Mulțimi și elemente de logică matematică

1. Mulțimea numerelor reale

1.1.Numere reale
1) Mulțimea numerelor naturale:
= 0, 1, 2, ⋯ , .
2) Mulțimea numerelor întregi:  = ⋯ , −2, −1, 0, 1, 2, ⋯ , .

3) Mulțimea numerelor raționale: =  | ,  ∈ ,  ≠ 0.

4) Mulțimea numerelor iraționale, formată din numerele
reprezentate de o fracție zecimală, infinită, neperiodică și pe care o
notăm  − .
5) Mulțimea numerelor reale:  = ∪  − .
Evident au loc relațiile:
a)
⊂
⊂  ⊂
⊂ ⊂⊂  b)  − ⊂⊂  c) ∩  −  = ∅.

6) O fracție ordinară este ireductibilă dacă c.m.m.d.c. ,  =

= 1.
 "
Exemple: , , .
 ! #

7) O fracție ordinară este reductibilă dacă există cel puțin un

număr prim prin care fracția se poate simplifica.
 !  ! ! "
Exemple: = ", = , !$ = &.
$ !%

8) Fracțiile ordinare care reprezintă numărul rațional se


transformă în fracție zecimală după formula: = ', '! ' '" ⋯.

!
Exemple: =0, 3 - fracție zecimală periodică simplă
"

=0,41(6) - fracție zecimală periodică mixtă.
!
1.2.Operații algebrice cu numere reale
Operațiile algebrice pe mulțimea numerelor reale sunt: adu-
narea și înmulțirea. Ele se definesc ca extensii ale operațiilor

1
de adunare și înmulțire din mulțimea numerelor raționale.
a) Proprietățile adunării
1) Asociativitatea: ) + + + , = ) + + + , ∀), +, , ∈ ;
2) Comutativitatea: ) + + = + + ) ∀), + ∈ ;
3) Element neutru 0: ) + 0 = 0 + ) = ) ∀) ∈ ;
4) Element opus: : ) + −) = −) + ) ∀) ∈ ; numărul – )
se numește opusul lui ).
b) Proprietățile înmulțirii
1) Asociativitatea: )+, = )+, ∀), +, , ∈ ;
2) Comutativitatea: )+ = +) ∀), + ∈ ;
3) Element neutru 1: ) ∙ 1 = 1 ∙ ) = ) ∀) ∈ ;
! !
4) Element inversabil : ) ∙ ∙ ) = 1 ∀ ) ∈ , ) ≠ 0;
1 1
!
numărul se numește inversul lui ).
1
c) Proprietate de legătură între înmulțire și adunare
1) Distributivitatea înmulțirii față de adunare:
)+ + , = )+ + ), ∀), +, , ∈ .
Observație. Ca operații derivate ale adunării și înmulțirii se
pot defini operațiile de scădere și împărțire.
a) ) − + = ) + −+, ∀), + ∈ ;
!
b) ): + = ) ∙ , + ≠ 0.
3

1.3.Calcule cu numere reale reprezentate prin litere

a) Formule de calcul prescurtat
1) ' + 4 = '  + 2'4 + 4  ;
2) ' − 4 = '  − 2'4 + 4  ;
3) '  − 4  = ' + 4' − 4;
4) ' + 4" = ' " + 3'  4 + 3'4  + 4 " ;

2
5) ' − 4" = ' " − 3'  4 + 3'4  − 4 " ;
6) ' + 4 + 5 = '  + 4  + 5  + 2'4 + 2'5 + 245;
7) ' − 4 + 5 = '  + 4  + 5  − 2'4 + 2'5 − 245;
8) ' " + 4 " = ' + 4'  − '4 + 4  ;
9) ' " − 4 " = ' − 4'  + '4 + 4  ;
10) '  − 4  = ' − 4' 6! + ' 6 4 + ⋯ + '4 6 + 4 6! ,
 ≥ 2,  ∈
;
11) '  + 4  = ' + 4' 6! − ' 6 4 + ⋯ − '4 6 + 4 6! ,
 ≥ 2,  ∈
, impar.
b) Alte formule algebrice utile
1) '  + 4  = ' + 4 − 2'4;
2) ' " + 4 " = ' + 4" − 3'4' + 4;
3) ' & + 4 & = '  + 4   − 2'  4  = 8' + 4 − 2'49 −
−2'  4  ;
4) '  + 4  = ' + 4' & − ' " 4 + '  4  − '4 " + 4 & ;
5) ' $ + 4 $ = '  + 4  " − 3'  4  '  + 4  ;
6) '  + 4  + 5  = ' + 4 + 5 − 2'4 − 2'5 − 245;
7. '  + 4  + 5  − '4 − '5 − 45 =
1
= 8' − 4 + 4 − 5 + 5 − ' 9;
2
8) ' " + 4 " + 5 " − 3'45 = ' + 4 + 5'  + 4  + 5  − '4 −
!
−'5 − 45  = ' + 4 + 58' − 4 + 4 − 5 + 5 − ' 9.

9) ' + 4 + 5" − ' " − 4 " − 5 " = 3' + 44 + 55 + '.
c) Proprietățile puterilor cu exponent întreg
1) '  ∙ '  = ' : ;
2) '  : '  = ' 6 , ' ≠ 0;
3) '   = '  ;
4) '4 = '  ∙ 4  ;
<  <?
5) ; > = , 4 ≠ 0.
= =?

3
 Aplicații
1. Să se arate că dacă ', 4 ∈ , astfel încât ' + 4 = 1, atunci:
a) '  + 4  = 1 − 2'4 b) ' " + 4 " = 1 − 3'4.
Soluție: Se aplică formulele 1) și 2) de la 1.3 b).
2. Să se arate că dacă ', 4, 5 ∈ , astfel încât ' + 4 + 5 = 0,
atunci: ' " + 4 " + 5 " = 3'45.
Soluție: Se aplică formula 8) de la 1.3 b).
3. Să se descompună în factori:
'  4 − 5 + 4  5 − ' + 5  ' − 4.
Soluție: '  4 − 5 + 4  5 − ' + 5  ' − 4 = '  4 − '  5 +
+4  5 − 4  ' + 5  ' − 5  4 = '4' − 4 − 5'  − 4   +
+5  ' − 4 = ' − 4'4 − '5 − 45 + 5   = ' − 44 −
−5 ' − 5.
1.4 Ordonarea numerelor reale
Introducem pe  relațiile < respectiv ≤ astfel :
a) ) < + dacă + − ) > 0;
b) ) ≤ + dacă + − ) ≥ 0.
a) Proprietatea de trihotomie. Oricare ar fi ), + ∈  este
adevărată una și numai una din relațiile ) < +, ) = +, ) > +.
b) Proprietățile relației ≤ :
1) ) ≤ ), ∀) ∈  (reflexivitate);
2) ) ≤ +, + ≤ ) ⇒ ) = + (antisimetrie);
3) ) ≤ +, + ≤ , ⇒ ) ≤ , (tranzitivitate).
Relația ≤, este reflexivă, antisimetrică și tranzitivă și deci este
o relație de ordine pe mulțimea R.
Relația < este tranzitivă, dar nu este reflexivă și antisimetrică
și deci nu este relație de ordine pe mulțimea R.
c) Relația ≤ este o relație de ordine totală pe R, deoarece
∀), + ∈  avem ) ≤ + sau + ≤ ).

4
 d) Proprietăți de legătură ale relației ≤ cu operațiile de
adunare și înmulțire:
1) ) ≤ +, , ∈ R ⇒ ) + , ≤ + + ,;
2) ) ≤ +, , ≤ L ⇒ ) + , ≤ + + L;
3) ) ≤ +, , > 0 ⇒ ), ≤ +,;
4) ) ≤ +, , < 0 ⇒ ), ≥ +,;
5) ) ≤ +, , ≤ L, ) > 0, + > 0, , > 0, L > 0, implică ⇒ ), ≤ +L.
Aplicații
1. Să se compare numerele: ' = 2MM și 4 = 9"" .
Soluție: ' = 2MM = 2!! M = 2048M ; 4 = 9"" = 3$$ >
> 3$" = 2187M . Atunci ' = 2048M < 2187M = 4. Deci ' < 4.
2. Fiind dat ' ∈ , să se compare numerele: 2' și ' + 1.
Soluție: 2' ≤ ' + 1 ⇔ ' ≤ 1 și 2' > ' + 1 ⇔ ' > 1.
Deci, dacă ' ≤ 1, ordinea este 2', ' + 1, iar dacă ' > 1, ordinea
este ' + 1, 2'.
1.5.Modulul unui număr real

), dacă ) ≥ 0U
Definiție. Valoarea absolută sau modulul unui număr real )
se definește astfel: |)| = R
−), dacă ) < 0
.

|)| ≥ 0, ∀) ∈ ;
Proprietăți:

|)| = 0 ⇔ ) = 0;
1)

|−)| = |)|, ∀) ∈ ;

2)

|)+| = |)| ∙ |+|, ∀), + ∈ ;

3)

5) V V = |3|, ∀), + ∈ , y ≠ 0;
4)
1 |1|
3
6) X|)| − |+|X ≤ |) + +| ≤ |)| + |+|, ∀), + ∈ ;
0, dacă ' = 0 U
7) |)| = ' ⇔ ) = R
±', dacă ' > 0
;

5
8) |)| < ', ' > 0 ⇔ − ' < ) < ';
9) |)| > ', ' > 0 ⇔ ) < −' sau ) > '.
Aplicații

a) |) + 2| = 6 b) X) − |) + 1|X = 1.
1. Rezolvați în R ecuațiile:

Soluție. a) |) + 2| = 6 ⇔ ) + 2 = ±6 ⇔ ) = 4 sau ) = −8.

b) X) − |) + 1|X = 1 ⇔ ) − |) + 1| = ±1 ⇔ |) + 1| = ) − 1 și
|) + 1| = ) + 1.
1) Dacă ) ≤ −1, ecuațiile devin: −) − 1 = ) − 1 și – ) − 1 =
= ) + 1 cu soluțiile ) = 0 și ) = −1, corectă fiind doar −1.
2) Dacă ) > −1, ecuațiile devin: ) + 1 = ) − 1 și ) + 1 = ) +
+1. Prima ecuație nu are soluție, iar a doua ecuație are soluție
orice ) > −1.

1.6.Aproximări, trunchieri, rotunjiri

1) Fiind dat numărul real pozitiv ) = ', '! ' ⋯ ' ⋯ atunci:
a) aproximația prin lipsă de ordinul  a lui ) este:
)′ = ', '! ' ⋯ '
b) aproximația prin adaos de ordinul  a lui ) este:
)′′ = ', '! ' ⋯ ' + 106 .
2) Fiind dat numărul real negativ ) = −', '! ' ⋯ ' ⋯

a) aproximația prin lipsă de ordinul  a lui ) este:

atunci:

)′ = −', '! ' ⋯ ' − 106

b) aproximația prin adaos de ordinul  a lui ) este:
)′′ = −', '! ' ⋯ ' .
3) Fiind dat numărul real ) = ', '! ' ⋯ ' ⋯ atunci
trunchierea de ordinul  a lui ) este )′ = ', '! ' ⋯ ' .
4) Fiind dat numărul real ) = ', '! ' ⋯ ' ':! ⋯ atunci
rotunjirea lui ) la a n-a zecimală se calculează astfel:

6
a) Dacă ':! ∈ 0, 1, 2, 3, 4 , atunci ) = ', '! ' ⋯ ' .
b) Dacă ':! ∈ 5, 6, 7, 8, 9 , atunci ) = ', '! ' ⋯ ' + 106 .
Aplicații
1) Scrieți pentru ' = √3 și 4 = −√3 :
a) aproximațiile zecimale de ordinul 2;
b) trunchierile de ordinul 3;

Soluție. √3 = 1,7320508 ⋯ și −√3 = −1,7320508 ⋯.

c) rotunjirile la a 4-a zecimală.

a) '′ = 1,73, '′′ = 1,74 și 4′ = −1,74, 4′′ = −1,73.

b) '′ = 1,732 și 4′ = −1,732.
c) ' = 1,7321 și 4 = −1,7321.

1.7.Partea întreagă și partea fracționară a unui număr real

Axioma lui Arhimede. Pentru orice număr real ), există și
este unic numărul întreg  astfel încât ) ∈ 8, U + 1.U
Definiție. Fiind dat numărul real ), numim partea întreagă a
lui ) și o notăm cu 8)9, cel mai mare număr întreg, care este mai
mic sau egal cu ).
Definiție. Fiind dat numărul real ), numim partea fracționară
a lui ) și o notăm cu ) , diferența dintre numărul ) și partea lui
întreagă ( ) − ) .
Exemple.81,79 = 1, 8−2,39 = −3; 5,2 = 0,2, −3,1 = 0,9.
Aplicații
1. Să se calculeze: ^ _ + 1 ` și a _ + 1 b.

 ≤ _ + 1 <  + 1⇒ c_ + 1d = .

Soluție. Se arată că:

a _ + 1 b = _ + 1 − ^ _ + 1 ` = _ + 1 − .

7
 2. Fie ), + ∈ . Să se demonstreze că:
) = + ⇔ ) − + ∈ .
Soluție: ) = 8)9 + ) , + = 8+9 + + ⇒ ) − + =
= 8)9 − 8+9 + ) − + . Evident: ) = + ⇔ ) − + ∈ .
1.8.Operații cu intervale de numere reale
Fiind date numerele ', 4 ∈ , ' < 4, definim următoarele
submulțimi ale lui  pe care le numim intervale:
1) 8', 49 = ) ∈  | ' ≤ ) ≤ 4 - interval închis în a și b
2) ', 4 = ) ∈  | ' < ) < 4 - interval deschis în a și b
3) 8', U4U = ) ∈  | ' ≤ ) < 4 - interval închis în a, deschis în b
4) ', U49U = ) ∈  | ' < ) ≤ 4 - interval deschis în a, închis în b
5) 8', U∞U = ) ∈  | ) ≥ ' - interval închis la stânga în a și

6) ', U∞U = ) ∈  | ) > ' - interval deschis la stânga în a și

nemărginit la dreapta

8) −∞, U49U = ) ∈  | ) ≤ 4 - interval nemărginit la stânga și

nemărginit la dreapta

9) −∞, 4 = ) ∈  | ) < 4 - interval nemărginit la stânga și

închis la dreapta în b

deschis la dreapta în b.
Operațiile cu intervale se definesc la fel ca operațiile cu

Distanța euclidiană dintre numerele reale ' și b se definește

mulțimi.

ca fiind numărul f', 4 = |' − 4|.

Aplicații

a) ) ∈  | ) ≤ 3 b) ) ∈  | 1 < ) < 5 .
1. Scrieți sub formă de intervale următoarele mulțimi:

Soluție. a) ) ∈  | ) ≤ 3 = −∞, U39U.

b) ) ∈  | 1 < ) < 5 = 1, 5.

) ∈  | f), 3 < 5 .
2. Să se determine mulțimea:

8
 Soluție. f), 3 < 5 ⇔ |) − 3| < 5 ⇔ − 5 < ) − 3 < 5 ⇔
⇔ − 2 < ) < 8. Atunci: ) ∈  | f), 3 < 5 = −2, 8.

1.9.Inegalități

relației de ordine pe mulțimea . Se folosesc transformările

Pentru a demonstra inegalități, ne bazăm pe proprietățile

echivalente și se obține o sumă de pătrate mai mare sau egală cu

zero.
a) Inegalități ce pot fi folosite în cadrul demonstrării altor

1) Dacă ', 4 ∈ , atunci avem: '  + 4  ≥ 2'4.

inegalități.

Soluție. '  + 4  ≥ 2'4 ⇔ ' − 4 ≥ 0.

2) Dacă ', 4 ∈  : , atunci avem: ' + 4 ≥ 2√'4.

Soluție. ' + 4 ≥ 2√'4 ⇔g√' − √4h ≥ 0.
<= <:=
3) Dacă ', 4 ∈  : , atunci avem: ≤
<:= &
.
<= <:=
≤ ⇔ ' + 4 ≥ 4'4 ⇔ ' − 4 ≥ 0.
<:= &
Soluție.
& ! !
4) Dacă ', 4 ∈  : , atunci avem: ≤ + .
<:= < =
& ! !
≤ + ⇔ ' + 4 ≥ 4'4 ⇔ ' − 4 ≥ 0.
<:= < =
Soluție.

< i :=i <:=

5) Dacă ', 4 ∈  : , atunci avem: ≥
<:= 
.
⇔ 2'2 + 42  ≥ ' + 42 ⇔
< i :=i <:=
≥
<:= 
Soluție.
⇔ ' − 4 ≥ 0.
≤ ; + >.
<:= ! ! !
6) Dacă ', 4 ∈  : , atunci avem:
< i :=i  < =
≤ ; + > ⇔ <i :=i ≤ <= ⇔
<:= ! ! ! <:= <:=
< i :=i  < =
Soluție.

9
⇔ '  + 4  ≥ 2'4 ⇔ ' − 4 ≥ 0.
< =
7) Dacă ', 4 ∈  : , atunci avem: + ≥ 2.
= <
< =
+ ≥ 2 ⇔ '  + 4  ≥ 2'4 ⇔ ' − 4 ≥ 0.
= <
Soluție.

8) Dacă ', 4, 5 ∈ , atunci avem: '  + 4  + 5  ≥ '4 + 45 + 5'.

Soluție. '  + 4  + 5  ≥ '4 + 45 + 5' ⇔
⇔ 2'  + 24  + 25  ≥ 2'4 + 245 + 25' ⇔
⇔ ' − 4 + 4 − 5 + 5 − ' ≥ 0.
9) Dacă ', 4, 5 ∈ , atunci avem: ' + 4 + 5 ≥ 3 √'45 .
j

!
Soluție. Se folosește identitatea 8) de la 1.1.3 b) :
' " + 4 " + 5 " − 3'45 = ' + 4 + 58' − 4 + 4 − 5 +

5 − ' 9⇒ ' " + 4 " + 5 " − 3'45 ≥ 0 ⇒ ' " + 4 " + 5 " ≥ 3'45.
Se înlocuiește ' " cu ', 4 " cu 4 și 5 " cu 5 și se obține inegalitatea
dorită.
10. Dacă ', 4, ), + ∈ , atunci avem:
'  + 4  )  + +   ≥ ') + 4+ .

Soluție. După efectuarea calculelor se obține '+ − 4) ≥

(Inegalitatea lui Cauchy-Buniakovski)

≥ 0.
11. Dacă ', 4, ), + ∈ , atunci avem:
√'  + 4  + _)  + +  ≥ _' + ) + 4 + + .
(Inegalitatea lui Minkovski)

_'  + 4  )  + +   ≥ ') + 4+.

Soluție. După ridicarea la pătrat se obține inegalitatea:

a) Dacă ') + 4+ ≤ 0, inegalitatea este evident adevărată.

b) Dacă ') + 4+ > 0, ridicând la pătrat ambii membri ai
inegalității obținem: '+ − 4) ≥ 0.

9
 Aplicații
1. Să se arate că oricare ar fi ', 4, 5 ∈ ∗: avem:
<= =l l< <:=:l
≤
<:= =:l l:< 
+ + .

<= <:= =l =:l l< l:<

Soluție. Se aplică inegalitatea 3) și obținem:
≤ ≤ ≤
<:= & =:l & l:< &
, , . Se adună membru cu
membru cele trei inegalități.
2. Să se arate că oricare ar fi ', 4, 5 ∈ ∗: avem:
'  4  + 4  5  + 5  '  ≥ '45' + 4 + 5.

'4, 45, 5' și se obține: '  4  + 4  5  + 5  '  ≥ '4  c+ab5  +

Soluție. Se aplică inegalitatea 8) pentru numerele reale

+'  45 = '45' + 4 + 5.

3. Să se arate că dacă ', 4 > 0, ' + 4 = 1, atunci sunt

!
adevărate următoarele inegalități:
a) '4 ≤ b) 2' " + 4 "  ≥ '  + 4  .
&
!
Soluție. a) 1 = ' + 4 ≥ 2√'4 ⇒ '4 ≤
&
b) 2' " + 4 "  ≥ '  + 4  ⇔ 2' + 4" − 6'4' + 4 ≥
.

!
≥ ' + 4 − 2'4 ⇔ 2 − 6'4 ≥ 1 − 2'4 ⇔ '4 ≤
&
.
4. Să se arate că dacă ', 4, 5 ∈ , ' + 4 + 5 = 0, atunci sunt

a) '  ≥ 445 b) '4 + 45 + 5' ≤ 0.

adevărate următoarele inegalități:

Soluție. a) '  ≥ 445 ⇔ −4 − 5 ≥ 445 ⇔

⇔ 4  + 5  + 245 ≥ 445 ⇔ 4 − 5 ≥ 0.
b) '4 + 45 + 5' ≤ 0 ⇔ '4 + 45 + 5' ≤ ' + 4 + 5 ⇔
⇔ '  + 4  + 5  + '4 + 45 + 5' ≥ 0 ⇔
⇔ 2'  + 24  + 25  + 2'4 + 245 + 25' ≥ 0 ⇔
⇔ ' + 4 + 4 + 5 + 5 + ' ≥ 0.

11
 2.Elemente de logică matematică
2.1.Propoziție, predicat, cuantificatori

Notăm propozițiile cu: m, n, o, ⋯.

1) Numim propoziție un enunț care este fie adevărat fie fals.

adevăr 1 și notăm pm = 1, iar dacă propoziția este falsă are

Dacă o propoziție este adevărată spunem că are valoarea de

valoarea de adevăr 0 și notăm pm = 0.

Exemple.
a) ,,2+3=5” este o propoziție adevărată.

2) Fiind dată propoziția m, numim negația propoziției m,

b) ,,10 este număr impar” este o propoziție falsă.

propoziția notată ¬m și care este adevărată atunci când m este falsă

și falsă atunci când m este adevărată.

a) Fiind dată propoziția m: , ,11 este număr prim” , avem că m

Exemple.

este adevărată și atunci propoziția ¬m este falsă.

b) Fiind dată propoziția m: , ,3 divide pe 7” , avem că m este falsă
și atunci propoziția ¬m este adevărată.
3) Fiind date propozițiile m și n, numim conjuncția
propozițiilor m și n, propoziția notată m∧n, care este adevărată
atunci când m și n sunt adevărate și falsă când cel puțin una din
propoziții este falsă.

a) Fiind date propozițiile: m: , ,22 este număr par” și n: ,,8>5”

Exemple.

avem că m și n sunt adevărate și atunci propoziția m∧n este

b) Fiind date propozițiile: m: ,,1 + 2 + 3 > 2 + 3 + 4” și

adevărată.

n: , , Medianele unui triunghi sunt concurente” , avem că m este

falsă și n este adevărată și atunci propoziția m∧n este falsă.
4) Fiind date propozițiile m și n, numim disjuncția
propozițiilor m și n, propoziția notată m∨n, care este adevărată

12
atunci când cel puțin una din propozițiile m și n este adevărată și
falsă când propozițiile m și n sunt false.

a) Fiind date propozițiile: m: , ,1 = 5” și n: ,,12> 3” avem că m

Exemple.

este falsă și n este adevărată și atunci propoziția m∨n este

b) Fiind date propozițiile: m: ,,1 + 2 = 5” și n: ,,12 divide pe 50”

adevărată.

avem că m și n sunt false și atunci propoziția m∨n este falsă.

5) Fiind date propozițiile m și n, numim implicația
propozițiilor m și n, propoziția notată m → n (m implică n, care
este falsă atunci și numai atunci când m este adevărată și n este

Exemplu. Fiind date propozițiile: m: , ,5 = 5” și n: ,,15< 5”

falsă.

avem că m este adevărată și n este falsă și atunci propoziția m → n

6) Fiind date propozițiile m și n, numim echivalența

este falsă.

propozițiilor m și n, propoziția notată m ↔ n (m echivalent cu n,

care este adevărată atunci și numai atunci când ambele propoziții

Exemplu. Fiind date propozițiile: m: , ,3 > 5” și n: ,,6 este

sunt adevărate sau ambele propoziții sunt false.

număr prim” avem că m și n sunt false și atunci propoziția m ↔ n

este adevărată.
7) Numim predicat un enunț care depinde de una sau mai
multe variabile și care pentru orice grupă de valori admisibile date
variabilelor se transformă în propoziție adevărată sau falsă.
Predicatele care depind de o variabilă se numesc predicate
unare, cele care depind de două variabile se numesc predicate

Exemplu. ,,}): 3) − 6 = 0", unde ) ∈  este un predicat

binare, etc.

unar. Pentru ) = 2 se transformă în propoziție adevărată, iar

pentru ) ≠ 2 se transformă în propoziție falsă.
8) Fiind dat un predicat unar }), unde ) ∈ €, atunci
propoziția ,,există cel puțin o valoare ) ∈ € pentru care }) este

13
asociată predicatului }) și se notează ∃)}).
o propoziție adevărată” se numește propoziție existențială

Exemplu. Propoziția: ∃))  − 3) + 2 = 0, unde ) ∈

este adevărată, deoarece ) = 1 verifică ecuația )  − 3) + 2 = 0.
9) Fiind dat un predicat unar }), unde ) ∈ €, atunci
propoziția ,,oricare ar fi ) ∈ €, }) este o propoziție adevărată”
se numește propoziție universală asociată predicatului }) și se
notează ∀)}).
Exemplu. Propoziția: ∀))  − ) + 2 = 0, unde ) ∈ 
este falsă, deoarece ) = 1 ∈  nu verifică ecuația )  − ) + 2 = 0.
2.2. Mulțimi.
Corelarea elementelor de logică matematică cu operațiile și relațiile cu mulțimi

a) Noțiunea de mulțime
1. Noțiunea de mulțime nu se definește, fiind o noțiune

Exemplu. € = 1, 2, 3 este o mulțime notată cu A.

primară.

2. Dac㠀 este o mulțime și ) un element al mulțimii €, atunci

enunțul ,,) ∈ €" este un predicat unar.
Dacă ' este un element dat al mulțimii €, atunci ,,' ∈ €" este
o propoziție și avem: ¬' ∈ € ≡ '∉€.
3. Fiind date două mulțimi € și ƒ și dacă orice element al lui
€ este și element al lui ƒ, spunem c㠀 este inclusă în ƒ și notăm:
€ ⊂ ƒ ⇔ ∀)) ∈ € → ) ∈ ƒ.
Exemplu. Dac㠀 = 1 și ƒ = 1,3 , atunci €⊂ƒ.
4. Fiind date două mulțimi € și ƒ, spunem că ele sunt egale și
notăm € = ƒ ⇔  €⊂ƒ ∧ ƒ⊂€, dacă au aceleași elemente.
Exemplu. Dac㠀 = 1, 2, 3 și ƒ = 1,2, 3 , atunci € = ƒ.
5. Mulțimea care nu are nici un element se numește mulțimea
vidă și se notează ∅.

14
 b) Operații cu mulțimi
1. Intersecția a două mulțimi € și ƒ reprezintă mulțimea
elementelor care aparțin atât lui € cât și lui ƒ. Se noteaz㠀 ∩ ƒ și
este definită de predicatul ) ∈ € ∧ ) ∈ ƒ.
Exemplu. Dac㠀 = 1, 2, 3 și ƒ = 1,2, 3, 4, 5 , atunci
€ ∩ ƒ = 1, 2, 3 .
2. Reuniunea a două mulțimi € și ƒ reprezintă mulțimea
elementelor care aparțin cel puțin uneia dintre mulțimile € sau ƒ.
Se noteaz㠀 ∪ ƒ și este definită de predicatul ) ∈ € ∨ ) ∈ ƒ.
Exemplu. Dac㠀 = 1, 3 și ƒ = 1,2, 3, 4, 5, 6 , atunci
€ ∪ ƒ = 1, 2, 3, 4, 5, 6 .
3. Diferența a două mulțimi € și ƒ reprezintă mulțimea
elementelor care aparțin mulțimii € și nu aparțin mulțimii ƒ. Se
noteaz㠀 − ƒ și este definită de predicatul ) ∈ € ∧ )∉ƒ.
Exemplu. Dac㠀 = 1, 3, 5, 9, 10 și ƒ = 1,2, 3, 4, 5 , atunci
€ − ƒ = 9, 10 .
4. Fiind dată mulțimea „ și submulțimea € ⊂ „, numim
complementara mulțimii € în raport cu E mulțimea elementelor
care aparțin mulțimii „ și nu aparțin mulțimii A. Se notează se
notează …† € = „ − € și este definită de predicatul ) ∈ „ ∧ )∉€.
Exemplu. Dacă E= 1, 3, 5, 7, 9, 11 și ƒ = 1, 3, 5 , atunci
…† € = 7, 9, 11 .
5. Fiind date mulțimile € și ƒ, numim produs cartezian al
mulțimilor € și ƒ și notăm cu € × ƒ mulțimea tuturor perechilor
ordonate ', 4 unde ' ∈ € și 4 ∈ ƒ.
Exemplu. Dac㠀 = 0, 1 și ƒ = 2, 3 , atunci:
€ × ƒ = 0, 2, 0, 3, 1, 2, 1, 3 .
c) Proprietăți ale mulțimilor
1) € ∩ ƒ = ƒ ∩ € - comutativitatea intersecției
2) € ∪ ƒ = ƒ ∪ € - comutativitatea reuniunii
3) € ∩ ƒ ∩ … = € ∩ ƒ ∩ …) - asociativitatea intersecției

15
4) € ∪ ƒ ∪ … = € ∪ ƒ ∪ …) - asociativitatea reuniunii
5) € ∪ ƒ ∩ … = € ∪ ƒ ∩ € ∪ …) – distributivitatea

6) € ∩ ƒ ∪ … = € ∩ ƒ ∪ € ∩ …) - distributivitatea
reuniunii față de intersecție

7) …† € ∪ ƒ = …† € ∩ …† ƒ
intersecției față de reuniune

…† € ∩ ƒ = …† € ∪ …† ƒ - legile lui De Morgan.

8. € × ƒ ∪ … = € × ƒ ∪ € × …
€ × ƒ ∩ … = € × ƒ ∩ € × ….
Aplicații

a) € ∪ € = € b) € − ƒ − … = € − ƒ ∪ …
1. Demonstrați egalitățile:

Soluție. a) ) ∈ € ∪ € ⇔ ) ∈ € și ) ∈ € ⇔ ) ∈ €.
b) ) ∈ € − ƒ − … ⇔ ) ∈ € − ƒ și ) ∉ … ⇔ ) ∈ € și
) ∉ ƒ și ) ∉ … ⇔ ) ∈ € și ) ∉ ƒ ∪ … ⇔ ) ∈ € − ƒ ∪ ….
2. Determinați ) ∈
, astfel încât să aibă loc egalitatea:
), 2, 3, 7 = 1, 2, ) + 2, 7 .
Soluție. Trebuie ca ) = 1 și ) + 2 = 3, adică ) = 1.

3.Condiții necesare, condiții suficiente

În matematică, teorema reprezintă o propoziție adevărată care
stabilește că un anume obiect matematic are o anume proprietate.
Orice teoremă trebuie demonstrată, folosind fie axiomele
cunoscute, fie alte teoreme cunoscute.

Forma generală a unei teoreme este: })! , ) , ⋯ , ) ⇒

Exemplu. În orice triunghi medianele sunt concurente.

⇒ Q)! , ) , ⋯ , ) , unde })! , ) , ⋯ , ) , Q)! , ) , ⋯ , )  sunt

predicate n-are. Predicatul })! , ) , ⋯ , )  se numește ipoteza
teoremei, iar predicatul Q)! , ) , ⋯ , )  se numește concluzia
teoremei. Spunem că })! , ) , ⋯ , )  este o condiție suficientă

16
pentru Q)! , ) , ⋯ , ) , iar Q)! , ) , ⋯ , )  este o condiție
necesară pentru })! , ) , ⋯ , ) .
Exemplu. Dacă ) = +, atunci )  = +  , unde ), + ∈  .
}), +: , , ) = +" este ipoteza teoremei, iar ˆ), +: , , )  = +  "

Fiind dată teorema: })! , ) , ⋯ , )  ⇒ Q)! , ) , ⋯ , ) ,

este concluzia teoremei.

dacă propoziția Q)! , ) , ⋯ , )  ⇒ })! , ) , ⋯ , )  este

})! , ) , ⋯ , )  ⇒ Q)! , ) , ⋯ , )  se numește teoremă directă.

adevărată, atunci ea se numește teoremă reciprocă, iar

În acest caz scriem })! , ) , ⋯ , )  ⇔ Q)! , ) , ⋯ , )  și citim

})! , ) , ⋯ , )  este echivalent cu Q)! , ) , ⋯ , ) .
Exemplu. ) = + ⇔ )  = +  , unde ), + ∈  .

4.Tipuri de raționamente logice

a) Metoda reducerii la absurd
Fiind dată propoziția m → n, numim contrara acestei
propoziții, propoziția ¬m → ¬n.
Deoarece formula m → n ↔ ¬n → ¬m este o tautologie ( este
adevărată indiferent de valorile de adevăr ale lui m și n, rezultă că
teorema directă m → n este echivalentă cu teorema contrară a
reciprocei ¬n → ¬m.
Metoda reducerii la absurd constă în înlocuirea demonstrării
teoremei directe cu demonstrarea contrarei reciprocei.
b) Metoda inducției matematice
Inducția reprezintă metoda de raționament prin care din

Exemplu. Din propozițiile particulare adevărate: 2 = 1 ∙ 2,

propoziții particulare se obține o propoziție generală.

2 + 4 = 2 ∙ 3, 2 + 4 + 6 = 3 ∙ 4, 2 + 4 + 6 + 8 = 4 ∙ 5 formulăm
propoziția generală: ,,2 + 4 + 6 + ⋯ + 2 =  + 1”, care se
poate demonstra că este adevărată.

17
 Dacă propoziția generală are o infinitate de cazuri particulare,
atunci demonstrația se face prin metoda inducției matematice,
care are la bază următorul principiu, numit principiul inducției

Fie }, unde  ∈
o propoziție. Dacă:

matematice:

a) }0 este adevărată și

b presupunând că } este adevărată pentru  = ‹ ∈
, rezultă
că este adevărată și pentru  = ‹ + 1, atunci } este adevărată
pentru orice număr  ∈
.

Pentru a demonstra că o propoziție } este adevărată pentru

Metoda inducției matematice.

orice  ∈
,  ≥ % se parcurg două etape:

a) etapa verificării: se verifică, că }  este adevărată;
%

dacă },  ∈
, ≥ % este adevărată,

b) etapa demonstrației inductive : se arată că

atunci și } + 1 este adevărată.

Aplicații

4 − 1
1. Să se demonstreze prin inducție matematică egalitatea:
1 + 3 + 5 + ⋯ + 2 − 1 = ,  ∈
∗.
3

4 − 1
Soluție. Notăm:
}: 1 + 3 + 5 + ⋯ + 2 − 1 = .
3
14 ∙ 1 − 1

a }1: 1 = sau }1: 1 = 1 adevărat.
3
b) Vom demonstra că } ⇒ } + 1.
 + 14 + 8 + 3
} + 1: 1 + 3 + ⋯ + 2 + 1 = .
3
Adunăm la ambii membri ai lui } expresia 2 + 1 :
4 − 1
1 + 3 + ⋯ + 2 + 1 = + 2 + 1 .
3
Ne rămâne să demonstrăm că:

18
 4 − 1  + 14 + 8 + 3
+ 2 + 1 = ,
3 3
Verificarea se face prin calcul direct.

2 ≥  − 1,  ≥ 2.
2. Să se verifice prin inducție matematică inegalitatea:

Soluție. Notăm }: 2 ≥  − 1.

a) }2: 2 ≥ 2 − 1, care este evident adevărată.
b) Vom demonstra că } ⇒ } + 1.
} + 1: 2:! ≥  + 1 − 1 sau } + 1: 2:! ≥  + 2.
Înmulțim ambii membri ai lui } cu 2 și obținem:
2 ∙ 2 ≥ 2 − 1 ⇔ 2:! ≥ 2 − 2.

2 − 2 ≥  + 2 ∀ ≥ 2 ⇔  ≥ 2 + 2 ∀ ≥ 2

Ne rămâne să demonstrăm că:

care este evident.

3. Să se arate că pentru orice  ∈
− 0 avem:
5:! ∙ 2: + 3: ∙ 2:! se divide cu 19.
Soluție. Notăm f = 5:! ∙ 2: + 3: ∙ 2:! și
}: f se divide cu 19.
a) }1: f! se divide cu 19 sau }1: 1216 se divide cu 19, ceea

b) Vom demonstra că } ⇒ } + 1.

ce este adevărat.

f:! = 5:" ∙ 2:" + 3:" ∙ 2:" = 5 ∙ 5:! ∙ 2 ∙ 2: +

+3:" ∙ 2:" = 50 ∙ 5:! ∙ 2: +3:" ∙ 2:" =
= 505:! ∙ 2: + 3: ∙ 2:! − 3: ∙ 2:!  +
+3:" ∙ 2:" = 50f − 3: ∙ 2:!  + 3:" ∙ 2:" =
= 50f − 3: ∙ 2:! 50 − 3 ∙ 2  = 50f − 3: ∙ 2:! ∙ 38
care se divide cu 19, deoarece f și 38 se divid cu 19.
c) Probleme de numărare
Fiind dată mulțimea € finită, numim cardinalul mulțimii € și
notăm cu €̿ numărul de elemente al mulțimii €.

19
a) Dac㠀 = 1, 2, 3, 4 , atunci €̿ = 4.
Exemple.

b) Dac㠀 = 6, 12, 20, 30, ⋯ , 72 , atunci €̿ = 7.

Proprietăți. Dac㠀 și ƒ sunt mulțimi finite, atunci:
× ƒ = €̿ ∙ ƒŽ ;
a) Ž€ŽŽŽŽŽŽŽ
b) Ž€ŽŽŽŽŽŽ
∪ ƒ = €̿ + ƒŽ − Ž€ŽŽŽŽŽŽ ∩ ƒ ;
c) Ž€ŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽ
∪ ƒ ∪ … = €̿ + ƒŽ + …̿ − € ŽŽŽŽŽŽŽ
∩ƒ−€ ŽŽŽŽŽŽŽ
∩…−ƒ ŽŽŽŽŽŽŽ
∩…+
ŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽ
+€ ∩ ƒ ∩ … ;
d) Ž€ŽŽŽŽŽŽŽ
− ƒ = €̿ − € ŽŽŽŽŽŽŽ
∩ ƒ;
e) €̿ =  ⇒ }€ = 2 .
Aplicații
1. Fie mulțimea: € = 1, 2, ⋯ , 100 . Să se determine câte

Soluție. Numerele divizibile cu 3 sunt 3, 6, ⋯, 99 și sunt în

numere din mulțime sunt divizibile cu 3.

total c d = 33.
!%%
"
2. Într-o sală sunt 5 băieți și 6 fete. Fiecare băiat dansează cu

Soluție. Notăm cu € mulțimea băieților și cu ƒ mulțimea

fiecare fată. Stabiliți câte perechi băiat-fată au dansat.

fetelor. Atunci Ž€ŽŽŽŽŽŽŽ

× ƒ = €̿ ∙ ƒŽ = 5 ∙ 6 = 30.

20