Sunteți pe pagina 1din 10

Adunarea si

scaderea
numerelor intregi
Evaluare formativă
timp. 10 min.
V 1. V2.
1. (+12)+(+7)= 1. (-22)+(-23)=
2. (+63)+(+39)= 2. (+15)+(-12)=
3. (-13)+(-14)= 3. (-52)+(+32)=
4. (-5)-(-3)= 4. -104-(+76)=
5. -4+(-3)+3-(-5-7-8-11)= 5. 5+(-5)-(-6)-(+6)=


Reguli de adunare și scădere a numerelor întregi
 ADUNAREA NUMERELOR INTREGI  SCADEREA NUMERELOR INTREGI
  In cazul scaderii avem 2 reguli:
Asa cum spuneam in capitolul
anterior, numerele intregi pot fi pozitive  1. Numerele intregi pe care le scadem au
sau negative.Prin urmare, avem 3 acelasi semn: in acest caz se efectueaza
variante de adunare a numerelor intregi: direct scaderea si apoi se pune in fata
 rezultatului semnul celor 2 numere
1. Adunarea a doua numere intregi
scazute.
pozitive: in acest caz se aduna direct
 Exemplu: (+5) - (+3) = + (5-3) = +2,
numerele, iar semnul este pozitiv.
 sau (-5) - (-3) = - (5 - 3) = -22.
Exemplu: (+3)+(+7) = 102.
 2. Numerele intregi pe care le scadem au
 2. Adunarea a doua numere intregi
semne diferite: in acest caz trebuie
negative: in acest caz se aduna direct
sa adunam la descazut opusul scazatorului.
numerele, fara a tine cont de semnul -  Exemplu: (-2) - (+3). adica (-2) + (-3) = -
din fata lor, iar la final se pune "-"
(2 + 3) = - 5.Daca inaintea unui termen din
inaintea rezultatului.
paranteza avem semnul "-", vom scrie
 Exemplu: (-3) + (-7) = - (3+7) = -103. termenul fara paranteze cu semnul
 3. Adunarea unui numar intreg pozitiv schimbat (adica, daca avem de exemplu -
cu un numar intreg negativ: in acest (-3), vom scrie + 3).Daca inaintea unui
caz se scad modulele lor si se pune in termen din paranteza avem semnul "+",
fata rezultatului semnul numarului al vom scrie termenul fara paranteze cu
carui modul este mai mare. semnul neschimbat (adica, daca avem de

exemplu + (-3), vom scrie -3)
Ex.(-7) + (+3) = -4
Fișă de lucru
 1.Un scafandru se află faţă de nivelul mării la o adâncime de –170 m. La ce adâncime
se află dacă mai urcă 40 m ?

 2. Calculați:
 a) -10 + 200 = f) ( - 48) + ( - 25) + 48 =
 b) -600 – 75 = g) -15+[-94 + (-38+15) +16] =

 c) -715 – (+321) = h) -823 –│-715│– (+1236) =


 d) -12 – ( -78) = i) (-2) + (-7) + (-10) + (-2) + (-6) =
 e) │-3+2+9│+│-7│+ (-20) = j) -33 – 18 – 28 - (-60) =

 3. Aflați suma dintre cel mai mare număr întreg pozitiv de două cifre distincte şi cel
mai mic număr întreg negativ format din trei cifre identice.

 4. Temperatura medie a aerului în ziua de 27 noiembrie 1999 era de -1 0. A doua zi a
urcat cu 20, a treia zi a mai urcat cu 40, a patra zi a coborât cu 80, iar a cincea zi a mai
coborât cu 20. Ce temperatură era la 30 noiembrie 1999? Dar la 1 decembrie 1999?
 5.Completați tabelul următor după modelul:

6.Calculați a+b si a-b pentru:


 a) a = +175 – 23– 34

b= –21 – 800 –12


 b) a= +105 – 2073

b= – 157 – 812
Înmulțirea
numerelor
Întregi
Obiectivele:
 1.Aplicarea corectă a regulilor semnelor la operaţiile de
adunare, scădere şi înmulţire;
 2. Efectuarea operaţii cu numere întregi;
3. Utilizarea proprietăţile inmulţirii numerelor întregi in
calcule;
 4. Investigarea valorii de adevăr a unei afirmaţii utilizând
metode diferite, inclusiv prin construirea unor exemple sau
contraexemple;
 5. Aplicarea corectă a proprietăţilor înmulţirii numerelor
întregi în exerciţii.
Înmulțirea numerelor Întregi
Ce este înmulțirea numerelor întregi?
Produsul a două numere întregi a şi b este un
număr întreg notat a·b .
Numerele a si b se numesc factorii produsului,
iar operaţia prin care se obţine produsul a două
numere întregi se numeşte inmulţtire .
Reguli de calcul
1.Dacă cele două numere întregi au semne diferite atunci
rezultatul va avea semnul minus.
Ex: (-3)∙(+5)= -15
(-5)∙(+3)= -15
2. Dacă cele două numere întregi au acelaşi semn atunci
rezultatul va avea semnul plus.
Ex: (+8)∙(+2)=+16
(-8)∙(-2)=+16

S-ar putea să vă placă și