Studiul individual nr.

2
1. Achitarea taxelor și echilibrul pieții.
Aplicarea impozitelor este un instrument de intervenţie a statului în economie.
Necesitatea reglementării statale apare nu numai din motiv că pieţele sunt imperfecte,
ci şi din necesitatea soluționării problemelor macroeconomice (angajarea deplină a
resurselor, gestionarea inflaţiei).O astfel de reglementare statală poate avea ca scop
stabilizarea echilibrului sau modificarea acestuia, devierea de la echilibru sau
apropierea de acesta. Reglementarea poate fi efectuată prin controlul direct asupra
preţului şi cantităţilor de bunuri comercializate pe piaţă, prin aplicarea impozitelor şi
acordarea subvenţiilor etc. Mecanismul de achitare a acestor impozite presupune că
consumatorul plăteşte pentru bun un preţ cu adaos sub formă de impozit indirect, iar
producătorul (vânzătorul) transferă suma acumulată a impozitului în bugetul statului.
Dacă, statul a introdus un impozit în mărime fixă pentru fiecare unitate de bun, atunci
după introducerea acestui impozit oferta se micşorează. În modelul grafic aceasta se
reflectă prin deplasarea curbei ofertei în sus în mărimea impozitului pe unitatea de
produs. Ca rezultat, se stabileşte un nou echilibru căruia, comparativ cu situaţia
iniţială îi corespunde o cantitate mai mică şi un preţ mai mare Cu toate că a fost
impozitat producătorul, o parte din acest impozit este suportat de către cumpărători,
ei fiind nevoiţi să plătească un preţ mai mare comparativ cu cel iniţial de echilibru.
2. Acordarea subvențiilor și echilibrul pieții.
Subvenţiile reprezintă mijloace financiare acordate din partea statului producătorilor
pentru menţinerea şi dezvoltarea producţiei sau cumpărătorilor pentru facilitarea
procurării unor bunuri. În cazul acordării subvenției producătorilor, oferta se
majorează. În modelul grafic aceasta se reprezintă prin deplasarea curbei ofertei
(în jos) în mărimea subvenţiei pe unitatea de produs. Pentru fiecare unitate de bun
vândută producătorul va obţine o recompensă, adică producătorul va obţine un preţ
mai mare, comparativ cu cel iniţial de echilibru, iar consumatorul va plăti un preţ mai
mic decât cel inițial de echilibru. O parte din subvenţie va reveni producătorului, iar
altă parte consumatorului.
Problema 1
Funcția cererii pentru bunul „X” este de Qd =800-2P, iar a ofertei Qs=400+2P. Prețul
administrat pe piață este de 80 lei.
Determinați dacă se află piața în echilibru. Care sunt parametrii cantitativi ai
pieții?
Rezolvare: Folosim condiţia de echilibru: QD = QS.
1. Egalăm ecuaţiile cererii şi a ofertei:
800-2P = 400+2P
-2P-2P=400-800
-4P=-400
400
P= 4 PE=100
2. Pentru a determina volumul de echilibru, înlocuim preţul de echilibru în ecuaţia
cererii și a ofertei:

QD=800-2P=800-2×100=800-200=600 QD=QS , piața este în echilibru

QS=400+2P=400+2×100= 400+200=600
3. Determinăm volumul cererii şi a ofertei pentru plafonul de preţ fixat de către stat:

QD=800-2P=800-2×80=800-160=640QD >QS, pe piață vom avea deficit

QS=400+2P=400+2×80= 400+160=560 de produse

Problema 2
Piața bunului A este descrisă prin următoarele funcții ale cererii și ofertei: Qd =
160-8P și respectiv Qs = -20+12P. Fie că statul introduce un impozit în valoare de
2 lei pentru fiecare unitate realizată, plătit de către producător.
Să se determine:
a) Prețul și cantitatea de
echilibru înainte de introducerea QD=160-8P=160-8×9=160-72=88
QS=-20+12P=-20+12×9=-20+108=88
QD=QS
160-8P = -20+12P QD=QS , piața este în echilibru.
-8P-12P=-20-160
-20P=-180
−180
P= −20 PE=9
taxei

b) Prețul și cantitatea de echilibru după

QD=QS
introducerea taxei.
160-8P=-20+12(P-2)
160-8P=-20+12P-24
-8P-12P=-20-24-160
-20P=-204
−204
P= −20 PE=10,2
 c) Cât suportă cumpărătorul și
QS=-20+12×10,2=-20+122,4=102,4
producătorul din taxa unitară
de 2 lei

d) Reprezentați grafic 10 ,2−9

=0 , 6 la cumpărător,
rezultatele problemei. 2
P 1-0,6=0,4 la producător
10,2
9

88 102,4 Q

Studiul individual nr. 3

Studiu de caz:Efectuați o observare într-o rețea comercială timp de 2 saptămîni. Stabiliți
factorii ce influențează decizia consumatorului de a procura anumite produse. Ce tip de elasticitate
are cererea pentru produsele comercializate
Lapte Prodlacta (1litru) Mandarine (1kg)
Prețul (lei)
19.11.2023 23,75 22,90
22.11.2023 23,75 22,90

Rezolvați problemele:
Problema 1 .
Completați tabelul știind că cererea este descrisă prin funcția Qd = 40-2P
P 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
Qd 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38

Determinați:
1) Coeficientul elasticității în punct a cererii pentru valorile prețului de 2,5,6,10;
 −36−34 3 3
E DP= x =2 × =0 , 17 pentru
2−3 34 34
preț=2

−30−28 5 5
E DP= x =2 × =0 , 33pentru
5−6 30 30
preț=5

2) Coeficientul elasticității pe arc a cererii pentru următoarele intervaluri de prețuri 2 și 0,

6 și 4, 9 și 7;

−38−36 (2+1)/2 1,5

E DP= x =2× =0 , 81
1−2 (36+38)/2 37

−30−28 (6+5)/2 5,5

E DP= x =2× =0 , 37
5−6 ( 28+30)/2 29

−24−22 (8+9)/2 8 ,5
E DP= x =2 × =0 ,73
8−9 (22+24)/2 23
3) Venitul din vânzări la fiecare nivel al prețului.
TR = Q × P
TR = 10 × 20 = 200 TR = 5 x 30 = 150
TR = 9 × 22 = 198 TR = 4 x 32 = 128
TR = 8 × 24 = 192 TR = 3 x 34 = 102
TR = 7 × 26 = 182 TR = 2 x 36 = 72
TR = 6 × 28 = 168 TR = 1 x 38 = 38
4) Tipul de elasticitate a cererii în punctul în care vânzările sunt maxime.
−38−36 2 2
E DP= x =2 × =0 ,1 Cerere inelastică
1−2 36 36

Problema 2 .
Completați tabelul pentru cererea descrisă prin funcția Qd = 460-5P
P 50 45 40 35 30 25 20
Qd 210 235 260 285 310 335 360

Edp în punct 1,19 0,95 0,76 0,61 0,48 0,37

Edp în arc 1,06 0,85 0,68 0,54 0,42 0,32

Coeficientul de elsticitate în punct:

−235−210 50 50
E DP= x =5 × =1 , 19
45−50 210 210
−260−235 45 45
E DP= x =5 × =0 , 95
40−45 235 235
−285−260 40 40
E DP= x =5 × =0 , 76
35−40 260 260
Coeficientul de elasticitate în arc:

−235−210 (50+ 45)/2 47 ,5

E DP= x =5× =1 , 06
45−50 (210+235)/2 222 , 5

−260−235 ( 45+40)/2 42 ,5
E DP= x =5× =0 ,85
40−45 (260+235)/2 247 ,5

−285−260 ( 40+35)/2 37 , 5
E DP= x =5× =0 , 68
35−40 (260+285)/2 272 , 5

−310−285 ( 35+30)/2 32, 5

E DP= x =5× =0 ,54
30−35 (285+310)/2 297 ,5

−335−310 ( 30+25)/2 27 , 5
E DP= x =5 × =0 , 42
25−30 (310+335)/2 322 , 5

−360−335 ( 25+20)/2 22 , 5
E DP= x =5 × =0 , 32
20−25 (335+360)/2 347 , 5
 Studiul individual nr.4
1. Analiza comportamentului consumatorului în economia actuală a Republicii Moldova.
Consumatorii actuali din Republica Moldova sunt dinamici la trasformările cu care
se confruntă societatea, abordând standardele și cultura consumului din țările dezvoltate
din Europa. Acest lucru se datorează nu numai creșterii veniturilor populației active, dar
și schimbării stilului de viață al persoanelor care călătoresc mult, folosesc internetul
pentru a căuta, a evalua alternativele în achiziționarea de bunuri sau servicii etc. Tot mai
mulți consumatori se confruntă cu problema deficitului de timp, de aceea ei doresc să fie
deserviți repede și mărfurile să fie livrate la domiciliu. O altă tendință constă în faptul că
o parte din consumatori au devenit mai critici:
demonstrează neîncredere;
pun mai multe întrebări;
identifică criterii sigure;
au mai puțină încredere în publicitate;
țin cont mai mult de factorii care afectează sănătatea (preferă produse ecologice și
naturale).
O parte din consumatori au devenit mai sensibili la: preț, deservire, atenția acordată de
vânzători, exagerările facute în publicitate sau de către vânzători.
În perioada pandemiei Covid-19 populația a conștientizat importanța alimentației
sănătoase și și-a modificat comportamentul alimentar. Fiecare al treilea respondent a
majorat achiziționarea de legume, fructe, mâncare sănătoasă și fiecare al doilea – a redus
consumul de mâncare nesănătoasă. În scopul micșorării pericolului de a se infecta
consumatorii și-au modificat comportamentul în alegerea locului de achiziționare a
produselor alimentare. Mai mulți cumpărători au trecut la plăți fără numerar și la
cumpărături on-line, 4,97% din respondenți au adoptat practica pentru prima dată de a
face achiziții on-line anume în perioada pandemiei.
Consumatorul din Republica Moldova este din ce în ce mai bine „educat”, mai sceptic şi
chiar mai cinic faţă de încercările de persuasiune care se exercită asupra lui prin feluritele
tehnici, mijloace şi strategii.

2. Impactul comerțului electronic asupra alegerii consumatorului.

Evoluția dinamică a tehnologiilor informatice și a comunicațiilor, apariția societății
informaționale a condus la schimbări majore și cu adevărat profunde în domeniul comerțului.
Deși apărut recent, comerțul electronic a obținut un impact puternic asupra lumii afacerii,
motivul fiind avantajele care le prezintă pentru comercianți și cumpărători. În raport cu
cumpărătorii și alegerile lor, comerțul electronic îi asigură cu:
 Disponibilitate permanentă, independentă de un program, astfel cumpărătorii au
posibilitatea să facă cumpărături atât ziua, cât și noaptea;
 Comoditate, nu mai este necesară deplasarea centre comerciale, nici măcar la magazinul
din colț. Iți poți comanda stând pe pat diferite produse (haine, mâncare, cărți, bilete etc.)
 Acces nelimitat la informații și diverse produse.
Toate acestea luate într-un întreg au influențat asupra alegerii consumatorului, asupra
preferințelor lui, și astfel el și-a redus grijile, felul de gândire și modul de viață.
Problema 1. Calculați utilitatea totală și utilitatea marginală a celor 3 bunuri. Trasați curbele
utilității totale și marginale pentru bunurile A, B, C.
Nr. de Bunul A Bunul B Bunul C Utilitatea
unități TUA MUA TUB MUB TUC MUC totală
agregată
1 75 - 87 - 91 - 291
2 99 24 114 27 121 30 334
3 134 35 145 31 158 37 437
4 186 52 183 38 199 41 568
5 243 57 219 36 245 46 707
6 289 46 245 26 277 32 811
7 312 23 261 16 291 14 864

Bunul A Bunul B
350 300
300 312 261
289 250 245
TUA/MUA

250 243 219

TUA/ MUA

200
200 183
186 150 145
150
134 114
100 100
99 87
75
50 52 57 46 50 38
35 27 31 36 26
24 23 16
0 0
1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7
Q Q
Bunul C
350
300 291
277
250 245
TUA/ MUA

200 199
150 158
121
100 91
50 37 41 46
30 32
0 14
1 2 3 4 5 6 7
Q

Problema 2. Un consumator dispune de un venit de 7200 lei, pe care îl va cheltui pentru

2 bunuri X și Y. Pentru bunul X prețul este de 600 lei, iar prețul pentru bunul Y este de
900 lei.

Se cere:
1. Formați combinațiile de bunuri care pe care consumatorul le poate procura folosind
integral venitul în condițiile prețurilor existente.
X Y
12 0
0 8
2. Constriți linia bugetară
Y
3. Care este înclinația liniei bugetare
−Px −600 −2
12 = =
Py 900 3
8
4

6 12 18 X
4. Cum se va modifica linia bugetară dacă venitul consumatorului va crește pînă la 10800 lei în
condițiile în care prețurile rămîn constante
X Y
18 0
0 12
5. Cum se va modifica linia bugetară dacă venitul consumatorului vă scădea pînă la 3600 lei, în
condițiile în care prețurile rămîn constante.
X Y
6 0
0 4
6. Cum se va deplasa linia bugetului dacă prețul pentru bunul Y crește de la 900 de lei până la
1800 lei, iar prețul bunului X rămane neschimbat.
X Y
12 0
0 4
Y
16
8
4

12 X
7. Cum se va deplasa linia bugetului dacă prețul pentru bunul Y se reduce de la 900 de lei până
la 450 lei, iar prețul bunului X rămane neschimbat.
X Y
12 0
0 16
Problema 3. Un consumator procură doar bunurile X și Y. Informația privind utilitățile
marginale ale acestora sunt prezentate în tabel. Determinați utilitatea totală și combinația
optimă de bunuri pentru consumator dacă venitul acestuia constituie 780 u.m. , iar
prețurile bunurilor X și Y sunt 60 și respectiv 120 u.m.
Cantitatea Utilitatea Utilitatea UMx/ unit Utilitatea Utilitatea UMy/ unit de
bunului marginală X totală X de cost marginală Y totală Y cost

1 240 240 4 620 620 5,16

2 217 457 3,61 572 1192 4,76
3 180 637 3 505 1697 4,20
4 156 793 2,6 480 2177 4
5 107 900 1,78 360 2537 3
6 95 995 1,58 346 2883 2,88
7 70 1065 1,16 297 3180 2,47
8 60 1125 1 216 3396 1,8

Combinația optimă:
1X, 4Y 1×60+4×120=60+480=540<I
3X, 5Y 3×60+5×120=180+600=780=I
Combinația optimă constituie consumul 3 unități a bunului X și 5 unități a bunului Y.
 Studiul individual nr.5
Problema 1.
Pentru întreprindere factorul muncă este unicul factor variabil. Dependența volumului
producției de numărul peroanelor angajate se prezintă astfel:
Numărul muncitorilor (L) 0 2 4 6 8 10 12
Volumul producției, 0 420 540 690 720 990 1200
unități (Q)
Produsul mediu (APL) - 210 135 115 90 99 100
Produsul marginal (MPL) - 210 60 75 15 135 105
a) Determinați produsul mediu și marginal al muncii pentru fiecare caz

b) Care este produsul marginal al celui de al 3-lea muncitor ? -

c) La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?
La angajarea al 4, 8, 12 muncitor.
d) Cîţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze
valoare maximă? - 2 muncitori
Problema 2.
Un agricultor ce deține o parcelă de pămînt poate obține prin folosirea diferitor cantități
de muncă, următoarele producții :
Munca (L) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Producția 6 44 84 128 175 216 238 240 225 200
(Q)
APL 6 22 28 32 35 13,5 34 30 25 20
MPL - 38 40 44 47 41 22 2 -15 -25
a) Calculați produsul mediu și produsul marginal al muncii

b) Trasați grafic curbele APL și MPL, interpretați rezultatele obținute în grafic.

 60
50
Produsul marginal al
47
40 38 40
44 41 muncii este mai mare
35 34
APL/ MPL 30 28
32 30
25
decât produsul mediu
22 22
20
13.5
20 pe intervalul 1-6
10
6
2 muncitori. Produsul
0
-10
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 L mediu atinge nivelul
-15
-20 maxim la 5 muncitor iar
-25
-30 pe intervalul 6-10 se
egalează cu produsul
marginal și ia valori mai

Problema 3.
În rezultatul combinării factorilor de producție munca și capitalul, întreprinderea poate obține
următoarele rezultate
K 10 30 50 70 90 110
L
10 40 60 90 250 380 475
30 55 175 250 380 475 550
50 85 250 390 475 550 580
70 250 380 465 550 650 720
90 380 475 500 650 720 820
110 420 550 520 720 820 990
a) Reprezentați izocuantele pentru Q = 250, Q = 380, Q = 475, Q = 550, Q = 720

K
110
90
70
50
30
10

L
10 30 50 70 90 110
b) Dacă pe termen scurt factorul muncă este constant și constituie 50 om/ore, determinați
produsul total, produsul mediu și produsul marginal al capitalului.
L K TP APK MPK

50 10 85 8,5 -
50 30 250 8,33 8,25
50 50 390 7,8 7
50 70 475 6,78 4,25
50 90 550 6,11 3,75
50 110 580 5,27 1,5
L K TP APL MPL

10 50 90 9 -
30 50 250 8,33 8
50 50 390 7,8 7
70 50 465 6,64 3,75
90 50 500 5,55 1,75
110 50 520 4,72 1

Problema 4.
Completați spațiile libere din tabel utilizînd corelațiile dintre produsul total, produsul mediu și
produsul marginal al muncii.
Numărul de Produsul total (Q) Produsul mediu Produsul marginal
muncitori (L) al muncii (APL) al muncii (MPL)
1 7 7 -
2 22 11 15
3 36 12 14
4 40 10 4
5 43 8,6 3
6 45 7,50 2
7 46 6,57 1
8 42 5,25 -4
9 33,03 3,67 -8,97
10 22 2,2 -11,03

Problema 5.
În tabelul de mai jos este prezentată informația despre producția unei firme:
1. Calculați produsul mediu și produsul marginal al muncii
2. Comentați corelațiile dintre acești indicatori
Numărul de Numărul de Produsul total Produsul mediu Produsul marginal
muncitori (L) utilaje (K) (Q) al muncii(APL) al muncii (MPL)
1 1 200 200 -
2 1 420 210 220
3 1 660 220 240
4 1 920 230 260
5 1 1100 220 180
6 1 1200 200 100
7 1 1050 150 -150
8 1 800 100 -250
 9 1 540 60 -260
10 1 240 24 -300
La început produsul total crește mai rapid decât factorul variabil, ceea ce determină creșterea
produsului marginal și totodată MPL> APL. De la 5 muncitor, produsul total continuă să crească
dar într-un ritm mai redus ceea ce determină reducerea produsului marginal al muncii și
APL>MPL. Iar de la 7 muncitor produsul total scade treptat iar produsul marginal ia valori
negative.

Studiul Individual nr. 6

Problema1.
Firma „Omega” a produs în anul 2020, 150 unități din produsul X. Pentru
fabricarea acestuia întreprinderea face următoarele cheltuieli: arenda - 2100 lei,
procurarea materiei prime – 5455 lei, materii auxiliare 2560 lei, salariul lucrătorilor
din secția de producere – 12090 lei, procurarea materialelor – 1900 lei, salariul
personalului administrativ 10000 lei, cheltuieli de transport a personalui
administrativ 1700 lei, combustibil utilizat la producere- 1215 lei, Firma utilizează
în producție capital fix în valoare de 20000 lei. În anul 2021 entitatea a majorat
volumul producției
cu 20%, iar costurile variabile s-au modificat proportional volumului de producție.
Determinați costurile totale și costurile medii pentru anul 2020 și pentru anul 2021.
1) FC2020= 2100+10000+1700+20000= 33800 lei
VC2020= 5455+2560+12090+1900+1215= 23220 lei
TC2020= 33800+23220= 57020 lei
TC 57020
AC 2020 = = =380 ,13
Q 150
2) Q= 150+20%= 150+30= 180
VC2021= 23220+10%= 23220+4644= 27864 lei
TC2021 = 33800+27864= 61664 lei
TC 61664
AC 2021 = = =342 ,57
Q 180
Problema2.
Completați tabelul, dacă capitalul este considerat factor constant și constituie 40
utilaj/ore. Prețul unei unități de capital este de 5 u.m. Calculați costurile de
producție pentru fiecare mărime a lui Q. Reprezentați grafic evoluția costurilor
marginale și costurilor medii.
Q 0,00 1,00 2,00 3,00 4,00 5,00 6,00 7,00 8,00
TC 200,00 290,00 395,00 525,00 635,00 720,00 799,00 822,00 812,00
VC - 90 195 325 435 520 599 622 612
FC 200 200 200 200 200 200 200 200 200
ATC - 290 197,5 175 158,75 144 133,13 117,42 101,5
AVC - 90 97,5 108,3 108,75 104 99,83 88,85 76,5
 AFC - 200 100 66,6 50 40 33,3 28,57 25
MC - 90 105 130 110 85 79 23 -10
FC VC ∆ TC
VC= TC-FC; AFC= ; AVC= ; ATC= AFC+AVC; MC= ;
Q Q ∆Q

MC ATC
140 350
130 290
120 300
105 110
100 250
90 85 197.5
80 79 200 175 158.75
60 144 133.13
150 117.42 101.5
40 100
20 23
50
0
1 2 3 4 5 6 7 -10 8 0
-20 1 2 3 4 5 6 7 8
Problema 3
Pentru a fabrica în anul 2020 o cantitate de produse egală cu 1200 de unități o firmă
a suportat următoarele costuri:
▪ Materii prime – 250 000 lei
▪ Materie auxiliară – 50 000 lei
▪ Combustibil în scopuri de producție – 20 000 lei
▪ Salarii – 200 000 lei, dintre care 60% salarii ale personalului implicat în activitatea de
producție
▪ Energie electrică în scopuri de producție – 50 000 lei
▪ Amortizarea mijloacelor fixe – 75 000 lei
▪ Arenda încăperilor – 35 000 lei
În anul 2021 firma dublează producția, iar costurile variabile cresc direct proporțional cu
cantitatea de producției fabricate. Determinați costurile totale, costurile fixe, costurile
variabile ,costurile medii totale, costurile medii fixe, costurile medii variabile și costurile
marginale în anul 2020 și 2021.
1) 200 000×60%= 120 000 (salariul personalului implicat în activitatea de producție)
FC2020= 80 000+75 000+35 000= 190 000 lei
VC2020= 250 000+50 000+20 000+120 000+50 000= 490 000 lei
TC2020 = 190 0000+490 000= 680 000 lei
FC 190 000
AFC 2020= = =158 , 3
Q 1200
VC 490 000
AVC 2020 = = =408 , 3
Q 1200
ATC= AFC+AVC= 158,3+408,3= 566,6
2) Q2021= 1200×2= 2400
VC2021= 490 000×2= 980 000
TC2021= 190 000+ 980 000= 1 170 000
FC 190 000
AFC 2021= = =79 , 16
Q 2400
VC 980 000
AVC 2021 = = =408 , 33
Q 2400
ATC= AFC+AVC= 79,16+408,33= 487,49
 ∆ TC 1 170 000−680 000 490 000
MC= = = =408 ,33
∆Q 2400−1200 1200

Problema 4.
Cunoscând corelațiile care există între diferiți indicatori ce caracterizează cosurile de
producție, completați tabelul de mai jos cu datele care lipsesc
Cantitatea Costuri Costuri Costuri
Costuri Costuri Costuri Costuri
de produse medii medii medii
totale variabile fixe marginale
fabricate variabile fixe totale
0 400 - 400 - - - -
1 980 580 400 580 400 980 580
2 1390 990 400 495 200 695 410
3 2060 1660 400 553,3 133,3 686,6 670
4 2450 2050 400 512,5 100 612,5 390
5 3050 2650 400 530 80 610 600
6 3950 3550 400 591,6 66,6 658,3 900
7 4350 3950 400 564,2 57,1 621,3 830
8 4950 4550 400 568,75 50 618,75 600
9 5580 5180 400 575,6 44,4 620 630
10 6550 6150 400 615 40 655 970
FC VC ∆ TC
TC= FC+VC; AFC= ; AVC= ; ATC= AFC+AVC; MC= ;
Q Q ∆Q
Problema 5.
Pentru o întreprindere dependenţa costului total pe termen lung de volumul producţiei
fabricate
este prezentată în următorul tabel. Calculați costurile medii și costurile marginale pe
termen lung
Volumul producţiei Costurile totale Costurile medii Costurile marginale
(unitati.) (LRTC) (LRAC) (LRMC)
0 0 - -
10 1400 140 140
20 3400 170 200
30 4400 146,6 100
40 5200 130 80
50 7400 148 220
60 9700 161,6 230
70 12800 182,85 310
 80 16600 207,5 380
LRTC ∆ LRTC
LRAC= LRTC=
Q ∆Q

Problema6
În tabelul de mai jos este prezentată informația despre producția și costurile totale ale
unei întreprinderi la prețul stabilit pe piață. Calculați veniturile totale și
marginale,costurile medii și marginale precum și indicatorii profitului.
Produse
15 25 35 45 55 65 75 85 95
comercializate
Prețul, lei 95 85 75 65 55 45 35 25 15
142 262
Venituri totale, lei 2125 2625 2925 3025 2925 2125 1425
5 5
Venituri marginale,
- 70 50 30 10 -10 -30 -50 -70
lei
150 262
Costuri totale, lei 2125 2200 2340 2410 2545 2865 2950
0 5
Costuri medii
- 85 62,85 52 43,81 39,15 35 33,7 31,05
totale, lei
Costuri marginale,
- 62,5 7,5 14 7 13,5 8 24 8,5
lei
Profit marginal, lei - 7,5 42,5 16 3 -23,5 -38 -74 -78,5
Profit total, lei -75 0 425 585 615 380 0 -740 -1525
∆ TR TC ∆ TC ∆ Tπ
TR = Q x P; MR= ; ATC= ; MC= ; 𝑻𝝅 = 𝑻𝑹 – 𝑻C; Mπ =
∆Q Q ∆Q ∆Q
 Studiul individual 7
1. Întreprinderea în condițiile pieței cu concurență perfectă. Avantaje și dezavantaje.
Concurența perfectă – formă ipotetică a pieței în care nici un producător sau
consumator nu are puterea de a influența prețurile de pe piață. Concurenţa este
pură şi perfectă numai atunci când sunt satisfăcute simultan cele cinci condiţii:
- atomicitatea, care presupune existenţa unui număr suficient de mare de agenţi
economici (vânzători şi cumpărători) de dimensiuni neglijabile în raport cu piaţa şi
nici unul dintre ei neputând influenţa semnificativ piaţa;
- omogenitatea produsului, ceea ce presupune că pe piaţă există bunuri
echivalente, identice fără deosebiri între ele, neexistând diferenţierea produselor şi
nici publicitate;
- intrarea şi ieşirea liberă pe piaţă, care presupune să nu existe nici o barieră
juridică sau instituţională care să limiteze intrarea noilor concurenţi într-un
domeniu de activitate, ramură sau industrie.
- transparenţa perfectă a pieţei, care presupune ca deciziile agenţilor economici
să fie luate în condiţii de informare perfectă, informaţiile fiind referitoare la
calitatea şi natura produselor şi asupra preţului;
- mobilitatea perfectă a factorilor de producţie; această condiţie presupune ca
factorii de producţie (munca şi capitalul) să fie “distribuiţi” acolo unde vor fi
folosiţi cel mai bine.
Avantaje Dezavantaje
1. Repartiţia eficientă a resurselor, în 1. Lipsa diferenţierii, varietăţii bunurilor
conformitate cu preferinţele consumatorilor, produse
ce se confirmă prin egalitatea preţului pieţei şi
costului marginal
2. Stabilirea în termen lung a preţurilor joase, 2. Accesibilitatea de imitare de către firmă a
la nivelul minim al costurilor medii pe ramură inovaţiilor firmei concurente.
3. Producția se realizează din punct de vedere 3. Întreprinderile mici nu pot concura cu
tehnologic mai eficient. întreprinderile de mari dimensiuni saturate cu
tehnologie modernă.
4. O mulțime de cumpărători și vânzători pe
piață.
6. Răspuns flexibil și adaptare rapidă a
producătorilor la schimbarea condițiilor de
producție și oferă, de asemenea, libertatea de
alegere și de acțiune pentru consumatori și
producători.
2. Întreprinderea în condițiile pieței de monopol și monopoliste Avantaje și
dezavantaje.
Concurenţa monopolistică se caracterizează prin existenţa unui număr mare de
firme care vând produse similare, dar diferenţiate, barierele de intrare fiind
nesemnificative. Condiţiile monopolului pur (sau perfect):
- existenţa pe piaţă a unui singur ofertant;
- controlul absolut asupra accesului la resurse;
- protecţia integrală a informaţiilor;
- existenţa unor puternice bariere de intrare pe piaţă;
- produsul oferit nu are un substituent apropiat.
Avantaje Dezavantaje
1. Diferențele dintre produse similare crează 1. Risipă de eficiență în timp, iar cu cât sunt
o varietate mai mare, permițând clienților să mai mulți concurenți, cu atât mai puțin profit.
aleagă în funcție de preferințele, utilitate
și resurse diferențiate.
2. Este ușor să ieși din piață atunci când 2. Diferențierea implică costuri care nu sunt
vânzările sau profiturile scad. necesare în piața produsului omogen. De
exemplu, publicitate.
3. Aduc o contribuție semnificativă la PIB-ul 3. Stabilesc bariere la intrarea pe piață, ceea
țării și asigură competitivitatea economiei ce reduce nivelul concurenței în economia
naționale. țării.
4. Mobilitate ridicată (flexibilitate). 4. Prețuri înalte pentru consumator.
5. Au un potențial de investiții semnificativ.