăderea – calculul fără paranteze
Calculaţi: 7 + 5 – 8 + 2 – 6 + 10
 Identificăm termenii pozitivi şi îi subliniem cu o liniuţă iar termenii 7 + 5 – 8 + 2 – 6 + 10 =
negativi cu două liniuţe:
 Adunăm termenii pozitivi şi rezultatutului îi dăm semnul +; adunăm = + 17 – 21 =
termenii negativi şi rezultatutului îi dăm semnul :
 Termenii sunt de semne contrare – aflăm diferenţa dintre valorile =  4.
lor absolute şi dăm rezultatului semnul numărului mai mare ca
valoare absolută:
 Acum calculaţi singuri: a)  15  7  3  8  5  2 =

b)  10  9  8  ...  12 =

5. Adunarea şi scăderea – calculul cu paranteze

Calculaţi: (–12) – (+15) – (–5) + (+11) + (–8) – (–10) (–12)–(+15)–(–5)+(+11)+(–8)–(–10)=
 Eliminăm parantezele: dacă în faţa unei paranteze este semnul
+ sau nimic atunci eliminăm paranteza fără a schimba semnul = –12 – 15 + 5 + 11 – 8 + 10 =
numărului din paranteză; dacă în faţa unei paranteze este
semnul –, atunci eliminând paranteza vom schimba semnul = –12 – 15 + 5 + 11 – 8 + 10 =
numărului din paranteză:
 În continuare procedăm ca la ex.1: = +26 – 35 = –9.
 Acum calculaţi singuri: a)  3   4    5   6   7    10  =

b)  2012    2011    2010   ...   2014 =

6. Înmulţirea şi împărţirea
Calculaţi: (–1)  (+1)  (–2)  (+3)  (–4) (–1)  (+1)  (–2)  (+3)  (–4) =
 Primul pas: se pune întrebarea, câţi factori negativi avem? sunt 3 factori negativi
 Pasul 2: Dacă sunt în număr par atunci rezultatul va fi + (–1)  (+1)  (–2)  (+3)  (–4) = –
iar dacă sunt în număr impar rezultatul va fi cu – .
 Pasul 3: Acum se face înmulţirea propriu- zisă. (–1)  (+1)  (–2)  (+3)  (–4) = – 24.
Calculaţi: (+24) : (–6) : (+2) : (–1) (+24) : (–6) : (+2) : (–1) =
 Primul pas: se pune întrebarea, câţi factori negativi avem? avem 2 factori negativi
 Pasul 2: Dacă sunt în număr par atunci rezultatul va fi + (+24) : (–6) : (+2) : (–1) = +
iar dacă sunt în număr impar rezultatul va fi cu – .
 Pasul 3: Acum se face împărţirea propriu- zisă. (+24) : (–6) : (+2) : (–1) = + 2.
 Acum calculaţi singuri: a)  5   4    3   1 =

b)  40  :  2 :  2 :  1 :  1 =

7. Puterea unui număr întreg negativ

Calculaţi: (–2)3 (2)3 = (3)4 =
 Primul pas: se pune întrebarea, exponentul ce fel de număr este, par exp. este impar exp. este par
sau impar?
 Pasul 2: Dacă este par atunci rezultatul va fi cu + iar dacă este impar (2)3 = – (3)4 = +
rezultatul va fi cu –.
 Pasul 3: Acum se efectuează puterea propriu zisă. (2)3 = – 8 (3)4 = + 81
 Obs. Atunci când baza puterii este un număr pozitiv, rezultatul este
oricum pozitiv.
 Acum calculaţi singuri: a)  2    2  =
4 3

b)  30   30   32 =