Descompunerea ı̂n factori

1 Teorie

Definit, ie: Prin descompunerea ı̂n factori a unei

expresii algebrice ı̂nt, elegem transformarea expre-
siei ı̂nt-un produs de două sau mai multe expresii
algebrice.
Cu alte cuvinte, expresia algebrică se rescrie ca
un produs de mai multe paranteze, fiecare paran-
teză fiind de fapt o expresie mai mică decât cea
init, ială. Descompunerea ı̂n factori are avantajul
că us, urează operat, ia de simplificare, adică ajută la
aducerea expresiei init, iale la o formă ireductibilă.
Vom enumera cele două procedee de descom-
punere ı̂n factori, cele mai des folosite:
I.Scoaterea factorului comun
Metoda aceasta se bazează pe proprietatea de
distibuitate a operat, iei de ı̂nmult, ire ı̂n raport cu
adunarea/scăderea numerelor reale.
Aceasta ı̂nseamnă că termenul din fat, a parantezei
se ı̂nmult, es, te cu fiecare termen din paranteză, ı̂ntre
aces, ti termeni nou format, i punându-se semnul de
+ sau -: x(a+b)=x a+x b sau x(a-b)=xa-xb
II.Utilizarea formulelor de calcul prescurtat
Vom enunt, a pe rând formulele de calcul pres-

1
curtat, dând totodată o justificare pentru fiecare
dintre ele.
I.(a ± b)2 = a2 ± 2ab + b2;
Dem.:
(a ± b)2 = (a ± b)(a ± b);
După ceı̂nmult, im fiecare termen din prima paran-
teză cu fiecare termen din a doua paranteză obt, inem:
(a ± b)2 = a2 ± ab ± ab + b2;
După efectuarea calculelor obt, inem astfel formula
de calcul prescutat.
II.a2 − b2 = (a + b)(a − b);
Dem.:
(a + b)(a − b) = a2 − ab + ab − b2 = a2 − b2;
Am folosit aceeas, i metodă de ı̂nmult, ire a fiecărui
termen din prima paranteză cu fiecare termen din
a doua paranteză.
III.(a+b+c)2 = a2 +b2 +c2 +2ab+2bc+2ac;
Dem.:
(a + b + c)2 = (a + b + c)(a + b + c);
(a+b+c)2 = a2 +ab+ac+ba+b2 +bc+ca+cb+c2 =
a2 + b2 + c2 + 2ab + 2bc + 2ac;
Pentru a demonstra egalitatea aceasta de la punc-
tul III am t, inut cont de comutativitatea adunării
s, i am folosit, totodată, ı̂nmult, irea fiecărui termen
din prima paranteză cu fiecare termen din a doua

2
paranteză.
Vom enumera ı̂ncă două formule de calcul pres-
curtat pe careı̂nsă nu le vom mai demonstra, deoarece
justificarea lor este imediată.
IV.(a ± b)(a2 ∓ ab + b2) = a3 ± b3;
V.(a ± b)3 = a3 + 3a2b + 3ab2 ± b3;

2 Exercit, ii rezolvate

1. Utilizând scoaterea factorului comun, calculat, i:

a)65 · 23 + 65 · 49 = 65(23 + 49) = 65 · 72;
b)882 − 88 · 87 = 88(88 − 87) = 88;
c)993 −98·992 −99·100 = 99(992 −98·99−100) =
99(9801 − 9702 − 100) = 99(−1) = −99;
2. Descompunet, i ı̂n factori, scot, ând factor co-
mun:
a)2x+2y+2z=2(x+y+z);
b)14x3 + 7x2 − 28x4 = 7x2(2x + 7 − 4x2);
c)28a5b3c4−42a4b2c3−70a3b3c3 = 14a3b2c3(2a2bc−
3a2c − 5b); (la acest subpunct am căutat să dau
factor comun toate necunoscutele la puterile cele
mai mici);
3. Descompunet, i ı̂n factori, folosind metoda
restrângerii ca pătrat( adică metoda formulelor de
calcul prescurtat):

3
a)x2 + 4x + 4 = (x + 2)2;
(la subpunctul acesta am folosit formula de calcul
prescurtat
(a + b)2 = a2 + 2ab + b2; necunoscuta a fiind x ı̂n
cazul nostru s, i necunoscuta b fiind 2);
b)x2 − 10x + 25 = x2 − 2 · x · 5 + 52 = (x − 5)2;
(aici se vede mai clar corespondent, a ı̂ntre termenii
de mai sus s, i termenii următoarei formule de calcul
prescutat:
(a − b)2 = a2 − 2 · a · b + b2);
c)x2 + 8x + 16 = x2 + 2 · x · 4 + 42 = (x + 4)2;