Barla, Gabor, Prisecaru, Chiriloaia, Ivascu Oana, Zahariea, Iftime, Bursuc Amalia, Cocuz,

Pamfilie, Prodan Miriam, Croitor , Midrigan, Vartolomei, Popovici, Lucan, Sava, Orsinchi, Nita,
Purice, Ilas Vladianu, Males, Bosca, Olaeru, Brinzanu, Gaina, Dolineanu, Moldovanu

Curs 10 Recapitulare pentru examenul parțial

Operații cu numere reale. Mărimi direct sau invers proporționale. Metode aritmetice de
rezolvare a problemelor

Variante de subiecte de examen

Varianta I

Problema 1.
Numerele și nu au divizori comuni. Aflați numerele.
Rezolvare
Numerele și nu au divizori comuni, deci ele sunt numere prime între ele.

Dacă și 36 ar avea divizori comuni, atunci ar fi divizibil cu divizori ai lui 36.

D36={1,2,3,4,6,9,12,18,36} divizorii proprii: 2,3,4,6,9,12,18, se divid cu 2 sau cu 3.
Dacă un număr nu este divizibil cu 2, atunci el nu este divizibil cu 4,6,12,18, sau 36.
Dacă un număr nu este divizibil cu 3, atunci el nu este divizibil cu 6,9,12,18,36.
Prin urmare dacă și sunt prime între ele, atunci nu este divizibil cu 2 și nici
cu 3.
I. nu este divibil cu 2, rezultă a este diferit de 0,2,4,6,8, deci a ∈ {1 , 3 , 5 ,7 , 9 } .
II. nu este divizibil cu 3, rezultă a are valori astfel încât 6+3+a nu este multiplu
de 3, deci
6+3+a∉M3, rezultă că 9+a∉M3, (gândim pe complementară: dacă 9+a ∈M3,
atunci a ∈ { 0 ,3 , 6 , 9 }), deci a∈ {1 , 2 , 4 , 5 , 7 , 8 }, dar a ∈ {1 , 3 , 5 ,7 , 9 } î n concluzie
elementele comune sunt: a∈ {1 , 2 , 4 , 5 , 7 , 8 , } ∩{1 ,3 , 5 , 7 , 9} , deci a∈ {1 , 5 , 7 }

Concluzia: ∈ { 631, 635,637 } .

Problema 2.
Andrei are triplul sumei lui Radu, mai puțin 16 lei. Ei au împreună 400 lei. Câți lei are fiecare
copil?
A+R=400
A=3R-16

1
 A, R=? o parte
R . restul 16 400 (câtul este 2, restul este partea colorată cu albastru=R-16)
A

Metoda prin adunare

Planul logico-operațional
1. Care este împătritul numărul mai mic (sumei lui Radu)?
400+16=416 (4R)
2. Care este suma lui Radu?
416:4=104 (R)
3. Care este suma lui Andrei?
a. 104·3-16=296 (A) Verificarea: 296+104=400 (A)
b. 400-104=296 (A) Verificare: 296=3·104-16 (A)
Răspunsul: A=296, R=104
Scrierea în exercițiu:

I. 104·3-16=. 416:4·3-16=(400+16) :4·3-16

II. 400-104=400-416:4=400-(400+16):4
Generalizarea: Notăm: S=400, C=2, P=16,
I. (S+P) :(C+2)·(C+1)-P
II. S-(S+P):(C+2)
Compunerea de probleme după același exercițiu:
I. (400+16) :4·3-16
Maria are 400 de bomboane, ea mai primește 16. Totalul îl împarte în mod egal la cei 4
prieteni ai săi. Ionel are de 3 ori mai multe bomboane decât un prieten al Mariei. El mănâncă 16
bomboane. Cu câte bomboane rămâne Ionel?
II. 400-(400+16):4
Ioana are 400 de lei. Maria are cu 16 lei mai mult decât Ioana. Ea împarte în mod egal cu
cei trei frați ai ei suma totală (asta înseamnă că îi rămâne și Mariei un sfert din sumă). Cu cât
are mai mult Ioana decât Maria?
Ioana are 400 de lei. Maria are cu 16 lei mai mult decât Ioana. Ea împarte în mod egal
celor patru frați ai ei suma totală (asta înseamnă că Mariei nu îi mai rămân bani). Cu cât are
mai mult Ioana decât unul din frați?
Compunerea de probleme după același context
I. M+I=?
M=?∙I-?
M+I=20

2
 M=2∙I-?
Aleg I=8, îl înmulțim pe I cu 2, scădem din produs 4. Facem calculele și obținem că M=12, apoi
calculăm pe M+I=20.
M+I=20
M=2∙I-4

Irina are 8 nasturi, iar Mara are de două ori mai mulți nasturi decât Mara, mai puțin 4. Câți
naturi are fiecare?

II.Ana și Maria au împreuna 200 de lei. Ana are cu 16 lei mai puțin decât triplul sumei de bani
ai Mariei. Câți lei are fiecare?

Problema 3.

A={ x | x ∈ N ∧ 5 ≤ x <6 };

❑
C={x ∨ x ∈ Z ¿ 1}∧−1< x ≤ 5 }¿.
E={x ∨ x ∈ Z ∧−1< x ≤ 5 }.
Observație: Când apare N sau Z , mulțimea rezultată se scrie cu acolade. Când apare R ,
mulțimea rezultată este un interval și se scrie folosind paranteze rotunde sau pătrate (intervalul
are o infinitate de numere).
Calculați:
A={5}, B={0,1,2,3,4,5}, C={2,3,4,5}, E={0,1,2,3,4,5}
AΔB= ( A ¿ ) ∪ ( B ¿ )
AΔB=( A ∪ B)¿( A ∩ B)
A , B ,C , E , A ∪ B , A ∪ C , B ∪ C , A ∩B , A ∩ E , B∩ C , E ¿ ,C ¿ , A ¿ , B ¿ , AΔB , C E A=E ¿ ,C E B=E ¿ ,
P ( A ) , P (C ) , P ( B) , A × B , B × A.
A={5}; B={0,1,2,3,4,5}; C={2,3,4,5}; E={0,1,2,3,4,5}.
A ∪ B={0,1,2,3,4,5}=E=B; A ∪ C ={2,3,4,5}=C; B∪C ={0,1,2,3,4,5}=B=E; A ∩ B={5};
A ∩ E ={5}; B∩ C ={2,3,4,5}=C; E ¿={0,1,2,3,4};C ¿ =∅ ; A ¿=∅ ;
B ¿={0,1}; AΔB={0,1,2,3,4};C E A ={0,1,2,3,4};C E B=∅ ;
P ( A )={∅ ;{5}};
P ( B )={∅ , {0};{1};{2},{3};{4};{5};{0,1};{0,2};{0,3};{0,4};{05};{1,2};{1,3};{1,4};{1,5};
{2,3};{2,4};{2,5};{3,4};{3,5};{4,5};{0,1,2};{0,1,3};{0,1,4};{0,1,5};{0,2,3};{0,2,4};{0,2,5};
{0,3,4};{0,3,5};{0,4,5};{1,2,3};{1,2,4};{1,2,5};{1,3,4};{1,3,5};{1,4,5};{2,3,4};{2,3,5};{2,4,5};
{3,4,5};{0,1,2,3};{0,1,2,4};{0,1,2,5};{0,1,3,4};{0,1,3,5};{0,1,4,5};{0,2,3,4};{0,2,3,5};
{0,2,4,5};{0,3,4,5};{1,2,3,4};{1,2,3,5};{1,2,4,5};{1,3,4,5};{2,3,4,5};{0,1,2,3,4};{0,1,2,3,5};
{0,1,2,4,5};
{0,1,3,4,5};{0,2,3,4,5};{1,2,3,4,5};{0,1,2,3,4,5}} (26=64 de mulțimi);
A × B ={(5,0);(5,1);(5,2);(5,3);(5,4);(5,5)};
B× A ={(0,5);(1,5);(2,5);(3,5);(4,5);(5,5)}.Produsul cartezian este compus din perechi ordonate,
ceea ce înseamnă că are are importanță ordinea elementelor în pereche, deci perecehea (4,5) este

3
diferită de perechea (5 , 4) ( (4 , 5)≠(5 , 4 )), prin urmare produsul cartezian nu este comutativ!
A × B ≠ B × A.

Problema 4.

Să se afle numerele n cuprinse între 20 și 30 cu proprietatea că 275, 425 și 325 dau restul 50 la
împărțirea prin n.

20< n<30 (cuprins între=folosim inegalitate simplă, de la...până la..., atunci folosim
inegalitate cu posibilitate de egal)
275:n=c1 rest 50, unde 0≤ 50¿n
425:n=c2 rest 50, unde 0≤ 50¿n
325:n=c3 rest 50, unde 0≤ 50¿n
n=?

T.Î.R.
275=n·c1+ 50⇒ 225= n·c1⇒n∈D225
425=n·c2 + 50⇒375= n·c2⇒ n∈D375 ⇒n∈D(225,375,275)
325=n·c3 + 50⇒ 275= n·c3⇒ n∈D275

Descompunem numerele

225=5·45=5·5·9=32·52

375=5·75=5·3·25=5·3·52=3·53

275=5·55=5·5·11=52·11

(225,375,275) = 52=25

D25 ={1,5,25}

20< n<30. ⇒ n∈ ∅

0≤ 50¿n

Problema 5.
Să se afle numerele de la 300 la 500, care împărțite la 21, 42, 63 dau restul 19.
Rezolvare
300≤ n≤500
n:21=c1 rest 19, unde 0≤ 19<¿21
n:42=c2 rest 19, unde 0≤ 19<¿ 42
n:63=c3 rest 19, unde 0≤ 19<¿ 63
n=?
T.Î.R.
n=21·c1+ 19⇒ n-19 = 21·c1⇒n-19∈M21

4
n=42·c2 + 19⇒n-19 = 42·c2⇒ n-19∈ M42 ⇒n-19∈M[21,42,63]
n=63·c3 + 19⇒ n-19 = 63·c3⇒ n-19∈ M63

Descompunem numerele

21=3·7
42=2·3·7
63=32·7
[21,42,63]=2·32·7=18·7=126

M126 ={0, 126, 252,378,504.....,126k...}

300≤ n≤500 , k≥ 0 ⇒n=378

Varianta 2

Problema 1.
abc + bca + bac = 887, cu a < b < c, a, b, c = ?, a,b,c cifre (sunt 10 cifre de la 0 la 9, a, b ≠ 0).
Aflați cifrele.
Scrierea în baza zece a numerelor:
(100a+10b+c)+(100b+10c+a)+(100b+10a+c)=887
111a+210b+12c=887
I. b=0 (F), pentru ca b ≠ 0.
II. b=1, a < 1 < c, deci a=0 (F)
(Comentariu-varianta generală:111a+210+12c=887
111a+12c=887-210
111a+12c=677 (677:111 6 )
a=5(din cauza lui 12c), dar a<b(5<1 F))
III. b=2, a < 2 < c, deci a=1, 111+420+12c=887, 12c=356 (12 e multiplu de 3, 356
nu este multiplu de 3)(F)
(Comentariu-varianta generală:111a+420+12c=887
111a+12c=887-420
111a+12c=467 (467:111 4 )
a=3 (din cauza lui 12c), dar a<b(3<2 F))
IV. b=3, a < 3 < c.
111a+630+12c=887
111a+12c=887-630
111a+12c=257 (257:111 2)
a=1 (din cauza lui 12c)
111+12c=257
12c=146 (F pentru că c≤9)
a=2 (pentru că 2<3)
222+12c=257
12c=257-222

5
 12c=35 (F pentru că c nu este cifră, căci rezultatul este sub formă zecimală (cu
virgulă))
V. b=4, a < 4 < c.
111a+840+12c=887
111a+12c=47
a=1
111+12c=47 (F)
S=∅
Problema 2.
Andrei are triplul sumei lui Radu, plus 16 lei. Ei au împreună 416 lei. Câți lei are fiecare copil?
A+R=416
A=3R+16
A, R=?
R restul
împărțitor . +16 416 (câtul este 3)
A
deîmpărțit

Câtul reprezintă numărul întreg care arată de cîte ori se cuprinde împărțitorul în
deîmpărțit
Metoda prin scădere
Planul logico-operațional
1. Care este împătritul sumei (mai mici) de bani ai lui Radu?
400?
416-16=400 (4R)
2. Care este suma lui Radu?
400:4=100 (R)
3. Care este suma lui Andrei?
I. 100·3+16=316 (A) Verificarea: 316+100=416 (A)
II. 416-100=316 (A) Verificare: 316=3·100+16 (A)
Răspunsul: A=316, R=100
Scrierea în exercițiu:
I. 100·3+16=. 400:4·3+16=(416-16) :4·3+16
II. 416-100=416-400:4=416-(416-16):4
Generalizarea: Notăm: S=416, C=3, R=16,
I. (S-R) :(C+1)·C+R
II. S-(S-R):(C+1)
Compunerea după același ecercițiu
Compunerea după același context
Problema 3.
Se consideră mulţimile A={x ∈ Z ∨x=3 n+1 , n∈ Z } şi B={1, 2 , 3 , 4 , … , 23 }.
a) Precizaţi dacă numărul 101 aparţine mulţimii A. Justificați.
b)Determinaţi elementele mulţimii A ∩ B .

6
 c) Ştiind că { 3 a+1 , 3 b+1 }= {−8 ,−5 } determinaţi suma numerelor întregi a şi b.
Rezolvare
a) 101∈A⇒x=101⇒3n+1=101
3n=101-1
3n=100
n=100:3
100
n= ∈ Z (F) ⇒101∉A
3
b) A={......1;4;7;10;13;16;19;22.....}
B={1, 2 , 3 , 4 , … , 23 }
A ∩ B={1;4;7;10;13;16;19;22}
c) { 3 a+1 , 3 b+1 }= {−8 ,−5 }
I. 3a+1=-8⇒3a=-9⇒a=-3
3b+1=-5⇒3b=-6⇒b=-2 ⇒a+b=-5
II. 3a+1=-5⇒3a=-6⇒a=-2
3b+1=-8⇒3b=-9 ⇒b=-3 ⇒ a+b=-5
S={(-3,-2);(-2,-3)} (a,b)-pereche ordonată (valorile primei variabile se așază pe prima
poziție, iar valorile celei de a doua variabile se așează pe a doua poziție în pereche)

Problema 4.
Într-un grup de 43 de oameni dintr-un cartier, nu tuturor le plac pisicile sau câinii, dar 34 dintre
ei îndrăgesc pisicile, iar 21 îndrăgesc câinii. Dacă numărul celor cărora le plac sau pisicile sau
câinii este cu 5 mai mult decât trei doimi din numărul celor care iubesc și pisicile și câinii, aflați:
a) Câți oameni îndrăgesc și câinii și pisicile?
b) Câți oameni îndrăgesc câinii sau pisicile?
c) Câți oameni nu apreciază nici câinii, nici pisicile?
Rezolvare
P∪C

P C
P\C PC
C\P
N
O
│O│=43

│P│=34

7
│C│=21

3
│P∪C│= │P∩C│+5
2
│P│+│C│=│P∪C│+│P∩C│
│P∩C│=x
a) │P∩C│=?

b) │P∪C│=?

c) │N│=?

│P∪C│=│P│+│C│-│P∩C│

a) │P∩C│=│P│+│C│-│P∪C│

3
│P∩C│=│P│+│C│-(5+ │P∩C│)
2

3
│P∩C│=34+21-5- │P∩C│
2

3
│P∩C│+ │P∩C│=34+21-5
2

3
│P∩C│+ │P∩C│=50
2
·2
2│P∩C│+3│P∩C│=100
5│P∩C│=100
│P∩C│=20
b) I. │P∪C│=│P│+│C│-│P∩C│

│P∪C│=34+21-20

│P∪C│=35
3
II.│P∪C│=5+ │P∩C│
2
3
│P∪C│=5+ ·20
2
│P∪C│=5+30

│P∪C│=35

c) │N│=│O│-│P∪C│

8
 │N│= 43-35

│N│=8

Varianta 3
Problema 1.

Calculați suma Gauss ;∀

Rezolvare
Pasul de numărare este 2 deoarece se numără din 2 în 2.
Gândim: Exprimăm numerele din sumă în funcție de pasul de numărare:
10=2∙5, 12=2∙6, ...., 2n=2∙ n, deci contorul este de la 5 la n. Dacă ar fi toate numerele de la 1 la n,
atunci ar fi n numere. Dar numerele sunt de la 5 la n, adică lipsesc numerele 1,2,3,4, deci lipsesc
4 numere.
S=10+.....+2n
S=2n+.....+10 (+)
2S= (2n+10)+....+( 2n+10)
de n - 4 ori
2S=(n-4)(2n+10)
Problema 2.
a. O mașină, mergând cu viteză constantă, parcurge 900 km în 3 zile. În câte zile aceeași
mașină, mergând constant cu aceeași viteză, parcurge 600 km?
900 km…………..3 zile
600 km………… x zile
x=?
Rezolvare
Stabilim dacă mulțimea km și mulțimea zilelor sunt mărimi direct/ invers proporționale:
G â ndim : Mai puțini km vor fi parcurși în aceleași condiții în mai puțin timp¿mărimi direct
proporționale).
600 ∙3 600
I. x= ⇒ x= ⇒ x=¿ 2 zile
900 300
II. x=600 ∙ 3:900⇒ x=¿ 2 zile
Răspuns: 2 zile
b. O mașină parcurge o distanță cu viteza constantă de 60 km/h în 4 zile. În câte
zile aceeași mașină, mergând constant cu viteza de 80 km/h, parcurge aceeași distanță?

60km/h…………..4 zile
80 km/h ………… x zile
Rezolvare
Stabilim dacă mulțimea km/h și mulțimea zilelor sunt mărimi direct/ invers proporționale:
Gândim: Mai mulți km/h distanța va fi parcursă în aceleași condiții în mai puțin timp (mărimi
invers proporționale).
60 ∙ 4 60
I. x= ⇒ x= ⇒ x=¿ 3 zile
80 20

9
 II. x=60 ∙ 4 :80 ⇒ x =¿3 zile
Răspuns: 3 zile

Problema 3.

Diferența a două numere este 44566, iar dacă le împărțim, obținem câtul 51 și restul 16. Aflați
numerele (deîmpărțitul și împărțitorul).

Rezolvare
a-b=44566
a:b=51 rest 16
a,b=?
D= ηC+R, unde 0≤ R< Î (1)
D=a, Î=b, deoarece a=44566+b, obținem că D=44566+Î (2)
44566+Î= η51+16
51·Î-Î=44566-16
50Î=44550
Î=891
I. D=44566+891
D=45457
II. D= 891·51+16
D=45457
Răspuns: Î=891, D=45457

Problema 4.
Într-o sală de teatru sunt mai mulți spectatori. Dacă se așează câte 5 la o masă, rămân două mese
libere. Dacă se așează câte 4 spectatori, rămâne un spectator în picioare. Câți spectatori sunt în
sală?
IIIII........IIIII
IIII......... IIII IIII IIII I
s=nr. spectatori
m=nr. mese
5(m-2)=s
4m+1=s
s.m=?
Compunerea falsei ipoteze: Presupunem că toate mesele din prima ipoteză sunt ocupate, atunci ar
mai fi încă 10 spectatori și toate mesele se vor ocupa.
Plan logico-operațional
1. Câți spectatori sunt în plus în total?
1+2·5=11 (spectatori sunt în plus în total)

10
 2. Câți spectatori sunt în plus la fiecare masă?
5-4=1 (spectatori sunt în plus la fiecare masă)
3. Câte mese sunt?
11:1=11 (mese)
4. Câți spectatori sunt?
I. 5(11-2)=45 (spectatori) Verificare: 4·11+1=45 (A)
II. 4·11+1=45 (spectatori) Verificare: 5(11-2)=45 (A)
Răspuns: 11 mese, 45 spectatori
Scrierea în exercițiu:
I. 5(11-2)=5(11:1-2)=5[(1+2·5): (5-4)-2]
II. 4·11+1=4·11:1+1=4·(1+2·5): (5-4)+1
Generalizarea
Notăm: s1=5 (spectatori așezați în bancă în prima ipoteză), s 2=4 (spectatori așezați în
bancă în a doua ipoteză), sp=1 (spectatori în picioare), bl=2 (bănci libere)

I. s1 ·[( sp + bl · s1): (s1- s2)- bl]

II. s2·( sp + bl · s1): (s1- s2)+1

Compunerea de probleme după același exercițiu
5[(1+2·5): (5-4)-2]

rude în total dintre care 4 sunt fete

Ioana are 5 timbre. Ana are dublul timbrelor Ioanei plus încă unul. Ana are 5 rude,
dintre care 4 sunt fete. Ana împarte în mod egal rudelor care sunt băieți toate
timbrele sale. Băiatul pierde două timbre. Prietenul său are încincitul timbrelor pe
care le are acum băiatul. Câte timbre are prietenul?

Problema

Un automobil a parcurs un drum în 3 zile. În prima zi a parcurs jumătate și încă 8 km, în a doua
zi a parcurs cu 2 km mai puțin decât cinci șesimi din rest și în ultima zi a parcurs cu 1 km mai
puțin decât a 11 parte din întreaga distanță.

11